*1

EXODUL- A FOST SAU NU A FOST

PUNCTE DE VEDERE, ANALIZE, DOVEZI

COTE ANTONETA | TRADITII TEXTUALE - ARHEOLOGIE BIBLICA | 04.0.2022

AN 2, SEMESTRU 1
MASTERAT STUDII RELIGIOASE – TEXTE SI TRADITII

1
Sursa poza: https://www.wallpapertip.com/wpic/ihiTxwx_iphone-x-christian-bale-wallpaper/accesat PE
4 noiembrie 2021, ora 10.06. (wallpaperul filmului EXODUS 0 2014).
EXODUL BIBLIC – A FOST SAU NU A FOST?

SUMAR

Nimic nu suscita mai multa controversa in studiul Bibliei decat dovedirea (sau nu) a
povestilor prin intermediul arheologiei. Intre ele, povestea Exodului – care ocupa 80%
din Torah – a facut sa curga multa cerneala, iscand controverse aprinse intre diferite
tabere de specialisti, in randul carora intalnim tot spectrul – de la vehementi
negationisti, pana la aparatori ferventi.

Analiza de mai jos trece in revista categoriile de opinii si dovezi aduse de catre cele 3
mari clustere de specialisti – cei care neaga Exodul istoric, cei care il admit partial si cei
care sustin dovezi irefutabile cu privire la existenta sa.

Dovezile si controversele sunt legate de trei categorii de itemi – date, toponimii si

nume de persoane-personaje istorice si argumente logistice. In functie de aceasta, cele
trei categorii de autori mai sus mentionate adera la o pozitie sau alta. Articolul este o
sistematizare sumara a acestora, cu pro si contra.

KEYWORDS: EXOD; EXOD ISTORIC; BIBLIE, VECHIUL TESTAMENT.

PAGINA 1
PAGINA 2
INTRODUCERE
EXODUL - una dintre cele mai cunoscute povesti din Vechiul Testament (si mai larg
acoperite, atat in Torah, unde ocupa patru cincimi 2 din marimea cartii, cat si in Tanakh, unde
ocupa aproximativ o sesime din marimea ei) –continua sa suscite interes din partea
specialistilor si publicului larg. Pozitiile referitoare la ‚the case of historical Exodus’ difera
nu doar de la scoala la scoala, de la epoca la epoca, dar si in functie de finantatorii cercetarii
si interese mai mult sau mai putin politice.

Inainte de a purcede la trecerea in revista a celor trei mari categorii de atitudini in raportul cu
‚cazul exodului istoric’, sa revedem povestea, asa cum apare in Vechiul Testament.

POVESTEA

In ultimele 4 carti ale Torei in urmatoarele 4 etape:3

1. Din Egipt la Muntele Sinai – Exod 1-18

2. Asezarea taberei la Muntele Sinai – Exod 19-Numeri 10
3. Peregrinarile in pustie – Numeri 10-21
4. Asezarea taberei in Canaan – Numeri 22 – Deuteronom 34

In Exod, povestea se poate structura dupa cum urmeaza4:

I. 1:1-12:36 – Evreii din Egipt

II. 12:37-18:27 – Evreii in desert
III. 19:1- 40:30 – La Muntele Sinai – Legamantul

1:1-12:36 – Evreii din Egipt

• Exodul 1:8-14: Faraonul Egiptului inrobeste evreii si egiptenii ii trateaza cu cruzime.

2
Schultz, Samuel J. – Calatorie prin Vechiul Testament, cap. III – Eliberarea lui Israel, pag. 63, Ed. Oradea Crestina, 2008
3
Sursa - https://sophiainstituteforteachers.org/uploads/lessons_approved/Key_Moments_in_Exodus.pdf, accesata pe
04.11.2021
4
Ibidem.
• Exodul 3: Dumnezeu ii vorbeste lui Moise, un Evreu, dintr-un rug aprins si ii spune ca El
ii va salva pe Evrei. Dumnezeu isi revela numele lui Moise, ii da misiunea si ii spune
Faraonului ca trebuie sa-i lase pe poporul sau sa plece.

• Exodul 7:8-11:10: Faraonul refuza si Dumnezeu trimite zece plagi egiptenilor. Aceste
plagi l-au facut pe Faraon sa ii lase sa plece, iar Evreii un sunt atinsi de plagi

• Exodul 12:1-20: Dumnezeu prescrie israelitilor ritualul Pastelui. Acest ritual i-a salvat pe
Evrei de la a zecea plaga.

12:37-18:27 – Evreii in desert

• Exodul 12:31-35, 13:21-22, 14: Faraonul spune ca Evreii pot pleca. Dumnezeu apare
ca un stalp de foc noaptea si un nor in timpul zilei si astfel ii scoate din Egipt. Atunci
Faraonul se razgandeste si el si armata lui ii urmaresc pe Evrei din nou pentru a-i captura.

