UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA

AFACERILOR

RAPORT DE EVALUARE

Student,

- 2022 –

1
 CUPRINS
CUPRINS...............................................................................................................

CAP. I. INTRODUCERE........................................................................................
1.1.PREZENTAREA CLIENTULUI...................................................................
1.2.OBIECTUL, SCOPUL ŞI UTILIZAREA EVALUĂRII...............................
1.3.DATA ESTIMĂRII VALORII......................................................................
1.4. INSTRUCŢIUNILE EVALUĂRII...............................................................
1.5. TIPUL VALORII ESTIMATE......................................................................
1.6. IPOTEZE ŞI CONDIŢII LIMITATIVE.......................................................
1.6. CONFORMITATEA CU STANDARDELE DE EVALUARE...................
1.7. DECLARAŢIA DE CONFORMITATE.......................................................

CAP .II. DIAGOSTICAREA SOCIETĂŢII..........................................................

2.1. DIAGNOSTICUL JURIDIC.........................................................................
2.2. DIAGNOSTICUL COMERCIAL................................................................
2.3. DIAGNOSTICUL MANAGEMENT, ORGANIZARE ŞI RESURSE
UMANE...............................................................................................................
2.4. DIAGNOSTICUL ACTIVITĂŢII DE CERCETARE – DEZVOLTARE...
2.5. DIAGNOSTICUL OPERAŢIONAL............................................................
2.6. DIAGNOSTICUL ECONOMICO – FINANCIAR.....................................
1. INDICATORII DE ECHILIBRU..................................................................
2. INDICATORI DE EVOLUŢIE.....................................................................
3. INDICATORII DE STRUCTURĂ...............................................................
4. INDICATORI PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE...........
5. INDICATORI DE FINANŢARE..................................................................
6. INDICATORI DE GESTIUNE.....................................................................
7. INDICATORI DE ACTIVITATE.................................................................
8. INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI............................................
9. INDICATORI DE BONITATE..................................................................
2.7. CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI. ANALIZA SWOT.........................

CAP. III. EVALUAREA ÎNTREPRINDERII.......................................................

3.1. METODA ACTIVULUI NET CONTABIL (ANC).....................................
3.2. METODA ACTIVULUI NET CONTABIL CORECTAT (ANCC)............
3.3. METODA DISCOUNT CASH-FLOW........................................................
CAP. IV. CONCLUZII...........................................................................................
ANEXE

2
CAPITOLUL I: Prezentarea societăţii

1.1.PREZENTAREA CLIENTULUI
Sediul societăţii :

Obiectivul principal de activitate:

Capitalul social: lei

Capitalul social este împărţit în acţiuni nominative egale cu o valoare nominală de

lei fiecare.

Structura acţionariatului şi a capitalului social se prezintă după cum urmează:

Capital social
Nr.crt. Acţionari Nr. acţiuni %
(în RON)

4 TOTAL 100%

Comentarii:

1.2.OBIECTUL, SCOPUL ŞI UTILIZAREA EVALUĂRII

Evaluarea S.C. S.A. are ca obiect evaluarea societăţii în vederea obţinerii unei valori
de piaţă cât mai aproape de realitate. Rezultatul evaluării se va utiliza numai de către
conducerea societăţii, reprezentată de domnul Director General..... (începând cu 1 decembrie
2021), pentru a avea o imagine reală a ceea ce reprezintă şi valorează societatea în
ansamblul ei în vederea continuării activităţii.

1.3.DATA ESTIMĂRII VALORII

Data evaluării este: 22.02.2021, este data la care se aplică opinia evaluatorului în ceea
ce priveste valoarea estimată;

Data raportului (elaborarii) este: 31.03.2021, este data la care se face raportul de
evaluare.

1.4. INSTRUCŢIUNILE EVALUĂRII

 Numele clientului şi a părţii care a dat tematica: conducerea S.C. S.A.;

3
 Scopul evaluării: estimarea valorii de piata a societăţii S.C. Galaţi S.A. în vederea
continuării activităţii;

1.5. TIPUL VALORII ESTIMATE.

Tipul valorii estimate: în urma acestui raport de evaluare se estimează valoarea de piaţă
a societăţii S.C. S.A. la data de 22.02.2021 în vederea continuării normale a activităţii sale
economice.

