ROMÂNIA

C_____ DE A___ C______

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANŢA DE A___

DECIZIA PENALĂ Nr. 1245

Şedinţa publică de la 02 Octombrie 2015

Instanţa constituita din:

P_________ M_____ E____ M______

Judecător C______ Ş____

Grefier L_______ M________ P___

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M______ B____ din cadrul

Parchetului de pe lângă c_____ de A___ C______

¤¤¤¤¤¤

Pe rol , soluţionarea apelului formulat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA

M____, împotriva sentinţei penale nr.125 din 18.06.2015 pronunţată de Judecătoria
M____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX , având ca obiect uciderea ori vătămarea nou-n
ă scutului săvârşită de mama (art.200NCP) .

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns: inculpata O____ A________

D____ asistată de avocat C_______ V_____, apărător ales, p ărţile responsabil e
civilmente B________ L_______ şi O____ M_____, lipsind intimat - SERVICIUL DE
PROBAŢIUNE DE PE LÂNGĂ T_________ G___

Pro cedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier , după care,

În temeiul art.420 alin.4 C.p.p., a fost audiat inculpatul, declaraţia acestuia fiind
consemnată şi ataşată la dos arul cauzei.

Nefiind invocate excepţii sau formulate noi cereri, instanţa de control judiciar
constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor
judiciare.
Rep rezentantul Ministerului Public solicită admiterea apelului formulat de parchet
pentru motivele arătate. Critică hotărârea instanţei pentru că i-a fost aplicată
inculpatei o măsură educativă foarte blândă, având în vedere că a sugrumat
viaţa nou-născutului prin ştrangulare. În consecinţă, instanţa de judecată trebuie să
aplice inculpatei o măsură educativă neprivativă de libertate mai severă, respectiv,
asistarea zilnică.

Avocat Chiţia V_____ având cuvântul pe ntru inculpată, solicită resp ingerea apelului
formulat de parchet, ca nefondat şi menţinerea măsurii aplicate; este adevărat că
inculpata a săvârşit o infracţiune gravă, însă acea s ta a fost comisă sub imperiul
unei tulburări psihice şi să se constatate că după încetarea tulburărilor a făcut
cunoscută fapta, în raport de trecerea timpului. De la pronunţarea sentinţei
inculpata nu a mai săvârşit o altă faptă, nu a avut o conduită negativă , iar dacă s-ar
modifica pedeapsa aplicată, ar agrava situaţia ; scopul legii penale a fost atins.
Inculpata şi-a continuat studiile, nu există indicii că ar mai săvârşi alte infracţiunii.

Părţile responsabile civilmente B________ L_______ şi O____ M_____ , având pe rând

cuvântul, arată că sunt de acord cu concluziile apărătorului.

Inculpata arată că este de acord cu concluziile apărătorului .

Dezbater ile fiind închise.

CURTEA

D eliberând asupra apelului de faţă, constată următoarele :

Prin sentinţa penală sentinţa penală nr.125 din 18.06.2015 pronunţată de

Judecătoria M____ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX , în baza art.119C.pen. a aplic at
inculpat e i minore O____ A________-D____, măsura educativă a consemnării la sfârşit
de săptămână pe o durată de 12 săptămâni, afară de cazul în care în această
perioadă are obligaţia de a participa la anumite programe, ori de a desfăşura
anumite activităţi impuse de instanţă, cu începere de la data rămânerii definitive a
prezentei hotărâri, pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere a nou-
născutului săvârşită de către mamă, prev. de art.200 alin.1 C.pen.

Supravegherea se face sub coordonarea Serviciului de Probaţiune al Judeţului G___.

În baza art.121 alin.1 lit.a C.pen. i s-a impu s minorei următoarele obligaţii: să
urmeze un curs de pregătire şcolară sau formare profesională; să nu depăşească
fără acordul Serviciului de Probaţiune limita teritorială a comunei Mătăsari şi
Slivileşti; să nu se afle în discoteci şi alte manifestări sportive, culturale, ori alte
adunări publice de pe raza celor două localităţi; să nu se apropie şi să nu comunice
cu tânărul din _________________________ a întreţinut relaţii sexuale în perioada iunie
2013 – decembrie 2013; .să se prezinte la Serviciul de Probaţiune al Judeţului G___ la
datele fixate de acesta; să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire
medicală.

S-a a tra s atenţia inculpatei asupra consecinţelor nerespectării obligaţiilor impuse

şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul executării măsurii educative a
consemnării la sfârşit de săptămână.

În baza art.274 alin.1 C.proc.pen.,a obligat inculpata la 3000 lei cheltuieli judiciare
avansate de stat.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a constatat că p rin rechizitoriul nr.

447/P/2014 al Parchetului de pe lângă T_________ G___ a fost trimisă în judecată, în
stare de libertate, inculpata minoră O____ A________ -D____, pentru săvârşirea
infracţiunii de ucidere a nou-născutului săvârşită de către mamă, prevăzută de
art.200 alin.1 C.pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei M____ sub nr. XXXXXXXXXXXX.

În actul de sesizare s-a reţinut că, la data de 29.09.2014, organele de poliţie au fost
sesizate de către conducerea Colegiului Tehnic Mătăsari cu privire la faptul că eleva
O____ A________-D____ din comuna Slivileşti, ___________________, a născut la locuinţa
sa un copil, căruia i-a suprimat viaţa.