• Dumnezeu ii porunceste lui Moise sa-si intinda mana, si desparte Marea Rosie astfel
incat Evreii pot trece prin ea. Ca stalp de foc, Dumnezeu blocheaza armata egipteana sa nu ii
urmeze pe evrei si Marea se inchide in urma lor.

• Exodul 16:1-15: Dumnezeu ii ocnduce pe Evrei prin pustie si ii hraneste cu mana si

prepelita.

• Cat de multi erau? Ex. 12:37. 3 milioane un numar prea mare. Traducerea „miilor”
poate insemna alte lucruri – probabil mai aproape este numarul de 25.000 - 30.000 .
(“600.000 de barbate, in afara de femei si copii;.)

• Exodul ar dura 40 -/+ ani – o generatie intreaga.

In cautarea „Tarii Fagaduintei”

19:1- 40:30 – La Muntele Sinai – Legamantul

Pe muntele Sinai (Horeb) Dumnezeu face un Legamant cu poporul lui Israel.

PAGINA 1
‘Deci, de veti asculta glasul Meu si de veti pazi legamantul Meu, dintre toate neamurile Imi
veti fi popor ales ca al Meu este tot pamantul.”5

Punandu-l deoparte ca popor Sfant, ii confera markerul identitar in istorie.

Exod 19, 20:1-17: Dumnezeu ii instruieste pe Evrei vorbind cu Moise. Dumnezeu ii da lui
Moise cei zece Porunci, reguli pentru a trai o viata buna.

Exodul 25-31: Prin Moise, Dumnezeule ii instruieste despre cum doreste El sa i se inchine si
despre cum sa faca un templu transportabil si ii explica obiectele din el, inclusiv Chivotul
Legamantului. Dumnezeu stabileste preotia prin fratele lui Moise, Aaron, ca preot principal.

Exodul 32: Evreii cad in idolatrie si fac isi un vitel de aur. Doar semintia levitilor nu comite
acest pacat, iar Dumnezeu le pedepseste celelalte triburi prin leviti si apoi ii face pe leviti
preoti.

Exodul 35-39: Evreii fac Chivotul Legamantului asa cum il instruise Dumnezeu pe Moise.

Exodul 40: Dumnezeu l-a instruit pe Moise sa faca tabernacol. Cand Dumnezeu a vrut ca
Evreii sa ramana intr-un loc, El a coborat ca o coloana de nor si s-a asezat in cort. Cand
Dumnezeu a vrut ca Evreii sa plece mai departe, El i-a condus..

Sosirea Evreilor in Tara Fagaduintei este consemnata in Deuteronom. Din cauza indoielii si
neascultarii lui Moise la apele Meriba, acestuia ii este interzis sa intre in Tara Fagaduintei si
moare pe Muntele Nebo. Intrarea in Canaan este condusa de Joshua.

POZITII REFERITOARE LA ‚CAZUL EXODULUI ISTORIC’

Textele referitoare la existenta istorica a Exodului se grupeaza in trei clustere de pozitii:

1. Negare – este cazul scolii de la Ierusalim, avand drept reprezentant de frunte pe Israel
Finkelstein, al carui text din cartea ‚The Bible Unearthed’, va fi sumarizat in
subcapitolul urmator;
2. Acceptare partiala si reinterpretare in mai multe feluri: - pornind si analizand
incrucisat date, nume, locuri, dovezi, o alta parte din cercetatori atribuie denumirile
altor locuri decat cele specificate (de ex. Pithom), locuri pentru care exista dovezi de

5
Sursa: http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=32&cap=19

PAGINA 2
 habitat in alte perioade decat cea mentionata de I. Finkelstein si scoala de la Ierusalim.
Astfel unii cercetatori, printre care si James Hoffmeier, sustin ca exista dovezi pentru
plasarea Exodului in perioada 1420-1470, asa cum se poate deduce literal din Biblie,
dar localitatile nu ar fi cele mentionate de catre negationisti, ci altele – spre exemplu,
in cazul lui Hoffmeier, Pithom nu este omologat cu Tell el-Retabeh, nu cu Ptr-im. Si
exemplele ar putea continua.
3. Acceptare cvasi-completa a ipotezei Exodului istoric – o gasim la un al treilea
cluster de cercetatori, care spun ca dovezile arheologice confirma relatarile biblice.
Cei mai reprezentativi pentru acest cluster sunt Richard E. Friedman si Lennart
Moeller.

PUNCTE DE VEDERE. IPOTEZE SI COMENTARII

1. Punctul de vedere negationist – reprezentat aici de I. Finkestein in ‚The Bible

Unearthed’ 6se refera la episodul din Biblie precizand ce nu este, si nu ce este - nici
literatura, nici atestare istorica - ci, mai degraba o reinterpretare eroico-nationala din
vremea regelui Iosia (momentul transpunerii in scris a povestii, dupa I. Finkestein –
cca. 625-645 i. Cr., perioada Regelui Iosia), a unor dovezi aglutinate intr-o poveste
menita sa mobilizeze spiritul national in vremuri de nevoie. (vezia Anexa 1- Posibile
rute ale Exodului).

