Capitolul VI

INFRACŢIUNI CONTRA DREPTURILOR POLITICE,

LA MUNCĂ Şl CONTRA ALTOR DREPTURI
CONSTITUŢIONALE ALE CETĂŢENILOR

§ 1. Caracterizarea generală, noţiunea şi infracţiunile

contra drepturilor politice, la muncă şi contra altor
drepturi constituţionale ale cetăţenilor

Potrivit art. 4 al Constituţiei R.M., dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile

omului sunt interpretate şi aplicate în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,
cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
Capitolul V al Părţii speciale a Codului penal din 2002, alături de capitolele II, III, IV, VI şi
VII conţin norme juridico-penale care apără direct drepturile şi libertăţile fundamentale ale
persoanei.
Gravitatea prejudicia bilă a acestor infracţiuni constă în faptul că ele împiedică exercitarea de
către cetăţeni a drepturilor şi libertăţilor constituţionale, ce ating diferite aspecte ale vieţii şi
activităţii omului, produc prejudicii importante drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor care, uneori,
nu mai pot fi recompensate.
Obiectul general al infracţiunilor contra drepturilor politice, la muncă şi contra altor drepturi
constituţionale ale cetăţenilor îl constituie relaţiile sociale a căror existenţă şi normală desfăşurare
sunt condiţionate de ocrotirea ordinii de drept a ţării ce reglementează existenţa întregii colectivităţi.
Obiectul generic sau de grup al acestor infracţiuni îl constituie relaţiile sociale ce determină
ocrotirea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor.
Obiectul nemijlocit de bază al infracţiunilor analizate îl constituie relaţiile sociale concrete:
egalitatea în drepturi ale cetăţenilor, inviolabilitatea vieţii personale, dreptul la informaţie, dreptul
electoral, libertatea conştiinţei, inviolabilitatea domiciliului sau alte drepturi constituţionale ale
cetăţenilor.
Unele infracţiuni pot avea obiect nemijlocit secundar: viaţa, sănătatea sau proprietatea
persoanei.
în cazul în care aceste infracţiuni posedă obiecte nemijlocite secundare ele au şi obiect
material: corpul fizic al persoanei privit ca o totalitate de funcţii şi procese organice, precum şi
averea ei.
Latura obiectivă a acestor infracţiuni se realizează prin diferite acţiuni sau inacţiuni
prejudiciabile, prevăzute de legea penală, care se pot manifesta prin neacordarea posibilităţilor
exercitării drepturilor şi libertăţilor constituţionale sau prin crearea dificultăţilor dobândirii lor.
Latura subiectivă a majorităţii infracţiunilor contra drepturilor politice, la muncă sau contra
altor drepturi constituţionale ale cetăţenilor se caracterizează prin vinovăţie intenţionată şi numai
încălcarea regulilor de protecţie a muncii este comisă din imprudenţă.
Subiect al acestor infracţiuni poate fi orice persoană fizică responsabilă, care în momentul
săvârşirii infracţiunii a împlinit vârsta de şaisprezece ani.
Rezumând cele relatate putem defini noţiunea acestor infracţiuni.
Prin infracţiuni contra drepturilor politice, la muncă sau contra altor drepturi
constituţionale ale cetăţenilor se înţeleg acele acţiuni sau inacţiuni prejudiciabile
prevăzute de legea penală, care se manifestă prin neacordarea posibilităţilor de exercitare
a drepturilor şi libertăţilor constituţionale sau prin crearea dificultăţilor dobândirii lor.
1. Infracţiuni contra drepturilor politice (împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral sau
a activităţii organelor electorale - art. 181 СР.; falsificarea rezultatelor votării - art. 182 СР.);
 2. Infracţiuni contra drepturilor la muncă (încălcarea regulilor de protecţie a muncii - art. 183
СР.);
3. Infracţiuni contra drepturilor şi libertăţilor de ordin personal ale cetăţenilor (încălcarea
egalităţii în drepturi a cetăţenilor - art. 176 CP; încălcarea inviolabilităţii vieţii personale - art.
177 CP; violarea dreptului la secretul corespondenţei - art. 178 CP; violarea de domiciliu - art.
179 CP; încălcarea intenţionată* a legislaţiei privind accesul la informaţie -art. 180 CP; violarea
dreptului la libertatea întrunirilor - art. 184 СР.; atentarea la persoană şi la drepturile cetăţenilor
sub formă de propovăduire a credinţelor religioase şi de îndeplinire a riturilor religioase - art. 185
CP).
§ 2. Infracţiuni contra drepturilor politice
2.1. Împiedicarea exercitării libere a dreptului electoral
sau a activităţii organelor electorale (art. 181 CP.)
Potrivit art. 38 al Constituţiei R.M. şi a art. 11 al Codului electoral din 21 noiembrie 1997{,
dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor,
vârsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul stabilit de lege.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin împiedicarea prin orice mijloace a exercitării
libere a dreptului electoral sau blocarea sau atacarea localurilor secţiilor de votare prin orice mijloc
şi sub orice formă; b) săvârşită prin sustragerea urnelor de vot sau a documentelor electorale; c)
săvârşită cu periclitarea vieţii persoanei; d) însoţită de vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a
sănătăţii; e) soldată cu alte urmări grave.
Latura subiectivă se caracterizează prin intenţie directă, iar în cazurile analizate de noi mai
sus - prin două forme de vinovăţie, a cărei definiţie este dată în art. 19 CP.
Subiect al împiedicării exercitării libere a dreptului electoral sau a activităţii organelor
electorale poate fi orice persoană fizică responsabilă, care a împlinit vârsta de şaisprezece ani.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin falsificarea, prin orice mijloace, a
rezultatelor votării.
A falsifica înseamnă a altera adevărul într-un act, înscris prin denaturarea conţinutului cu rea-
credinţă, prin adaosuri, prin substituirea de persoane, prin imitarea semnăturii etc.

