Prof.dr.ing.

Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice

Suport de curs LIEMD 2019
Număr de ore alocate: 2

11. COMPRESOARE VOLUMETRICE

CU PISTON

11.1 Consideraţii generale

Din punct de vedere termodinamic, agregatele care vehiculează şi

comprimă gazele sunt maşini termice care consumă energie din
exterior (energie mecanică, termică sau electrică) sub formă de
lucru mecanic. Lucrul mecanic primit din exterior se transformă
în lucru mecanic al compresorului, iar acesta în energie
potenţială, pe care o capătă gazul, căruia îi creşte presiunea.
Tipuri clasice de aparate:
- ventilatoare, pentru presiuni mici, p  1500 Pa;
- suflante, destinate să genereze presiuni 1500  p  10000 Pa;
- compresoare, care realizează presiuni ridicate.
Clasificare
a) După principiul de funcţionare, compresoarele pot fi
volumetrice sau dinamice.
Compresoarele volumetrice sunt cele la care creşterea presiunii
gazului se face prin închiderea gazului într-un anumit volum,
micşorarea acestui volum, cu ajutorul pieselor mecanice ale
aparatului, apoi evacuarea gazului atunci când acesta atinge o
anumită presiune. În acest grup sunt:
- compresoare volumetrice cu piston (CVP), alcătuite dintr-un
cilindru, în care se deplasează rectiliniu alternativ un piston;
- compresoare volumetrice rotative cu lamele culisante, care au
un rotor plasat excentric în cilindru, iar lamelele etanşează o serie
de camere. Datorită plasării excentrice a rotorului, volumul unei
camere se micşorează în timpul rotaţiei, ceea ce conduce la
comprimarea gaului;
- compresoare elicoidale, cu acelaşi principiu de funcţionare ca
şi suflantele de tip Roots, adică aspirarea gazului în spaţiul
delimitat de două rotoare (care au aceeaşi turaţie, dar sensuri
contrare), profilate cu 2…8 lobi şi apoi creşterea presiunii, prin
micşorarea volumului în care gazul este captiv.
Compresoarele dinamice se caracterizează prin următoarele
transformări de energie: lucrul mecanic de antrenare se
transformă în energie cinetică, în rotorul acestor maşini, care,
Prof.dr.ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019
apoi, în stator, se transformă în energie potenţială (de presiune).
Se deosebesc:
- compresoare centrifugale (CC) la care gazul se comprimă sub
acţiunea unor forţe centrifuge dezvoltate de rotorul paletat, iar
mişcarea gazului are loc perpendicular pe ax;
- compresoare axiale (CA) care au o reţea de palete mobile, în
canalele căreia se transformă lucrul mecanic de rotaţie în energie
cinetică, preluată de gaz şi o reţea de palete fixe, unde se
transformă energia cinetică a gazului în energie potenţială (de
presiune). Gazul circulă paralel cu axul.
Cel mai frecvent utilizate sunt compresoarele volumice cu piston
(CVP), compresoarele centrifugale (CC) şi compresoarele axiale
(CA). Ca urmare, se vor compara aceste maşini funcţie de câteva
criterii.
Gradul de comprimare pe o treaptă π este raportul dintre
presiunea de refulare şi presiunea de aspiraţie corespunzătoare
treptei respective:

p2
π (11.1.1)
p1

π CVP  π CC  π CA (11.1.2)

π CVP  6...8 ; π CC  2 ; π CA  1,15...1,35


Debitul volumetric refulat V este debitul volumetric vehiculat în
compresor, considerat în condiţiile stării termodinamice de la
aspiraţie, adică la p1 şi T1 .