1.6. IPOTEZE ŞI CONDIŢII LIMITATIVE

1. Prezentul raport este întocmit la cererea clientului şi în scopul precizat. Nu este
permisă folosirea raportului de către o terţă persoană fără obţinerea, în prealabil, a acordului
scris al clientului, autorului evaluării şi evaluatorului verificator, aşa cum se precizează la
punctul 8 de mai jos. Nu se asumă responsabilitatea faţă de nici o altă persoană în afara
clientului, destinatarului evaluări şi celor care au obţinut acordul scris şi nu se acceptă
responsabilitatea pentru nici un fel de pagube suferite de orice astfel de persoană, pagube
rezultate în urma deciziilor sau acţiunilor întreprinse pe baza acestui raport.

2. Raportul de evaluare îşi păstrează valabilitatea numai în situaţia în care condiţiile de

piaţă, reprezentate de factorii economici, sociali şi politici, rămân nemodificate în raport cu
cele existente la data întocmirii raportului de evaluare.

3. Evaluatorul nu este responsabil pentru problemele de natură legală, care afectează fie
proprietatea imobiliară evaluată, fie dreptul de proprietate asupra acesteia şi care nu sunt
cunoscute de către evaluator. În acest sens se precizează că nu au fost făcute cercetări specifice
la arhive, iar evaluatorul presupune că titlul de proprietate este valabil şi se poate tranzacţiona,
că nu există datorii care au legătură cu proprietatea evaluată şi aceasta nu este ipotecată sau
închiriată. În cazul în care există o asemenea situaţie şi este cunoscută, aceasta este menţionată
în raport. Proprietatea imobiliară se evaluează pe baza premisei că aceasta se află în posesie
legală (titlul de proprietate este valabil) şi responsabilă.

4. Dacă nu se arată altfel în raport, se înţelege că evaluatorul nu are cunoştinţă asupra

stării ascunse sau invizibile a proprietăţii (inclusiv, dar fără a se limita doar la acestea, starea şi
structura solului, structura fizică, sistemele mecanice şi alte sisteme de funcţionare, fundaţia,
etc.), sau asupra condiţiilor adverse de mediu (de pe proprietatea imobiliară în cauză sau de pe
o proprietate învecinată, inclusiv prezenţa substanţelor periculoase, substanţelor toxice etc.),
care pot majora sau micşora valoarea proprietăţii. Se presupune că nu există astfel de condiţii
dacă ele nu au fost observate, la data inspecţiei, sau nu au devenit vizibile în perioada efectuării
analizei obişnuite, necesară pentru întocmirea raportului de evaluare. Acest raport nu trebuie
elaborat ca un audit de mediu sau ca un raport detaliat al stării proprietăţii, astfel de informaţii
depăşind sfera acestui raport şi/sau calificarea evaluatorului. Evaluatorul nu oferă garanţii
explicite sau implicite în privinţa stării în care se află proprietatea şi nu este responsabil pentru
existenţa unor astfel de situaţii şi a eventualelor lor consecinţe şi nici pentru eventualele
procese tehnice de testare necesare descoperirii lor.

4
 5. Evaluatorul obţine informaţii, estimări şi opinii necesare întocmirii raportului de
evaluare, din surse pe care le consideră a fi credibile şi evaluatorul consideră că acestea sunt
adevărate şi corecte. Evaluatorul nu îşi asumă responsabilitatea în privinţa acurateţei
informaţiilor furnizate de terţe.
6. Conţinutul acestui raport este confidenţial pentru client şi destinatar şi autorul nu îl
va dezvălui unei terţe persoane, cu excepţia situaţiilor prevăzute de Standardele de Evaluare a
bunurilor şi/sau atunci când proprietatea a intrat în atenţia unui corp judiciar calificat.

7. Evaluatorul a fost de acord să-şi asume realizarea misiunii încredinţate de către

clientul numit în raport, în scopul utilizării precizate de către client şi în scopul precizat în
raport.

8.Consimţământul scris al evaluatorului, trebuie obţinut înainte ca oricare parte a

raportului de evaluare să poată fi utilizată, în orice scop, de către orice persoană, cu excepţia
clientului şi a creditorului, sau a altor destinatari ai evaluării care au fost precizaţi în raport.
Consimţământul scris şi aprobarea trebuie obţinute înainte ca raportul de evaluare (sau oricare
parte a sa) să poată fi modificat sau transmis unei terţe părţi, inclusiv altor creditori ipotecari,
alţii decât clientul sau altor categorii de public, prin prospecte, memorii, publicitate, relaţii
publice, informaţii, vânzare sau alte mijloace.

