I. BUCURESCI, JOUI AUGUST S. V. 1871.- Nr.

102

Aboliamentul : :

2/50 3 Linia . . 10 b.
7 . . . . 50 ,
6 12 15 Fapte diverse
24 30 ,

Manuseriptele
se nefraneate se
arde. refusa
Numerú
Redaetiunea Administratiunea, Strada Lipseani Nr. 11.

SUBSCRIPTIUNEA care , a s la stri- d-nu Dimitrie Bratianu,

mérga la Remeta , tinerimii! articolubi pentru serbarea care
SERBAREA IN MEMORIA
pentru ca acolo s sarute ósele municipiuln Ia§ilorn are a se face la Putna , íiva de
15
Mare Lazart a in stare s se misce trebue celebreze
ge adevérata. in umbre acea asis-
Pre ce publicat
din Viena a rege la serbatóre cu fiinta cu
No. 93,
adevrn, de a- s dea pentru serba- cu ,

D. I. M. Polescu 20 ceea conceputn sublima ideia rea de la Augustü viitorn. crescinula Cri-
stosii, asistanda la din
- A. 6 a intalnirii viitorului Eca ce Curieruln de
Erusalima, cu cu
Popescu 4 giuruln lui Stefan, pentru :
ma ; este peste
George Niculescu 4 ca de acolo cu lumina No. su- la Putna,
care priimindu-se redactia
in
s mariula de la al precuma este peste putinta s
töte din totl creseinil la
Membri
s prepare a cu acea oca- Pentru acésta s
serbata
!
siune scirile locale pa- de romanil, trebue ca tede-umula
triotica, care onorabilula nostru de Putna s se prin bi-
asemenea marCta idia
a subscrisa din par- sericile romane, clopotele
4 1871. bue s-si gasésca resunet pep-
turile
tea suma de s
spre a supleni la cheltuelile de sunetului clopotelora de la Monastirea
are at lui Traian. la monastirea Putna, ce urméza a se Putna. de la Putna
conduse de imutabi- se cadea. tine In viitórea la mor- romant ; hora
Ru§ine! lui de la Putna
la lege a
Cei mai acésta ocasiune, a de spre a
la incetul unanimitate, ca d. pri-
la de a contribui sub puterea magnetismulul ; cad este
cadü pén nu se mai Cristodulo Cerchezu d. con-
la serbaril, ocupati fi- a se serba atatea victoril ale
ce fostn. Marzescu, s represinte co- romanesca , conducerea
Ele n'arn peri a- resce cu contributiuni pentru muna la acea serbare. Aplaudama este a se legitima
duce de francesi, fabulósa capela de ce ilustréza atata de pentru patria gene-
suvenirea la Asiln multe altele. pe consiliula nostru comunala ratiunile nóstre, era o data
vitejielorn glorielorn presa anti Romania , care legitimata in generatiunile strbuni-
tóta datoria. (de atata nostri.
acea
Acumn materiala represintanta
de capabile de fapte bisericel
pentru serbare de la
scutura din pul- din Viena cerea concursul Mitropolitula primata
de la töte romanesci, Moldovel Su-
bere, de sub !

ce- Onóre parinti orasu- ceavel, ca Transilvaniel,

Prin suvenirea trecutului da ordine la Epar-
stiunea némului la códa , lui Ia§i cari cruta o oca-
tiunea se ridicu. pentru ca tóte plaiurile, in
gea peste barn, colecte pe- siune fara de a nu proba ca simte
Din cadavrele se tóte satele , s se cante
lucréza românesce!
renasce , din mormésntu- ste colecte, peste tribu-
municipiului care
biserice, undo tot s
ia de spre pentru Pitesci - asista, mortul
Guvernulti n'a fostn a concursuln sn pentru Déra cine óre arti putea opri bise-
unü
stare s pric6pa importanta ser- realisarea mai a serica, pe romane ,
. este fa-
Stefan tri-
Mare. care familiel, s cele-
talminte.
recomanda prin Monito- misn representanti a 'ngenuchia pe breze d'a , s
Unü nu se ordine, memoria santu-
va sta pururea ju- ruin Oficiale" pe Baer morméntulu Stefan,
patrie
pe bratele lan- pe con- parinte bisericel, care
tribuésca pentru din
de
tuite nu s'arn sbuciuma ca a peste 50 de biserici,
s sfarame catusa, ! nice monumente, atestanda pietatea
vrsa sângele ca devie nationalt Eca
mi-
nistrilorn chematt de Maria S. a o pentru biserica pen-

