MOMENTE DE INERTIE

1. Momente de inerţie mecanice

1.1.Definiţii
1.2.Proprietăţi
1.3.Relaţii între momentele de inerţie.
1.4.Raza de inerţie
2.Momente de inerţie geometrice
2.1.Momente de inerţie la plăci plane omogene
2.2.Variaţia momentelor de inerţie la rotirea axelor
2.3.Direcţiile principale de inerţie
2.4.Momente principale de inerţie
2.5.Calculul momentelor de inerţie în cazul suprafeţelor complexe
 Momente de inertie

1. Momente de inerţie mecanice

In multe discipline apar o serie de mărimi geometrice de forma

 f ( xi , yi , zi )mi
Fie un sistem de puncte materiale Ai de mase mi raportat unui triedru
triortogonal Oxyz; atunci expresiile de forma,[3].

 xin yip zil mi

în care n,p,l sunt numere întregi şi positive, poartă numele generic de “moment” de
ordin egal (n+p+l).
In funcţie de ordinul momentului, se distinge:

 Moment de ordin zero (n=p=l=0) masa corpului

 mi  M
 Moment de ordinul întâi (n=1, p=l=0),(p=1, n=l=0), (l=1, n=p=0)  momente
statice S

 mi xi ,  mi yi ,  mi zi ,
 Momente de ordinul doi  momente de inerţie Jreper

(exemplu de reper: planul xOy, axa Oy, axele OxOz)

 mi xi2 ,  mi ( xi2  zi2 );  mi xi zi

Momentele de inerţie mecanice sunt elemente geometrice care
caracterizează configuraţia maselor în raport cu un reper (plan, axa, pol, 2 axe
perpendiculare...) şi măsoară inerţia corpurilor în mişcarea de rotaţie, ele
intervenind în calculul momentului cinetic, al energiei. Dimensional momentul de
inerţie se exprimă prin relaţia [ J ]  ML2

Fie un sistem discret de puncte materiale sau un sistem cu o distribuţie

continuă a maselor (sistem nedeformabil).

Poziţia unui punct oarecare Ai (mi ) este definită de un vector de poziţie ri de
proiecţii ( xi , yi , zi ).

-2-
 Momente de inerţie

Clasificari

MOMENTE DE INERTIE

momente de inertie mecanice , Jreper, ρ=f(x, y, z)

momente de inertie geometrice Ireper, ρ=constant

momente de inertie planare

(față de un plan ....ex. Jxoy,)

momente de inertie axiale

(față de o axa ....ex. Jx)

MOMENTE DE INERTIE
functie de reper

momente de inertie polare

(fata de un pol JO)

momente de inertie centrifugale

(fata de doua axe perpendiculare ...ex.Jxy)

1.1. Definiţii

Momentul de inerţie planar al unui sistem de puncte materiale, este suma

produselor maselor mi şi pătratul distanţelor acestor mase la planul
considerat.

J    mi d i2

Sumele sunt caracteristice sistemului discret de mase şi devin integrale, extinse la


2
întregul volum ocupat de mase, în cazul solidului rigid. J   d dm

unde d2 este distanța la plan a elementului infinitezimal dm

-3-
 Momente de inertie

Figura 1
In cazul în care planul se identifică cu unul din planele sistemului de coordonate
Oxyz, momentele de inerţie planare devin:
 pentru un sistem discret de puncte materiale

J xoy   mi zi2 ;
J xz   mi yi2 (1)

J yoz   mi xi2
 pentru o distribuţie continuă de puncte materiale

J xoy   z 2dm

J yoz   x 2 dm (2)

J zox   y 2 dm

Momentul de inerţie axial al sistemului de puncte materiale reprezintă suma

produselor dintre masele mi şi pătratul distanţelor acestora la axa considerată.