1.6. CONFORMITATEA CU STANDARDELE DE EVALUARE

Baza de evaluare o constituie:

 Standardele Internetionale de Evaluare;

 Standardele de Evaluare a bunurilor, editia 2022 ANEVAR;
 Standardele Internaţionale de Raportare Financiara, etc.

1.7. DECLARAŢIA DE CONFORMITATE

Ca evaluator, declar ca raporul de evaluare a fost realizat în concordanţă cu
reglementările Standardele Internetionale de Evaluare şi cu ipotezele şi condiţiile limitative
cuprinse în prezantul raport.declar că nu am nici o relaţie particulară cu clientul şi nici un
interes actual sau viitor faţă de proprietatea evaluată.

Rezultatele prezentului raport de evaluare nu se bazează pe solicitarea obţinerii unei

anumite valori, solicitare venită din partea clientului sau a lor personae care au interese legate
de client , iar renumerarea nu se face în funcţie de satisfacerea unei asemenea solicitări. În
aceste condiţii, subsemnatul, în calitate de elaborator, îmi asum responsabilitatea pentru datele
şi concluziile prezentate în prezentul raport de evaluare.

5
 CAPITOLUL II
DIAGOSTICAREA SOCIETĂŢII

2.1. DIAGNOSTICUL JURIDIC

S.C. Galaţi S.A. are următoarele aspecte juridice:

Contractul de închiriere (locaţie):

 cladirea sediul societăţii situată pe strada ......................... Galaţi

Titlu de proprietate – societatea are în proprietate:

 clădirea sediului central, hale;

Situatia creditelor acordate – nu a acordat credite.

Asigurări – societatea are făcute asigurări la mijloacele de transport şi a plătit primele de

asigurare.

Dreptul fiscal - S.C. S.A. este înregistrată la ANAF Galaţi.

Împrumuturile acordate de societatea evaluată sunt în suma de .......... lei se referă la:

 ....................

 ......................
Obligaţii restante fata de bugetul asigurarilor sociale: total = 0 RON
Din care:

 Contribuţii pentru asigurări sociale datorate de angajaţi = 0 RON

 Contribuţii la fondul asigurărilor sociale de sănătate = 0 RON
 Obligaţii restante faţă de alţi creditori = 0 RON
 Impozite şi taxe neplătite la bugetul de stat = 0 RON
 Alte contributii = 0 RON
Dreptul muncii – societatea are contract colectiv de muncă pentru toţi angajaţii săi.
Salariile au fost plătite la timp.

Dreptul mediului – societatea prin activitatea ei nu a contaminat terenul şi

amplasamentele învecinate.

Dreptul societăţilor comerciale – societatea s-a înfiinţat în 1991 pe bază de contract de

societate şi statut încheiat în formă autentică în baza Legii nr. 31/1990 actualizata, privind
societăţile comerciale. Adunarea generala a acţionarilor aprobă anual bilanţul, contul de profit
şi pierdere, notele explicative la bilanţ, etc.

6
 2.2. DIAGNOSTICUL COMERCIAL
Obiectivul principal al diagnosticului comercial îl constituie estimarea pieţei societăţii
S.C. ..................... S.A.. şi a poziţiei pe piaţă. Analizele din acest capitol constituie suportul
previziunilor veniturilor viitoare şi deci utilizării metodelor de evaluare bazate pe acestea.

Sunt analizate elementele care influentează activitatea comercială a societăţii noastre. Se va

face o analiză a factorilor interni şi externi.

a) Analiza mediului extern: este o analiză strategică a mediului în care societatea îşi
desfăşoară activitatea. Analiza se va concentra asupra forţelor politice, economice, socio-
culturale şi tehnologice care influenţează activitatea întreprinderii. Trebuie evaluate 4 forţe
în scopul identificării ameninţărilor şi oportunităţilor prin care mediul extern influenţează
societatea noastra.
Cele 4 forţe sunt:
 forţe economice la nivel macroeconomic (nu influenţează activitatea comercială a societăţii
noastre) şi la nivel microeconomic (influentează intr-o anumită măsură activitatea);
 forţe socio-culturale (nu influenţeză activitatea firmei);
 forte politice (nu influentează activitatea societăţii pentru că administratorii ei nu fac politic
şi nu sunt membri ai vreunui partid);
 forţe tehnologice (evoluţia tehnologiei influentează în sensul achiziţionării de tehnologie
modernă şi vânzării celei vechi).

