ANNULÚ I. BUCURESCI, S. V. 1871. 31.

Abonamentnl:

UL
. n. Linia . . 10 h.
3 lunT . . 8
Reclame . . . . 50
6 , . . 15
an . 30 Fapte diverse n.

Manuscriptele
nepublicate se nefrancate se vort
arde. refusa
10
Strada 11.

töte sistema a d-lui Lascar Ca- ne aflamg in casa

PARODIA cu targiu comp. o mores ! Amórea pentru el a
d. Epurénu putea Tice cu cine-va boerh mare, de ne
drepta este inferiorg din din es- pe scólel, maI de
In fine, parodia L. Catargiu arta de a guverna ba- nu sufere. Din mica
nationale se §ibusiceste, prin arbitrarig ravurile, devenitti liberah ce ne pentru micele
catre puterea esecutivit, cumg d. L. Catargiu merse patrioti, virtuo0, nu s'ag nóstre iconomisitg fie-care
linistea cutezanta a tolera destituirea in apele naionalitai de- cincl cari vi
cinismulti pe arbitrarie de profesori, spargere de du- nu trebue ne pentru numere ale
actuale. co- la tribunale de a puterni- de D-na Rosetti.
4-lea dosare, cart crimele bandelorti ne Déca ne va favorisa,
de sub-prefec primari, de capilor inaintarea a fi orbesce dupe domnule redactore, ca bine-voip a
la destituirea descoperitoriloril crimel, voi ne conducg pune licitatig, ne-
chiarg femeile ! violinta a tolera bandele nostru ! fericitilorg Francesi, ce

ce numi prefecti, sub- de ca adversaril regimului

, de instructiune alegerile, pe alegerile nu serióse sin- Generósa intentiune a
procurori ad-hoc , ase- a despretui a picióre cere, legale constitutionale, patrio- coph va urmata. Stofa
mánare conditiunea castigata protestele reclamele tice liberale, ele sunt o pa- D-na Rosetti va
din nainte prin telegra- de bine ! Ne o a representatiu- areta
cu prefectii, de a face ca triumfe ca nu din ! pentru licitatiune etc.. ..
candidath cu ori-ce fructe amare pentru Ce a limbelorg role, a
tóte merse pentru natiune! blasfemate, a a-
a La alegerea treilea, narchistilorg, a de
ESTERIORO
o valóre , din capitale dis- !

cutezanta a im- tricte, arbitrariult teroris- ministril, care

pune candidati sangele ce- mulg are capulg el ilustri,
facu cu impunerea casernase o§tirea luase moralisti Thiers
Boerescu, la hotararea de a versa a morale !
conclusiunea numer6sele
a d-lui Costa-Foru la etc. face 3 pentru ca jus- produse de civile
Se este a
guvernulg impune o lovitura de contra con- adauge noul
introduce Camera sea, cea
jude- stitutiuneT, s'ag a se abtine de plicatiuni la situatiune,
alésä, multe felurite speciale,
tele nefericite ale , la votg, ca In urma in-
care contrabalanteze parali-
despre póte esemplu, la culó- terpelatiuni Mortimer,
seze pe nesimtite dispositiunile funda-
prin acele , d. Ben- rea de din capitale, for- la Thiers o de-
democratice ale constitu-
gescu la Cahulti , Peretz la urna sta pe municipale din Bordeaux,
tiunel evite
Bolgradg, la nu ! ! ce tre- Thiers s'a fórte tare de
vitura de statti, faca
lad), etc. avea pedicile ce de
rea pe
reactio- séle politia, care ingratitudinea partitelorti respec-
cute. .
neconstitutionale d-lui La- ce in-
scar Catargiu, care declarase oficiale voitg, a duoa tervaltt de ca termenulg
minune a nostru !
voesce a a strige din rgrunchil ricolelorti situa-
multe amti la
avea o , face nele Pressa, tiunea, Thiers puse adunanta
pentru avea o camera de Trompeta : alternativa de a
care fie instrumentulg ese- eclatantü ! Capitala a nea sea imediata, de acorda
cutive, pentru implinirea infernalelord de Corespondinta Slavd de o de sea.
de distrugere a constitu- unanimitate pentru ! la 13 : ordine a din
a publice. Téra este guvernulü Se scie D-na Contesa Ro- senstt de Bethmond , a
d. Lascar Catargiu, care contra contra setti pusese la , fostü adoptata unamitate 10
a o parte la revolutiunea desordine anarchid Francesilorg, victime ale resbelulul, o
de la Februarig, a de stofg, Intre pers6nele aretate de Comune,
fructele salu- ce biciulg la spinare, sunt la esposipunea din Paris. Lotaria a ni se
, suntg Constitu- ce constitu- 1,555 de francl. Stofa fostil D. Floquet, de deputatti
tiunea dinastia, ambele unite tiunea conserva- de copilti de 10 alti Parisului de nuanta cea mai
divisibile, pentru a le sfitrama ! cel ce contra Vasile care s'a de
tóte nóstre teT arbitrariului, sunt desordi- constitutiunea republicane.
democratice ; cum d. Las- ! rea urmatóre: Operatiunile ale Yersaille-
Catargiu, pe care principele Cuza ne obicinuitg pe se urméza
numea strigoiü , sub fratil nostri din Francia, de reale. La ministerult1