Statului. STEFAN CELU MARE tru téra, care a muritil aparan-

Istoria ne procura netagaduite succede la du-le, nume trebui
de adevrü. telle vald ! de Tisa la Nistru, s nu lipsésca din gura preotulul cand
Gloriósa natiune sérba pentru Guvernuln nenationaln, prima- gatiti-v pentru serbarea Ste- slujesce leturgia.
a se putea ridica din pulberea riele nu putean fi , l'a nu ca

www.dacoromanica.ro
mM de ordine convine a constata lege eco- foinda prin nóstre : inevitabile osten-
spre face o ca ce ore- starea tatiunilorti luxóse. de sca-
sta , are de care se risipesce colta térel aspiratiune d'a póte de forma
copii chiarü, industria se stinge. care vanitatea streinilora ce pusa in resolutiune ca societatea margi-
mórte contra , pierde maresce din consumatiunile limita
crucea in anti venitulti furnisorilorti caractera normala per- necesariului ce póte produc-
Cristost, adesea recomandabill, maninte alti putea tiunea venitulti
ca Cris - distruge pentru anil sa- mai detestabile pentru mo- economia ostentatiune
tosa, cósta, muncitorilorti, lucru de cata acelea care le con- avaritia, criteriulti mal
lora fi salariula gurfi unel promte
Capitalula pe care ava- Spre a satisface pasiunea materiale morale.
Bolintinénu, póte sé intro prodigalitate, trebuia ca dis- R.
ca imnur pen- spre a favorisa pro- truga pe fie care lucrurl
mare la care peste limita necesarului.
se romanil ! cu acela care Industriele romane nu satisface
ESTERIORÚ
nu sunteti ascunde coMóra de pasiune, boiaril
nu mal fi descoperita. streinätate ca abisti
Stefane, sa- s se prodigil cufundata atatea
cru in Romanilor prospere ? A distruge nu aristocratice. a
pe calea gloriel, pe care du- este meritd cumd a Conforma economice ce enun- Francia este pro-
ceal tu cu barba- I. B. Say, lucru capitalurile strinse rogarea esecutive, propunerile
rismult, pe , , ma- scie 2) prin sudórea muncel industria0 privinta acésta s'at
, pe polonl , ca activl cu vo-
a cotropi de enormitatea sofismel cu care sare luxa tarea acésta.
ocasiune pretinde a se sé ne tie-care o indu- - In din 9 a a-
tetula din Bucurescl , cu : folóse Romanil stria curnia activitatea, fie-care de la Versailles s'a
-serbare, s de la din sumtuositatea ce muncitoril se intro proieptulti de
subscrisula 20 Romanatl. la prin.suportarea lege a Charetin in privinta
mai ? substituinda industril armatel se
dinasticf al luxulul pentru sustinerea sociatil o in- cere urgentia.
putea s ca jus- pentru starea a francese are
so rea el. fie 1,950,000 ómenl, de
*) scie majoritatea furnisorilora Aci este principala a corpurile de reserva.. Nu incape rid
sistemacl exa- din palatti livrele ca industriele sé nu o va vota,
d'o ca o ilusoria fictiune tóte partidele redobandirea for-
pentru a justifica órba lorti se in numal este militarie a Franciel.
pasiune. : face pros- acesta luxti va ruina a contracta despagubirl pen- - Tribunalula
pere comerciulti ! " prin acésta budgetuhi Statulul pe tru o nea din Augusta a
nu se civili 100 mii pentru a lucra continua, pe primarti de la
tagele cari arti atrage va mal chel- capitalului soil teaux, la incbisóre mun-
mal asupra industriel tuielile mal esagerata produce chel-
diamante de asupra in- chiard de la Palatulu tuelile necesaril a- conservative In
dustriel acelora telierului Déca sarcasticti procesele co-
digresiune, industril venituhl
fabricti i vestminte, earl plan-
sé la nostru. lucruri prisost, va sfirai, barbati de la comunisti
teza aliminte, pentru Franklin prin a ca nu conser-
Introducerea luxulul deprinderea
este par- necesariulti : industria sea dupe vativi, anume
la prodigalitate sub clasel
tea consumatiunä, productive din lipsa capitalulul, de Jules Simon art
aristocratice, avutt odióse
prin escelinta, mai bine ei se va spre a pro- bru internqionalei decre-
asupra acestel
cuma cura Acésta prin
acést sé o con-
B. Say, de indu- urmare aceste organe retrograde,
a cu d. St. Marc
" 1) stria din venitulti el actuall tre-
Girardin, care mal bine de ori-
Déca prodigil nostri precursori Sardanapalica. bui tribunalelora militari.
cine a aréte panta
ademenitl de lucru la Marsilia cu data din
tudinea d'a face s6 prospere comer- tile morale
ruina
fatalmente prodi- din Algeria
in care se
o bietil galitatea, care este oribilii. se gene-
gutatori simplitate, Moravurile nóstre cu
apropiere de
Prin produce :
meseriele pradate de deosebire moravurile Sahel a
Ruina prin in-
a le veni popórelora ce enorme in-
troducerea deprindel
acordarea comercit. protegiatd. armele.
Ruina prin sccarea
Cumil putea luxuln s de la Ruai desfrinarea
de la Greci lipsa de onóre drop-
resurselorti cari d'a - despre trimiterea
ca
prosperarea comerciului putea procura este in-
de la domnil fana-
ce nu este de a ; operatiune din
produce, ci din contra d'a distruge Ruina industriel Algeria. Se
iscusinta a sé
de la Turd streinilora ; D. Thiers
esiste ?
Polonil ne-ati Vicierea societatilora novice se va duce in Algeria spre da
Opiniunea furnicarula Errol cea
atingü voie, contagiunea prin propril de starea
economistilord
de xus-maniei prodigomania coloniel.
Nr. de
1) I Ga r: Traité d'Econ. poli-
tique. pag. 616. 2) autore Suvenire de peg. 383 - La Liberté face cunoscutti

