DREPT CIVIL.

SUCCESIUNI

MOSTENIREA
Dupa izvorul ei, mostenirea poate fi, legala sau testamentara.
Mostenirea are caracter universal.
Normele dreptului succesoral sunt aplicabile doar in cazul
mortii unei persoane fizice
In cazul disparitiei unei persoane trimiterea in posesie a
mostenitorilor prezumtivi se face printr-o hotarare
judecatoreasca constatatoare a mortii disparutului
In momentul mortii lui de cujus, mostenitorii sunt cei care se
substituie acestuia preluand toate drepturile si obligatiile.
Transmisiunea succesorala poate fi activa si pasiva.
Transmisiunea succesorala are ca obiect patrimoniul unei
persoane sau o fractiune din acesta. Transmisiunea succesorala
care are ca obiect un drept real este opozabila tertilor doar daca
s-au realizat forme de publicitate imobiliara.
Existenta transmisiunii cu titlu particular nu poate contrazice
caracterul universal al transmisiunii succesorale.
Mostenitorul cu titlu particular nu poate fi vanzatorul unui drept
succesoral, ci numai al dreptului real sau de creanta care
formeaza obiectul legatului cu titlu particular
In cazul in care de cujus era de cetatenie romana, iar in masa
succesorala intra si imobile situatie in strainatate, mostenirea
imobilelor respective este reglementata de legea de la locul
situarii acestora.
In ceea ce priveste acceptarea mostenirii, mostenitorii pot sa
accepte integral mostenirea ori sa renunte la ea. Renuntarea
unui dintre mostenitori la mostenire va profita tuturor celorlalti
comostenitori cu vocatie universala.
Hotararea judecatoreasca de declarare a disparitiei unei persoane
nu va avea ca efect deschiderea mostenirii.

DESCHIDEREA MOSTENIRII

Succesiune se poate deschide in clipa mortii lui de cujus

Locul deschiderii succesiunii celui interzis sau minorului aflat
sub tutela se afla la domiciliul tutorelui.
Locul deschiderii succesiunii prezinta o importanta deosebita
sub aspectul competentei instantei care judeca actiunile
referitoare la mostenire.

CAPACITATEA SUCCESORALA
Pentru a putea mosteni ,o persoana trebuie sa nu fie nedemna de
a mosteni.
Cei care nu mai sunt in viata la data deschiderii succesiunii nu
pot mosteni
Au capacitatea succesorala si deci vor putea mosteni
urmatoarele categorii de persoane: persoanele fizice disparute la
data mortii lui de cujus
Persoanele care pot mosteni in temeiul legii sunt: rudele lui de
cujus din casatorie, din afara casatoriei si din adoptie, precum si
sotul supravietuitor.
Daca primul sot al mamei a instituit legatar un copil, problema
capacitatii acestuia de a mosteni ramane distincta de aceea a
filiatiei, ca si in ipoteza in care un copil s-a nascut inainte de
trecerea a 301 zile de la moartea tatalui sau.
Incapacitatea unuia dintre mostenitori poate fi invocata de orice
persoana care justifica un interes.
Incapacitatea poate fi opusa atat incapabilului, cat si
mostenitorilor acestuia.
Mostenirea prin reprezentare este specifica numai mostenirii
legale.

