Biopsia hepatica

Definitie – biopsia hepatica este procedura invaziva de introducere a unui ac foarte lung,
special destinat acestui scop, prin tegument, pana la nivelul parenchimului hepatic si recoltarea
de la acest nivel a unui fragment tisular.
Tipuri de biopsii (in functie de felul in care se recolteaza fragmentul tisular):
– Biopsii percutane: introducerea unui ac prin piele (procedura clasica, cea mai frecvent
efectuata);
– Biopsii transvenoase: parenchimul este abordat prin lumenul unui vas;
– Biopsii directe: in cadrul unor interventii chirurgicale, cand chirurgul poate recolta direct
fragment din zona interesata;
Scop: explorator – recoltarea din perenchimul hepatic a unui fragment tisular, in vederea
analizarii acestuia la microscop.
Biopsia hepatica este procedura diagnostica de certitudine, cu cea mai mare acuratete in
stabilirea naturii anumitor afectiuni si in diferentierea proceselor maligne de cele benigne.
Biopsia poate fi efectuata in urma unor descoperiri macroscopice vizibile in parenchimul hepatic
in urma unor investigatii imagistice de tip ecografic, tomografie computerizata, rezonanta
magnetica nucleara.
Indicatii:
– Descoperirea cauzei unui icter sclerotegumentar, stabilindu-se astfel, daca etiologia este
de natura infectioasa (cum ar fi cazul hepatitelor virale), tumorale sau cirotica;
– Descoperirea cauzei aparitiei unor modificari persistente ale enzimelor hepatice, in
absenta unui tablou clinic sugestiv ca in cazul in care enzimele ce caracterizeaza functia hepatica
normala [ TGO (aspartat aminotransferaza AST) si TGP (alanin aminotransferaza ALT)] sunt
modificate;
– Stabilirea extinderii unor boli inflamatorii;
– Monitorizarea gradului de fibroza si degenerescenta a parenchimului hepatic din cadrul
unor boli cronice – in principal ciroza;
– Excluderea unor afectiuni rare (cazul unor boli genetice, a bolii Wilson – este determinata
de o tulburare in metabolismul cuprului, ce conduce la acumularea acestuia in diferite organe si
tesuturi. Cel mai frecvent, cuprul se depune in ficat si creier, dar pot fi afectate si alte organe,
hemocromatoza – boala care apare in urma acumularii fierului in organism sau genetic, o
supraincarcare a organismului cu fier);
– Evaluare raspunsului la tratament in anumite boli hepatice;
– Monitorizarea efectelorla anumite tratamente sistemice, cu o cunoscuta hepatotoxicitate
(metrotexat);
– Verificarea integritatii functionale a ficatului (in scopul transplantului);
– Satbilirea naturii unui proces tumoral expansiv si incadrarea lor in categoria tumorilor
maligne sau benigne;
– Descoperirea cauzei unei febre prelungite si de origine aparent necunoscuta;
– Analizarea microscopica a unei mase inlocuitoare de spatiu ce a fost descoperita
intamplator la un examen imagistic.
Contraindicatii:
– Tulburari de hemostaza;
– Cu deficit de factori de coagulare;
1
 – Cu infectii sistemice sau afectiuni cutanate active.
Biopsia percutana hepatica

