Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- 105
Abonamentul: Annunciue:
2/50 3 Linia . . 10 b.
7 , . . . . 50 ,
15 Fapte diverse
1 24 30 ,
se nefraneate se
refusa
9 1871. patria ovreescl, leprelora Pa- la Berlin a o epistola pri- ospittail Strabuni
) principelut I, in care se din res-
Princi- Atitudinea causate prin Masa cad asta-feld
pentru ca Carol, intro cestiurre unde demnita- ma! ultime, fi es- strabunil
anti-nationale; nu tea natiunel soma 24 in pe aveati cele marl boga-
pentru ca, de ore acea insulta , déca arü fi (de cine l) se Éta esemplu : Dacil
presa pe hotarirea print o resbol din mal
contra o- strainl cari s in- vitura de
a Romanilor ca nu suite téra care 'I hranesce parasi Romania. o ma-
ce de Bis- d'a tipari acea insolinte; Vienesa vrea s6 scie, ca sa de
avu le lucre- pune positiune d'a crede guvernul fi tu- ginatiune de opulenta ; dra
de la ora promisiunile date jupani- puterilor strai- o masa ca dal-de-astea man-
Dunare. Frank , Peixoto , ne o nota care-§I motivéla ati- la o parte, aretindu-le ca de
Niel o nu contra realisate ministril tudinea sa facia cestiunea cailora el mat mare mat
Post, rol, a sositti. . ferate contra in- prefera soleritatea, alun-
care c'o Ce tervenirel acésta afacere. de parte de gan-
insulte natiunea care pri- sunta dori ca dea vanitdse.
care printr'o pucine alaturea eu informatiuni acésta pri- déra, domnilora, deschide-ti
vinta de maniera de o lista de subscripsiune pentru
organa de publicitate
de aceste nenumarate de
- a tacea a înjura !
B.
care pe sub-
de liber- Locustele cotropesca , eu 10 roman*.
sunt in bu- nu acé- Pentru ca sé se póta realisa acé-
cure numal nemuritóre este sta subscriptiune mal
contra acelul efect, sé se faca déca
jidevesco, care permise, prin sunt marl , putea, ca fie-care din
adresate Capulul se comitetulul d-vóstre sé ia cate o listá
Donmule,
dea :pentru modi totü-de-una , la ede- se prin prin tóte
constitutive fundainentale a , e Ania in articolubl sigurl ca intr'o
se
introducerea in Stefan Mare, ser- numal se va aduna destul pen-
ale statulul. Locustele cotropescd, ne barea de la Putna se peste realisarea acestel marl idel
Principelul Carol plugarula nu sosesce! Romania. tionale.
mal Ne de frica! Pentru Salutare
cru : sim- mal la junimea studiósa mai deose-
loan
nationalitate, fu * bire la acel redactéza
cea mal mare auda0e ,Cestiunea preo- de
www.dacoromanica.ro
TELEGRAPHULU
stare a gadila cea in care propune- simplu : destule incur-
GRECU LIMA ELENA
mal din lume, ele- rile care face to- ca
IN ROMANIA. vuld nu póte face de ridicull a ameti capulti
dupa fórte faca a isbucni mare ho- Causa este cu junimel
de condemnatd, mare parte din de de propunere, din fatali- gre§ite.
profesori, §i specialti de limba Greculd se striga: ma lipsesce totulti, de ca
intamplarea reunesce facuto ego, ca se ca man- munci , mal enorme pomanl.
undo-va, incepd conversatiunea gari ! . . . nu B.
prin a se din mal respunde:
contra nu nu de d-ta, ci A fostd reservatd provide* u-
Pentru data, la o parte de limbagiuld d-tale. nul profesore de limba in ce-
profesori, ne nu ridem cu intentiunea de a la
voind ocupa cu res- ci nu ne ab- de studitl, nu limba din Paris se
Omer, tine a nu este dificile; ci este me- multa amäraciune int61-
nofonte, etc. lucru a sco- care se nirea de la Gastein, in pri-
Nu lenea este una din facia profesorelui cale, care mer- tóte.
causele cele punitiune pontru care acuma , niel S'a vorbitd prin cercurile
pe junime de la cu a so urca o puté ajunge , la la Paris, la prin
rigurositate a datorielord ce le a cunósce mal limba resultatti satisfactorti, mal de la G-astein realisa
limba pe proportiune marele sume ce le alianta austro-pruséscA numal de catti
tinde invta elinesce. ca sangele s'arti nasce contra-alianta a
pentru
Acésta A ghicitti de sigurd junimea stu- Francia, pesimiste
profesorl de categoria,
despre sciinta, numal diósá, este vorba de pro- mal precautiune
de a colea asu-
din se póte constata. fesore Benescu , care din pré marea o isolare a Franciel prin
pra
Ne metoduld. dérd acesta sa modestiä, mai urmare restaurarea
déca la
se póte resultatele ce prin ruinele Seminarului din In acésta Journal des De-
tirnea Déca
profesoril grecl Bucurescl , cunoscute de bats :
aptitutidinea spre a puté
Cine putea óre ne aréte o cine-va, meritele Inteadevérti
propune acestil studid
elinesce de limba frumóse
?