NEDEMNITATEA SUCCESORALA
Cauzele de nedemnitate sunt strict si limitativ prevazute de lege.
Nedemnitatea succesorala este specifica atat mostenirii legale,
cat si mostenirii testamentare.
Nedemnitatea succesorala isi produce efectele si asupra calitatii
de mostenitor testamentar.
Constituie caz de nedemnitate succesorala loviturile cauzatoare
de moarte. Tentativa de omor savarsita asupra lui de cujus
constituie caz de nedemnitate succesorala.
Nedemnitatea succesorala va opera si in cazul succesibilului
condamnat, ulterior amnistiat, gratiat sau reabilitat.
Nedemnitatea succesorala va produce efecte atat cu privire la
succesiunea legala, cat si cu privire la cea testamentara.
Nedemnitatea succesorala esye o sanctiune relatiava, iar nu una
absoluta.
In ceea ce priveste efectele produse in cazul nedemnitatii
succesorala, nedemnul va restitui toate bunurile pe care le
detinea in calitate de mostentior, inclusive fructele percepute la
data deschiderii succesiunii.
Actele juridice cu titlu oneros incheiate de nedemn cu tertii,
pana la constatatea nedemnitatii sale, raman valabile, doar daca
tertii au fost de buna credinta.
Copiii nedemnului pot veni la mostenire atat in nume propriu,
cat si prin reprezentare.
Intre incapacitate si nedemnitate exista urmatoarele diferente:
incapacitatea are efecte absolute, pe cand nedemnitatea este
relative.
CLASELE DE MOSTENITORI