Materiale necesare;
– Masuta de instrumente acoperita cu camp steril
– Acul Menghini steril;
– Seringi, ace sterile;
– Trusa de mica chirurgie;
– Comprese sterile, campuri sterile, echipament medic steril;
– Solutie antiseptica – betadina;
– Xilina 1% - 20 ml;
– Manusi sterile si romplast;
– Seringi sterile de 20 ml sau capacitati in functie de necesitate;
– Solutii fixatoare, lame de sticla;
– 1-2 tavite renale;
– Medicamente prescrise de medic.
Pregatirea pacientului:
Psihica – pacientul va fi informat cu privire la necesitatea efectuarii acestei punctii, i se
vor prezenta riscurile si beneficiile, posibilele accidente si incidente care pot sa apara in timpul
sau dupa realizarea acestei investigatii. Realizarea biopsiei hepatice necesita acordul scris al
pacientului – il vom cere in cursul acestei pregatiri. Pacientului i se va administra un sedativ pe
cale intravenoasa (la indicatia medicului), care il va ajuta pe acesta sa se relaxeze si sa ii inlature
starea de neliniste pe care acesto o are.
Fizica:
– Biopsia poate fi realizata dupa ce starea de sanatate a pacientului este complet
investigata, dupa ce sunt analizxate probe sanguine (privind concentratia enzimelor hepatice, a
proteinelor plasmatice, a factorilor coagularii);
– Pacientii aflati in tratament cu aspirina sau medicamente ce pot influenta factorii
coagularii trebuie sa sisteze cu cateva zile inainte administrarea acestora, deoarece riscul de
hemoragie dupa punctie este foarte crescut;
– In cazul in care pacientii se afla in tratament cu insulina, vor consulta medicul cu privire la
administrarea acestuia in ziua tratamentului;
– Pentru a se stabili cel mai bun loc de efectuarea a biopsiei este indicat sa se realizeze
examene imagistice suplimentare sau chiar efectuarea acesteia sub ghidaj ecografic;
– Pacientii sunt sfatuiti sa evite consumul de lichide cu 10 ore inainte de efctuarea testului
si sa isi golesca vezica anterior intrarii in sala de operatie;
– In ziua efectuarii tehnicii, asistenta medicala, controleaza starea de igiena a pacientului,
locul punctiei, ajuta pacientul sa se dezbrace/imbrace. Se vor schimba hainele pacientului cu un
halat special si acesta va fi asezat pe masa de operatie. In timpul realizarii biopsiei, pacientul va
fi asezat in decubit dorsal, cu membrul superior drept sub cap si cu fata intoarsa spre stanga.

Efectuarea tehnicii, rolul asistentei medicale in efectuarea tehnicii:

Tehnica se efectueaza in sala de operatie sterila, deoarece riscurile aparitiei unor
complicatii infectioase este mai redusa.

2
 Biopsia este ghidata imagistic (ecografie, CT, RMN), pentru a nu penetra organele de
vecinatate.
Asistenta medicala:
– identifica pacientul;
– verifica recomandarea medicala;
– se spala pe maini, imbraca manusi;
– pregateste materialele necesare;
– asigura intimitatea pacientului;
– pregateste pacientul psihic si fizic;
– monitorizeaza ECG –ul, pulsoximetru;
– ajuta medicul cxare urmeaza sa efectueze manopera si se asigura ca totul va fi efectuat
steril;
– fixeaza un cateter venos si perfuzia recomandata de medic;
– pregateste campul cu solutie dezinfectanta de 3 ori, dupa ce medicul prin percutie a
stabilit cu precizie localizarea ficatului sau a efectuat chiar ecografia si a marcat zona (situata in
etajul inferior drept);
– izoleaza zona care urmeaza a fi punctionata cu campuri sterile astfel incat sa se formeze
un camp steril pe o raza de 40 cm de locul punctiei;
– serveste medicului materialele necesare;
– monitorizeaza atent pacientul in timpul punctiei;
Se efectueaza anestezia locala, pentru ca disconfortul indus de trecerea acului sa fie cat mai
redus.
Inainte de introducerea acului, pacientul este rugat sa inspire adanc, sa expire si apoi sa isi
tina respiratia cat timp acul este introdus subcutanat. Va dura cateva secunde, de aceea sfatuim
pacientul sa se conformeze. Abolirea miscarilor respiratorii in timpul introducerii acului reduce
semnificativ riscul de punctionare al bazei plamanului drept (cele doua organe vecine sunt foarte
aproape).
Este important ca pacientul sa stea nemiscat in timpul in care medicul va recolta fragmentul
tisular. Exista posibilitatea ca medicul sa doreasca sa extraga mai multe fragmente tisulare si va
trebui sa schimbe unghiul. De indata ce medicul extrage acul, pacientul va putea sa respire
normal.
Pacientul trebuie sa fie compliant si sa respecte indicatiile primite.
Asistenta medicala:
– panseaza steril locul de insertie al acului de punctie;
– eticheteaza probele recoltate si asigura transportul acestora la laborator, insotite de biletul
de trimitere;
– ajuta pacientul sa coboare de pe masa de examinare si sa se imbrace;
– asigura transportul pacientului in salon;
– noteaza procedura in dosarul/planul de ingrijire mentionand data, ora, observatiile legate
de starea si reactia pacientului, recomandarile privind ingrijirile, scopul punctiei si probele
recoltate.
Ingrijirea dupa punctie:
– pacientul va fi internat pentru cateva ore (in general 2-6 ore);
– se recomanda pozitia de decubit lateral drept;