care ne afirme de o data nu i mai acea imperialismulul,
Negre§itd, la o asemenea
a de de , care se jurnalele, se
veti pe sub mustata,
la profesore de limba mM de care iregularie dificile acea alianta ruso-
superiord,
Din nenorocire mie invétata. francesa de are se
de o data afu-
ochil po'n o curio- Cu o regularitate matematica po- celti fi
mate de sciinta, scia de la
cine de trivitti puterea a se realiseze. Ru-
care universitate mare din Athena!-
putea da de esemplu, o de totd a onorata repro-
ne aréta
raritate! d'a-una de la la necunos- sentantele nostru, generaluld cu
siunea esaminatória, care
Ba ce este cutd ; deduce formole unele din o primire pré escelinte si o
a constatátd
pe din facultate, facilitate ; de
este me-
copi- asupra desmembriarei Franciel. co
prin care se proba ap-
cu elinésca. abia la studid, fi pututti mai só faca
titudinea, te§cherele, esa-
de apol solida, cari, de candd se pune pon-
mene depuse,
chiard la alfa vita! la produce derositate de mare o
laudablle!
Cu acesta nu inteiege , desgusta chiard mórte de - Sé
de, actualulti profesore de limba de intelectuall. póte
de eld, se
la facultatea de Bucurescl, aceste nu tru a
pe catedra, nu elinesce. nu scia fi tacsati de partialitate. cumd s'a Alsacia Lo-
voesce scia de ; se pricepe profesore abia renna catre Germania? Mal departe
de esamene depuse, de bine. de sute de bine, premergatóre
mqie prin cari a ajunst gre- Voimd a spune numal, imnuri de multumire, era se proclame resbeluld,
se catedra se la facultate cu gramatica, prin ajutorulii contra Prusiel, optimiste
Ci, cu o sete studiti speciale Liceele ; aceld inemictl preste compta
peptd, respiratiunea sus- ci, cu literatura, cu critica care da Liceulul, a- Rusiei, anume din aceld
mintea atintata, autorilord etc., etc. ! limba generalulti Floury, repro-
urechia spre Cu tóte nu ce aci prima dom- sentantele de era
de as- folosesce lumina orbd, nu le tiune invitata la de curte
cpt vorba. . . .
sunetele pentru Cu alte cuvinte prisosti la pentru taruld a
de o-data , lefurile propria sea la
care adesea elenl, se pricepe mal de , a produce nimicti tórele ur§I. momentuld
pe ce privesce facile limba de elena fie bine era de dis-
cu superbia pe In- la facultate ! a studia bine tinctiunl gratióse a
carl nu déra, profesori eleni, mal amelioreze presuratd imperatuld pe generalulti
grecesce, ce-§i cu ertaciune, causele pentru bine reformeze cu meto- era deja subscrisd tratatuld
tu§esce, vocea; nu duld prin care obtine Prusia, care era
fine a o rupe Romanesce:
s'o faca
nu scia, póte scia resultatd de -
data limba elena. fi ace%
limba ce o causa ele- perde presti- u§orti la care se
limbagid de vulul studiuld din ce mult, lasa a fi de aparintia esterio-
care sgarie chiard urechia nu este lenea, cumti obicinuitl din ce In ce mal mult gata
cea mal pucind simtitóre care este a ; ci, acea curiósä de se va spune unele de§erte?
www.dacoromanica.ro
- Paris-Journalii cu data S'a de carte Eftimie,
n'a mise din
guvernatorula
a doua
tra-
'din aduce positivä pe eu ndstre, pentru la
a postelord din voitd a i-o da pe détoria. ca se lamaia era
introduca Francia S'a judecatord purtare, de unti a- causa de
carte de corespondinle, mata din tatti de ilustru! dede unuia de manca o
cu a de nu. Celd care mancase
pen
Pester ) de de in mal
-
represintantele Austriel, principele
Inteo
se
vine- o
la divan,
la
se va desbate
Bismarck
altele
Beust
cestiunea,
multe locurl,
expira la
pati
de undo
;
www.dacoromanica.ro
TELEGRAFULU
E
MNIBUSULU DE
ge,
HOTEL. antre in de
regulat la orele de- parterfi 1 mare in
cise de tarifa ferate. CERASSY cu o
pentru o este de de pentru lemne
LEU NOU luandu-se in de sub-semnatii, Doritorii se bine-voiasca a se adre-
póte avea un de onor. public, S'A PUS IN de la curent. sa proprietariult D. Popo-
Antrepr. hotel. Caracas, I. MARINESCU. vor gasi ori ce de lemne de foc CERU, calitatea cea vitz strada No. 15,
mai cele mai moderate Bucuresci la D. Jean Luxemberg, sam-
Se la strada Hotelului
Pentru ori-ce de a cumpra a preda, doritorii ragati a Fieschi, No. 1. -10
se adresa la numita in Bucuresci la comptuarul d-lui Nicolescu,
Tel, No. 16, strada Selari No. 2. N DE
mai modeste, se
cupóne, mandate, (1 06 3) Parepeann asemenea calitate proprie-
pensiuni, ce alte tart la administratia
Nifon
ca De Putna.