b) Analiza mediului intern comercial conţine următoarele componente:

1. Produsele comercializate. Politica de produs.

2. Analiza pieţei.
3. Analiza activităţii şi strategiei firmei.
Produsele comercializate de S.C. .......................... S.A. sunt:

Pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra activităţii comerciale a societăţii analizate

se poate prezenta o schema a ponderilor pe care le au mărfurile în totalul vânzărilor firmei pe
2021:

 venituri din vânzarea mărfurilor = ……….. RON

 venituri din producţia vândută = ……………… RON

o Total cifra de afaceri = …………….. RON

 venituri din vanzarea marfurilor/CA% = ………….. %
 venituri din producţia vândută/CA% = ……….. %

Analizând evoluţia ponderilor veniturilor în cifra de afaceri am observat reorientarea

politicii societăţii către vânzarea produselor finite, şi anume a portcontainerelor 800 TEU,
remorchere diferite, nava heavy lift, platfomă supply vessel, şi creşterea ponderii veniturilor
din vânzarea echipamentelor şi materialelor.

 Analiza pietei

7
  Piaţa societăţii: Până în momentul de faţă firma deţine monopol pe această piaţă.
 Clienţii societăţii: in valoare de ….lei ; clienţi părţi afiliate in valoare de ….lei
Soldul contului de clienţi la 31 decembrie 2020 este format în principal din valoarea
creanţelor de recuperat corespunzătoare navelor exportate la societăţi din cadrul grupului în
valaore de ……. lei şi a altor creanţe la societăţi terţe, în principal STX RO Offsore Brăila,
Metal Group galaţi, Steelbuilding Constanţa, Muehlan Grecia, Remat Scholz Galaţi, Brăila
Ship Repair, Brodrene Dahl Tulcea, Cheque Dejeuner România, ULA LTD Bulgaria.
Vânzăriele efectuate către societăţile din cadrul grupului în anul 2021 se referă
la portconytainere 800 TEU, remorchere diferite, nava heavy lift, platforma supply vessel,
servicii proiectare şi altele, la următoarele societăţi afiliate :

- ………………………….

- …………………………

- …………………………

- …………………………

- ………………………….

Total vânzări : …………… lei.

Societatea are un număr mare de clienţi, ceea ce este un punct forte şi îi asigură
desfacerea de produse şi mărfuri la nivelul impus de ea.

 Analiza activităţii şi strategiei firmei

Din prezentarea produselor, pieţei şi mediului extern, urmează o analiza a activităţii

comerciale a societăţii, văzută prin prisma strategiei aplicate, a istoricului vânzărilor, a
strategiei de marketing aplicată, detaliată pe cele 4 domenii ale mixului: politica de preţ,
politica de distribuţie, politica de comunicare şi politica de produs.

 Activitatea de contractare-desfacere

Clienţii sunt selectaţi de societate în functie de domeniul de activitate, care să coincidă

cu cel al societăţii noastre şi care oferă un adaos comercial mulţumitor şi o piaţă de desfacere
stabile pentru mărfurile comercializate şi pentru serviciile prestate.

Evoluţia Cifrei de Afaceri în anii 2018-2020:

- Lei -

Cifra de afaceri 2018 2019 2020

8
  Politica de preţ
Societatea S.C. ...............S.A. stabileşte preţurile produselor finite obţinute astfel încât
să se acopere cheltuielile de producţie şi să se obţină şi un profit în urma vânzării lor.

 Politica de distribuţie
Se analizează canalele de distribuţie ale societăţii, modul în care produsele finale,
serviciile şi mărfurile ajung la clienţi şi/sau consumatorii finali.

Canalele de distribuţie ale societăţii sunt:

 directe, atunci când firma prestează servicii direct clientului;

 indirecte, prin reprezentanţi, în ceea ce priveşte produsele firmei.

 Politica de promovare

Se urmăresc activităţile de comunicare realizate, publicitatea, activităţi de promovare a

produselor proprii, relaţiile cu publicul. Publicitatea societăţii se face prin pliante publicitare,
mail-uri trimise periodic clienţilor vechi, customer care, şi clienţilor potenţiali pentru a face
cunoscute ofertele acesteia.