Israel Finkestein, totusi, concede ca au fost niste evenimente reale in istoria zonei, pe care
autorul colectiv din vremea lui Iosia le-a prelucrat in povestea -sa-i spunem – finala, si
anume:

- fenomenul imigrarii din sud (zona canaanita) spre nordul egiptean bogat (Nilul oferea
mai mare stabilitate agricola).

- Canaaniti in Egipt adusi de cuceririle armatei egiptene;

Cea mai importanta dovada identificata de Finkelstein, - si anume prezenta populatiei

Hyksos (conform istoricului Manetho, sec VIII i. Cr.), - este si cea pe care majoritatea
specialistilor care accepta ipoteza istorica o foloseste pentru a valida exodul istoric.

6
Finkelstein, Israel, Silberman, M.A. - The Bible Unearthed’, cap. II – Did the Exodus Happen?, pag.----, Ed.
Touchstone, NY, 2001

PAGINA 3
Aici, insa, incep contradictiile pentru Finkelstein , traductibile in 3 categorii : contradictii
legate : 1. de date, 2. de nume/persoane, si 3. de teren/logistica.

In privinta contradictiilor legate de date, el aminteste ca anul 1570 – sfarsitul Hyksos-ilor

(despre care exista dovezi arheologice) nu coresponde cu datele din Biblie (cca 1440 i. Cr.),
pornind de la informatia din 1 Regi 6:1 (,,Iar in anul patru sute optzeci, dupa iesirea fiilor lui
Israel din Egipt, in al patrulea an al domniei lui Solomon peste Israel, in luna Zif, care este a
doua luna a anului, a inceput el sa zideasca templul Domnului.” 7) referitoare la constructia
Templului (in 960 i. Cr). Constructia Tempului lui Solomon la 480 de ani de la Exod duce
plasarea Exodului in jur de 1440 i.Cr. Sunt alte pareri conform carora este vorba de un timp
simbolic (12 generatii a 40 de ani fiecare) si, ca de fapt, Exodul poate fi plasat si in alt timp.

Aici apare al doilea nivel de analiya al lui Finkelstein, care compara incrucisat datele despre
timp cu datele despre persoane si dezbate problema Faraonului – in Tanakh apare Ramses
(Exod 1:11), dar el nu exista real istoric pana in 1320 i. Cr. De asemenea, apare si numele Pi-
Ramses (Casa lui Ramses), care se refera la Ramses II (1279-1213 i. Cr), si pentru care exista
dovezi arheologice in conformitate cu care semitii erau implicati in constructia orasului
(casei)8. Exista in Egipt o importanta stela a lui Merneptah (fiul lui Ramses II) pe care este
anuntata de o campanie a Egiptului in Canaan si distrugerea populatiei de acolo (apare prima
oara numele de Israel). Prin urmare, spune Finkelstein, daca e sa vorbim de un Exod istoric
a avut loc, acesta a avut loc fost in sec XIII i. Cr. (vezi Anexa 2 – Stela lui Merneptah)

Mai mult, Finkelstein se refera la faptul ca, dupa expulzarea populatiei Hyksos, Egiptul
devine sceptic la importul de noi populatii (exista urme ale prezentei armatei la granita), lucru
atestat documentar astfel:

- Sec XIII i. Cr. – apare un Papirus care arata monitorizarea stransa a granitelor, papirus ce
numeste locuri din Biblie: Succoth (Exod 12:3 - probabil egipteanul TKJU) si Pithom
(Exod 1:11), evreiescul Pr-Itm (Templul lui Dumnezeu Atum);

- In partea estica a deltei Nilului apar inca doua lolalitati: Pi-Ramses (capitala lui Ramses),
langa Avaris si Migdol – nume comun pentru forturi;

- Nu apar Evreii, ca grup etnic, in nicio sursa egipteana a timpului , desi acestea abunda
pentru acea perioada.

7
Sursa: http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=68&cap=6, 1 REGI 6.1., accesat pe 12.12.2021.
8
Finkelstein, I. – ibidem.

PAGINA 4
In sfarsit, ultimul nivel de rafinare a cautarii, dupa Finkelstein, este dat de referinta la
logistica si locuri. Argumentele lui sunt deductive. El afirma ca e imposibil pentru o
populatie, chiar mica (nu una numeroasa), sa fi scapat de controlul strict al egiptenilor care
marsaluiau dinspre Canaan spre Nord, pana la Eufrat in Syria (sistem de forturi, puturi si
ziduri erau plasate la o zi distanta pe toata distanta denumita Calea lui Horus). Mai mult,
lipsa locurilor de campare (locuirea unei populatii timp de 40 de ani intr-un loc presupune
vestigii ale locurilor de campare) atribuibile perioadei il conduce spre aceeasi concluzie: nu
exista un Exod istoric.