Situaţia de fapt mai sus menţionată s -a susţin ut cu următoarele mijloace de probă:

procesele verbal de cercetare la faţa locului din data de 29.09.2014, procesul verbal
de cercetare la faţa locului din data de 01.10.2014, procesul verbal de efectuare a
necropsiei medico-legale, raportul de constatare medico-legală nr.1434/01.10.2014
întocmit de Serviciul de Medicină Legală G___, raportul de constare medico-legală
(autopsie) nr.1448/06.01.2015 întocmit de Serviciul de Medicină Legală G___,
raportul de expertiză medico-legală nr.143/A1/26.01.2015 întocmit de Institutul de
Medicină legală C______, avizul nr.12/E2/2015 din 12.02.2015 emis de Comisia de
control şi avizare a actelor medico-legale de pe lângă Institutul de Medicină Legală
C______, raportul de expertiză genetică judiciară nr.A15/8586/10.12.2014, raportul
de expertiză medico-legală psihiatrică nr.1450/16.10.2014 întocmit de Serviciul de
Medicină Legală G___, declaraţiile inculpatei minore O____ A________-D____, care în
prezenţa mamei sale B________ L_______ şi a apărătorului din oficiu a recunoscut
comiterea faptei; declaraţiile martorilor B________ M_____, B________ L_______, O____
M_____, P_______ C______ M_____ şi M______ M____.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 09.04.2015,

judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a
administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus
începerea judecăţii.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras

de către grefierul de şedinţă în baza art. 374 C . proc. pen. a actului prin care s-a
dispus începerea judecăţii , instanţa a întrebat-o pe inculpată dacă solicită ca
judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale
şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile
art. 396 alin. (10) C. proc. pen. iar, în urma răspunsului negativ al acestuia a
procedat la audierea inculpatei, în conformitate cu dispoziţiile art. 378 C . proc. pen.

Totodată s-a încuviinţat inculpatei O____ A________-D____ proba cu înscrisuri în

circumstanţiere, în cadrul probei fiind depuse la dosarul cauzei mai multe
caracterizări, foaie martocolă emisă de Colegiul Tehnic Mătăsari.

De asemenea, în baza art. 506 alin. (2) C. proc. pen. instanţa a dispus efectuarea
unui referat de evaluare a inculpatului minor de către Serviciul de Probaţiune din
cadrul tribunalului G___, referatul fiind întocmit şi înaintat spre a fi ataşat la dosarul
cauzei la data de 08.03.2015.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării

judecătoreşti, instanţa a reţin ut următoarea situaţie de fapt:

La data de 29.09.2014, organele de poliţie au fost sesizate de către conducerea

Colegiului Tehnic Mătăsari cu privire la faptul că eleva O____ A________-D____ din
comuna Slivileşti, ___________________, a născut la locuinţa sa un copil, căruia i-a
suprimat viaţa.

Din actele de urmărire penală administrate în cauză a rezultat că, inculpata O____
A________-D____ este minoră, fiind născută la data de 13.08.1997 şi este elevă în
clasa a XII-a B la Colegiul Tehnic Mătăsari, iar în perioada iunie 2013 – decembrie
2013, inculpata a întreţinut relaţii sexuale cu un tânăr din
____________________________, locuind efectiv la domiciliul acestuia şi a rămas
însărcinată.
Părinţii inculpatei O____ A________-D____ nu au fost de acord cu această relaţie şi au
refuzat să o mai primească acasă, fiind nevoită să locuiască o perioadă de timp la o
prietenă, iar ulterior la locuinţa bunicului matern, martorul B________ M_____, iar
despre faptul că este însărcinată a aflat cu ocazia internării la Spitalul Municipiului
M____ – Secţia pediatrie, în perioada 17-23.02.2014, însă nu a adus la cunoştinţă
acest aspect nici părinţilor şi nici a altor persoane.

La data de 26.09.2014, inculpata O____ A________-D____ a spus martorilor P_______

C______ M_____ şi M______ M____, profesor diriginte şi , respectiv profesor consilier
psiholog faptul că este însărcinată, aceştia hotărând să-i anunţe părinţii, dar în
seara aceleiaşi zile, vineri 26.09.2014, în jurul orelor 22,00 fiind în cameră cu fratele
său mai mic care dormea, inculpata şi-a dat seama că trebuie să nască şi a luat o
pătură din casă, după care s-a deplasat în grădina din spatele locuinţei şi după un
travaliu de circa 30 minute, a născut un copil viu, de sex bărbătesc.

Fiindu-i frică şi ruşine de părinţi, precum şi frica de a fi umilită de colegi şi

consăteni, inculpata O____ A________-D____ a luat hotărârea de a-i suprima viaţa şi
având un pulover asupra sa, a petrecut o mânecă în jurul gâtului nou-născutului, a
făcut un nod simplu şi a strâns de cele două capete ale mânecii până când acesta
nu a mai plâns, decedând ca urmare a ştrangulării.

Că, pentru a nu fi descoperită de părinţi, a învelit cadavrul nou-născutului în

prosoape şi resturi de pătură, la introdus într-o pungă din material plastic, pe care a
agăţat-o în cuierul din şifonerul aflat în camera alăturată cele în care dormeau.

În ziua de luni 29.09.2014 inculpata O____ Alexandar-D____ a mers la cursuri la

Colegiul Tehnic Mătăsari şi având mustrări de conştiinţă, a spus martorului P_______
C______ M_____, dirigintele clasei, că a născut şi că a ucis copilul prin ştrangulare,
ocazie cu care a fost înştiinţat directorul colegiului care a sesizat organele de
urmărire penală.

