MIHAI EMINESCU

A devenit o traditie ca in fiecare an, pe 15 ianuarie, sa avem o zi dedicate lui Mihai

Eminescu, in care sa aducem un omagiu celui ce a fost “ Luceafarul poeziei romanesti”.

Programul artistic dedicate marelui poet national sta sub semnele LUMINA, SUNET,
CULOARE, CUVANT. Elevii Scolii Gimnaziale Botosana au pregatit cateva poezii, cantece si
note biografice.

Incepem cu un ACROSTIH.

Mihai Eminescu, cel mai mare poet al neamului nostru, s-a nascut pe 15 ianuarie 1850 in
Botosani. Inca de copil a cunoscut farmecul padurilor si al izvoarelor de pe mosia parinteasca de
la Ipotesti. Tot acolo a cunoscut vraja folcloruluisi sufletul curat si duios al romanului. Copilaria
si-a petrecut-o in mijlocul locurilor natale, marcandu-I pentru totdeauna viata. Copilul Eminescu
Mihai avea o fire care nu semana deloc cu a altor copii de varsta sa. Prieten de joaca nu-I putea fi
decat Ilie, fratele cu ochi albastri. Uneori disparea de acasa in mod ciudat pentru a asculta codrul
si pentru a se conecta cu natura.

O, Ramai -----poezie

Poznele copilariei au ramas de pomina in amintirile de familie: zburdalnicii incalecau pe caini si

se razboiau cu gansacii, se balaceau toata ziua in iaz, prinzand broaste, Mihai intarsia in cate un
bordei de taran, ascultand cu incantare povesti, snoave, ghicitori, care l-au urmat toata viata pe
poet. Cu o carte in buzunar hoinarea prin padure, se opera stand de vorba cu pasarile, cu gazele,
cu raurile sau cu arborii la umbra carora se odihnea.

Ce te legeni, codrule… ------Maria Ghiata

La mijloc de codru des -------Ilisoi IOnut

Inca de pe bancile scolii primare de la Cernauti, Eminescu da dovada de o sensibilitate deosebita.

Aici el sta in gazda la profesorul de limba romana, Aron Pumnul. Acesta ii insufla viitorului poet
dragostea fata de tara si fata de popor, fata de frumusetile patriei. De altfel, multe din poeziile
poetului fara pereche isi au inspiratia din frumusetile naturii.

Revedere -----Cati

O, ramai------Cantec

Lacul ----Ana Birgovan (2strofe) + Andreea Ghiata (2 strofe)

Radacinile viziunii lirice adanc infipte in spiritualiatea poporului din care s-a nascut sunt
marturisite chiar de Eminescu intr-o insemnare facuta pe marginea unui manuscris: “ Dumnezeul
geniului m-a sorbit din popor cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar.”

Capodopera a literaturii universal, poemul Luceafarul are ca pinct de plecare un basm romanesc,
“Fata in gradina de aur”. Luceafarul este un poem filozofic in care tema romantica a conditiei
omului de geniu capata stralucire desavarsita. Eminescu insusi consemna sursa de inspiratie a
Luceafarului si definirea geniului in lume: “ Aceasta este povestea. Iar intelesul este ca, daca
geniul nu cunoaste moarte, aici, pe pamant, nici e capabil de a ferici pe cineva, nici de a fi fericit.
El n-are moarte, dar n-are nici noroc. “

Luceafarul -------Viorica (6 strofe) + Alexandra Morosan (6 strofe)

La steaua -----Alex Strugari (2 strofe) + Ionut Sticlet (2 strofe)

Prin ceea ce a scris Mihai Eminescu de-a lungul existentei sale, a facut sa fie cunoscut in toata
lumea. Poeziile lui au fost traduse in multe limbi ale lumii, facand sa se stie in toata lumea despre
Romania.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie -----

În poeziile sale, Eminescu a înaltat un adevarat imn sentimentelor de dragoste, lasând marturiile
setei sale de viata, ale dorintei sale de a trai în fericire, de a cauta dragostea suprema.

Venin si farmec -----Nicu Oleniuc

Inger de paza-----Ionut Ghiata

De-as avea -----------Alexandra Ureche

Pe langa plopii fara sot ----cantec

Adio ----Ana Maria Ghiata + Alexandra Robu

Marea sensibilitate a poetului, dublata de suferinta apasatoare cauzata de boala din ultimii ani ai
vietii l-au facut pe poet sa mediteze asupra mortii, asupra destinului, afirmând atitudinea unui
sentiment dureros, dar echilibrat, câştigând până la urmă consolarea şi seninătatea în
contemplarea ritmurilor eterne ale vietii.

O, mama -----cantec

Folclorul a constituit un permanent izvor de inspiratie pentru Eminescu. Eminescu a prelucrat si

a valorificat creatia populara, retopind-o, rafinand-o si cristalizand-o dupa nevoile geniului sau.

Doina ------ Cristina Tomescu

Simtindu-si sfarsitul prematur si parca vrand sa ofere lumii capodopera geniului sau, Eminescu a
lasat drept mostenire cea mai duioasa si mai rascolitoare elegie testamentara. Poezia “Mai am un
singur dor” este dominata de o conceptie mioritica - moartea ca o continuare a vietii in mijlocul
naturii.

Mai am un singur dor ---------

Cum se intampla cu toti marii poeti ai lumii, opera lui Eminescu ascunde adancimi nebanuite si
apare mereu noua pentru generatiile care vin si se duc. Evocand odata pe Eminescu, Tudor
Arghezi spunea: “A vorbi de poet e ca si cum ai striga intr-o pestera vasta. Nu poate sa ajunga
vorba pana la el fara sa-I supere tacerea. Si intr-adevar in fata maretiei geniului eminescian
cuvintele se imputineaza si se opreste, tematoare, mana care scrie.”

In incheiere, Mihai Eminescu nu este numai o mare carte a literaturii noastre, dar si un mit care
creste pe masura ce inainteaza in timp. El este chiar mitul poeziei.

Va multumim pentru atentia acordata!