In ceea ce priveste locurile mentionate in Vechiul Testament cu privire la Exod, Finkelstein

deceleaza doua perioade: una de la Kadesh-Barnea unde, conform Torah, Evreii au stat 38 din
cei 40 de ani (Numeri 33) si una de la Ezion-Geber. Prima a fost idenficata de Finkelstein cu
oaza Ein ek-Quiderat, la Granita intre Israel si Egipt, iar cea de a doua cu Aqaba, dar in
niciunul din locuri nu au fost gasite dovezi legate de perioada Bronzului Tarziu, cand se
presupune, conform lui Finkelstein, ca ar fi avut loc Exodul. El spune ca, desi locurile sunt
reale, evenimentele nu par a avea loc la data din Biblie (sec XIII i. Cr - pozitionarea in timpul
lui Ramses II apartinand savantilor) - “The Bible may reflect New Kingdom reality, but it
might just as well reflect conditions in the Iron Age, closer to the time when Exodus narrative
was put in writing.” 9

Ca urmare, Finkelstein explica aceasta poveste in cheie weberiana – pornind de la o nevoie

socio-istorica a momentului la care cartea Exodului a fost scrisa, in timpul regelui Iosia sec
VIII-VII i. Cr.), si anume, aceea de a uni Israelul: autorul colectiv preia povesti din sec. VIII-
VII si le transpune intr-un timp eroico-simbolic, creand un mit.

Dovezile suplimentare cu care Finkelstein vine in sprijinul acestei concluzii sunt:

 Regii Psametichus (664-610 i.Cr.) si Necho II (610-595 i.Cr.) au emulat marii faraonii
prin constructii (primul in Sais – vest, al doilea in est taind un canal in Suez ca sa
lege Egiptul de Mediterana);
 Apar orasele Pithom si Migdol - dovedite cu asezari, de data asta;
 Apar nume din povestea lui Iosif (Zaphenath-paneah – marele vizir, Potiphar – un
ofiter regal; Potephera (un preot) si Asenath (fata lui Potifera);

9
Finkelstein, I – Bible Unearthed, Cap. 2. Did the Exodus Happen?, pag. 65, Ed. Simon & Schuster, NY, 2001.

PAGINA 5
  Frica egiptenilor de a nu fi atacati din est (neexistenta inainte de asirieni, care nu au
fost in perioada sec XIII si mai devreme);
 Cateva din locurile de peregrinare, cum ar fi Kadesh-Barnea nu au fost locuite decat
in perioada sec VIII -VII.

Concluzia lui I. Finkelstein este ca saga Exodului a inceput sa fie scrisa inainte de
aceasta perioada (apar fragmente la Amos 2:10, 3:1 si Osea 11:1; 13:4 si, in sec VIII i. Cr.
– perioada regelui Iosia) si ca raspunde nevoii din momentul istoric respectiv – unirea
evreilor sub regele Iosia in lupta in fata Faraonului Necho.

Pornind de la memoria colectiva cu privire la expulzarea populatiei Hyskos, devenita

referinta in timpul regatelor lui Iuda si Israel si un simbol al libertatii, s-a creat imaginea
colectiva dezirabila a libertatii, a unui popor puternic si unit pe un teritoriu propriu.
Aceasta imagine a inflorit in timpul lui Iosia care dorea unificarea celor doua regate, ca
urmare a caderii Imperiului Asirian, iar saga tesuta din straturi succesive de povesti a fost
folosita ca element de motivare in unirea unui popor care sa venereze un singur
Dumnezeu intr-un singur templu, intr-o poveste-simbol care sa capaciteze memoria
si energiile in timp de schimbare.

Confruntarea intre Moise si Faraon era, in oglinda, confruntarea intre Regele Iosia si
Faraonul Necho. Mai mult, pentru a deveni memorabila, autorul popular si colectiv a
ancorat-o in traditia Pastelui, ca pe o experienta continua a rezistentei nationale in fata
oricaror puteri potrivnice.

In zona complet negationista, mai sunt si alti reprezentanti ai scolii de arheologie din
Ierusalim dar I. Finkelstein este cel mai combativ, de aceea ideile lui au fost prezentate mai
sus.

II. A doua pozitie apartine celor care sustin ca evenimentele din Biblie s-au petrecut, dar au
in alte locatii sau momente decat cele descrise in Biblie. Din nou argumentele sunt sustinute
cu date, nume si locatii. James Hoffmeier apartine acestei a doua pozitii, in calitatea sa de
egiptolog, trecand in revista parerile existente pana in anii 2000 cu privire la datare si
nume :