Inculpata a participat la cercetarea la faţa locului, ocazie cu care a susţinut că,

după uciderea nou-născutului, l-a transportat la capătul grădinii lângă râul Jieţ şi i-a
dat foc, conducând organele de urmărire penală la o vatră de foc unde se aflau
resturi de oase de origine animală, iar în ziua de 01.10.2014, fiind internată la
Spitalul Judeţean de urgenţă Tg-J__ – Secţia Obstetrică ginecologie, a purtat discuţii
cu bunicul său martorul B________ M_____, căruia i-a spus modul cum a suprimat
viaţa nou-născutului şi locul unde se află cadavrul.
Au fost sesizate organele de urmărire penală de către familia inculpatei, fiind
reluată cercetarea la faţa locului, iar în şifoner s-a găsit cadavrul nou-
născutului învelit în prosoape, introdus într-o pungă din material plastic, care avea
înnodată în jurul gâtului mâneca puloverului.

Din raportul de constatare medico-legală nr.1434/01.10.2014 întocmit de Serviciul

de Medicină Legală G___, a rezultat că inculpata prezenta semnele de gravidie şi
de naştere recentă, care poate data din data de 16.09.2014 şi au fost recoltate
probe biologice de la cadavrul nou-născutului, precum şi de la inculpată şi s-a
dispus efectuarea unei expertize genetice judiciare în vederea stabilirii filiaţiei.

Din raportul de expertiză genetică judiciară nr.A15/8586 din 10.12.2014 întocmit de

Institutul de Medicină Legală „M___ Minovici” Bucureşti a rezultat că nou-
născutul de sex masculin găsit la locuinţa inculpatei este fiul biologic al acesteia, iar
din raportul de expertiză medico-legală nr.143/A1/26.01.2015 întocmit de Institutul
de Medicină Legală C______ a rezultat că nou-născutul de sex bărbătesc a
fost născut la termen, având o vârstă intrauterină de 10 luni lunare sau 9 luni
calendaristice, o greutate de 3750 gr şi o talie de 54 cm .

Instanţa a mai reţin ut că fătul s-a născut viu şi a fost viabil, iar moartea acestuia a
fost violentă şi s-a datorat asfixiei mecanice prin ştrangulare, iar moartea nou-
născutului a survenit imediat după naştere, datând din data de 26.09.2014, iar
şanţul de ştrangulare s-a putut produce prin comprimarea gâtului cu material textil.

Organele de cercetare penală au dispus efectuarea unei expertize medico-legale

psihiatrice, iar din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică
nr.1450/16.10.2014 întocmit de Serviciul de Medicină Legală G___ a rezultat că
inculpata a avut discernământ în momentul comiterii infracţiunii de ucidere ori
vătămare a nou-născutului, iar la momentul săvârşirii faptei inculpata a fost sub
influenţa stresărilor determinate de situaţia de dizarmonie a familiei, de
vulnerabilitatea psihologică a vârstei şi de contextul psiho-traumatitant al naşterii
neasistate.

Instanţa a reţinut situaţia de fapt descrisă anterior în urma analizei coroborate a

materialului probator administrat în cauză, atât în faza urmăririi penale cât şi în
faza cercetării judecătoreşti.

În drept, fapta inculpatei O____ A________-D____ constând în aceea că a suprimat

viaţa nou-născutului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii
de ucidere ori vătămare a nou-născutului săvârşită de către mamă, prevăzute şi
pedepsite de art. 200 alin.1 C. pen.

Analizând latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 200 alin.1 C. pen., instanţa
a reţin ut că elementul material constă în acţiunea de suprimare a vieţii nou-
născutului de către mamă. Acţiunea inculpatei, care a ucis fătul la naştere,
realizează elementul material al infracţiunii de ucidere a nou-născutului săvârşită
de către mamă, urmarea imediată constând în decesul acestui, valoare socială
ocrotită de lege. Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea
imediată rezultă în cauză din suprimarea vieţii fătului prin ştrangulare.

Sub aspectul laturii subiective, inculpata a acţionat cu vinovăţie în modalitatea

intenţiei directe, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., întrucât inculpata
a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea lui prin săvârşirea faptei.

La individualizarea măsurii ed ucative aplicat e inculpatei minore, instanţa a avut în

vedere, potrivit art. 115 alin. (2) C. pen., criteriile generale de individualizare
prevăzute de art. 74 C . pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a
infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea
ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale
infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa
infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după
săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta,
starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret, având în vedere şi concluziile referatului de evaluare a inculpatei minore

întocmit de Serviciul de Probaţiune din cadrul Tribunalului G___ instanţa a reţin ut
că inculpata O____ Alaxandra-D____ manifestă capacitatea de a prezenta, pe viitor, o
conduită încadrată în limitele normale şi regulilor valorizate la nivel social, motiv
pentru care, în baza art.119C. pen. va aplica inculpatei măsura educativă a
consemnării la sfârşit de săptămână pe o durată de 12 săptămâni cu începere de la
data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art.121 alin.1 lit.a C.pen. , i s- a u impu s inculpatei minore următoarele

obligaţii: să urmeze un curs de pregătire şcolară sau formare profesională; s ă nu
depăşească fără acordul Serviciului de Probaţiune limita teritorială a comunei
Mătăsari şi Slivileşti; să nu se afle în discoteci şi alte manifestări sportive, culturale,
ori alte adunări publice de pe raza celor două localităţi; să nu se apropie şi să nu
comunice cu tânărul din _________________________ a întreţinut relaţii sexuale în
perioada iunie 2013 – decembrie 2013;să se prezinte la Serviciul de Probaţiune al
Judeţului G orj la datele fixate de acesta; să se supună măsurilor de control,
tratament sau îngrijire medicală.

S-a atra s atenţia inculpatei a supra consecinţelor nerespectării obligaţiilor impuse

şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul executării măsurii educative a
consemnării la sfârşit de săptămână.