www.dacoromanica.ro
 Paris, se presinte cu teriele de spargere (breche) gata
Ros- teriló lord contra mu-
sel, a aseminea comitetuld la de a rilorti interiori (enceinte}.
din Lyon publica procla-
centrale, Moreau, ci- nostru. De la o
matiunea PARIS, 16
vile depinde salutea Fran-
siune are
demisiunea. anuncia, in ,

presinta neinvoieli, comitetuld Francia n'a asiste impasi- salu- VERSAILLES, 16 Maid. -
centrale se retrage bile la resbeluld fratricidd, care se tatiunile nóstre fraterne. Parisului suferitd multe spar-
ce administratiunea afa- Paris Versailles. canonada neintreruptd.
Din adre- municipale. Partea de apusd de a Ca-
epistola a D-lui Chambord, se Adunantel ca le a- este de nelocuitd. Projectilile
in le Monde, invita pe Fran- de ; adrese, cadd ca grindinea.
disensiunile, prejudetele Aceste voci isolate SCIR! DIN Montrouge a de tru-
urele personali, n'a cgomotuld Tre- VERSAILLES, 15 pele de la Versailles. Fortuld Vanves
renuntatd o-data la fericirea de bue vorbimd , trebue ca multe in in- a fostd de insurginti, cari
a scäpa Erancia. marea voce a redice cintel; canonada continua. prin o cale suterang, ce
in fine aceea comunica cu Montrouge.
Germania. PARIS, - S'a numitd 50 5 mortarie. in-
a
Comisiunea o comisiune militare.
, destule 30 fort.
esamine la
! ca
VERSAILLES , 16 Maki. - In
accesiunea Lotaringei, a consume opera de des- Adunare, Jaubert propune se re-
Francesii
séle. dice din casa Thiers cu chel-
tructiune, ce ura streinului visase
aduse la projectuld suntd
pe care se pare n'a votandu-se SCRISOARE.
de
lAsat-'o , de pentru unanimitate, a fostd
Comisiunea cere ca puterea federale speciale. Peyrat o destulti de
a ne reserva eternele de a
dea parlamentului propune ca re- tante pentru situatiunea sub-
implinit'o.
anii de administratiunea publica ca guvernd definitiv; urgenta d. C. Al. Cottescu din care
Parisuld, de o armata
provincie ; cancelaruld federale, care a fostA ; propunerea s'a ne estragemd
francesa, ce a
putere, res- comisiunii de initiativA. te-va interesante multe
de ordele prusiane,
ponsabile de actele séle, fine ca Grevi a din alesd privinte.
data mAnele catre 'provincia.
termenuld de cu unanimitatea voturilorti ce espune mi§elósa a
nu concursuld
pentru finele 506, aplauselord. , din causa
morale. cere ca au-
Aceste a- séle domnil ; ce privi-
toritatea sa se RHEIMS, Maid. - Quartieruld,
mendamente remasuld legiele caste
pentru a desarma Puté- generald alti
adoptate de comisiune 20 vorti deveni ca
va provincia la a- s'a transferattl de la Compiegne
contra 'nainte , apanagiuld familie
cestd apeld la Margency quartieruld generale
Austria. Parisuld nu Comuna ; dérd, guarder de la Senlis la Montmo- moralitate, fonctiunile de
escesele Parisuld voies- rency. se face monopoluld
galitiane diferescd opi-
ce municipali ca base a lielor bogate, inculte, care
niunile asupra concesiunilord PARIS, Columna Ven-
Causa ce este a- sunte incapabili de a avea in
fie reclamate. sci- dome a josti; strada
ceea a
lord nobilile libertate
siune o importantA, pentru n'a foste nimeni Cano-
patriotismd , d. Cottescu adaup :
represintani putea ele nu nada Mont-Valérien continuA.
ceea intrarea
de si-