www.dacoromanica.ro
 care se credea ticipa la convenirea de de tragere la va
se Londra. Principalil membri la Gastein. dandu-se semnaluld Cantecul doruld
-
:

sub directiunea la Berlin se data sosire , tragerile In-

spre a edita, o a 10 cercare. mamei mititeld!
de la 18 nance Pouyer Quertier a
Premiati urmatorii domni: se nu adie
ca la
Distanta mare (300 metri). - ta 'n copilarie,
só a treia
N'asculta la rece
Cestiunea a- jumaate de miliardd in de va- d. Solomo-
Ce trece
runcandu-o d-nu de Bismark pe luna lui Noembre Dimitrie ; prem. 2-lea, d. serg.
ten;
ottomang, acesta pare Decembre, in Popescu George; prem. 3-lea d. Con-
void canta
a atata minte sunatóre se va da de stantinescu ; 4'-lea d.
intentiunea diplomatd 50 sub-locotenentn ; prem. 5-lea
Puiuld mamel !
voi se a pro- d. sub-locotenentd Turnavitu ;
altuia, de Frem- punere. 6-lea d. C. Constantinescu. - Fratil tel voril, mal departe,
demblatt" din Viena cu data din 11 Distanta (180 metri). - Térina in
acésta o De la Madrid se serie, d. Constan- S'o
notitia, ce se e din larea de interne, mal tinescu ; 2-lea d. D. Juan ; s'o de
sorginte competinte, nainte a de finance, a d. majorti Crutescu; 4-lea este pré
a cererea impresiunea cea popu- d-nu sub-locotenenta ;
De aceea-tl :