2.3. DIAGNOSTICUL MANAGEMENT, ORGANIZARE ŞI RESURSE UMANE

I. ASPECTE ALE RESURSELOR UMANE

1. Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman

Muncitori (acord, regie)

Personal tehnic/economic/altă specialitate

Total

2. Analiza comportamentului personalului

Se analizează:

 timpul de munca disponibil: este utilizat eficient, fără goluri de activitate, acoperind
programul zilnic de 8 ore de muncă;
 mobilitatea personalului: personalul societăţii se deplasează atât în ţară, cât şi în străinătate
pentru diverse activităţi;
 gradul de conflictualitate dintre salariaţi: nu au existat greve, iar conflictul dintre salariaţi
este la nivel minim.
3. Analiza nivelului de salarizare şi motivare a personalului

Se realizează cu ajutorul unor indicatori specifici cum ar fi: nivelul salariului şi

venitului salarial mediu brut în comparativ cu cel al sectorului de activitate, zona sau
economie: fiecare salariat este plătit corespunzator funcţiei pe care o deţine în cadrul societăţii.

4. Analiza condiţiilor de muncă

9
 Se impune verificarea îndeplinirii programelor de protecţie a muncii şi de reducere a
riscurilor:

 societatea are organizat un program de protecţie a muncii;

 salariatii au fost selectati la angajare în functie de cunoştintele şi practica în domeniu,
aceştia fiind deja specializati prin cursuri de perfectionare şi specializare, şcoli, etc.
 salariaţii care lucrează în mediu de risc au echipamente de protecţie.

II. ASPECTE ALE MANAGEMENTULUI ŞI STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Acest diagnostic vizează modul de organizare a întreprinderii şi analizează calitatea

managementului, procesului de conducere şi a echipei pentru a aprecia adecvarea acestora la
cerinţele dezvoltării viitoare. Ca tip de structura organizatională se pot distinge două modele:
mecanicist şi organic, aceste două concepte definind caracterul organizaţiei. Organizaţiile se
află între cele două extreme fiind esenţial ca starea în care se găsesc să fie în concordanţă cu
mediul economic. Într-un mediu turbulent, ca al economiei noastre de piaţă, organizaţiile de tip
organic sunt mai eficiente şi mai adaptabile. Organizaţiile de tip mecanicist, caracteristice unui
mediu stabil, au dificultăţi în a se adapta.

Caracteristicile sistemelor de coordonare mecaniciste şi organice comparative cu sistemul

societăţii noastre:

Mecanicist Organic S.C. … S.A.

Sarcinile sunt divizate în Angajaţii contrubuie activ Sarcinile sunt divizate în părti
părţi componente la sarcinile comune ale specializate, dar cand este nevoie
specializate. compartimentului. angajaţii se pot ajuta în realizarea
sarcinilor comune.

Sarcinile sunt definite Sarcinile se ajustează şi se Sarcinile sunt trasate general în

rigid. redefinesc prin intermediul funcţie de condiţiile prezentate, dar
interacţiunii dintre angajaţi. se pot adapta în funcţie de condiţiile
noi viitoare.

Există o ierarhie strictă a Ierarhia autorităţii şi Există o ierarhie a controlului şi

autorităţii şi controlului, controlul sunt mai puţin autorităţii, dar nu foarte stricte,
există multe reguli. pronunţate, există puţine regulile sunt generale.
reguli.

Cunoaşterea şi controlul Cunoaşterea şi controlul Anumite sarcini de o importanţă

sarcinilor centralizate la sarcinilor sunt localizate mai mică sunt controlate la nivel
vârf. oriunde în organizaţie. orizontal, dar sarcinile mai
importante sunt controlate la nivel
vertical.

Comunicarea are loc pe Comunicarea are loc pe Comunicarea are loc pe orizontală,
verticală, în special de sus orizontală. pe verticală şi încrucişat.

10
in jos.

Conducerea operativă este formată din :

 DIRECTOR GENERAL, care are în subordine şapte directori executivi şi două servicii;
 DIRECTOR NAVE MICI & INTERVENŢII, care coordoneazã activitatea unei secţii şi
a unui atelier;
 DIRECTOR VÂNZĂRI & CUMPĂRĂRI care are în subordine un serviciu, trei
birouri, şi un DIRECTOR ADJUNC Vânzări & Cumpărări, cu un serviciu si două
birouri;
 DIRECTOR ECONOMIC, cu trei servicii în subordine;
 DIRECTOR FABRICĂ CORP care are în subordine trei secţii şi zece ateliere;
 DIRECTOR FABRICĂ ARMARE care are în subordine trei secţii şi şase ateliere;
 DIRECTOR TEHNIC care are în subordine o secţie, două servicii, două birouri şi trei
ateliere;
 DIRECTOR PROIECTE, cu trei servicii şi un birou;

