Studiu de caz

Charlottenburg

Charlottenburg (sau Șarlota, s-a mai numit Barița, iar în germană Charlottenburg,

Charlotenburg ) este o localitate din județul Timiș, Banat, România. Face parte din comuna
Bogda și a fost înființată în 1771, odată cu cel de-al doilea val de colonizări germane. Satul a fost
întemeiat cu 32 de familii (171 persoane) imigrate din Provincia Autonomă Trento (actualmente
în regiunea Trentino-Tirolul de Sud, Italia), Lorena și Baden-Württemberg.
Se remarcă prin faptul că este singurul sat construit în formă de cerc din Banat. Din acest
motiv întreaga localitate a fost declarată monument istoric de către Ministerul Culturii și
Cultelor, cu codul TM-II-s-A-06198
Datoriă unicității arhiteturii acestui sat și a complexului de vânătoare Șarlota aflat în
imediata apropiere, consider că dezvoltarea durabilă a turismului se poate face pe două direcții:
turism rural si turism cinegetic.
Strategia de dezvoltare a satului Charlottenburg presupune un plan bine structurat de
investiții și implementarea unor proiecte care să permită dezvoltarea turismului rural, astfel încât
tot mai mulți turiști să viziteze această zonă. Prin dezvoltarea turismului rural în satul
Charlottenburg se vizează atragerea difertitelor tipuri de turiști, aceștia pot fi: urmașii etnicilor
germani care au locuit în acest sat iar acum sunt plecați Germania, copii de la orașe ( în special
Timișoara și Arad ) care vor să cunoasca activitățile dintr-o gospodărie țărănească și mai ales
cultura șvabilor din Banat, un al treilea segment al cererii este orășeanul, care dorește să
scape de stresul cotidian, să-și petreacă vacanța într-un mediu curat și să aibă un regim alimentar
sănătos, altă categorie de potențiali este reprezentată de persoanele cu venituri mari, care doresc
să încerce ceva nou, personae cu copii cărora doresc să le ofere un mediu atractiv și mai curat
pentru petrecerea vacanțelor.

Strategia de dezvoltare pentru turismul rural.