Împotriva acestei sentinţe penale a formulat a___ Parchetul de pe lângă Judecătoria

M____, susţinând că în mod greşit instanţa de fond i-a aplicat inculpatei o măsură
educativă foarte blândă, având în vedere că a sugrumat viaţa nou-născutului prin
ştrangulare. În c onsecinţă, solicită admiterea apelului şi să-i fie aplicată inculpatei o
măsură educativă neprivativă de libertate mai severă, respectiv, asistarea zilnică.

În cursul judecăţii în a___ a fost audiată inculpata, conform art.420 alin.4 C.p.p., care
a menţionat că recunoaşte fapta, nu contestă probele administrate în cursul
urmăririi penale, şi a indicat numele şi domiciliul tatălui biologic.

Verificând hotărârea apelată prin prisma motivelor de a___ formulate numai de

către Parchetul de pe lângă judecătoria M____, unicul apelant în cauză, subsumate
individualizării măsurii educative aplicate inculpatei minore, instanţa de control
judiciar reţine următoarele:

Analizând în mod coroborat conform art.103C.p.p., probele administrate în cursul

procesului penal, se reţine următoarea situaţie de fapt:

I nculpata O____ A________-D____ este minoră, fiind născută la data de 13.08.1997 şi

este elevă în clasa a XII-a B la Colegiul Tehnic Mătăsari, iar în perioada iunie 2013 –
decembrie 2013, inculpata a întreţinut relaţii sexuale cu un tânăr din
____________________________, locuind efectiv la domiciliul acestuia şi a rămas
însărcinată. Părinţii inculpatei O____ A________-D____ nu au fost de acord cu această
relaţie şi au refuzat să o mai primească acasă, fiind nevoită să locuiască o perioadă
de timp la o prietenă, iar ulterior la locuinţa bunicului matern, martorul B________
M_____, iar despre faptul că este însărcinată a aflat cu ocazia internării la Spitalul
Municipiului M____ – Secţia pediatrie, în perioada 17-23.02.2014, însă nu a adus la
cunoştinţă acest aspect nici părinţilor şi nici a altor persoane.

La data de 26.09.2014, inculpata O____ A________-D____ a spus martorilor P_______

C______ M_____ şi Murgi lă M____, profesor diriginte şi , respectiv profesor consilier
psiholog faptul că este însărcinată, aceştia hotărând să-i anunţe părinţii, dar în
seara aceleiaşi zile, vineri 26.09.2014, în jurul orelor 22,00 fiind în cameră cu fratele
său mai mic care dormea, inculpata şi-a dat seama că trebuie să nască şi a luat o
pătură din casă, după care s-a deplasat în grădina din spatele locuinţei şi după un
travaliu de circa 30 minute, a născut un copil viu, de sex bărbătesc.

Fiindu-i frică şi ruşine de părinţi, precum şi frica de a fi umilită de colegi şi

consăteni, inculpata O____ A________-D____ a luat hotărârea de a-i suprima viaţa şi
având un pulover asupra sa, a petrecut o mânecă în jurul gâtului nou-născutului, a
făcut un nod simplu şi a strâns de cele două capete ale mânecii până când acesta
nu a mai plâns, decedând ca urmare a ştrangulării. P entru a nu fi descoperită de
părinţi, a învelit cadavrul nou-născutului în prosoape şi resturi de pătură, la
introdus într-o pungă din material plastic, pe care a agăţat-o în cuierul din şifonerul
aflat în camera alăturată cele în care dormeau.

În ziua de 29.09.2014 inculpata O____ Alexandar-D____ a mers la cursuri la Colegiul

Tehnic Mătăsari şi având mustrări de conştiinţă, a spus martorului P_______ C______
M_____, dirigintele clasei, că a născut şi că a ucis copilul prin ştrangulare, ocazie cu
care a fost înştiinţat directorul colegiului care a sesizat organele de urmărire
penală.

Inculpata a participat la cercetarea la faţa locului, a susţinut că după uciderea nou-

născutului l-a transportat la capătul grădinii lângă râul Jieţ şi i-a dat foc, conducând
organele de urmărire penală la o vatră de foc unde se aflau resturi de oase de
origine animală, iar în ziua de 01.10.2014, fiind internată la Spitalul Judeţean de
urgenţă Tg-J__ – Secţia Obstetrică ginecologie, a purtat discuţii cu bunicul său
martorul B________ M_____, căruia i-a spus modul cum a suprimat viaţa nou-
născutului şi locul unde se află cadavrul.

Au fost sesizate organele de urmărire penală de către familia inculpatei, fiind

reluată cercetarea la faţa locului, iar în şifon i er s-a găsit cadavrul nou-
născutului învelit în prosoape, introdus într-o pungă din material plastic, care avea
înnodată în jurul gâtului mâneca puloverului.

Din raportul de expertiză genetică judiciară nr.A15/8586 din 10.12.2014 întocmit de

Institutul de Medicină Legală „M___ Minovici” Bucureşti a rezultat că nou-
născutul de sex masculin găsit la locuinţa inculpatei este fiul biologic al acesteia, iar
din raportul de expertiză medico-legală nr.143/A1/26.01.2015 întocmit de Institutul
de Medicină Legală C______ a rezultat că nou-născutul de sex bărbătesc a
fost născut la termen, având o vârstă intrauterină de 10 luni lunare sau 9 luni
calendaristice, o greutate de 3750 gr şi o talie de 54 cm . F ătul s-a născut viu şi a
fost viabil, iar moartea acestuia a fost violentă şi s-a datorat asfixiei mecanice prin
ştrangulare, iar moartea nou-născutului a survenit imediat după naştere, datând
din data de 26.09.2014, iar şanţul de ştrangulare s-a putut produce prin
comprimarea gâtului cu material textil.

Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.1450/16.10.2014 întocmit de

Serviciul de Medicină Legală G___ a atestat că inculpata a avut discernământ în
momentul comiterii infracţiunii de ucidere ori vătămare a nou-născutului, iar la
momentul săvârşirii faptei inculpata a fost sub influenţa stresărilor determinate de
situaţia de dizarmonie a familiei, de vulnerabilitatea psihologică a vârstei şi de
contextul psiho-traumatitant al naşterii neasistate.

Situaţia de fapt expusă rezultă din administrarea următoarelor mijloace de probă:

procesele verbal de cercetare la faţa locului din data de 29.09.2014, procesul verbal
de cercetare la faţa locului din data de 01.10.2014, procesul verbal de efectuare a
necropsiei medico-legale, raportul de constatare medico-legală nr.1434/01.10.2014
întocmit de Serviciul de Medicină Legală G___, raportul de constare medico-legală
(autopsie) nr.1448/06.01.2015 întocmit de Serviciul de Medicină Legală G___,
raportul de expertiză medico-legală nr.143/A1/26.01.2015 întocmit de Institutul de
Medicină legală C______, avizul nr.12/E2/2015 din 12.02.2015 emis de Comisia de
control şi avizare a actelor medico-legale de pe lângă Institutul de Medicină Legală
C______, raportul de expertiză genetică judiciară nr.A15/8586/10.12.2014, raportul
de expertiză medico-legală psihiatrică nr.1450/16.10.2014 întocmit de Serviciul de
Medicină Legală G___, declaraţiile inculpatei minore O____ A________-D____, care în
prezenţa mamei sale B________ L_______ şi a apărătorului din oficiu a recunoscut
comiterea faptei; declaraţiile martorilor B________ M_____, B________ L_______, O____
M_____, P_______ C______ M_____ şi M______ M____.

Situaţia de fapt cu care instanţa de judecată a fost investită nu a fost contestată de

nici un participant la procesul penal, inculpata recunoscând în curul judecăţii fapta
de care este acuzată şi însuşindu-şi probele administrate în cursul urmăririi penale,
astfel încât, împrejurările de fapt în care a avut loc săvârşirea infracţiunii au fost
stabilite cu autoritate de lucru judecat.
Totodată, deşi prima instanţă a dispus parcurgerea procedurii speciale de
recunoaştere a învinuirii prev.de art.375- 377 C .p.p., urmare a cererii formulate de
inculpata minoră, instanţa de a___ reţine că această procedură specială nu este
aplicabilă minorilor, pentru următoarele considerente care rezultă din interpretarea
mai multor dispoziţii cu caracter substanţial şi procesual:

Efectele de drept substanţial ale procedurii simplificate, astfel cum sunt prevăzute
în art. 396 alin. (10) NCPP, se referă strict la reducerea limitelor de pedeapsă
prevăzute de lege, or, legiuitorul a renunţat în noul Cod penal la sistemul „penal" al
justiţiei pe minori, care prevedea inclusiv pedepse, sistemul sancţionator actual
fiind bazat e xclu siv pe măsuri educative, privative/neprivative de libertate
(art. 114 şi urm. NCP). Astfel, pentru infracţiunile comise de minori cu vârsta între
14 şi 18 ani, chiar dacă pe parcursul procesului penal ei devin majori, singurele
sancţiuni de drept penal ce pot fi aplicate acestora sunt măsurile educative,
neprivative de libertate (stagiul de formare civice supravegherea, consemnarea la
sfârşit de săptămână, asistarea zilnică) sau privative libertate (internarea într-un
centru educativ, internarea într-un centru de detenţie);

Scopul măsurilor educative este acela de a preveni comiterea de noi infracţiuni prin
reintegrarea socială a minorilor care au comis o infracţiune, iar durata pentru care
pot fi impuse este alta decât cea prevăzută în cazul pedepselor. În aceste condiţii, r
ucerea duratei ca urmare a poziţiei procesuale de recunoaştere a învinuirii de către
inculpatul aflat în situaţia dată poate pune în pericol chiar scopul în sine al măsurii;

În condiţiile în care inculpaţii minori nu pot încheia acorduri de recunoaşte

vinovăţiei [art. 478 alin. (6) NCPP], instituţie care este aplicabilă pentru infracţiunile
privire la care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 7 ani, cu
atat mai mult acestor inculpaţi nu le poate fi aplicată procedura simplificată de
judecată, ca protecţie suplimentară din persp ectiva vulnerabilităţii vârstei.

În cazul infracţiunilor săvârşite în timpul minorităţii, cauzele de atenuare şi de

agravare sunt avute în vedere la alegerea măsurii educative şi produc efecte numai
limitele prevăzute de lege pentru fiecare măsură educativă, neoperând o reducere
sau majorare a acestor limite ( de pildă, în ipoteza reţinerii unei circumstanţe
atenuante, aceasta va servi la îndreptarea duratei măsurii educative către minimul
special, neavând ca efect reducerea minimului duratei măsurii educative cu o
treime, ca în cazul pedepselor aplicate inculpaţilor majori).
Reglementarea situaţiilor în care prin voinţa legiuitorului sunt excluse de plano de
la aplicarea procedurii simplificate anumite categorii de inculpaţi, pe de o parte, nu
are valenţe discriminatorii, aşa cum C_____ Constituţională a subliniat în Decizia nr.
975/2012, când a arătat că egalitatea în faţa legii nu înseamnă uniformitate
„procedura de judecată în cazul pledoariei de vinovăţie nu reprezintă un drept
fundamental”, iar, pe de altă parte, are ca scop inclusiv evitarea riscului, oricât ar fi
el de mic, ca aceşti inculpaţi să fie victime ale unor erori judiciare, cu consecinţe
deosebit de grave asupra duratei şi modalităţii de executare a pedepsei în prima
situaţie, respectiv dezvoltării viitoare în a doua situaţie.