PAGINA 6
  El largeste perioada de posibila producere a Exodului intre 1545 i. Cr, (sursa Flavus
Josephus, care o omologheaza cu retragerea Hicsosilor) si 1213- Perioada lui Ramses
al II-lea, dand ca posibila, in opinia sa, o alta perioada 1420-1450, pornind de la
datarea dupa textul biblic (1 Regi 5:1), pe care o citeste literal.10
 Acceptand aceasta, ajunge la problema numelor si localitatilor: Hoffmeier concede
ca Ramses este asociat cu orasul Pi-Ramses, dar, in privinta orasului Pithom, da o
alta localizare decat Finkelstein (nu Ptr-im), si anume Tell el-Retabeh, una din
imensele cetati-hambar ale Noului Regat (op. Cit., pag 53), cetate care era locuita la
1420-1450. La fel, in privinta localitatii Migdol (fort in limba semitica), in functie de
ruta luata in considerare de catre cercetatori :cea Nordica – poate fi omologat cuTell
Quedua, sec. VI sau cea sudica11, unde poate fi omologat fie cu o localitate la nordul
Sinaiului, fie cu Magdala, sec. IV- Tell-Herr. Totusi, Migdolul (fortul) trebuie cautat
in alta parte, “Am propus ca ar putea fi Noul Regat , sit identificat in clasificarea lui
Oren, numit T-211.142 Situl apare ca un dreptunghiular sit zidit in imagini din satelit
CORONA din anii 1960. In 2008, echipa mea a incercat sa localizeze T-211, dar din
cauza dezvoltarii agricole in zona de peste ultimul deceniu, 143 situl este complet
pierdut din cauza investigatiilor arheologice. Daca Migdol din vremea Regatului
Nou a fost situat la T-211, apoi a fost localizat tocmai la nord de asa-numitul canal
East Frontier, al carui nume ar putea fi legat catre Pi-Hahiroth.”12;
 Yam Suph, tradus gresit ca Marea Rosie (Red Sea – dupa alti specialisti), cand ar
trebui sa fie tradus ca Marea de Trestii/Stuf (Reed Sea) si identificata fie cu unele
lacuri (in functie de ruta acceptata – Lacurile Amare 13), sau cu zona de est a Marii
Mediterana, o zona mlastinoasa, cu trestii, fie cu un brat al Nilului care da in Suez,
s.a.m.d;

Intr-o alta carte – “Israel in Egypt, the Evidence for the Authenticity of the Exodus
Tradition”14 – acelasi Hoffmeier inmulteste dovezile in ceea ce priveste veridicitatea
exodului. Pentru aceasta el aduce alte argumente:

10
Hoffmeier, James. K. – Arheologia Bibliei, cap. Israel in si afara din Egipt, pag. 50, ed. Casa Cartii, Oradea, 2009;
11
Arnold, Bill T., Hess, Richard - Ancient Israel’s History, cap 2., The Exodus and Wilderness Narratives, pag. 78, Ed.
Baker Academic, 2014
12
Arnold, Bill T., Hess, R. – ibidem;
13
Mazzinighi, L. – Istoria Israelului, pag. 29, Ed. Galaxia Gutenberg, 2012;
14
Hoffmeier, James K. - Israel in Egypt, the Evidence for the Authenticity of the Exodus Tradition, cap. VI – Moses and the
Exodus, pag. 140 , Ed. Oxford University Press, 1999, NY;

PAGINA 7
  Numele Moise, ca si al majoritatii Levitilor (tribul din care facea parte Moise), este
de origine egipteana, in timp ce Moise insusi a fost probabil unul din cei crescuti la
“Scoala regala”, o institutie de invatamant unde erau educati fiii de printi din Egipt si
din toata zona;
 Mai mult, tinand cont de literatura pre-existenta care releva asemanarea motivului lui
Moise cu mitul lui Sargon, atrage atentia ca acesta nu apare decat in secolul VIII i.
Cr.,15, ulterior consemnarii orale a Exodului, respingand idea ‘contaminarii’ tematice
din zona;
 Plagile 1-6 corespund fenomenelor ce tin de inundatiile anuale ale Egiptului, in timp
ce plagile 7-9 pot fi si ele asociate acesteia ;
 Dovezi toponimice : in timp ce I. Finkestein spune hotarat ca Succoth ar fi egipteanul
TJKU, J. Hoffmeier, care este egiptolog de formare, identifica TJKU ca o zona si nu
o localitate, spunand ca pot fi 4-5 locatii care pot fi omologate cu Succoth cel din
Biblie, etc. ;