Momentele de inerţie axiale sunt:

 pentru un sistem discret de puncte materiale (fig.1a)

J xx  J x   mi ( yi2  zi2 )
J yy  J y   mi ( xi2  zi2 ) (3)

J zz  J z   mi ( yi2  xi2 )
 Momente de inerţie

 pentru solid nedeformabil (fig.1b)

J xx  J x   ( y 2  z 2 ) dm ;

J yy  J y   ( x 2  z 2 ) dm ; (4)

J zz  J z   ( y 2  x 2 ) dm ;

Momentul de inerţie polar al sistemului de puncte materiale este suma produselor

dintre masele mi şi pătratul distanţelor acestora la punctul considerat
J O   ri 2 mi

 r
2
In cazul corpurilor rigide expresia momentului de inerție polar este J O  dm
Dacă punctul considerat ca pol coincide cu O (originea sistemului de axe de
coordonate), atunci se obţine:

 pentru sistemul discret

J 0   mi ri2   mi ( xi2  yi2  zi2 ) (5)

 pentru solid nedeformabil

J 0   r 2 dm   ( xi2  yi2  zi2 )dm (6)

Momentul de inerţie centrifugal este suma produselor dintre masele mi, şi

distanţele acestora la două plane sau axe perpendiculare.

 pentru sistem discret de puncte materiale

J xy   mi xi yi
J yz   mi yi zi (7)

J xz   mi xi zi
 pentru corpul nedeformabil

J xy   xydm

J xz   xzdm (8)

J yz   yzdm

-5-
 Momente de inertie

1.2.Proprietăţi ale momentelor de inerţie mecanice

 expresiile momentelor de inerţie planare, polare, axiale sunt cantităţi pozitive

J reper   mi d i2
............
 momentele de inerţie centrifugale pot fi pozitive, negative sau nule
 momentele de inerţie centrifugale sunt nule faţă de axele de simetrie şi fată de
axele principale de inerţie
 momentul de inerţie planar este nul, numai în cazul în care toate punctele
sistemului sunt distribuite în planul faţă de care s-a calculat momentulde inerţie
 momentul de inerţie axial este nul numai în cazul în care toate punctele sistemului
sunt distribuite în lungul axei faţă de care se calculează momentul de inerţie
 momentul de inerţie polar este nul numai în cazul în care sistemul de puncte
materiale se reduce la un singur punct care coincide cu polul faţă de care se
calculează momentul de inerţie
 momentele de inerţie planare, axiale, polare nu sunt independente, între ele
existând o serie de relaţii de legătură
 momentul de inerţie mecanic are ca ecuaţie de dimensiuni [ML2], adică [unităţi
de masă  unităţi de lungime la pătrat].

1.3.Relaţii între momentele de inerţie.

Momentele de inerţie planare, axiale, şi polare sunt mărimi scalare pozitive şi

pot fi compuse, descompuse după regulile adunării: Astfe, s-au obţinut următoarele
relaţii de legătură între ele:

Momentul de inerţie axial este egal cu suma momentelor de inerţie

planare calculate în raport cu două plane care se intersectează rectangular după
aceea axă.
J xx  J x  J xoy  J xoz
J yy  J y  J yoz  J yox ,
J zz  J z  J xoz  J yoz.

Momentul de inerţie polar este egal cu suma a momentelor de inerţie

în raport cu cele trei plane rectangulare ce trec prin polul respectiv.

J0  J xoy  J yoz  J zox

-6-
 Momente de inerţie

Momentul de inerţie polar este egal cu suma momentelor de inerţie în

raport cu un plan şi o axă normală la acel plan , în punctul considerat.

J O  J xoy  J zz

Momentul de inerţie polar este egal cu semisuma momentelor de

inerţie axiale în raport cu trei axe rectangulare ce trec prin polul respectiv.

1
J O  ( J xx  J yy  J zz )
2

Dublul momentului de inerţie planar este egal cu suma momentelor de

inerţie în raport cu axele triedrului triortogonal care determină acel plan din
care se scade momentul de inerţie în raport cu axa normală la plan.

2J J J J
xoy xx yy zz
2J J J J
yoz zz yy xx
2J J J J
xoz xx zz yy

1.4.Raza de inerţie

De multe ori este util să se exprime momentele de inerţie J sub forma:

J   mi d i2  Mi 2 . (10)

unde
 M reprezintă masa totală a corpului,
 i reprezintă rază de inerţie sau rază de giraţie.