STRUCTURA FUNCŢIONALĂ
Structura funcţională cuprinde servicii şi birouri, care se subordoneazã conducerii
operative astfel:

 În subordinea Directorului general:

 Serviciul Resurse Umane;
 Serviciul Juridic – Acţionariat;
 În subordinea Directorului Vânzări & Cumpărări:
 Serviciul Import Export;
 Birou Import;
 Birou Vamă ;
 Birou Export;
 Director Adjunct vânzări & cumpărări
 Serviciul Aprovizionare;
 Birou Desfacere Contractări;
 Birou Depozite Transporturi;
 În subordinea Directorului Economic:
 Serviciul Contabilitate & Planificare Financiară;
 Serviciul Decontări Plăţi & Drepturi Salariale;
 Serviciul Administrativ;
 În subordinea Directorului Tehnic:
 Serviciul CTC – AC
 Birou CTC – AC CORP
 Birou CTC – AC
ARMARE
 Serviciul Dezvoltare şi Tehnologii
 În subordinea Directorului Proiecte:
 Serviciul Şefi Proiecte
 Serviciul Proiectare

11
  Serviciul Tehnologia Informatiei

STRUCTURA DE PRODUCŢIE
Este formată din secţii şi ateliere, subordonate conducerii operative ,după cum urmează:

 În subordinea Directorului Nave Mici & Intervenţii:

 Secţia Reparaţii Nave
 Atelier Mecanic
 În subordinea Directorului Tehnic:
 Sectia Reparatii Întretinere
 Atelier Reparatii Mecanice & Manevră Vase;
 Atelier Reparatii Electrice;
 Atelier Energetic.
 În subordinea Directorului Fabrică Corp:
 Secţia I Cală Bazin
 Atelier Confectionat;
 Atelier Asamblat
 Atelier Montaj;
 Atelier Sudură.
 Sectia IB Lăcătuşerie
 Atelier Lãcãtuserie Dunăre;
 Atelier Lãcãtuserie Bazin;
 Sectia IA Cală Dunăre
 Atelier Confecţionat;
 Atelier Asamblat;
 Atelier Montaj;
 Atelier Sudurã.
În subordinea Directorului Fabrică Armare:

 Sectia Tubulatură
 Atelier PrefabricateTubulatură;
 Atelier Tubulatură 1;
 Atelier Tubulaturã 2.
 Secţia Mecanicã
 Atelier Mecanică Montaj;
 Atelier Probe.
 Secţia Uzinaj
 Atelier Prelucrări mecanice.

2.4. DIAGNOSTICUL ACTIVITĂŢII DE CERCETARE – DEZVOLTARE

Trecerea la economia de piaţă şi extinderea legăturilor economice cu ţările occidentale
dezvoltate, în condiţii de competitivitate, impun amplificarea activităţilor de cercetare-
dezvoltare proprii şi de asimilare a progresului tehnic şi managerial realizat de aceste ţări. Ca
urmare, preocupările legate de activitatea de cercetare-dezvoltare dobândesc noi dimensiuni şi
implicaţii, devenind, în concepţia noastră, funcţiunea esenţială a organizaţiei.

Pentru asigurarea calităţii corespunzătoare şi continue a serviciilor si a întreţinerii

produselor se acordă o atenţie deosebită pregătirii profesionale a tuturor salariaţilor, ceea ce

12
contribuie, alături de celelalte aspecte enumerate, la optimizarea indicatorilor tehnico-
economici, în scopul dezvoltării şi extinderii prestigiului firmei.

Personalul este alcătuit din specialişti în automatizări, informatică, proiectare. Nivelul

pregătirii profesionale a crescut permanent

2.5. DIAGNOSTICUL OPERAŢIONAL

Diagnosticul operaţional are ca obiectiv estimarea performanţelor tehnice anterioare ale

întreprinderii şi identificarea soluţiilor de ordin tehnic care să asigure viabilitatea şi dezvoltarea
acesteia.