Bismark intervenirea latiunea se intaresce 5-lea d. Catopolu ; 6-lea d.

interesul detentorilorù de ordinel téra Radulescu. - !

de óre-ce Pórta ottomand impune

se simte autorisatd ca se mestice ca respecteze constitutiunea le-
Premiurile de de crini,
mare. spini.
legislatiunea administratiunea cari
D. Juan; d-nu lacrimi
a " calcate piciórele.
a
ce prea
Cad amarti void trudi,

apere interesele mal DIVERSE

- diminétd) s'a bu- grai:
de Spi- Liuliu, liuliu
bine de !
Marturisima nu !

din - (Pentru serbarea de la afla causa solemnitatl, vor-

dete Sul- comunale din a cata e p'afara
besce familiel dom-
tanulul intr'o numittl trel dom- mojicil plangd sbéra,
o s'a ivitd o estraodinara.

care
autograft a
rézimuld Rusiel
, : Dumitru Lupaacu, Gheorghe
Mihail Climescu. Gazetta - evlaviosa).
se
plesnesce,
cestiunea Egiptului. - Promisiunea de privire la langa Moskowa bicele ce-I
e , mire : de 40 de anl, canta
e se acésta. numal
ocasiune, trebue só co- de vr'o 10 oca la
mita pacatulg de a tnimite represin- lantulul incheiate
Banil mie
Pe inif.carea estraordinart a ce a se ca la politie, s'a des-
térina ti-o tie
contra dinasticl anti-dinastici, coperitd, era
ce
clericale, guvernamentall, din opositie, de langa Moskowa, unti
Numal far' a'n viea,
Prusia de cosmopoliti. Consiliuld co- de fanatismti pies-
a
o gitatiune mare prea es- alesd nisce ce ca0, de a calótori ca mu-
Ca ast-fela
tensiva a industria0, numai romanismuld romanis- cenicil Anti! la
Liuliu,
in proprietaril santa. Ast-feld pusd
!
fabricl. Guvernulti are la
, con- santilorii,
cea mare veghiare, caci in
regulamentului acestel institu- la monastirea Kassino, insó
se gatitii
tiuni de dare la Romania, - pentru se
ordinea.
ava capitala Bucuresci, Du- eu niel o
In lucratorilord s'an frante ,
mineca, curentil , loca- carciuma de lenga ;
o inteli- te
de la Cuibu-eu-Barza, socie- s'a astd-felu
de reputatiune mare, intre grai:
tatel romane de gymnastica, arme scia se atlA ce face.
acestia mai remarcabili Lieb-
dare la s'a , cu
knecht; Bebel Wegner, Opaa!
de de cumplite ,
citati inaintea tribunaluhil pentru agi- (Nast.-Hogea)
pentru priimirea in- predatU chiard
tatiunl de de
vitati, dame, a cheia punga
Liebkneeht este de primarie, printre sea. s'a a
crirria de les-majestate pentru stindarde tricolore, gherlande la Moskowa, fara a visita
demnitatea se distingea initialele formate de vre-unui Pentru aprovisionarea
ale M. M. L. L. Domnulul Dómnel pe anulul 1871-1872,
- In timpa in- Romaniei. din capitala,
domnesce o ministeriala, La 9 ore de ministeruld financelorti, se va
CIOCOIMEA SI
se totn traganesce. sub- licitatiune orale la
Regele Bavariel dupa ce a intampinatn de garda jiva do 15 a. la 12 ore.
Wilhelm, l'a con- marcatoril cu membril juriulul, puicuta Conditiunile a se In
la Regensburg, numM de de piquete de gen- de
s'a relturnatn sea, darmi Ca mama te-a
se va par- in cortegid la dulce te-a desmerda,