Un puternic contraargument la teza lui I. Finkelstein cum ca istoria EXODULUI este o

poveste necesara pentru mobilizare la momentul scrierii sale plasate in timpul domniei
lui Iosia (sec. VII i. Cr.), este ca Pentateuhul nu a fost scris la momentul regelui Iosia
(sec VII i. Cr.), ci a fost dictat chiar de Moise, scris si depus in Chivot. O dovada in acest
sens este ca in timpul Regelui Solomon, cartile erau déjà compilate si depuse in visteria
Templului (3 Regi 8 :6 – « Si au bagat preotii chivotul cu legea Domnului la locul lui, in
Sfanta Sfintelor din templu, sub aripile heruvimilor”16) si ingrijite de preotii care slujeau
la Templu (4 Regi 22:8 - ,, Iar Hilchia arhiereul a zis catre Safan scriitorul: "Am gasit in
templul Domnului cartea legii" (e vorba de CARTEA legii, nu de Tablele legii-n.n.). Apoi
Hilchia a dat lui Safan cartea si el a citit-o’’)17. Carti noi s-au adaugat in timpul lui
Ezechia (Isaiia, Osea, Amos, Proverbele lui Solomon, imnurile lui David), iar vorbele
profetilor au fost asezate in scris si adaugate la cartile deja existente. In timpul exilului
Babilonian, o parte din carti au fost imprastiate, dar nu pierdute, iar Ezra a intocmit prima
forma a canonului in jurul anului 535 i. Cr., o copie a fost depusa in Sfanta Sfintelor
celui de-al doilea Templu si apoi facute copii cu grija. Deci teza lui I. Finkelstein cu

15
Hoffmeier, James K. - Israel in Egypt, the Evidence for the Authenticity of the Exodus Tradition, cap. VI – Moses and the
Exodus, pag. 137 , Ed. Oxford University Press, 1999, NY
16
Sursa: http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=68&cap=8
17
Sursa: http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=69&cap=22

PAGINA 8
 privire la abordarea sociologica si antropologica a Exodului, asa cum a formulat-o, si noi
am sintetizat-o mai sus, nu sta in picioare.

In afara de J. Hoffmeier, exista si alti specialisti care vin cu alte rute – la fel de probabile, si
recunoasterea localitatilor in altele decat cele omonime se bazeaza pe alte dovezi arheologice.

III. AL treilea grup de opinii apartine celor care cred intr-un Exod istoric si
interpreteaza dovezile in sens pozitiv. Intre acesta se numara: dr. Lennart Moller
(,The Exodus Case: New Discoveries Confirm the Historical Exodus’’) sau dr.
Richard Eliott Friedman (,,The Exodus: How It Happened and Why It
Matters18’’) care vin cu alte dovezi si argumenteaza ca, atata timp cat nu s-au facut
excavari masive pe Sinai (sau ca nu exista o majoritate de opinie cu privire la ce
munte poate fi numit Sinai – daca Sinaiul de azi e acelasi cu cel de acum 1200-
2500 de ani), si ca, daca un tanc parasit in timpul razboiului de 6 zile (1967) a fost
descoperit sub 16 metri de nisip 40 de ani mai tarziu (in 2008), nu se pot da
sentinte atat de sigure cu privire la existenta sau nu a unui Exod masiv cu 1200-
2500 de ani inainte de Hristos.19
In plus, fata de argumentele lui J. Hoffmeier, R.E. Friedman sustine ideea unui ‚exod
limitat’ la tribul lui Levi, sustinand ca doar acesta este cel care a parasit Egiptul spre
tara Canaanului, el aparand in prima sursa despre Exod, Cantecul lui Miriam (cea mai
veche carte din Biblie), si doar sursa P (preoteasca) tarzie mentioneaza cei 600,000 de
barbati (adica 2,000,000 de oameni in total). Ca argumente in acest sens aduce
urmatoarele idei:
1. Numele din tribul lui Levi sunt de origine egipteana: Hophni, Hur, Phinehas,
Merari, Pashhur, si mai celebrul Moses;
2. Daca ar fi fost sa insire pe 8 randuri cele doua milioane de oameni, cand primii
atingeau tara Canaanului, ultimii erau inca in Egipt;
3. Doar autorii leviti (sursa J a Vechiului Testament) sustineau circumcizia,
aceasta fiind o practica egipteana;
4. Canaaniti se inchinau lui El; levitii lui YHWH – din acest amalgam a iesit
Dumnezeul unic numit de sursa J a Vechiului Testament – YHWH,

18
Friedmann, R.E. -The Exodus: How It Happened and Why It Matters – Ed. Harper&Collins, 2017
19
The Exodus Is Not Fiction | Reform Judaism, accesat pe 17.01.2022

PAGINA 9
 5. Educatia privind tratamentul egal al populatiei autohtone cu cea straina (iar o
practica egipteana).
Pentru R.E. Friedman, istoria conteaza, nu doar ca un marker identitar, dar, mai ales, pentru
posibilitatea de revendicare de la un fapt istoric de necontestat a poporului evreu.

Dr. Lennart Moeller si echipa americana care in anii 2001-2002 au facut explorari pe fundul
Marii Rosii20 sunt si mai convinsi de ipoteza exodului istoric. Dr. Moeller este de aceeasi
parere cu dr. Friedman – dovezile de pana atunci se bazeaza pe escavatii de suprafata – daca
un tanc a fost acoperit cu 16 m de nisip in 40 de ani, atunci excavatiile pentru evenimente
care sßau petrecut cu 3,500 de ani in urma ar trebui sa fie la 1400 de metri pentru a putea gasi
ceva relevant pentru perioada 1500-1200 i.Cr.