Principiul proximitatii gradului de rudenie presupune ca rudele

de grad mai apropiat inlatura de la mostenire rudele de grad mai
indepartat, in interiorul aceleiasi clase de mostenitori.
Clasa a II-a de mostenitori cuprinde: parintii defunctului, fratii si
surorile defunctului, descendentii lor pana la gradul IV,
inclusive.
Din clasa a II-a de mostenitori fac parte: fratii din casatorie, din
afara casatoriei sau din adoptie.
Clasa a IV-a de mostenitori cuprinde: unchii si matusile
defunctului, verii primary, fratii si surorile bunicilor defunctului.
Daca din clasa ascendentilor ordinari au ramas bunicii si
strabunicii defunctului, atunci bunicii ii inlatura de la mostenire
pe strabunici.
In concursul dintre fratii si surorile din casatorii diferite: fratii si
surorile care provin din acelasi tata si aceeasi mama vor avea o
cota succesorala egala cu a celor care sunt frati numai dupa
mama sau numai dupa tata.
In privinta descendentilor din frati si surori, Codul civil admite
reprezentarea pana la gradul IV.
Descendentii sunt mostenitori rezervatari, sezinari si isi
datoreaza raportul donatiilor unii fata de altii.
Daca la mostenire vin mai multi descendenti, ei au obligatia,
unii fata de altii, de a adduce la masa succesorala: atat donatiile
primate direct, cat sip e cele primate indirect.
Cuantumul rezervei descendentilor variaza in functie de numarul
lor si este de ¾ din mostenire pentru trei sau mai multi
descendenti.
Ascendentii privilegiati sunt mostenitori rezervatari, sezinari, nu
isi datoreaza raportul donatiilor.
Daca la mostenire vin ambii parinti , cota ce revine este de ½ din
mostenire.
Daca la mostenire vine unul din parintii lui de cujus si colateralii
privilegiati, cota ce revine acestuia este de ¼ din mostenire
Fratii consangvini sunt aceia care au numai acelasi tata cu de
cujus.
Atunci cand la succesiune sunt chemati frati si surori ai
defunctului ( sau descendenti ai acestora), care sunt din aceeasi
categorie (numai dupa mama sau numai dupa tata) mostenirea se
imparte pe capete, ori pe tulpini in cazul reprezentarii.
Impartirea mostenirii pe linii se face atunci cand la succesiune
sunt chemati fratii si surorile lui de cujus numai dupa mama si
numai dupa tata si nu se pune problema reprezentarii.
Colateralii privilegiati sunt mostenitori nerezervatari, nesezinari
si nu au unii fata de altii obligatia de raport a donatiilor.
Daca la mostenire vin colateralii privilegiati si unul din parintii
lui de cujus, cota privilegiatilor va fi de ¾ din mostenire.
Descendentii colateralilor privilegiati beneficiaza de
reprezentarea succesorala pana la gradul IV inclusive.
Din clasa de mostenitori a ascendentilor ordinary fac parte:
bunicii, strabunicii, stra-strabunicii defunctului ( fara limita in
grad)
Ascendentii ordinary sunt: mostenitori sezinari, nu se bucura de
reprezentare succesorala. Ascendentii ordinary nu sunt
mostenitori obligati la raportul donatiilor.
Din clasa colateralilor ordinary fac parte: unchii, matusile, verii
primary, fratii si surorile bunicilor defunctului. Colateralii
ordinary fac parte din clasa a IV-a de mostenitori legali.
Daca la mostenire, alaturi de colaterali ordinary este chemat si
sotul supravietuitor, atunci colateralii ordinary culeg un sfert din
mostenire.
SOTUL SUPRAVIETUITOR
Cu privire la sotul supravietuitor, legea stabileste ca: nu inlatura
nicio clasa de mostenitori, dar nici nu poate fi inlaturat de
vreuna dintre cele patru clase de mostenitori. Sotul
supravietuitor nu poate fi inlaturat de la mostenire prin vointa lui
de cujus.
Conditia speciala ceruta de lege pentru ca sotul supravietuitor sa
poata mosteni se refera la calitatea de sot pe care trebuie sa o
aiba in momentul deschiderii succesiunii
Pentru a-I putea stabili unei personae calitatea de sot
supravietuitor trebuie determinat momentul incheierii castaoriei
si momentul desfacerii sau incheierii acesteia
Daca moartea unuia dintre soti se produce in timpul procesului
de divort cel care este in viata la data procsului il poate mosteni
pe cel decedat daca moartea sotului s-a produs chiar si dupa
pronuntarea hotararii de divort, dar pana la ramanerea definitive
a hotararii.
Sotul supravietuitor este mostenitor rezervatar, sezinar si
datoreaza raportul donatiilor
Daca la mostenire, alaturi de copiii lui de cujus vine si sotul
supravietuitor, imparteala se poate face astfel: mai intai se
stabileste cota ce revine sotului supravietuitor, restul mostenirii
impartindu-se intre ceilalti mostenitori.
In cazul casatoriei putative, daca nulitatea sau anularea
casatoriei a fost declarata ori pronuntata dupa moartea unuia
dintre soti, iar sotul ramas in viata a fost de buna credinta, acesta
poate invoca beneficiul putativitatii, venind astfel la mostenire.
Daca sotul supravietuitor vine la mostenire in concurs cu
descendentii defunctului, atunci rezerva sa succesorala va fi de
1/8 din mostenire
Bunurile dobandite de defunct prin mostenire, legat sau donatie
fac parte din bunurile proprii ale sotului defunct.
Sunt drepturi succesorale accesorii ale sotului supravietuitor
urmatoarele: dreptul de mostenire asupra mobilelor si obiectelor
apartinand gospodariei casnice, dreptul de abitatie asupra casei
de locuit.
Catimea dreptului la mostenire al sotului supravietuitor: este o
portiune succesorala acordata de lege acestuia a carei marime
variaza in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs
la mostenire.
In concurs cu ascendentii ordinary cota ce-I revine sotului
supravietuitor este de ¾ din mostenire.
In concurs cu descendentii lui de cujus, indifferent de numarul
acestora, cota sotului supravietuitor este de ¼ din mostenire.
In concurs numai cu ascendentii privilegiati sau numai cu
colateralii privilegiati, cota sotului supravietuitor este de ½ din
mostenire
Dreptul sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor ce
alcatuiesc gospodaria casnica este un drept de mostenire legala.
Scopul dreptului accesoriu al sotului supravietuitor il constituie
nedeposedarea sotului de unele bunuri pe care le-a folosit
impreuna cu sotul decedat.
Dreptul sotului supravietuitor asupra mobilierului si obiectelor
apartinand gospodariei casnice este guvernat de indeplinirea
cumulative a conditiilor: sa nu vina in concurs cu descendentii
defunctului..
In categoria darurilor de nunta intra: darurile manual facute
ambilor soti sau numai unuia dintre ei.
Sotul supravietuitor va culege darurile de nunta ca fiind mobile
sau obiecte apartinand gospodariei casnice, daca: darurile
denunata fac parte dintre cele care apartin gospodariei casnice
Dreptul de abitatie al sotului supravietuitor nu poate fi cedat sau
inchiriat. Dreptul de abitatie este un drept temporar.