www.dacoromanica.ro
 TELEGRAFULU

o din
OMNIBUSULU CER E VINDE
ge, 1
la dou eta-
odAi
HOTEL. antre
la orele de- mare
cise de tarifa ferate. FUNDENII in dost, o

pentru o este de de Bucuresei, magazinà pentru lemne

UNU LEU NOU de sub-semnatii, Doritoril a se adre-
póte avea un gémantan de anunciàm onor. public, S'A PUS IN TAIERE de la an. curent. sa la D. Popo-
Antrepr. hotel. I. MAR1NESCIT. vitz strada Luna, No. 15,
bund cele mai Bucuresci la D. Luxemberg, sam-
Se la strada Sórele, spatele
de a cumpra a preda, doritorii sunt a Fieschi, No. 1. -10
se adresa Bucuresci la d-lui Nicolescu, ates-
hanul No. 16, strada Solari No. 2. N MORE tatele ce-
le mai bune conditiuni modeste, se re-
mandate, (106-3) Parepeanu asemenea calitate d-lor proprie-
ce alto efecte. tari. Informatiuni la administratia

CALEA vis-à-vis de Fosta str. si acum a No. 2 Suburbia Sarbilor, strada Bravilor, No. 26.
PALAT IN COLT
SI VINDE AI IN CU
Sub-semnatul are onóre a face cunoscut a deschis
CALDE
acum séle calde precum pe cele reel
aranjändule mod fórte confortabil,
ELIAS NATHAN COHEN preturile cele mai moderate, precum :
Bait si 1
ORI-CE EFECTE ALE STATULUI, rece servet 50
La magasinul THEODORESU & 4 Idem simpla
Succesoril D-lui Angelescu precum : rurale, bonuri de tesaur, bonuri Asemenea pentru dame.
de pensie, mandate, muni- Tot un esact rufe curate,
MINERALE
la sursele
PROASPETE france" germane de
mai renumite din Franta Germania. (7) 97) cipale, face schimb de bani. (10
ca se va bucura de o clientela.
(52. 5 24)

Nifon
ca di- De
rectore din provincia CASA DE BANCA IN BUCURESCI, STRADA SELARI No. 20 Doritorii 'de a o lua in
Tulcoa (Dobrogea) in Tnrcia, Marti la 27 a face oferte
ale corentei, din strada trecend pe TRAGE CU DE la ePitropia Princesei Ca-
Concordia in Lipscanl, a per- Russoli, Konaki comuna
dut un pachet cu
me, etc.) privitóre
(progra-
la acele scóle. ° da asupra
se vorti

Glsitorni va face un mare bine aducen- (108 - 10) Em. Konaki Vogoride.
dule la redactiunea acestui diar, va LA 5 TRAGERI ALE OBIGATIILOR
primi o pensà.
municipal din CASELE din su-
are burbia St. Dumi-
tru, coltu stradelor
A DE
Brancovénu No. 20, cu curtea
din la 7 ore, prin jocul de societate ce am compus, veri cine va primul dintele. matiuni pot lua de la D.
perdut s'a laissat dintr'o un Dimitrie I. Pascu, strada No. 21.
gémantan negril, continend de SEASE FRANCI
(104) (15.
de un pachet cu care va primi un titlu de va lua parte la numitele
pentru D-nu cu 20 de speranta
proprietar DE iNCHIRIAT prävllia din str.
Se va da o de 500 Deslusiri mai aprópe se va putea vedea chiar in titlul vrsämentg.
Tergovistei, la de aur,
aceluia care va preda aceste espirarea termenului acestor posesorul va primi de la subsemna- vis-à-vis de cu tóte de-
sef de la gara de la strada Ter- tul, ce va fi avend respunse tóte stipulate titlul 4 ei, de la Dimitrie
govistei. (101.-4) de don originale, nick o 4 viitor. adresa la
INCHIRIAT de la Sf. Dirnitrie vii- Stefan Lambadariu in cur-
precum liste de va primi fie-care gratis. tea Sf. Yineri-nouA.
tor opt
in total
in parte chiar pen-
dependintele (73. 36-28 2) S (103)
tru comptoar, in strada Gabroveni No. 47,