pretióse
interesele lord cele
spi-
PARIS , 15 - Filipe I-id, alesuld RomAniei, a re-
fusatd in loculd puterile
Grocholski ministerti n'a de Parisuld cu
consecinta impartiale sustine in multe punte. propusti pe Hohenzollern , carele se
cu tendintele lord, aspiratiunile lord sunt a
VERSAILLES, 14 Maid. -
Ungaria organisatiunea realitate represintate va face printeund
adunanta nationale conclu-
a provocatd o Comisiunea n'arti avea ele plebiscitd, modeluld la 2
siunea a cap-
merel in privinta proiec- se votu- Maid ; - o asemenea alegere, dupe
intórce. Francia va pu-
de pentru organisa- rile ? mine, este din legalitate co
tea tine o mare, de
luase decisiuni, pe cari minis- Aceste voturi, alta parte, nu sunt acesta
i era Preliminariele
Andrassy le-a declaratA voturile Electiunile mu- nu respunde de loct la dorintele
Guvernulti este dérti
sibili pentru motive financiare. Inter- nicipali, ele a- manifestate la 1857-59 1866 Fe-
energicdprivinta re-
ventiunea vea In urma terori- bruarid , ele principe
a din Algeria. Thiers constata a-
folosuld lore ce resbeluld civile putea a- streind, sine qua
scirile cele mai din
asupra scrutinului, nu strip non, de a fi de origine latinA, nu
Englitera. geria suntA favorabill.
ele la : Pace Prusiand ca nu ne tre-
Scirea despre conclusiunea Sub inspiratiunea PARIS, Maid. In adunanta zimt
a la Frankfort a a forme4e tionale Ducrot este colonie germane, cu chi-
satisfactiune. Nu esiste nuld unti congresd, invita lupte decisive, speré4A, puld acesta
o despre ca- tóte municipalitAtile dele-
interpelatiunea sa pri- germane , pe care de
nationale. Era te- avea se
vinta alegerilord municipali ; prin urmare nu
merea de re- asupra celord bune tamentuld de constitu-
din positiunea a de pentru a face din Paris implica- soli* prin care paraliseze
din Versailles, se vedea in rebeluld civile, asigure fran- Cele multe asemenea desnationa-
interventiunea posibile a municipali re- a le acusa pe Rossel de lisAtóre ; depinde de la
in civile, interven- publica.
care putea aduce o revo- Congresuld se va VERSAILLES, 14 -
Francia. nicA, 14 la Tea- nu se
truld Mare, unde vord trebui militare. Se