REPREZENTAREA - Pentru ca o persoana sa poate fi

reprezentata : sa fie decedata sau nedemna la data deschiderii
succesiunii.
Reprezentarea succesorala este posibila si daca persoana este
nedemna. Vor putea beneficia de reprezentare persoanele fizice
decedate la data mortii lui de cujus. In toate cazurile in care
reprezentarea este admisa, partajul se face te tulpina.

DREPTURILE STATULUI ASUPRA MOSTENIRII

Statul culege mostenirea vacant a in temeiul: unui drept legal de

mostenire
In ceea ce priveste dreptul de optiune succesorala al statului, din
diposzitiile codului civil, rezulta ca: statul, spre deosebire de
mostenitorii din cele 4 clase, nu are un drept de optiune
succesorala
Statul raspunde pentru pasivul mostenirii numai in limita
activului succesoral.

TESTAMENTUL
Testamentul este un act juridic pentru cauza de moarte.
Forma scrisa a testamentului este ceruta de ad solemnitatemi
Testamentul olograf se caracterizeaza prin: este supus celor mai
simple formalitati: poae fi facut oriunde, oricand si poate fi
revocat oricand. Este valabil numai daca este scris in intregime
de mata testatorului. Potrivit regulilor in materie, testamentul
olograf este valabil si daca scrierea straina este posterioara
redactarii sale, afara numai daca interventia a alterat vointa
testatorului.
Cand data din testamentul olograf este incomplete sau
involuntary eronata datorita unei simple greseli a testatorului,
testamentul este lovit de nulitate. Lipsa semnaturii din
testamentul olograf este sanctionata cu nulitatea absoluta a
testamentului.
In cazul in care testatorul intervine ulterior in testament prin
dispozitii noi, testamentul este valabil daca au fost semnate si
datate de catre testator.
Intocmirea testamentului in caz de epidemie se impune chiar si
daca testatorul nu a fost atins de boala.
Sub sanctiunea nulitatii, testamentul maritime se va incheia in 2
exemplare.
Revocarea expresa a unui testament poate fi facuta printr-un nou
testament sau printr-un inscris authentic.
Distrugerea materiala a testamentului sau a unei parti esentiale
din el reprezinta un caz de revocare tacita.
Retractarea revocarii unui testament poate fi facuta in forma
testamentara sau autentica.