Pornind de la aceasta ipoteza, in anii 2001-2002, Dr. Lennart Moeller si o echipa de

cercetatori americani au sondat fundul Marii Rosii, descoperirile lor fiind in masura sa il faca
sa afirme ca Exodul a fost un eveniment istoric. In sustinerea acestei convingeri, dr. Moeller
aduce urmatoarele argumente..

1. Pe baza Papirusului Brooklyn21 - existent la Muzeum Brooklyn, s-a stabilit ca Moise a

trait in timpul Dinastiei a XVIII-a a faraonilor egipteni, Faraonul de care se face
vorbire in Biblie fiind ca fiind cel care a ordonat omorarea copiilor de parte
barbateasca, de fapt Amenhotep I, caruia, fiind asimilat cu soarele (Ra)- i se mai
spunea Ramses, deci nu cu Ramses al II-lea. Ca urmare, perioada existentei egiptene a
lui Moise poate fi undeva intre 1537-1517 i. Cr. Mai mult, el avea o fata care putea
mosteni tronul si care corespunde cu cea care l-a crescut pe Moise; 22. Omologari intre
Moise si Senmut (care inseamna adoptat, la fel ca Moise si devenit Thutmosis II)
exista in ultimii ani, plecand de la povesti similare intre cea a lui Moise si a Lui
Senmut (cca. 1518 i. Cr). IN sfarsit, Faraonul cu care se confrunta Moise la revenirea
in Egipt pentru a-i scoate e Evrei de acolo este Amenhotep III care a murit misterios
inecat, o data cu o mare parte din oastea si curtea sa, dovda in acest sens fiind
scrisoarea vaduvei sale catre hititi, menita a trimite un fiu, in urma mortii misterioase
a fiului-intai nascut (Tuthankamon, mort subit la 18 ani)ö

20
Moeller, Lennart – The Exodus Case: New Discoveries of the Historical Exodus – Ed. Scandinavia Publishing
House, 2017.
21
Idem, pag. 201.
22
Idem, pag. 205.

PAGINA 10
 2. Plagile sunt descrise in mare parte in Papirusul Ipuwer 23 datand din timpul dinastiei a
XIX-a cu referire la sfarsitul dinastiei a XVIII-a, corespunzand cu periodizarea
mentionata anterior. In acest Papirus apare o societate in criza, si se face vorbire
inclusiv despre ‚fluviul devenit sange’, de faptul ca ‚lipseste mancarea (foamea)’,
‚sclavii sunt omorati’, ‚scribii sunt omorati si papirusurile furate’, etc; (vezi Anexa 4 –
Dinastiile a XVIII-a si a XIX-a);
3. O scrisoare a vaduvei lui Amenhotep III catre hititi releva ca sotul i-a murit inecat in
mare (precum Faraonul din Biblie) si nu mai are fiu – Tutankhamon, primul nascut
moare subit (la fel ca alti primi nascuti) la 18 ani. Scrisoarea mai releva ca nu mai
exista ministri, soldati, etc. pentru ca toti au pierit in mare si cere trimiterea unui Fiu
care sa duca Dinastia mai departe.24
4. Dr. Moeller investigheaza cinci posibile rute ale Exodului care sa indeplineasca
criteriile din Biblie, respectiv: a. Sa permita trecerea granitei in prima zi; b. Sa nu fie
in calea Filistinilor, c.sa se departeze de Mare; d. Prin pustie dincolo de Marea Rosie;
e. Sa mearga 3 zile prin desert si f. Sa ajunga inapoi la Sinai in tinutul Midianului si
conchide ca ruta posibila este o miscare circulara spre sud-est, in tinutul Midianului si
apoi spre nord pentru a intra in Canaan: “But God led the people about, through the
way of the wilderness of the Red sea: and the children of Israel went up harnessed out
of the land of Egypt.” (Ex. 13:18)25
5. Referintele la Yam Suph, omologata, datorita Septuagintei, cu Marea Rosie.
Referintele la Yam Suph sunt numeroase in Biblie, din ele, insa, rezultand ca Yam
Suph poate fi omologat cu Golful Aqabei (Moeller: 2017, 323-326), in zona Eilat de
azi (vizavi de Nuweiba);
6. Urme ale armatei egiptene pe fundul Marii Rosii (roti egiptene datate in jurul anului
1450-1500 i. Cr. ale unei armate care a pierit in Mare), in zona Aqaba, intr-un areal de
70 km2, datand din perioada 1500-1450 i. Cr., rezultate in urma expeditiei din 2001-
2002. Marea Rosie este la peste 400 m sub nivelul marii, de aceea pastreaza urmele
unor civilizatii mai vechi decat cele excavate pe uscat;
7. Locurile de campare-trecere – la fel cu dr. Hoffmeier, si dr. Moeller considera ca
Migdol se refera nu la orasul de mai tarziu, ci la un alt fort (migdol inseamna fort). La
fel, Etham si Epithom nu sunt omologate cu orasele de azi, mai ales ca exista obiceiul