PITESTI, STRADA No.

pentru ne
CHRISTESCU PALARIERU
In urma caraturele nóstre din serieie onor. mare de
K. No. 46, Lire italiane 2500 M. No. 60 Lire italiane 50
"
, 14
26 ,,
100
50 N.
3
14
,, 50
100
DIFERITE PALM BARBATESCI
DE OSEBITE QUALITATI DUPE CELE
G. No. 60 lire italiane 150 am prima de fabricant sunt positinne a
ne numai 200 disponibile, de aceea numal jumétate din cantitatea ce ne efectua cea mare promptitudine ori ce comande.
cereti, reservandu-ne d'a trimite un mai mare când s'a efectuat a 7 emisiune. Observ ca D. M. Pantazi, furnisor al S. Domnitorului, Bucuresci, a
Pentru regularea deja premiate o concurentt de 13000 premie cu acele a SECRETUL ca la
opt obligatiuni semnate intrénsele. ast-fel vor noua inventiune.
In dioa de 14 am depus un asortiment de originale de cu pre- promit cele reduse.
mie la Banca de Galati, proniesele d'o estragere moderat.
8/20 1871. V. LEONARDI P. BELLO. PALARII PAE
(No.

La la 12 o. 20 m. dim. la la orä 6 Roman Din Tergu-Frmnos la 8 ore 19 rn.

Din Bucuresci 8 ore d. 2 7 ore s.
9 ore
4 ore 30 m. , Adjud la 2 ore 59 m. alo. Sucéva la 3 ore 28 min. d. la 8 ore 48 m.
Giurhiu 10 ore d. 4 la 5 8 ro. am. la 8 ore 28 m. La Iasi la 10 ore 51 dim.
La la 6 ore 51 in. La Roman la 8 ore 55 la 10 ore 20 min.
)in Giurgiu la 7 ore 37 m.d. la 9 o. dim., 2 o. 30 d.am.
la 7 ore 40 m. 9 ore d. 54 m. nóptea.
d. am., 6 ore 37 m. sera. m. d. am. Din Roman la 5 ore 28 minute dim.
Bucuresci la 9 ore 44 m. d. la Din la 9 ore 13 m. 11 ore 18 la 7 ore 21 minute dim.
la 3 ore 52 d. am. la
Din la 9 ore 58 min. dimin
3 ore 44 m. d. 8 ore 44 s. la 9 ore 30 minute dim. Din la 5 ore 23
dim., 2 ore 43 m. am.
la 11 ore 13 minute d.am. ore 22 diminéta La Botosani la ore 20 m. dim. si
Din Ploesci la 7 ore 35 m. 11 ore La Galati la 3 ore 19 minute d. am. Din Térgu-Frumos la 5 ore 33 m. d. la 7 ore 12 minute
)in Bucuresci la 7 9 ore dim., 2 o. dim., 20 4 o. d.am. am. la 6 ore 4 m. dim.
2 m. d. am. 5 ore 10 m. La Bucurescl la 9 ore 50 m. dim., la 7 ore 22 m. dimin.
Ploesci la 9 ore 18 m. 12 ore Din Roman 12 ore 28 min. nópt ea La
54 m. dim. 4 ore 20 d. am.
6 ni., 4 ore 35 d. a. 6 ore
la 6 ore 4 m. la 6 ore 51 Din la 7 ore min. dim
min.
)in Mizil la 10 ore 54 m. dim. 3 ore La la 4 ore 41 minute di- la 2 ore 53 d. am.
5 m. 5 ore 58 in. am. minéta la 10 ore minute di- Din la 8 ore 2 m. dimin. La Veresci la 9 ore 31 m. dim.
la 7 12 ore 44 m. dim. Din Galati la 9 ore diminéta. la 7 ere 31 min. 4 ore 53 m. d. am.
resp. Typ. Fr. Thiel, strada No. 11.

www.dacoromanica.ro