Prin turism rural înțelegem o forma a turismului care include orice activitate turistica
organizata și condusă în spațiul rural de către populația locală, valorificând resursele turistice
locale /naturale, cultural-istorice, umane.
 Datoriă faptului că acest sat a fost înființat de către etnici germani, consider că în
promovarea turismului, trebuie pusă în valoare această cultură a șvabilor, tradițiile lor,
obiceiurile lor, gastronomia specifică, arhitectura etc.
La implementarea proiectelor care au ca scop dezvoltarea turistică a localității
Charlottenburg trebuie să participe atât autoritățiile locale cât și investitorii privați. Rolul
autorităților fiind acela de a asigura și a întreține infrastructura de transport, asfaltarea străzilor, a
drumurilor comunale și județene, asigurarea de utilități atât locuitorilor satului cât și
investitorilor privați, oferirea de avantage celor care doresc să investească în tursim, asistență
juridică etc. Rolul investitorilor privați este acela de a valorifica potențialul turistic al satului,
amenajarea de unități de cazare cu arhitectura specific satelor de șvabi, unități de alimentație cu
produse specifice șvabești, folosirea de produse proaspete de la localnici, amenajarea unor locuri
de agrement pentru turiști etc.
Punerea în valoare a potențialului turistic al zonei se poate face numai prin
implementarea unor proiecte bine definite însumate intr-o strategie clară și obiectivă de
dezvoltare a turismului.
Primii interesați de dezvoltarea turismului ar trebui să fie autoritățiile locale, care pot
beneficia de pe urma acestui segment economic. La fel ca și în celalalte tipuri de turism și în cel
rural este nevoie de o bună infrastructură. Aceasta terbuie să fie una din principalele direcții de
acțiune ale autorităților. Prin intermediul banilor de la buget sau prin fonduri europene,
autoritățile locale trebuie să aibă în vizor menținerea căilor de acces într-o stare cât mai bună,
aceasta însemnând asfaltarea drumurilor principale, pietruirea si mentenanța drumurilor
secundare. Cu cât căile de acces sunt mai facile și ușor de folosit cu atât numărul de turiști crește.
De asemenea trebuie asigurate uitilități măcar la un nivel mediu, asta însemnând apă curentă,
canalizare, curent electric etc. La acestea se pot adăuga și alte utilități secundare precum acces la
internet, servicii poștale și chiar transport dinspre marile centre urbane către satul
Charlottenburg. Întreaga comunitate se poate bucura de aceste facilității, atât locuitorii satului
cât mai ales cei care investesc in turism.
Tot la capitolul infrastructură de acces se poate iniția un proiect inedit, amenajarea unor
piste de bicilete care să lege satul Charlottenburg de marile centre urbane din zonă precum
Timișoara și Arad sau chiar de Băile Lipova de unde turiștii pasionați de excursii în aer liber și
cicloturism pot vizita singurul sat circular din România.
 Un alt proiect în care se pot implica autoritățiile locale este acela de amenajare acâtorva
case-muzeu care să fie reprezentative pentru cultura germană din Banat. Casele să fie utilate cu
toate uneltele și obiectele specifice vieții la țară pornind de la unelte agricole pâna la mobilierul
interior și elemente decorative populare specifice șvabilor bănățeni. De asemenea se pot organiza
diferite expoziții cu produsele meșteșugarilor șvabi.
Pentru o mai bună informare a turiștilor e absolut necesar instalarea măcar a unui panou
informativ plasat într-o zona ușor accesibilă care să cuprindă date despre istoricul satului, despre
primii coloniști, poze cu membrii marcanți ai comunității sau scene din viața de zi cu zi a
etnicilor germani.
Un pas vital spre reușita promovării turismului în Charlottenburg este creearea unui brand
local. Acest brand trebuie sa aibă la baza arhitectura specifică a satului și de asemenea cultura și
tradițiile șvabilor. Acest lucru se poate realiza de către primarie prin intermediul unor firme
specializate care să se ocupe de partea de marketing și de promovare a satului.
Un alt segment în care se pot implica autoritățiile administrative este acela al organizării
evenimentelor culturale cu specific popular la care să participe atât formații din România cât și
de peste hotare. Se pot organiza de asemenea târguri de produse locale specifice, festivaluri
medievale, sărbători câmpenești și vânătorești, toate acestea putând avea loc în centrul satului.
Succesul dezvoltării turismului rural în Charlottenburg depinde de atragerea de
investitori. Pentru aceasta este nevoie să se creeze un mediu atrăgător, propice investițiilor în
turism. Autoritățiile locale pot oferi facilități precum impozite pe terenuri mai mici celor care
investesc în turism, sau concesionarea terenurilor la prețuri avantajoase investitorilor cu condiția
ca aceștia să amenajeze unități de cazare și alimentație care să se încadreze în specificul local. De
asemenea pot oferi o informare corectă, sprijin juridic și financiar localnicilor care doresc să îți
amenajeze casele pentru primirea turiștilor.
Pentru ca ședera turiștilor să fie cât mai plăcută, se pot amenaja spații de agrement ca de
exemplu amenajarea unui parc, a unui teren de fotbal sau tenis sau de ce nu a unei săli de fitness.
Toate aceste proiecte se pot realiza fie cu bani de la buget fie cu bani din fonduri
europene. Cu siguranță succesul turismului rural în Charlottenburg depinde de investițiile făcute
de către autorități în implementarea acestor proiecte.
 Strategia de dezvoltare pentru turismul cinegetic.
Cea de-a doua mare direcție de dezvoltare a turismului este reprezentată de turismul
cinegetic. În apropiere de satul Charlottenburg se găsește Domeniul de vânătoare Șarlota,
domeniu cu o tradiție de peste 100 de ani în arta vânătorii.
Acesta este cel mai vechi parc de vânătoare din România, astfel, încă din anul 1890,
stăpânitorul pământurilor din Charlottenburg, contele Siegfried von Wimpffen construiește aici o
Casă de vânătoare. Apoi, în 1902, începe împrejmuirea și amenajarea pădurii ca parc de
vânătoare, pe o suprafață inițială de 18 hectare, care ajunge în final, la 1195 hectare. Acest parc a
fost colonizat cu exemplare de cerb lopătar aduse din Serbia, iar mai apoi și din Boemia,
Germania și Austria.
Domeniul de vânătoare este foarte bine cunoscut printre pasionații acestui sport astfel ca
atrage sute de vânători care vin aici să-și îmbăgățească colecția de trofee.
Preţurile pe care vânătorii le plătesc pentru trofeele de aici variază în funcţie de calitatea
sa, dar şi de animal. Numai în cazul cerbilor, ele pornesc de la 500 de euro şi pot ajunge până la
4.000 euro.
Domeniul de vânătoare Șarlota este un foarte bun exemplu de dezvoltare durabila.
Datorită rezultatelor bune și a experienței dobândite de-a lungul timpului în gospodărirea
cinegetică a efectivelor de cerb lopătar, Domeniul de Vânătoarea de la Șarlota a constituit
principala sursă pentru colonizarea cerbului lopătar pe alte terenuri de vânătoare din toată țara,
constituindu-se 48 de populații în cca 30 de județe. Din cele cca 1000 de exemplare colonizate, s-
a reușit menținerea în prezent, în 28 de nuclee populaționale. Totodată, de-a lungul timpului,
cerbul lopătar crescut la Șarlota a fost colonizat și în Germania, Austria, Bulgaria și nu numai.
Un pas important în devoltarea domeniului de vânatoare a fost aducerea și aclimatizarea
muflonilor, care reprezintă o atracție specială atât pentru vânătorii români cât și pentru cei veniți
din Germania,  Italia, Austria, dar şi din Liban sau China
Momentan domeniul de vânătoare se bazează pe un turism de nișă ceea ce se traduce
printr-un număr relativ mic de turiști care vin în zonă. Consider ca numărul de turiști ar putea
crește simțitor dacă pe acest domeniu de vânătoare ar fi atrași și turiști care nu se ocupa cu
vânătoarea dar care vor sa iasă în natură. Pentru aceasta, administratorul domeniului de la
Șarlota, Romsilva, ar putea amenaja un poligon de tir în care cei care doresc să poată invăța arta
vânătorii, să organizeze cursuri de tir cu arma sau cu arcul, cursuri de supraviețuire în natură,
concursuri specifice de tir etc.
Consider că satul Charlottenburg prin arhitectura sa specifică și tradițiile germanilor
precum și domeniul de vânătoare de la Șarlota, au un potențial foarte de mare de atragere a
turiștilor. Cu o bună strategie de dezvoltare a zonei care să cuprindă cele două ramuri, turismul
rural și turismul cinegetic, zona ar putea devenii foarte atractivă pentru turiștii din vestul țării și
nu numai. Problema constă în disponibilitatea autorităților de a investi și a promova turismul în
această zonă.