  
V CVP  V CC  V CA (11.1.3)

Pentru a se realiza presiuni mari la evacuarea din compresor se

utilizează trepte de comprimare (gazul este aspirat, comprimat
într-o treaptă, refulat, apoi intră în următoarea treaptă, este com-
primat, refulat ş.a.m.d.). Numărul de trepte ale compresoarelor
este diferit şi anume:

N CVP  N CC  N CA (11.1.4)
Prof.dr.ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019
Orientativ, se dau câteva exemple:
- compresoarele volumetrice cu piston sunt utilizate pentru a
realiza presiuni mari şi foarte mari (1000 bar), la debite de gaz
relativ mici (450 m3/min);
- compresoarele centrifugale vehiculează debite relativ mari
(2500m3/min.) şi se pot atinge presiuni de cca 25 bar;
- pentru a obţine creşterea presiunii de la 1 bar la 7…20 bar, cu
un compresor axial, este necesar un număr de trepte
N CA  6...17 ;
- compresoarele axiale au debite ce pot depăşi 10 000m3/min, la
presiuni de 5…6 bar.
Alte criterii de clasificare sunt:
b) După numărul de trepte:
- monoetajat (cu o singură treaptă);
- polietajat (cu mai multe trepte).
c) După modul de acţionare:
- electric (electrocompresor);
- termic (motocompresor, dacă este acţionat de un motor cu
ardere internă sau turbocompresor, când este antrenat de o
turbină cu gaze sau cu abur).
d) În funcţie de modul de montaj pot fi:
- compresoare fixe;
- compresoare mobile.
e) Funcţie de sistemul de răcire se construiesc:
- compresoare răcite cu apă;
- compresoare răcite cu aer.
De menţionat că, la compresoare, circuitul de răcire se referă la:
- răcirea părţilor mecanice (lagăre sau alte piese metalice
aflate în mişcare relativă una faţă de cealaltă), ceea ce
înseamnă răcirea uleiului, care se realizează folosind apă;
- răcirea gazului vehiculat, între treptele de comprimare. În
acest scop, gazul evacuat dintr-o treaptă este introdus într-
un schimbător de căldură, unde fluidul de răcire cel mai
frecvent utilizat este apa, dar poate fi folosit şi aerul. După
răcire, gazul comprimat intră în următoarea treaptă;
- răcirea cilindrului în care este comprimat gazul - este
necesară pentru a realiza o comprimare cât mai apropiată
de cea izotermă, când se consumă cel mai mic lucru
mecanic.
Un compresor volumic cu piston (fig.11.1) este alcătuit, în
principiu, din următoarele elemente: 1-conducta de aspiraţie,
Prof.dr.ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019
2-supapa de aspiraţie (SA), 3-chiulasa, 4-cilindru, 5-piston, 6-
supapa de evacuare (SE), 7-conducta de evacuare. În timpul
funcţionării, pistonul se deplasează între punctul mort
superior (PMS) şi punctul mort inferior (PMI). Distanţa dintre
cele două puncte se numeşte cursa pistonului, s, volumul
descris de piston se numeşte volumul

1 7
2
6
3

Fig. 11.1 Schema de principiu

a unui compresor volumic cu piston.

cursei, V s , iar spaţiul dintre partea interioară a chiulasei şi capul

pistonului, când acesta se află la PMS, volumul spaţiului mort
(vătămător), Vm . Parametrii caracteristici ai unui compresor sunt
debitul şi presiunea de refulare.

11.2 Compresorul volumetric teoretic cu piston

a) Ipoteze de studiu
- nu există spaţiu mort, V m  0 . Deci, când pistonul se află la
PMS el este lipit de chiulasă. Astfel, întreaga cantitate de gaz
aspirată este comprimată şi apoi refulată;
- în timpul fazei de aspiraţie şi a celei de refulare, parametrii
gazului nu se modifică, deci ele sunt faze de umplere şi de
evacuare;
- presiunea de aspiraţie şi cea de refulare sunt constante şi egale
cu presiunile din conducta de aspiraţie, respectiv conducta de
refulare;
Prof.dr.ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019

b Refulare 2T 2pol 2ad

p2

Co
mp
ri
ma
re
a
p1 1
Aspiratie

v2, T v2, pol v2,ad v

p2

p1
PMS PMI

Fig. 11.2 Reprezentare grafica in p-v

a diagramei compresorului teoretic.