În structura actualelor coduri sunt prevăzute alte instrumente procesuale şi de

drept substanţial care atenuează „consecinţele” interdicţiei de aplicare a instituţiei
analizate inculpaţilor minori care sunt apte să asigure atât soluţionarea cu
celeritate a cauzelor, cât şi valorificarea într-o anumită măsură a pledoa riei de
vinovăţie:

Potrivit art. 374 alin.7 N.C.p.p., probele necontestate de părţi nu se mai

readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. Această dispoziţie este în acord
cu art. 6 parag. 3 lit. d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale, potrivit căruia acuzatul are dreptul să întrebe sau să
solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor
apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acu zării. Relativitatea acestui drept,
consacrată prin jurisprudenţa instanţei de contencios al drepturilor omului şi
legislaţia majorităţii statelor europene care au prevăzut în dreptul intern elemente
de justiţie negociată sau proceduri simplificate de tipul pledoariilor de vinovăţie, îşi
găseşte expresia în posibilitatea acuzatului de a renunţa la exercitarea drep tului
său de a interoga martorii din proces sau de a administra probatoriul în faţa unei
instanţe independente şi imparţiale;

Noul Cod de procedură penală stabileşte că probele administrate în cursul urmării

penale şi necontestate de către părţi nu se readministrează în cursul cercetării
judecătoreşti. Acestea sunt puse în dezbaterea contradictorie a părţilor şi sunt
avute în vedere de instanţă la deliberare. Pentru a nu mai fi readministrate în cursul
cercetării judecătoreşti, este esenţial ca necontestarea să facerea lor de către
instanţa de judecată în condiţii de publicitate, nemijlocire şi contra dictorialitate
pentru care partea în cauză să poată demonstra această lipsă de temeinicie, şi
contestarea legalităţii administrării probelor , care se referă la modul în care
acestea a fost obţinute şi care este verificată de către judecătorul de cameră
preliminară.

Conceptele de bază pe care Curte Europeană a Drepturilor Omului le foloseşte în

jurisprudenţa sa atunci când soluţionează plângeri fundamentate pe încălcări ale
dreptului la un proces echitabil în forma nerespectării art.6 parag. 1 şi 3 lit. d) din
Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale constau in : nu __________________________ Europene a Drepturilor
Omului posibilitatea de a aprecia asupra temeiniciei încuviinţării şi administrării
mijloacelor de probă într-o cauză, fapt ce se realizează potrivit legislaţiei procesuale
penale a fiecărui stat, revenind Curţi sarcina de a aprecia dacă procedura în
ansamblul său a avut un caracter echitabil; în procesul penal, elementele de probă
trebuie produse, în mod normal, în faţa persoanei acuzate, pentru a se asigura o
procedură contradictorie, dar aceasta nu este o cerinţă cu caracter absolut, ci, în
situaţii particulare, cu respectarea dreptului persoanei acuzate de a fi avut ocazia
„adecvată şi suficientă" de a contesta proba şi de a solicita refacerea ei ori de a fi
participat la administrarea probei, soluţionarea unei cauze penale în baza unei
probe neadministrate de instanţa de judecată în faţa acuzatului nu este
incompatibilă, în sine, cu dispoziţiile art. 6 din Convenţie; nici litera şi nici spiritul art.
6 parag. 3 lit. d) nu împiedică o persoană să renunţe de bunăvoie, expres sau tacit,
la garanţiile pe care acest text i le conferă, cu condiţia ca renunţarea să fie
neechivocă şi să nu aducă atingere vreunui interes public important.

Aplicarea procedurii speciale a recunoaşterii învinuirii prev.de art.375 – 377 C .p.p.,

nu poate fi supusă efectului devolutiv al apelului, întrucât inculpata nu a formulat
a___, achiesând astfel la hotărârea primei instanţe, asumându-şi situaţia de fapt
stabilită, calificarea juridică şi îndeplinirea condiţiilor angajării răspunderii penale ,
ia r prin unicul a___ formulat de Parchetul de pe lângă judecătoria M____, s-au
formulat critici exclusiv cu privire la individualizarea măsurii educative aplicată
inculpatei. În aceste circumstanţe situaţia de fapt , încadrarea juridică în dispoziţiile
art.200C.p., precum şi verificarea şi stabilirea îndeplinirii condiţiilor angajării
răspunderii penale a inculpatei minore – fapta există,m constituie infracţiune şi a
fost săvârşită de inculpată, care răspunde penal – au dobândit autoritate de lucru
judecat, în urma pronunţării hotărârii primei instanţe, elemente care nu au fost
contestate de nici un participant la procesul penal.
Atitudinea procesuală a inculpatei de a recunoaşte fapta şi a - şi însuşi toate
probele administrate în cursul urmăririi penale, poate dobândi valenţe juridice în
cadrul instituţiei procesuale a necontestării probelor prev.de art.374 alin.7 C.p.p., în
cadrul căreia participanţii pot declara că nu au obiecţiuni în ceea ce priveşte
conţinutul probelor administrate în cursul urmăririi penale, fiabilitatea acestora,
ceea ce determină ca aceste probe să nu mai fie readministrate, ele însă
contribuind la soluţionarea cauzei ( expresia dreptului de dispoziţie al inculpatului
asupra privilegiilor p rocesual e constând în principiul contradictorialităţii şi
principiul nemijlocit ).