LEGATUL
Legatul secret este valabil daca persoana legatarului a fost
indicate de testator.
Intr-un legat sub conditie, conditia poate sa fie suspensiva sau
rezolutorie.
Sarcina intr-un legat poate fi prevazuta in interesul
gratificatuluu, in interesul unui tert ori in interesul testatorului.
Legatul universal confera vocatie la intreaga mostenire.
Legatul cu titlu particular are ca obiect unul sau mai multe
bunuri singular, privita ca bunuri izolate.
Legatarul cu titlu particular este successor in drepturile autorului
sau numai in limitele legatului transmis.
Legatul unei succesiuni cuvenite testatorului si inca nelichidata
la moartea sa este un legat cu titlu particular.
Legatul uzufructului este un legat cu titlu particular
Legatul lucrului altuia este valabil daca testatorul a dispus de
lucrul altuia stiind ca nu este al sau.
Pentru ca legatul cu titlu particular care are ca obiect lucrul
altuia , sa fie valabil, se cere a fi indeplinita una din urmatoarele
3 conditii: obiectul legatului sa fie un bun individual determinat
Nulitatea legatelor se apreciaza in functie de cauzele existente la
data intocmirii testamentului.
Legatul va fi anulabil pentru incapacitate legala sau naturala.
Specific legatelor este aceea ca termenul de prescriptive pentru
actiunea in anulare curge de la data deschiderii mostenirii.
Este caz de caducitate a legatului: predecesul legatarului fata de
testator.
Legatul este prezumat ca a fost intuit personae.
Legatul nu este caduc atunci cand modalitatea este decat un
termen cert suspensiv.
In cazul in care conditia suspensiva sub care a fost facut legatul
nu se indeplineste legatul este caduc.
Legatul poate fi revocat, ca o sanctiune, prin hotarare
judecatoreasca, daca: legatarul a savarsit fata de defunct sau fata
de memoria acestuia , anumite fapte.
Neindeplinirea sarcinii prevazute intr-un legat atrage executarea
silita a sarcinii ori revocarea legatului pentru neexecutarea
sarcinii.
Pentru ingratitudine, legatele pot fir evocate pe cale de actiune,
in timpul vietii testatorului.
Dreptul la acetiunea in revocare este prescriptibil in termen de
un an de la savarsirea faptei
Instrainarea lucrului unui legat este un caz de revocare
.
Prin incompatibilitate trebuie inteleasa imposibilitatea absoluta
de a executa cumulative doua legate.
In caz de ineficacitate a legatelor, bunurile ce constituie obiectul
acestora revin ca regula, mostenitorilor legali sau testamentari
care aveau obligatia sa execute testamentul.
Substitutia vulgara este o dispozitie testamentara prin care
testatorul desemneaza un legatar substituit pentru eventualitatea
in care legatarul instituit nu ar putea sau nu ar voi sa primeasca
legatul.
Legatul conjunctiv este o dispozitie testamentara prin care
acelasi bun este lasat mai multor legatari.
Daca unul sau mai multi legatari nu pot sau nu vor sa primeasca
legatul, parte ace li s-ar fi cuvenit din bunul transmis prin legat
revine celorlalti colegatari care primesc legatul

ACRESCAMANT

Este cerinta pentru nasterea dreptului de acrescamant:

nefractionarea de catre testator a vocatiei legatarilor
Dreptul la acrescamant in mostenirea legala nu profita
intotdeauna in aceeasi masura tuturor comostenitorilor.
EXHEREDAREA
Exheredarea nu poate sa afecteze rezerva succesorala.
Prin exheredare (dezmostenire) mostenitorul legal pierde doar
emolumentul mostenirii
Exheredarea cu titlu de sanctiune este dispozitia prin care
testatorul prevede ca de la succesiune vor fi inlaturati
mostenitoriicare vor ataca testamentul cu actiune in justitie.
Exheredarea totala priveste inlaturarea tutror mostenitorilor
legali de la mostenire.
Executor testamentary poate fi orice persoana cu capacitate
deplina de exercitiu la data deschiderii succesiunii.
Imputernicirea executorului testamentar cu sezina este limitata
de lege la termenul de un an.
Sezina executorului testamentary este o detentiune precara
Dreptul de a urmari debitorii succesorali si de a incasa creantele
succesorale il are executorul testamentar cu sezina.
Testatorul nu va putea dispune prin liberalitati decat de cotitatea
disponibila.
Legatele care contin substitutii fideicomisare sunt valabile.
Substitutiile fideicomisare sunt premise de lege.
Substitutia fideicomisara se sanctioneaza cu nulitate relative, dar
numai daca conditiile acestei sanctiuni sunt indeplinite
In cazul substitutiei fideicomisare vor fi executate doua sau mai
multe liberalitati..
Actiunea in constatarea nulitatii substitutiei fideicomisare este:
prescriptibila in termen de 3 ani
Rezerva succesorala este acea parte de mostenire care se cuvine
in puterea legii unor mostenitori legali si de care cel care lasa
mostenirea nu poate dispune prin liberalitati.
Rezerva succesorala este acea parte de mostenire atribuita
anumitor mostenitori legali de lege.