arendat
rectore al din provincia CASA DE BANCA IN BUCURESCI, SELARI No. 20 Doritoril de a o lua
(Dobrogea) Tnrcia, Marti la 27 suntn a face oferte
ale corentéi, din strada Selari trecênd pe DE la epitropia defunctei Princeset Ca-
Concordia a per- terina Konaki comuna
dut un pachet (progra- Tiginescii, Tecuci, se vor
me, etc.) privitóre numai la cede
va face un mare bine
SE VOEU TRAGE IMPORTANT FRANCI
da tóte
(108 - 10)
asupra acestei
Em. Konaki Vogoride.
la redactiunea unde va LA 5 TRAGERI ALE OBIGATIILOR
primi o recompensrt. (102 -3)
imprumutului municipal din Bucuresci
FRAM de
stradelor
lasosirea d DE
No. 20, curtea
subsemnatult prin jocul de societate ce am compus, va plati dintele. Informatiuni se pot de la D.
perdut sa s'a laissat dintr'o un I. Pascu, strada Carol No. 21.
gémantan negru, continênd efecte de SEASE FRANCI
(104)
de valóre, un pachet pentru care va primi un titlu de va parte la numitele
pentru D-nu 20 obligatiuni, bucurandu-se de speranta
.proprietar str.
Se va de 500 mai de aprépe se va putea vedea chiar titlul de E
Te'rgovistei, la de aur,
aceluia care va preda aceste D-lui espirarea termenului acestor posesorul va primi de la subsemna- de de-
de statiune la gara de la strada ce va avend respunse tóte stipulate de la Sf. Dimitrie
govistei. (101.-4) de v6rsamônt, originale, fr 4 viitor. se adresa la
E INCHIRIAT de la Dimitrie vii- preotul Lambadrrin cur-
Telegrame, precum liste de va primi fie-care gratis. tea bisericei Vineri-noua.
tor opt camere cu dependintele (73. 36-28 2)
in total parte chiar pen- (103) (15.
tru comptoar, Gabroveni No. 47,
PITE§TI, STRADA
pentru nostri, neeontenit ne
CAR RE ROMANU
In arma cascigurilorn verificate caraturebe onor. mare si de
No. 46, Lire italiane M. No. 60 Lire 50
100 50 1TE AL
50 N. , , 14 100 DE SEBITE LITÄT CELE
No. 60 lire italiane 150 Asemenea am fabricant sunt positiune a
ne num 200 disponibile, de aceea trimitem nurnai din cantitatea ce ne efectua cea mai mare promptitudine comande.
cereti, re se rvandu-ne d'a trirnite un mare s'a efectuat a 7 emisiune. Observ D. al 1. S. Domnitorulul, din Lucuresci, a
regularea deja premiate o de 13000 a nu la
opt obligatiuni semnate fatii, ast-fel toti D-nil vor de
In de 14 am depus un asortirnent originale de promit cele
la Banca de Galati, d'o estragere moderat.
1871. G. V. P. SPALA PALARII PAR SI DE PANAMA
I
La la 12 o. 20 m. dim. la Tecuciii la 6 an Din Tergu-Frumos la 8 19 in. d.
Din Bucuresci 8 ore 2 7 ore 4 30 Adjud la 2 ore la 3 28 la ore 48
La 10 ore d. 4 9 ore sera la 5 8 m. d. am. 8 ore 28 m. La la 10 ore 51 min. la
La Roman la 6 ore 51 m. sera. La Roman la 8 55 la 10 ore 20 min.
o. o.
Giurgiu la 7 ore 37 m.d. 1 la 7 ore 40 ni. 9 ore d. Roman-Galati 1 54 nóptea.
37 m. d. 6 ore 37 m. i la d. am.
Din Roman la ore 28 minute dim.
La Bucuresci la 9 ore 44 m. la 9 la 7 ore 21 Minute dim. Din Veresti la 9 ore 58 min. dimin.
ore 44 d. am., 8 ore 44 in. s. in.
Adjudil la 9 ore 30 minute dim. Iasi la 3 m. am. la la 5 ore 23 m.
2 ore 43 m. la ore 13 minute d.am. ore 22 in. dimineta.
La la ore 20 m. dim.
Din Bucurescl la 9 ore 2 La Galati ore ore 12 minute
Din la ore 18 12
La Bucuresci la 9 ore 50 Din Roman la 12 ore 28 La la 7 ore 22
ora 6 4 ore 35 m. a. 6 ore
la 6 ore 4 m. la 6 ore 51 m. sera.
54 m. ore 20 d. am. Botosani la
Din Mizil la 10 ore 54 m. dim. 3 ore Sucéva la 4 ore 41 minute di- la 2 ore 53m. d. am.
5 m. 5 ore 58 in, Galati-Roman minéta la 10 ore minute di- Din la 8 ore 2 La Veresci la 9 31 m. dim. la
Din la 7 ore 44 m. dim. Din la 9 ore minéta. la 7 ere 31 min. 4 ore 53 m. d.
Typ. Fr. strada No.
www.dacoromanica.ro