- temperaturile gazului în timpul aspiraţiei şi al refulării sunt

constante, nu are loc schimb de căldură între gaz şi mediul
exterior;
- transformările care au loc sunt reversibile;
- evoluează un gaz perfect;
- sistemul este etanş.
b) Reprezentarea grafică în p  v şi T  s a diagramei de
funcţionare
Prof.dr.ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019

T
p2 p2>p1

p1

e
ar
2ad

im
T2,ad

r
mp
Co
2pol
T2,pol
2T
T1=T2,T 1

s2,T s2,pol s1=s2,ad s

Fig. 11.3 Reprezentarea in diagrama T-s a comprimarilor

izoterma, politropa, adiabata.

Ciclul compresorului teoretic cu piston (fig.11.2) cuprinde:

- două procese cantitative de curgere: a-1, aspiraţia; 2-b,
refulare, care au loc la presiune constantă;
- o transformare de stare, 1-2, comprimarea:
1-2T, izotermă, 1-2ad, adiabată, 1-2pol, politropă (1  n  k ).
c) Lucrul mecanic consumat în cursul unui ciclu şi căldura
evacuată
Compresoarele sunt maşini termice care consumă lucru mecanic
(ciclul este parcurs în sens invers acelor de ceasornic) şi de aceea
prezintă interes realizarea unui consum minim de lucru mecanic.
Lucrul mecanic cerut de compresorul teoretic se află fie prin
însumarea lucrului mecanic al variaţiei de volum al fiecărei faze:

ltC  l a1  l12  l 2b  lba (11.2.1)

fie considerand lucrule mecanic tehnic.

Se consideră că evoluează o masă m  1 kg de gaz.
În ciclul cu comprimare izotermă, 1-2T, lucrul mecanic teoretic
consumat de compresor este:

p1
ltC,T  p1v1 ln (11.2.5)
p2
Prof.dr.ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019
Într-o comprimare izotermă, trebuie să fie răcit gazul. Căldura
evacuată este egală cu lucrul mecanic consumat:

q12 ,T  ltC,T (11.2.6)

La comprimarea adiabată 1-2ad

q12,ad  0 (11.2.6)

Lucrul mecanic cerut de compresor va fi:

k  k 1

l C
 p1v1 1  π k  (11.2.10)
k 1
t , ad
 

Lucrul mecanic consumat, prin convenţie, este negativ, dar pus în

modul se obţine valoarea pozitivă.
Din diagrama p  v (fig.11.2) se constată:

aria a12 Tb   aria a12 pol b   aria a12 ad b  (11.2.14)

Relaţia (11.2.14) conduce la:

ltC,T  ltC, pol  ltC,ad (11.2.15)

În ceea ce priveşte căldura evacuată, din diagrama T  s

(fig.11.3) se constată:

aria 1s1 s2 ,T 2T   aria 1s1 s 2 , pol 2 pol  (11.2.16)

Adică:
q12 ,T  q12 , pol (11.2.17)

Observaţie: la comprimarea izotermă se consumă cel mai mic

lucru mecanic, dar căldura evacuată este cea mai mare.
d) Temperatura gazului comprimat, la evacuarea din compresor
- 1-2T- izoterma:
Prof.dr.ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019

T2 ,T  T1 (11.2.18)

-1-2ad-adiabata
k 1

p  k k 1

T2,ad  T1  2   T1 π k
(11.2.20)
 p1 

Din diagrama T  s (fig.11.3), rezultă:

T2 ,T  T2 , pol  T2 ,ad (11.2.21)

e) Gradul maxim de comprimare pe o treaptă a compresorului

teoretic cu piston
- O particularitate a uleiurilor de ungere este temperatura de
autoaprindere, t aa , care este temperatura la care o substanţă se
aprinde spontan, în contact cu aerul.
- Temperatura gazului la evacuare din treapta de comprimare
trebuie să fie mai mică decât temperatura de autoaprindere a
uleiului t 2  t aa . Pentru uleiurile de ungere frecvent utlizate,
t aa  150 0C.
În cele trei situaţii studiate, gradul maxim de comprimare va fi:
n 1 k 1

T  n
T  k
π max,T   ; π max , pol   aa  ; π max ,ad   aa  (11.2.22)
 T1   T1 

Depăşirea temperaturii la evacuare din treaptă este deosebit de

periculoasă, deoarece duce la funcţionarea defectuoasă a
aparatului şi chiar la accidente.

11.3 Compresorul tehnic cu piston

La un compresor tehnic, când pistonul se află la PMS, între el şi

chiulasă se află un spaţiu denumit spaţiu vătămător sau spaţiu
mort, Vm . Acest spaţiu este necesar în funcţionarea
compresorului, deoarece sunt evitate suprasolicitările aparatului
Prof.dr.ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019
în cazul blocării supapelor în poziţia închis sau când în gazul
comprimat se află impurităţi.

p
3 Evacuare
p1 d 2

Co
Des

mp
tind

rima
ere

re
Aspiratie
p2 c 1
4
Vm Va V
Vs

SE
p2
SA
p1
PMS PMI

Fig. 11.4 Diagrama de functionarea

a compresorului tehnic.

Funcţionarea compresorului tehnic cu piston cuprinde:

- faza de comprimare şi faza de evacuare - 1-2, comprimarea, 2-
3, evacuarea.
Pistonul se deplasează de la PMI la PMS. În timpul comprimării
supapele sunt închise; când se atinge presiunea p 2 , se deschide
supapa de evacuare şi gazul este refulat din cilindru.
- faza de destindere şi faza de aspiraţie. 3-4, destinderea, 4-1,
aspiraţia. Pistonul se deplasează de la PMS la PMI. La sfârşitul
fazei de evacuare, în spaţiul mort presiunea gazului este p 2  p1 şi
de aceea supapa de aspiraţie nu se poate deschide. Pistonul îşi
efectuează cursa de la PMS la PMI până când presiunea gazului
care se destinde în cilindru devine egală cu p1 . În acest moment
se deschide supapa de admisie şi începe faza de aspiraţie.
Evacuarea şi aspiraţia sunt procese cantitative (în care se
modifică masa de gaz) şi au loc la presiune este constantă.
Prof.dr.ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019
Comprimarea şi evacuarea pot fi izoterme, politrope sau
adiabate.
Consecinţe ale existenţei spaţiului vătămător:
- micşorarea volumului aspirat Va (deci şi a celui refulat),
faţă de compresorul teoretic.
Se defineşte gradul de umplere raportul dintre volumul aspirat Va
şi volumul descris de piston între PMS şi PMI, volumul cursei,
Vs :

Va
μ (11.3.1)
Vs

Cum Va  Vs ( μ  1 ), compresorul tehnic aspiră un volum mai

mic decât volumul cursei pistonului, deci aspiră un volum mai
mic în comparaţie cu cel aspirat de compresorul teoretic.
- gradul maxim de comprimare pe o treaptă, π max , depinde
de volumul spaţiului vătămător.
Se notează:
V
ε m (11.3.2)
Vs
şi se poate demonstra că:
n
1 
π max    1 (11.3.3)
ε 

Presiunea maximă care poate fi furnizată de un compresor tehnic

cu piston, cu o treaptă, este:
n
1 
p 2 ,max  p1   1 (11.3.4)
ε 

- Lucrul mecanic necesar antrenării compresorului tehnic este

influenţat de existenţa spaţiului vătămător; folosind figura 11.4,
că se poate scrie:

L12341  aria12341  ariac12d   ariac43d  (11.3.5)