23
Idem, pag.292.
24
Moeller, L. – ibidem.
25
Idem, pag.309.

PAGINA 11
 ca locul acestora sa se mute, in timp, daca un oras era distrus. In ce priveste locul de
campare Rephidim (rephidim in ebraica inseamna chiar campare), acesta putea fi
oriunde, ;
8. Muntele Sinai (Horeb) – exista cel putin 13 locatii posibile ale locului, si nici unul nu
se refera la locul unde e construita Manastirea Sf Ecaterina (la peste 2000 de ani de la
evenimentele posibile), in timpul lui Justinian. Autorul opteaza pentru un sit J abal Al
Lawz.in Arabia Saudita, care corespunde mai bine descrierii din Biblie decat Muntele
Sinai din Egipt, facand o paralela intre ceea ce a gasit in teren si mitologia locului
datand din 1500 i. Cr., Biblie si indeplinirea conditiilor referitor la Muntele Sinai din
Egipt (Vezia Anexa 5 – Comparatie Muntele Sinai din Arabia Saudita si Muntele
Sinai din Egipt);26
9. Conexiunile Exodului cu peninsula Araba sunt, dupa dr. Moeller, mai multe decat se
astepta, si nu se refera doar la nume (Vezi Anexa 6 – Nume si locuri de campare din
Exod), ci si la locuri de campare. Spre exemplu: Kora (cel mai batran si bogat var al
lui Moise) care ii pune la indoiala autoritatea, se regaseste in numele ma multor vai
din peninsula araba – vezi Anexa 7 – Wadi Kora), etc.

Exista si alte opinii cu privire la acest aspect din Vechiul Testament si lucrurile sunt
departe de a se fi asezat.

CONCLUZII

Problema omologarii istorice a epicii biblice este departe de a se incheia – anual se gasesc
dovezi arhologice si se alimenteaza una din cele trei teze. Ce este comun multor puncte de
vedere este existenta unui exod/unor exoduri care au alimentat imaginarul colectiv pana la a
determina o identitate nationala si un diferentiator puternic in istorie.

Noi descoperiri arheologice sau de alta natura pot pune pe harta noi teorii sau confirma pe
cele existente, insa doar viitorul ne va aduce clarificari in aceasta zona.

26
Idem, pag.604.

PAGINA 12
ANEXE
ANEXA 1 – RUTELE PROBABILE ALE EXODULUI
 FIGURA 2– RELIEF CE DRSCRIE DRUMUL DIN EGIPT SPRE CANAAN-
CCA 1300 I.CR. (TEMPLUL LUI AMUN DIN KARNAK) - 27

27
Finkelstein. I – op cit. pag 61
 ANEXA 3 – LOCURILE DE CAMPARE28

28
Finkestein, I. – op. cit., pag. 66.
 Anexa 4 – DINASTIILE A XVIII-A SI A XIX-A DIN EGIPT29

29
Moeller, L. – op cit., pag 383-384.
PAGINA 1
 ANEXA 5 - COMPARATIE SIT MUNTE SINAI DIN ARABIA SAUDITA SI
MUNTE SINAI DIN EGIPT30

30
Moeller, L. – op. cit., pag 608.
 ANEXA 6 - NUME SI LOCURI DE CAMPARE, CONFORM BIBLIEI31

31
Moeller, L. – op. cit., pag 695.
32
Moeller, L. – op. cit., pag 704.

PAGINA 1
 ANEXA 7 - WADI KORAH33

33
Moeller, L. – op. cit., pag 700.
 BIBLIOGRAFIE

1. ***,
https://sophiainstituteforteachers.org/uploads/lessons_approved/Key_Moment
s_in_Exodus.pdf, accesat pe 04.11.2021

2. ***, http://www.bibliaortodoxa.ro/;

3. Arnold, Bill T., Hess, Richard - Ancient Israel’s History, Ed. Baker
Academic, 2014

4. Finkelstein, I., Silberman, M.A. - The Bible Unearthed’, Ed. Touchstone,

NY, 2001

5. Friedmann, R.E. -The Exodus: How It Happened and Why It Matters – Ed.
Harper&Collins, 2017

6. Hoffmeier, James K. - Israel in Egypt, the Evidence for the Authenticity of

the Exodus Tradition, Ed. Oxford University Press, 1999, NY;

7. Hoffmeier, James. K. – Arheologia Bibliei, Ed. Casa Cartii, Oradea, 2009;

8. Mazzinighi, L. – Istoria Israelului, Ed. Galaxia Gutenberg, 2012;

9. Moeller, Lennart – The Exodus Case: New Discoveries of the Historical

Exodus – Ed. Scandinavia Publishing House, 2017.

10. Schultz, Samuel J. – Calatorie prin Vechiul Testament, Ed. Oradea Crestina,
2008
PAGINA 1