Apelul formulat de Ministerul Public privind individualizarea măsurii educative

neprivative de libertate este întemeiat pentru următoarele argumente:

Conform art.114C.p., faţă de minorul care la data săvârşirii infracţiunii avea

cuprinsă între 14 şi 18 ani, se ia o măsură educativă neprivativă de libertate,
aceasta constituind regula în materia măsurilor educative. Prin excepţie, se poate
lua o măsură educativă privativă de libertate, faţă de minorul infractor, dar numai
în următoarele cazuri: dacă a mai săvârşit o infracţiune pentru care i s-a aplicat o
măsură educativă ce a fost executată sau a cărei executare a început înainte de
comiterea celei dea doua infracţiuni; dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru
infracţiunea săvârşită este închisoarea de 7 ani sau mai mare sau detenţiunea pe
viaţă.

În prezenta cauză nu este îndeplinită nici una dintre cele situaţii reglementate de
art.114 alin.2 lit. a şi b C.p., pentru aplicarea unei măsuri educative privative de
libertate, luând în considerare că inculpata este la prima abatere de la legea penală,
iar pedeapsa prev.de art.200C.p., pentru infracţiunea de ucidere a nou
născutului săvârşită de către mamă, este închisoarea de la 1 la 5 ani.

Persoanei inculpatei minore îi este necesară aplicarea unei măsuri educative care
să aibă un dublu rol, sancţionarea pentru infracţiunea comisă şi reeducarea
minorei, supunerea acesteia unei proceduri speciale, astfel încât să se obţină
conştientizarea faptei comise, responsabilizarea minorei şi prevenirea săvârşirii
altor infracţiuni pe viitor .

Măsura educativă a consemnării la sfârşit de săptămână prev.de art.119C.p. ,

aplicată de prima instanţă, este disproporţionată faţă de natura şi gravitatea faptei,
împrejurările faptei comise, conduita inculpatei, astfel că, instanţa de a___ apreciază
că se impune aplicarea măsurii educative a asistării zilnice prev.de art.120C.p.p., pe
durata maximă de 6 luni pentru următoarele considerente:

Minora provine dintr-o familie închegata , fără probleme sociale şi fără a se

constata implicarea vreunui membru al familiei în probleme penale.

Din cuprinsul referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune G___,

rezultă că până la împlinirea vârstei de 16 ani, minora a avut un comportament
corespunzător, iar ulterior, odată cu debutul unei relaţii de prietenie cu tânărul
P______ I____, comportamentul s-a schimbat, inculpata preferând să părăsească
domiciliul familial, pentru a locui cu acest băiat , din relaţia cărora a rezultat un
copil, respectiv cel căruia la naştere minora inculpată i-a suprimat viaţa, în data de
26.09.2014.

Prin referatul de evaluare se menţionează factorii care au contribuit la săvârşirea

infracţiunii: comunicarea defectuoasă dintre minoră şi părinţi, stilul educaţional
rigid adoptat de tată, ceea ce a determinat-o pe aceasta să scindeze căile de
comunicare cu părinţii şi să nu le comunice problemele pe care le întâmpină. Faţă
de acest mediu familial se consideră că măsura educativă a asistării zilnice prin
modul de executare, prin programul stabilit zilnic de Serviciul de Probaţiune , prin
conţinutul obligaţiilor care-i revin inculpatei minore, este de natură să contribuie la
menţinerea şi întărirea legăturilor minorei cu familia şi comunitatea, dezvoltarea
liberă a personalităţii minorei, implicarea acesteia în programele derulate în scopul
formării sale în spirit de responsabilitate şi respect pentru drepturile şi libertăţile
celorlalţi cetăţeni (obiectivul modului de organizare a executării măsurilor educative
neprivative de libertate, conform art63 alin.1 din legea 253/2013). Inculpata este la
o vârstă tânără având calitatea de şcolar la data comiterii faptei, a urmat cursurile
unităţii şcolare şi este disponibilă de a reconstrui legăturile familiale cu părinţii săi .

Necesitatea unei măsuri educative care prin conţinut şi durată să fie aptă a asigura
reeducarea minorului infractor, conştientizarea naturii şi gravităţii faptei comise,
responsabilizarea acestuia, rezultă din coroborarea datelor şi informaţiilor care
rezultă din probele administrate în cursul procesului penal: minora a ascuns
sarcina tot timpul şi nu a comunicat cu părinţii săi şi nici cu bunicii; a născut copilul
în locuinţa proprie, fără a apela la servicii medicale competente, punându-şi astfel şi
propria viaţă în pericol, împrejurar e care atestă o lipsă totală a conştiinţei de sine, a
responsabilităţii atât pentru propria persoană cât şi faţă de ceilalţi; minora nu a
încercat să discute cu nici o persoană despre problemele cu care se confruntă şi a
optat pentru o modalitate aparte de a ascunde sarcina şi naşterea. Primul act
voluntar de exteriorizare a faptei comise ( naşterea şi uciderea copilului nou
născut prin asfixie mecanică), a avut loc de abia după trei zile, în data de
29.09.2014, când a comunicat dirigintelui clasei în care era elevă despre
succesiunea evenimentelor. Ulterior momentului sesizării organelor de urmărire
penală, inculpata a încercat să denatureze probele, inducând în eroare organele
judiciare, cărora le-a comunicat că nou născut a fost transportat la capătul unei
grădini unde i-a dat foc, comportament care reliefează lipsa unei atitudini de regret
a minorei faţă de fapta comisă incapacitatea acesteia de a exprima sentimente
materne, chiar dacă a devenit mamă la o vârstă fragedă, incapacitatea de a dovedi
empatie.

A comunicat numai bunicului său în data de 1.10.2014, adevărata modalitate prin

care inculpata a procedat la uciderea copilului său nou născut, acesta fiind cel care
a sesizat organele de urmărire penală în legătură cu retractarea declaraţiilor
inculpatei minore.

Prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.1450/2014 al Serviciului de

Medicină Legală G___, s-a stabilit că inculpata minoră nu prezintă semnele unei
tulburări psihice manifeste, are discernământul faptelor comise, şi se apreciază că
la momentul săvârşirii faptei s-a aflat sub influenţa stresului determinat de situaţia
de dizarmoniei a familiei, de vulnerabilitatea psihologică a vârstei de contextul
psihotraumatizant al naşterii neasistate. Sunt evidenţiate astfel noi argumente care
impun fără îndoială ca persoana inculpatei să fie supusă unui proces amplu de
supraveghere şi reeducare, astfel încât, personalit atea sa să se dezvolte în
respectul drepturilor şi libertăţilor altor persoane, conştientizarea valorilor morale,
etice, respectarea acestora, beneficiind de ajutorul calificat al serviciului de
probaţiune.

Măsura educativă a asistării zilnice pe durata ei maximă de 6 luni, prev.de

art.120 alin.2 C.p.p., va urmări reformarea persoanei inculpatei în concordanţă cu
regulile morale şi sociale, conştientizarea importanţei faptelor comise de fiecare
persoană şi a consecinţelor acestora, a efectului propriilor acţiuni asupra vieţii
celorlalţi.

Măsura educativă neprivativă de libertate prev.de art.120c.p., este de altfel,

propusă şi prin referatul de evaluare întocmit de serviciul de probaţiune G___,
pentru a fi aplicată inculpatei, măsură care alături de obligaţia de a continua studiile
în vederea obţinerii unei calificări profesionale, ar putea conduce în viitor la
înregistrarea unor comportamente pozitive în evoluţia persoanei sale.

Hotărârea primei instanţe va fi reformată prin individualizarea în concret a

conţinutului obligaţiei prev.de art.121 alin 1 lit. d Cp, în sensul nominalizării
persoanei care este tatăl biologic al copilului nou născut a cărui viaţă a fost
suprimată de inculpată. Conform art.121 alin.2 C.p., când stabileşte obligaţia
prev.de art.121 alin.1 lit.d C.p., instanţa trebuie să individualizeze în concret
conţinutul acestei obligaţii, ţinând seama de împrejurările cauzei.

Luând în considerare declaraţia formulată de inculpată în faţa instanţei de a___, în

sensul indicării numelui şi domiciliului persoanei care este tatăl biologic al
copilului nou născut, instanţa de a___ va reforma hotărârea apelată în sensul că
individualizează persoana de care inculpata nu are voie sa se apropie si cu care nu
are voie sa comunice ca fiind P______ I____ S_____, domiciliat in
____________________________.

Pentru aceste considerente, In temeiul art. 421 pct. 2 lit. b C.p.p. se va admite apelul
formulat de apelantul Parchetul de pe lângă Judecătoria M____ împotriva sentinţei
penale nr. 12 5/2015 a Judecătoriei M____ , se va desfiinţa in parte sentinţa penala
nr. 125/2015 a Judecătoriei M____ si rejudecând , se va în lătura măsura educativa a
consemnării la sfârşit de săptămâna pe o durata de 12 săptămâni.

In baza art. 120 rap. la art. 114 alin 1 C .p.p. se va aplica inculpatei măsura
educativa a asistării zilnice pe o durata de 6 luni, constând in obligaţia inculpatei
minore de a respecta un program stabilit de Serviciul de Probaţiune , care conţine
orarul si condiţiile de desfăşurare a activităţilor, precum si interdicţiile impuse
minorului.

In baza art. 121 alin 1 lit. d Cp individualizează persoana de care inculpata nu are
voie sa se apropie si cu care nu are voie sa comunice ca fiind P______ I____ S_____,
domiciliat in ____________________________.

Se vor me nţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin

prezentei decizii penale .

In temeiul art. 275 alin 3 Cpp cheltuielile judiciare rămân in sarcina statului, din care
suma de 160 lei reprezintă onorariu parţial avocat oficiu pentru inculpata , pana la
prezentarea apărătorului ales , care se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

D E C I DE

In temeiul art. 421 pct. 2 lit. b C.p.p. admite apelul formulat de apelantul Parchetul
de pe lângă Judecătoria M____ împotriva sentinţei penale nr. 125/2015 a
Judecătoriei M____ .

Desfiinţează in parte sentinţa penala nr. 125/2015 a Judecătoriei M____ si

rejudecând :

Înlătura măsura educativa a consemnării la sfârşit de săptămâna pe o durata de 12

săptămâni .

In baza art. 120 rap . la art. 114 alin 1 C . p . p . aplica inculpatei O____ A________-
D____, fiica lui O____ M_____ şi B________ L_______, născută la data de 13.08.1997, în
Mun. M____, jud. G___, domiciliată în _____________________________, nr.10, jud.G___,
CNP xxxxxxxxxxxxx, măsura educativa a asistării zilnice pe o durata de 6 luni ,
constând in obligaţia inculpatei minore de a respecta un program stabilit de
Serviciul de Probaţiune , care conţine orarul si condiţiile de desfăşurare a
activităţilor , precum si interdicţiile impuse minorului.

In baza art. 121 alin 1 lit. d Cp individualizează persoana de care inculpata nu are
voie sa se apropie si cu care nu are voie sa comunice ca fiind P______ I____ S_____,
domiciliat in _________________ ş ti, jud G___.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei

decizii penale .

In temeiul art. 275 alin 3 Cpp cheltuielile judiciare rămân in sarcina statului, din care
suma de 160 lei reprezintă onorariu parţial avocat oficiu pentru inculpata , pana la
prezentarea ___________________ , care se avansează din fondurile Ministerului
Justiţiei.

Definitiva.

Pronunţată în şedinţa publică de la 02 o ctombrie 2015 .

P_________, Judecător,

M_____ E____ M______ C______ Ş____

Grefier,
L_______ M________ P___

Red. MEM