Iluminismul a avut printre personalitățile marcante pe:Voltaire, Denis Diderot, Jean-Jacques

Rousseau, Adam Smith și Immanuel Kant, cu toții fiind filosofi și scriitori prin excelență. În
domeniul cultural avem de-a face cu o schimbare în gândire, iar în plan politic întâlnim conducătorii
secolului XVII, care își repliază politicile conform tiparelor vremii. Ecaterina a II-a a Rusiei, Iosif al
II-lea de Habsburg și Frederick al II-lea al Prusiei au încercat să aplice principiile iluministe asupra
toleraței politice și religioase, ceea ce a dat naștere unui nou tip de guvernare, cunoscut sub numele
de ”absolutism luminat”.

Candid sau optimismul este o satiră publicată în 1759 de către Voltaire, un filozof francez din «
Epoca luminilor ». Romanul se caracterizează prin tonul sarcastic, prin intriga sa neregulată,
fantastică, cu evoluţie foarte rapidă. Un roman picaresc care parodiază multe clișee de dragoste sau
de aventură, dar bazat adesea pe întâmplări istorice. În Candid, Voltaire dezbăte „problema răului”,
la fel ca alţi filozofi din vremea sa, însă mai direct și cu mai mult umor. Voltaire ridiculizează
religie, teologi, guverne, armate, filozofi și filozofii cu ajutorul alegoriei; Cel mai vizibil, el atacă pe
Leibniz și optimismul său. Cum a prevăzut Voltaire, Candide s-a bucurat atât de un mare succes, cât
și de un mare scandal. Imediat după publicarea sa secretă, cartea a fost interzisă pe scară largă
deoarece conţinea blasfemie religioasă, revoltă politică și ostilitate intelectuală ascunsă sub un văl
subțire de naivitate. Candide este recunoscut astăzi drept capodopera lui Voltaire și una dintre
capodoperele literaturii franceze şi universale. Printre maximele sale: munca alungă din preajma
noastră trei mari rele: plictiseala, viciul şi nevoia.