Prof.dr.ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019
Se consideră că evoluează o masă m de gaz, iar comprimarea şi
destinderea sunt transformări adiabate, cu k  const.

p3  p 2 ; p 4  p1 (11.3.6)

şi se poate scrie:
1 1

V4  p3  k  p 2  k 1

       πk (11.3.7)
V3  p4   p1 

k  k 1
 k  k 1

L 
C
p1V1 1  π  
k
p4V4 1  π k  (11.3.8)
k 1  k 1
th
  

Din figura 11.4 se observă că:

V1  V4  Va (11.3.9)

şi relaţia (11.3.8) devine:

k  k

LCth  p1Va 1  π k 1  (11.3.10)
k 1  
sau
k  k 1

L 
C
μ p1Vs 1  π k  (11.3.11)
k 1
th
 

Lucrul mecanic necesar antrenării compresorului tehnic depinde

de gradul de umplere şi de raportul de comprimare.
- când μ creşte, volumul aspirat este mai mare, iar lucrul meca-
nic consumat creşte;
- când π se majorează, lucrul mecanic creşte.
Trebuie precizat că scopul compresorului este comprimarea unor
debite cât mai mari de gaz, cu un raport de comprimare cât mai
mare, la un consum de lucru mecanic cât mai mic.
Creşterea gradului de comprimare este limitată, pe de o parte, de
faptul că aceasta implică o mărire a temperaturii gazului în
cilindru, periculoasă atunci când acesta are în compoziţie
Prof.dr.ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019
elemente combustibile, şi a uleiului de ungere, care se poate
autoaprinde.
Pe de altă parte, mărirea raportului de compresie are ca urmare
scăderea volumului aspirat.
Pentru realizarea unor presiuni mari ale gazului se utilizează
compresoare cu mai multe trepte. Gazul evacuat dintr-o treaptă
este introdus într-un schimbător de căldură, unde se răceşte
folosindu-se aer sau apă, apoi se introduce în treapta următoare
ş.a.m.d. Cu cât numărul de trepte este mai mare, comprimarea
gazului, apreciată pe ansamblu, se apropie de cea izotermă, când
consumul de lucru mecanic este minim.
Presiunea intermediară, între trepte, se determină astfel încât
lucrul mecanic necesar să fie minim. Se poate demonstra că, în
cazul unui compresor cu două trepte, de exemplu, presiunea
intermediară este:

px  p1 p2 (11.3.12)

Aceasta înseamnă că raportul de compresie pe prima treaptă este

egal cu cel de pe treapta a doua. Se demonstrează, de asemenea,
că, pentru un număr N de trepte, lucrul mecanic necesar
antrenării este minim , când raportul de compresie pe o treaptă,
π , se exprimă în funcţie de raportul total de compresie (între
presiunea de refulare din compresor şi cea de aspiraţie), π t , cu
relaţia:
π  N πt (11.3.13)

De menţionat că în aceste condiţii, lucrul mecanic consumat este

acelaşi pe fiecare treaptă.
Puterea teoretică necesară antrenării unui compresor, care are N
trepte şi un număr i de cilindri pe fiecare treaptă, se calculează cu
relaţia:
n
Pt  LCth i N (11.3.14)
60

unde n este turaţia, rot/min, iar LCth , măsurat în J/ciclu, lucrul

mecanic consumat pe un ciclu al unei trepte de comprimare.
Puterea efectivă consumată de compresor este dată de relaţia:
Prof.dr.ing. Tudora CRISTESCU Termotehnica si echipamente termice
Suport de curs LIEMD 2019
Pt
Pef  (11.3.15)
ηi η m

În relaţia (11.3.15), prin intermediul randamentului intern, η i , s-a

ţinut seama de procesele ireversibile, descrise mai înainte, care
au loc în funcţionarea reală, iar prin randamentul mecanic, η m , de
consumul de energie pentru învingerea frecărilor mecanice şi
antrenarea instalaţiilor auxiliare ale compresorului.