3
 – vor fi verificate periodic pulsul, temperatura si tensiunea arteriala, locul punctiei si
probele recoltate;
– daca dupa punctie nu apar complicatii post interventionale sau incidente in timpul
realizarii acesteia, pacientul poate fi externat in aceeasi zi;
– dieta poate fi reluata in functie de preferinte si regimul alimentar, nu exista restrictii
alimentare;
– pacientii sunt sfatuiti sa evite administrarea aspirinei si a altor medicamente ce interfera
cu coagularea sanguina (AINS, antitrombotice, antiplachetare) timp de 1 saptamana dupa
biopsie.
Daca medicul isi da acordul si nu considera ca exista contraindicatii, tratamentele pot fi
urmate conform recomandarilor.
Pacientii isi pot relua activitatile cotidiene, evitand o perioada eforturile intense si ridicarea
greutatilor.
Reorganizarea locului de munca:
– Colecteaza deseurile in containere speciale;
– Indeparteaza manusile;
– Spala mainile.
Accidente si incidente:
– Hemoragie intensa ce poate necesita nterventie chirurgicala pentru a putea fi oprita
– Pneumotorax;
– Leziuni traumatice ale intestinului, stomacului, rinichilor;
– Infectii ale cavitatii peritoneale cu germeni proveniti de la nivelul tegumentelor;
– Semne sau alte simptome sugestive de soc: tegumente palide, reci, umede, puls filiform,
tahicardie, tahipnee;
– Durere intensa cu localizare retrosternala, epigastrica, cu sau fara iradiere in umar sau
brat;
– Dispnee de intensitate moderata sau severa.
Deoarece pacientii sunt externati de cele mai multe ori, acestia sunt sfatuiti sa se adreseze
medicului, sa solicite ambulanta sau sa se prezinte la spital in cazul in care dupa biopsie apar:
– Hemoragie intensa la locul punctiei;
– Febra;
– Dispnee;
– Palpitatii cardiace, tahicardie;
– Durere intensa la locul punctiei;
– Aparitia sangelui in scaun;
– Balonare.

Biopsia transvenoasa – consta in intoducerea unui cateter printr-o vena superficiala, cateter
care este apoi ghidat spre ficat. La nivelul ficatului se poate recolta prin acest cateter fragmentul
tisular necesar.
Biopsia prin laparascopie - in cazul in care este necesar recoltarea unui fragment tisular
de dimensiuni mai mari, se poate realiza o biopsie deschisa, in vcadrul unei interventii
chirurgicale clasice sau laparoscopice.
Biopsia prin aspiratie – se efectueaza cu un ac fin si se recomanda atunci cand se doreste
recoltarea unui fragment tisular mic sau doar a unor celule, a unei cantitati de lichid. Daca este
4
suspicionata o infectie, se pot realiza culturi microbiologice folosind lichidul recoltat. O astfel de
biopsie trebuie ghidata ecografic, CT, RMN.