Raza de inerţie reprezintă distanţa la care trebuie concentrată întreaga

masă a unui corp, (concentrată într-un singur punct), faţa de reperul în raport cu
care se consideră momentul de inerție J , pentru a obține o valoare identică cu
aceasta

J
i
M

-7-
 Momente de inertie

2.Momente de inerţie geometrice

In cazul în care corpurile cărora li se calculează momentele de inerţie sunt

corpuri omogene, masa specifică este constantă

Corp omogen    constant J  I

unde Ireper poartă numele de moment de inerție geometric.Ca și momentul de inerție
mecanic, momentul de inerție geometric va avea intotdeauna un indice care
reprezintă reperul față de care se calculează (prin reper înțelegându-se plan, axa,
pol, două axele perpendiculare..)

In acest caz, momentele de inerţie se pot scrie astfel la modul generic:

 cazul volumelor omogene ( dm  V dV cu V  constant)


J reper   r V dV  V  r 2 dV  I reper V
2
(5.11)
V V

 cazul suprafeţelor omogene ( dm   AdA cu  A  constant


J reper   r 2  A dA   A  r 2 dA  I reper  A (5.12)
V A

 cazul liniilor omogene ( dm  l dl cu l  constant)


J reper   r 2 l dl  l  r 2 dl  I reper l (5.13)
l l


Generic se poate scrie relaţia dintre cele două momente de inerţie, mecanic şi
geometric, sub forma:


J  I (14)
unde
 J este momentul de inerţie mecanic față de un reper (plan, axa, pol, doua axe
perpendiculare) si r2 pătratul distanței la reperul ales,
 I este momentul de inerţie geometric,
  densitatea.

-8-
 Momente de inerţie

2.1.Momente de inerţie în cazul suprafețlor plane omogene.

In cazul corpurilor omogene, relaţia J   I face legătura dintre momentul de

inerţie mecanic J şi momentul de inerţie geometric I.
Fie o placa plană omogenă, sau o secțiune plană omogenă încadrată într-un
sistem de coordonate oarecare O’y’z’. În raport cu acest sistem de coordonate se
determină coordonatele centrul de masă C ( y’C, zC’ ), al plăcii /al secțiunii studiate.
Sistemul de coordonate cu originea în centrul de masă C, poartă numele de
sistemul central (axele Cy respectiv Cz poată numele de axe centrale). Ca urmare,
coordonatele centrului de masă pot fi interpretate și ca distanțele(d1, d2) dintre axele
sistemului inițial de coordinate O’y’z’, și axele centrale Cy, Cz.
De asemenea, s-au notat cu y respective z distanțele de la elementul
infinitesimal dA la axele Cy și Cz.
În acest context distanțele de elementul dA la axele O’y’, Oz’ se pot calcula
astfel:
y’= y’C+y=d2+y
z’= zC’+z=d1+z

Figura.2
 Momente de inertie

In cazul plăcii plane omogene, momentele de inerţie şi razele de inerţie pot

avea una din expresiile:
față de axele centrale se obtin următoarele expresii pentru momentele
de inertie, momente care poartă numele de momente de inerție
centrale.

I yy  I y   z 2 dA

I zz  I z   y 2 dA (5)

I yz   zydA

IC  I y  I z

Iy Iz
iy  , iz  .
A A

față de axele sistemului oarecare O’y’z’ se obtin expresiile:

I yy  I y   z 2 dA

I zz  I z   y2 dA

I yz   zydA

I 0  I y  I z

I y I z
i y  iz   .
A A

- 10 -
 Momente de inerţie

2.2.Variaţia momentelor de inerţie la translația axelor (faţă de axe paralele

(Teorema lui Huygens-Steiner)

Momentul de inerţie al unei suprafeţe plane faţa de o axă  din planul ei

este egal cu momentul de inerţie faţă de o dreaptă C paralelă cu axa  care
trece prin centrul de masă al suprafeţei, adunat cu produsul dintre aria
suprafeţei şi pătratul distanţei dintre cele două axe.