§ 3. Infracţiuni contra dreptului la muncă

3.1. încălcarea regulilor de protecţie a muncii (art. 183 CP.)
Latura obiectivă a încălcării regulilor de protecţie a muncii o constituie încălcarea de către o
persoană cu funcţie de răspundere ori de către o persoană care gestionează o organizaţie
comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală a tehnicii securităţii, a igienei industriale sau
a altor reguli de protecţie a muncii, dacă această încălcare a provocat accidente cu oameni sau alte
urmări grave.
Potrivit Codului muncii şi Legii cu privire la protecţia muncii, nr. 625-XII din 2 iulie 1991,
precum şi altor acte normative ale dreptului muncii, protecţia muncii reprezintă un sistem de
măsuri şi mijloace juridice, social-economice, organizatorico-tehnice, sanitaro-igienice, curative,
profilactice, de reabilitare sau a altor măsuri care asigură ocrotirea vieţii şi sănătăţii salariaţilor în
procesul muncii.
Latura subiectivă a infracţiunii analizate se caracterizează numai prin vinovăţie imprudentă.
Subiect al infracţiunii poate fi numai o persoană cu funcţie de răspundere ori o persoană care
gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie nestatală, persoană care
răspunde la unitate de tehnica securităţii sau de alte reguli de protecţie a muncii.
 § 4. Infracţiuni contra drepturilor şi libertăţilor personale
ale cetăţenilor
4.1. Încălcarea egalităţii în drepturi a cetăţenilor (art. 176 CP.)
Potrivit art. 16 al Constituţiei Republicii Moldova, toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a
autorităţilor publice. Latura obiectivă o constituie încălcarea drepturilor şi libertăţilor
cetăţenilor, garantate de Constituţie şi de alte legi, în funcţie de sex, rasă, culoare, limbă,
religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o
minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie, încălcare:
a) săvârşită de o persoană cu funcţie de răspundere;
b) soldată cu daune în proporţii considerabile.
Încălcarea egalităţii în drepturi şi a libertăţii cetăţenilor înseam- nă discriminarea, adică
minimalizarea şi limitarea drepturilor şi libertăţilor omului şi a cetăţenilor în funcţie de
caracteristicile etnice şi sociale enumerate în dispoziţia art. 176 C.P.
Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează atât prin intenţie directă, cât şi prin intenţie
indirectă.
Subiect al infracţiunii poate fi o persoană cu funcţie de răspundere sau orice persoană fizică
responsabilă, care a împlinit în momentul săvârşirii infracţiunii vârsta de şaisprezece ani.
4.2. Încălcarea inviolabilităţii vieţii personale (art. 177 CP.)
Potrivit art. 28 al Constituţiei R.M., statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi
privată. Latura obiectivă a infracţiunii o formează culegerea ilegală sau răspândirea cu bună-
ştiinţă a informaţiilor, ocrotite de lege, despre viaţa personală ce constituie un secret personal sau
familial al altei persoane fără consimţământul acesteia din urmă.
Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează numai prin intenţie directă.
Subiect al infracţiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă, care a împlinit vârsta de
şaisprezece ani.
4.3. Violarea dreptului la secretul corespondenţei (art. 178 C.P.)
Potrivit art. 30 al Constituţiei R.M., statul asigură secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor
trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare.
scrisorilor, telegramelor, coletelor şi al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al
înştiinţărilor telegrafice, cu încălcarea legislaţiei.
Alin. 1 art. 135 al Codului de procedură penală permite interceptarea convorbirilor telefonice,
prin radio sau a altor convorbiri cu utilizarea mijloacelor tehnice de către organul de urmărire penală
cu autorizaţia judecătorului de instrucţie, în baza ordonanţei motivate a procurorului în cauzele cu
privire la infracţiunile deosebit de grave şi excepţional de grave.
Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează numai prin intenţie directă.
Subiect al infracţiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă. care a împlinit vârsta de
şaisprezece ani.
4.4. Violarea de domiciliu (art. 179 CP.)
Potrivit alin. 1 art. 29 al Constituţiei R.M., „domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu
poate pătrunde sau rămâne în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără consimţământul
acesteia". „Se poate deroga prin lege numai în următoarele situaţii:
a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;
b)pentru înlăturarea unei primejdii care ameninţă viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei
persoane;
c) pentru prevenirea răspândirii unei epidemii”.
„Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul unui delict flagrant".
Latura obiectivă a violării de domiciliu se poate realiza prin următoarele acţiuni sau inacţiuni
alternative: 1) pătrunderea ilegală în domiciliul sau în reşedinţa unei persoane fără
consimţământul acesteia; 2) rămânerea ilegală în domiciliul sau reşedinţa unei persoane fără
consimţământul acesteia; 3) refuzul de a le părăsi la cererea persoanei; 4) percheziţii şi cercetări
ilegale.
Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează numai prin intenţie directă.
Subiect al infracţiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă, care a împlinit vârsta de
şaisprezece ani sau un ofiţer al organului de urmărire penală în cazul percheziţiei şi cercetărilor
ilegale.
4.5. Încălcarea intenţionată a legislaţiei privind
accesul la informaţie (art. 180 CP.)
Potrivit art. 34 al Constituţiei RM, persoana are dreptul de a avea acces la orice informaţie de
interes public. Mijloacele de informare publică sau private sunt obligate să asigure o informare
corectă a opiniei publice. Mijloacele de informare publică nu sunt supuse cenzurii.
Latura obiectivă a infracţiunii se manifestă prin încălcarea cu intenţie de către o persoană cu
funcţie de răspundere a procedurii legale de asigurare şi de realizare a dreptului de acces la
informaţie, încălcare ce a cauzat daune în proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite
de lege ale persoanei care a solicitat informaţii referitoare la ocrotirea sănătăţii populaţiei, la
securitatea publică şi la protecţia mediului.
Prin daune în proporţii considerabile cauzate drepturilor şi intereselor persoanei vom
înţelege daunele materiale ce depăşesc venitul lunar al victimei, îmbolnăvirea victimei care nu s-a
protejat de poluarea mediului, alte acţiuni asupra sănătăţii victimei, cauzate de periclitarea securităţii
publice etc.
Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează numai prin intenţie directă.
Subiect al infracţiunii poate fi numai o persoană cu funcţii de răspundere (a se vedea
prevederile art. 123 СР.), care deţine informaţiile determinate de legea penală.
4.6. Violarea dreptului la libertatea întrunirilor (art. 184 CP.)
Potrivit art. 40 al Constituţiei R.M., mitingurile, demonstraţiile, manifestaţiile, procesiunile sau
orice alte întruniri sunt libere şi pot fi organizate şi desfăşurate numai în mod paşnic şi fără nici un
fel de arme.
Latura obiectivă a infracţiunii se caracterizează prin violarea dreptului la libertatea întrunirilor
prin împiedicarea ilegală a desfăşurării mitingului, demonstraţiei, manifestaţiei, procesiunii sau a
oricărei alte întruniri ori a participării cetăţenilor la acestea fie prin constrângerea lor la
participaţie: a) săvârşită de o persoană cu funcţie de răspundere; b) săvârşită de două sau de mai
multe persoane; c) însoţită de violenţă nepericuloasă pentru viaţă sau sănătate. prin întrunire vom
înţelege mitingurile, demonstraţiile, manifestaţiile, procesiunile, grevele desfăşurate în locurile
publice, în afara unităţii economice sau a locului de lucru, precum şi alte adunări ale cetăţenilor.
Prin împiedicarea ilegală a desfăşurării întrunirilor vom înţelege interzicerea directă de a
organiza desfăşurarea unei întruniri sau blocarea locurilor ori a căilor de acces la aceste întruniri.
împiedicarea ilegală a desfăşurării întrunirilor constituie o infracţiune numai dacă aceste acţiuni
sunt săvârşite de o persoană cu funcţie de răspundere sau sunt săvârşite de două sau de mai multe
persoane ori sunt însoţite de violenţă nepericuloasă pentru viaţă sau sănătate.
Împiedicarea participării cetăţenilor la întruniri presupune crearea unor obstacole în calea
celor care doresc să participe la anumite întruniri.
Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează numai prin intenţie directă.
Subiect al infracţiunii poate fi o persoană cu funcţie de răspundere sau orice altă persoană
fizică responsabilă, care a împlinit vârsta de şaisprezece ani.