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPHULU

VARIETATI PARTEA UMORISTICA DIAMANTE

-- (Date statistice). Suma popula- - Industriale. cele

TEORII
State americane cres- a
cerea calitate lasa
nea a la DUPE ORDINULU ALFABETICTJ DIN DICTIONABULU POLITICU ALU renumita Stea a de
9,638,181 la 1830 12,866,020 ACTUALE. s'a regiunile meridionalf ale
la 1840 17,069,453 diamante, s'a date
(Urmare)
la 1860 31,343,321 numele de Stéoa de Clanvilliam
la 1870 38,315,633 Victoria, trage caratl are o
In 1869 a acolo, Domnitorii, persóna care e lóre aprossimative de 30-60,000 1.
datele statistice din pe care tine pe pe ; sterling. Se asemenea pe
Washington, 385,287 persóne, la eel de are simbrie ; Valarulul, Boshof,
1870 354,169, prin urmare Domnitorule nu o de s'a descoperite de
31,118 persóne care lu- pe diamantI de o In
cru este S'are-adesea s'a aci de
ce a in Europa. - Impe- Lumea cunósce, dupe mandrele-I livrele, , , 27
Lorena Alsacia curtil, dup'o droaie de lichele. din este
va 9,001 de mile patrate de : este absolute; cela maI mare diamante
prin urmare domnesce lege, prin topuz, cnut; i se dete
de Rusia, care are poreclita lume, ; de Stéoa de Diamondia ,
Europa 100,285 mile patrate In ministrif sub valóre de 25,000 1. sterl. In distr.
69,318,500 Francia va a- de asta, ce Hapetown , pare a se
Alsacia Iorena-germane adunarea p'a place. diamante de
9,588 mile patr. 36,428,548 de domnie, are
Fu e femee, ci unti
de Austria, care are, nu face niel o trébe, nu o
35,943,529 pe Nu vorbesce de nmnai ce-I ministrif in
de 10,780 mile patrate. Mama Cu o ilustru nume, LA III.
tanie Irlanda are 5,732 Pentru care cheltuesce multe sume.
mile 30,830,210 locuitori - D. Cracti, D. Colincu.
Bârlad, - Codrescu, Boloescu, Fetu.
Italia 5,376 mile patrate
Bolgrad. - Aristid Pascal.
26,470,000 Dreptate,
Botosani. - N. Costea Haret, Constatin
garantate, de
Ea 'n dupe cume de se scie,
INDUSTRIA NATIONALE Care e niel de
Bucuresci. - Christian Tell, Barbu
E. doianu, Pavel Dimitrie her-
manti, Nae Dobre Nicolau.
adunare pe comune, - Costake
Se vede fórte la Unde ce guvernula propune. Cahul. - George Popovici.
cari se industrieI, Operatiune care, recunoscuta lege , - Alesandru Florescu
fine. Ca altele, Se adesea prin ciomege. - Alesandru G. Golescu.
parte a industrief e Bandele de hafmanale, CaracgRi. - Thoma
de Craiova. - George Chitu, Cost. N. Ote-
se la putere constitutionalI.
telesanu, Anas. Stolojan.
speciale de
Dorohoiti. - Henri Kortazzi.
nu se au- F.
Fglticeni. - George Greceanu.
de de nume streine : Ra§ca, Focsani. - George Apostolínu, P.
eo ce treesce din simbrie,
Baubet, Dupuis, Martin, etc. felcicg, Trifan Boiu.
de profesiune, meserie.
adesea, de concurenta, vin- - Moruzi, P. A. Popazu, N. Ca-
Pentru plata ce-I téra, orbesce,
marM marl.
Chiara o mare infamie, ministru-f poruncesce. Giurgiu. - N. G. Gogósä.
avem
M. Pantazi,
fericirea
care a Cu
de maI multe
se tare,
sunt mal
devine
-- Dim. Cornea,
Pivniteru.
I. Negruti, V.
arte la eel Pogor, col. Gr. Sturza.
maiestri, ne ofera fabricate de G. - Antonie Varmali.
D-sea, (de aduce din streinetate) Pétra. C. Popovici.
e corpe de armatI de natiune, Pitesci. - George Brätianu, Petre Ce-
qualitatea pre-
Ce rea intentiune. cropide.
fórte moderate.
Garda e de din - PanaitFilitis, G.
ca mal junI
de capI de de Cantili.
se devoteze industriel, - Menelas Ghermany.
se alerge bugetii, ca
mai multI
alta-mintrelf ce s'ar face
Daca n'ar pune
guvern
comandantf lore
avem

- N.
- Leon Eraclide.
intre industria0, ca Slatina. - Titulescu.
datora a incuragia pe primul Tecuciti. - Anton Cincu.
épte individe, adunate
- Athanasiu Moscuna.
pe con- Din prafula de supt piciorula Térgu-VesteL - Genera%
nostril visita Carl capulti cocotatl la ministera, Turnu-Mggurele. - George Vernescu.
pe calea vis-a-vis vointa face de niel mistera. Turmi-Severin. - Gr.Miculescu, P.
prefecfura PolititieI No. Sprijiniti de banda cea popa 'n capule - Manu.
o adunare de de
Va urma

