Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pe parcursul articolului patrundem in universul si originea afectiunii, punctam care sunt situatiile
ce pot determina aparitia acestui sindrom, cum se manifesta si cum se poate trata.
Sindromul Stockholm este un raspuns psihologic care se dezvolta atunci cand victima unei rapiri
sau a unui abuz se ataseaza emotional de abuzator, ajungand chiar sa-i justifice atitudinea.
Astfel, pusa intr-o situatie extrema, victima inlocuieste frica, dispretul sau respingerea cu o
reactie paradoxala de simpatie fata de agresorul ei. La baza sindromului sta instinctul de
supravietuire.
Exact ca in evolutia relatiei dintre personajele serialului „La Casa de Papel”, victime ajung sa
traiasca sub iluzia unei cauze comune. Ele aleg sa-si protejeze agresorul in fata autoritatilor si
neaga orice ajutor venit din exterior.
Afectiunea se poate dezvolta doar daca victima este tinuta captiva sau agresata perioada
indelungata. Raportat la incidenta infractiunilor specifice, nu toate persoanele care trec printr-o
astfel de experienta traumatizanta dezvolta sindromul.
Povestea din spatele numelui ilustreaza cel mai bine dimensiunea fenomenului psihologic.
Originea sindromului Stockholm
Povestea sindromului incepe in anul 1973, ca urmare a unui jaf bancar din Stockholm. Atunci,
doi barbati au tinut ostatici 4 oameni, timp de 6 zile.
Dupa ce au fost eliberati, ostaticii au refuzat să depuna marturie impotriva agresorilor si chiar au
inceput sa strangă bani pentru apararea lor in instanta. Ulterior, una dintre femei s-a logodit cu
unul dintre infractori.
Cauzele aparitiei sindromului Stockholm
Simptomele sindromului Stockholm se manifesta dincolo de ecranizarile celebre sau povestile cu
jafuri armate. Orice persoana supusa unui abuz constant, mai ales in familie, poate dezvolta un
raspuns de afectiune pentru agresor si ocrotire a acestuia.
In cazurile de abuz domestic, victimele sunt, de regula, femeile sau copiii supusi abuzurilor
repetate. Afectiunea mai este intalnita pe fondul traumelor suferite de:
prizonieri de razboi;
persoane violate;
In plus, persoanele care se simt adesea neputincioase in fata situatiilor stresante pot dezvolta
predispozitie la simptomele sindromul Stockholm, daca sunt expuse la o astfel de trauma.
Dar cum se poate instala sau mentine afectiunea fata de un agresor? Totul se rezuma la fondul
psihologic al victimei si la mediul in care traieste:
amenintari repetate;
Abuzatorul poate fi sot sau sotie, iubit sau iubita, tata ori mama sau orice alt rol in care acesta se
afla intr-o pozitie de control si de autoritate.
Dominanta: indivizii abuzivi trebuie sa simta ca detin controlul in relatie, asa ca isi
impun autoritatea;
Umilinta: abuzatorii cauta sa reduca stima de sine si puterea victimei prin insulte, santaj
si amenintari;
Izolare: cei cu comportament abuziv taie contactul victimelor cu lumea exterioara,
interzic intalnirile cu familia sau prietenii si impun cererea permisiunii pentru orice;
Amenintari: indivizii abuzivi recurg la amenintari ca sa-si impiedice partenerii sa plece:
avertismente privind copiii, amenintari financiare sau cu privire la distrugerea bunurilor
(casa, masina);
Negare si transfer de vina: abuzatorii isi scuza comportamentul agresiv printr-o zi grea,
o copilarie trista sau isi invinovatesc victimele pentru comportamentul lor.
Adolescentii nesiguri si neexperimentati pot deveni victime ale unor indivizi cu profil de agresor.
De exemplu, in cazul in care contextul familial este delicat, un adolescent se poate atasa de un
individ autoritar, care creeaza iluzia unui viitor stabil.
Astfel, persoanele abuzate pot dezvolta sentimente de atasament fata de persoana care le
abuzeaza. In lipsa marturisirilor, situatia poate dura ani intregi.
Diagnostic si tratament
Sindromul Stockholm este mai degraba un termen descriptiv pentru o reactie psihologica in fata
unei situatii traumatice, decat un diagnostic oficial de tulburare mintala.
Tratamentul imbina, cel mai adesea, componenta medicamentoasa, pentru tulburarile de somn pe
termen scurt si psihoterapie, pentru reducerea simptomelor pe termen lung.
Prin urmare, daca suspectezi ca tu sau cineva cunoscut prezinta simptome ale sindromului
Stockholm, consilierea psihologica reprezinta primul pas in identificarea sursei si ameliorarea
problemelor imediate, precum anxietatea si depresia.
Chiar daca o persoana susceptibila de simptome ale sindromului Stockholm neaga realitatea si
considera ca nu are nevoie de ajutor, alaturi de psihologi sau psihoterapeuti poate capata
mecanisme sanatoase de intelegere si de aparare. Si, cel mai important, va intelege ca nu este
vinovata pentru ce i s-a intamplat.