I   I C  Ad 2

Figura. 3

In particular, dacă axa  este pe rând axa Oy/, , Oz/, şi axa C se identifică pe
rând cu axa Oy (Cy)şi Oz(CZ), relaţia devine:

I y  I y  AzC2  I y  Ad12
(17)
I z  I z  AyC2  I z  Ad 22
 Momente de inertie

Momentul de inerţie centrifugal al unei suprafeţe plane faţă de un sistem

de axe ortogonale, paralele cu axele unui alt sistem ortogonal, şi cu
originea în centrul de greutate al suprafeţei, este egal cu momentul de
inerţie centrifugal faţă de aceste axe, sumat cu produsul dintre aria
suprafeţei şi coordonatele originii noului sistem.

I yz  I yz  AyC zC  I yz  Ad1d2

OBSERVATII
Teorema de variație a momentelor de inerție la translația axelor demonstrează
că momentele de inerție sunt minime față de axele centrale, iar cu cât axele se
depărtează de centrul de masă, momentele de inerție cresc odata cu termenul
obținut de produsul dintre arie și distanța la pătrat între axe.
Momentele centrale de inerție sunt minime!!!!!!!.

2.3.Variaţia momentelor de inerţie la rotirea axelor

Cunoscând momentele de inerţie ale unei suprafeţe plane faţă de un sistem

de axe oarecare Cyz din planul ei ( I y , I z , I yz ), se cere să se determine momentele

de inerţie ale aceleaşi suprafeţe faţă de o axă , respectiv 1, de versor

 
u (cos ,sin  ) , respectiv n ( sin  ,cos ), care trece prin O.
Se obţin următoarele rezultate:
 Momente de inerţie

I   I y cos 2   I z sin 2   I yz sin 2 , (19)

I 1   d 2 dA  I y sin 2   I z cos 2   I yz sin 2 , (20)

I y  Iz
I 1   d d1dA  sin 2  I yz cos 2. (21)
2

Figura 4

Dacă se consideră că axa  coincide cu axa Cy a unui sistem de axe

ortogonale Cy z  ce trec prin polul C (O) și 1 coincide cu axa Cz”, dar rotite faţă de
sistemul iniţial Cyz cu un unghi  , atunci (fig.4) distanțele de la elementul
infinitezimal dA la cele două rânduri de axe sunt
y=CA1=OA1
z=CA2 = OA2
respectiv
y’’=CB1=OB1
y  y cos   z sin 
z   ysin   zcos
z’’=CB2 = OB2
In acest caz, se demonstrează că momentele de inerţie faţa de sistemul rotit devin :
 Momente de inertie

I y  I y cos 2   I z sin 2   I yz sin 2 ,

I z  I z cos 2   I y sin 2   I yz sin 2 , (22)

I y  Iz
I yz  sin 2  I yz cos 2 ,
2

Dacă se ţine cont de relaţiile trigonometrice :

1  cos 2 1  cos 2
cos 2   , sin 2   (23)
2 2

formulele (19-21) se pot retranscrie sub forma:

I y  Iz I y  Iz
I y   cos 2  I yz sin 2
2 2

I y  Iz I y  Iz
I z   cos 2  I yz sin 2 (24)
2 2

I y  Iz
I yz  sin 2  I yz cos 2
2

2.4.Direcţiile principale de inerţie

Urmărind variația momentelor de inerţie la rotirea axelor, se observă că

pentru orice punct există o pereche de axe Cx*y* sau Ox*y* față de care momentele
de inerţie axiale corespunzătoare ating valori extreme și in același timp momentul
centrifugal devine nul.
Aceste axe faţă de care se obţin valori extreme pentru momentele de inerţie
axiale I  poartă numele de direcţii principale centrale de inerţie.
Poziţia acestor axe este definită de o valoare particulară a unghiului φ și
anume unghiul care anulează derivata întâi a lui I  .
I   I y  I y cos 2   I z sin 2   I yz sin 2 ,

- 14 -
 Momente de inerţie

dI 
0 ***** (25).
d

(26)
2 I yz
tg 2 
Iz  I y

1 2 I yz
 * ,  ( arctg  k ) (27)
2 Iz  I y
unghiul  este unghiul care marchează poziția axelor principale notate cu y* si z*

Această relaţie oferă pentru unghiul  două valori care diferă între ele cu ,
2
ceea ce indică faptul că axele principale sunt ortogonale.