4.7. Atentarea la persoană şi la drepturile cetăţenilor sub formă de propovăduire a

credinţelor religioase şi de îndeplinire* a riturilor religioase (art. 185 CP.)
Potrivit art. 31 al Constituţiei R.M., libertatea conştiinţei este garantată. Potrivit art. 1 al Legii
despre culte nr. 979-XII din 24 martie 1992'", dreptul la libertatea conştiinţei cuprinde libertatea
cetăţeanului de a-şi schimba religia sau convingerea.
Latura obiectivă a infracţiunii se realizează prin organizarea, conducerea sau participarea
activă la un grup a cărui activitate, desfăşurată sub formă de propovăduire a credinţelor religioase
şi de oficiere a riturilor religioase, este însoţită fie de cauzarea de daune sănătăţii cetăţenilor, fie
de alte atentate la persoană sau la drepturile acesteia, fie de instigarea cetăţenilor la refuzul de a-şi
respecta obligaţiile cetăţeneşti.
Infracţiunea se consideră consumată o dată cu săvârşirea acţiunilor descrise de legea penală
care au provocat consecinţele prevăzute de textul legii.
Latura subiectivă a infracţiunii se caracterizează numai prin intenţie directă.
Subiect al infracţiunii poate fi orice persoană fizică responsabilă, care a împlinit vârsta de
şaisprezece ani.