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAPH-ULU

BIBLIOGRAFIE CESA, ITALIANA

ENGLESA, GERMANA SI RUSSA,
VINZARE

podu No. 30, vis-à-vis de din diverse Doritoril

A : Otetelesianu, practicä, adresa calea No. 51
S'A de lumea
strada Apostoli, suburbia Arhiman-
IMFAMIILE IMPERIULUI dritului, No. 45. Se
progresele cele
Dr. Al. CORYIN,
LUI III acelora cari (3) jurat de limbi.
avea procese, se apèra- gibo-
de GRISCELLI. rea la instantele din de thesauri, promisiuni de
fórte moderate. loterie, efecte de
- in de - streine se se
DOCTOR PENESCU 18 la D-nu MAURICE HORNSTAIN,
celor 41 de la de la picióre la boti strada Hotel
8 August, de N. FLEVA. tuns urechile galbene. Cine va fi 10.
Strada No. , casa Nacu, este Asemenea capitaluri asupra
De vénijare la Socec biserica Armeascg. de No. 50, va pri- de orl-ce
Daniilopolu. de la 7-9 diminéta. (5) mi 2 recompensa. avantagi6se. (24-14

DE MACHINE AGRICOLE
SIMS ET HEAD
Aginte la Galati, C
Masine stabile, locomobile, masine de usca de la chile , masine de lemne,
masine de (porumbg) , masine de
4 3 fére, tulumbe,
americane , eu 1, 2 Reserve pentru de locomobile de treerat,
de Strug töte instrumentele.
In John Macduff, aprópe de Agentia mesageriilorn imperiale din face reparatiunile de
4

CASE DE FER WERTHEIM AEI

PENTRU DEUTSCH
tot un mare asortimentü de
OBJECTE DE
YALÓRE
premiate la tóte expositiuni- PATURI de
TAPETURI CELE
-
pentru
le pentru soliditatea CONCESIONATA TOTA
ranta contra a Diferite TABLOURI gravure. Are onóre a aduce la cunoscinta generale ASSIGURA
pentru portrete de tóte IN CONTRA miscat6re
TRASNETULUI
Aducem la cunoscinta tu- pentru fotografie. - CUPERTE nemiscatóre, adeca: binale, mobile, marfuri, po-
tulor autoritätilorcapita- verne, mo de foc felurile de
masa precum alte diferite articole de cursul treerisului la transportarea
D-lor APPEL et COMP. in precum NOUA se
IN BUCURESC
Preciurile cele mai moderate unti prompt contra avantagi6se.
ne represinta afacerile nóstre cu sunt garantate. Societatea este de mai multi
guvern avut destule de a da
F. WERTHEIM ET COMP. probe onestitate promptitudine la casuri pagube.

Calea No. 23 vis-à-vis de

SOCIETATEA DE ASIGIJRARE HOTEL UL FIESCHI
ALB
00 VEDRE AStICURAZIONI DIN TRIÍST
DE VINZARE
calea
VIN DE DEAL
Cu la cunoscinta onor. publici econom societate
vechi cualitate cea Nr. ,
PRODUCTELE contra pagubelor provenite din
de la C.
via
F. ZIPSER, fotografa. tarifa conditiunile cele mai favorabili.-Invit pe cultivatori de la o
Postia.
Calea

REDUCERE
s
CEL MAI MARE CALDE DE
Strada No. 6, peste de
CARTI DE STABILIMENT casarma sergentilori. - Se
DE ASTÁDI INAINTE FIE-CARE PEREKE DE CUSATURA onor. asigurand curatenia
PRECIUL 9 PEPE mare
se deschise de la 6 ore di-
nostru se strada e-
Strada No. 30, pên la 7 ore cele de
pe Strada 12 ore de abur
No. la töte filialele No. 5, sala unde
pentru dame Vinerea de la 7-12 ore.
se vindea acum. se ori-ce fel de cusature,
LA TA GUTTMANN.
de de maqine , prompt, so- (15-8 I. M. PAPADAKI.
cele moderate.

LA CRUCEA AURTJ, STRADA

bine articolele de specialitatea modeste , Cu deosebire consumatori

transporti de la cele mai acreditate, primi regulati transporturi DESE in tote cursuli
sesonului de
Cu Cafea, de de Vanilie, de si Verona, de de Nizza,
cualitate indigene in butelii, mare Toscana i Sardine cutii, Absinte, Cognac, Arac,
in cele bune de de Slibovitg de Sirmia, grecescg, de Arad altele.
Sunt positiune a ori-care detailist din acésta.
uscate frecate la noi bune preturi eftine, cualitate Grund
pentru de Portland cantitate mare. (12 2s.)

Gerante resp. DAVID DIN1J. Typ. Fr. Thiel, Lipscani, No. 11.

www.dacoromanica.ro