2.5.Momente principale centrale de inerţie

Valorile extreme ale momentului de inerţie axial I  poartă numele de

momente principale de inerţie şi se calculează cu relaţiile (28).
 Momente de inertie

I y  Iz 1
I1  I max   ( I z  I y ) 2  4 I yz
2
,
2 2
(28)
Iy  Iz 1
I 2  I min   ( I z  I y ) 2  4 I yz
2
.
2 2

Cunoscându-se momentele principale, se pot identifica pe rând axa de maxim

şi axa de minim, astfel:
poziția axei de maxim

I y  I1 I yz
tg1  sau tg1  , (29a)
I yz I zz  I1
poziția axei de minim
I y  I2 I yz
tg 2  sau tg 2  ,
I yz I zz  I 2
(29b)

unde
1 poziționează axa de maxim
2 poziționează axa de minim
Iy,Iz reprezintă momentele centrale de inerție
I1, I2 reprezintă momentele extreme (I1=Imaxim și I2 = Iminim)
In cazul momentelor de inerție se poate vorbi de invarianți la rotirea axelor:

L1  I1  I 2  I y  I z
(29)
2
L2  I y I z  I yz

unde

L1 si L2 sunt invariantii

Cunoscând momentele principale de inerţie se pot determina momentele de

inerţie faţă de orice al sistem axe rectangulare O1y1z1, care fac cu axele principale
un unghi .

- 16 -
 Momente de inerţie

I y1  I1 cos 2   I 2 sin 2  ,
I z1  I 2 cos 2   I1 sin 2  , (30)
I1  I 2
I y1z1  sin 2 .
2

Observaţii
 pentru suprafeţele care au o axă de simetrie, aceasta este şi axă principală
de inerţie
 pentru un sistem de axe oarecare Oyz, pentru care se cunosc momentele
de inerţie axiale Iy, Iz, precum şi momentele principale I1, I2, se poate calcula
momentul de inerţie centrifugal Iyz se poate calcula :

2 2
 I1  I 2   I z  I y 
I      (40)
yz  2   2 

2.7.Calculul momentelor de inerţie în cazul suprafeţelor complexe

Se consideră o suprafaţă (A) care este alcătuită dintr-o reuniune de suprafeţe

 n 
simple Ai,  A   Ai  disjuncte, deci : Ak  Aj   , pentru k  j.
 i 1 

In aceste condiţii se poate scrie:

 
n
I y( A)    I y  Ai zi2  .
i 1
 i 

 
n
I z( A)    I z  Ai yi2 
i 1
 i 

- 17 -
 Momente de inertie

Algoritmul de calcul al momentelor principale centrale de inerţie:

Date

ri , Ai

Centrul de greutate al
secţiunii
Momente de inerţie faţă de

 Ai ri axe oarecare

rC  i
 Ai I y   I (yi ) ,
i
I z   I (zi ) ,

Momente centrale de inerţie

I y   I (yi ) ,
I z   I (z i ) ,

Direcţii principale centrale de inerţie

2I yz
tg 2   1 ,2
Iz  I y

Momentele principale centrale de inerţie

I y  Iz 1
I I   ( I z  I y )2  4I yz2
1, 2 max, min
2 2

Razele de inerţie Elipsa centrală principală de

inerţie
I max I min
imax  , imin 
A A

- 18 -
 Momente de inerţie

RECAPITULARE
Centre de masa si momente de inerție
Placi plane omogene
Etape de abordare
1. Se stabilește un sistem de axe oarecare O`y`z` față de care se va
calcula / determina poziția respectiv, coordonatele centrului de
masă C.
2. Se imparte / se decompune placa sau secțiunea dată în porțiuni la
care se cunoaște poziți centrului de masă.
3. Se calculează coordonatele centrului de masă, ținând cont dacă s-
a descompus în porțiuni pline sau / si dacă apar si goluri

- 19 -
 Momente de inertie

1. Pentru aceeași împărțire se calculează momentele centrale de

inerție. Pentru aceasta, se va ține cont că momentele de inerție se
pot aduna sau scădea funcție de modul cum a fost realizată
descompunerea

- 20 -
Momente de inerţie

- 21 -
Momente de inertie

- 22 -