O structura posibilă a diagnosticului operaţional cuprinde 7 componente:

1. Organizarea activităţii de exploatare (Nota explicativă 4 Analiza rez. din exploatare)

Nr 2018 2019 2020

Indicator
crt

1 Cifra de afaceri netă

Costul bunurilor vândute şi al

2
serviciilor prestate (3+4+5)

3 Cheltuielile activităţii de bază

Cheltuielile activităţilor
4
auxiliare

5 Cheltuilei indirecte de producţie

Rezultatul brut aferent cifrei de

6
afaceri nete (1-2)

7 Cheltuieli de desfacere

Cheltuieli generale de
8
administraţie

9. Alte venituri din exploatare

Rezultatul din exploatare (6-7-

10
8+9)

Societatea include în cheltuielile activităţii de bază toate elementele de cost aferente

costului de producţie, şi anume cheltuielile directe – materiale, salariile personalului direct
productive şi prestările servicii aferente proiectelor, iar la cheltuielile generale şi de
administraţie-elementele ce compun costurile indirecte şi anume cheltuielile personalului de

13
administrativ, cheltuielile cu amortizările şi provizioanele, precum şi celelalte cheltuieli, cum
ar fi : chirii, telefoane, utilităţi, etc.

2.Capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii

Capacitatea de producţie a crescut în ultimul an faţă de anii anteriori. Aceasta denotă

extinderea activităţii firmei. Ponderea cea mai mare din activitatea de producţie o au navele.

3. Activitatea tehnică de întreţinere şi reparaţii

Se face la maşinele de transport şi la utilaje prin contractul de service cu unităţile

specializate.

4. Asigurarea calitatii produselor

Societatea are un compartiment care asigură controlul calitătii mărfurilor

comercializate. Se verifică certificatele de calitate ale mărfurilor achiziţionate şi se emit
certificate de calitate pentru produsele vândute. Serviciile şi produsele au certificate de
garanţie.

5. Activitatea de cercetare-dezvoltare

Societatea doreşte sa investească într-o hală nouă pentru activitatea de producţie

tablouri electrice şi are annual cheltuieli cu studiile şi cercetarea.

6. Activitatea de aprovizionare

Acest capitol analizează modul în care este organizată activitatea de aprovizionare,

identificând factorii de decizie în acest proces, modul în care se iau deciziile, factorii care sunt
luaţi în alegerea furnizorilor, politica de contractare, natura şi volumul aprovizionărilor.

În continuare vom prezenta principalii furnizori ai societăţii :

Denumirea materie prima /servicii Nume agent economic

Piese de schimb

Carburant

Vopsea

Tablă

Lavete

Alte materiale

si servicii

14
 Aprovizionarea cu mărfuri de la furnizori nu prezintă probleme deoarece societatea
S.C. …. S.A. are mai multi furnizori şi întotdeauna are surse de aprovizionare în orice perioada
a anului.

7. Informatizarea societăţii

Societatea S.C ….. S.A. are un grad de informatizare destul de ridicat, majoritatea
compartimentelor funcţionale fiind dotate cu tehnica de calcul.

Compartimentul financiar-contabil are o reţea de calculatoare prin care ruleaza un

program ce cuprinde tot ciclul documentelor ce privesc aprovizionarea, desfacerea, prestarea
de servicii, producţia, etc.

2.6. DIAGNOSTICUL ECONOMICO – FINANCIAR

Diagnosticul financiar stabileşte starea de sănătate economico-financiară a societăţii
noastre şi stabileşte posibilităţile de redresare în viitor.

Diagnosticul financiar este rezultatul analizei financiare a întreprinderii, care presupune

parcurgerea unor etape şi utilizarea unor metode şi procedee pentru realizarea obiectivului ei.

Problematica analizei financiare, utilă evaluarii întreprinderii, având în vedere şi

exigentele standardelor internetionale şi nationale de evaluare, poate fi sintetizată:

1. Analiza echilibrului financiar;

2. Analiza indicatorilor de evoluţie;
3. Analiza indicatorilor de structura;
4. Analiza structurii costurilor;
5. Analiza indicatorilor de finanţare;
6. Analiza indicatorilor de gestiune;
7. Analiza indicatorilor de activitate;
8. Analiza indicatorilor economico-financiari;
9. Analiza indicatorilor de bonitate.

1. Analiza echilibrului financiar

Se va prezenta bilanţul armonizat al S.C. “.” S.A. în tabelul ce urmea.....ză:

Nr.rd. Exerciţiul financiar

Indicatori 2019 2020
A.Active imobilizate total (rd. 01 la 01
03)
I. Imobilizări necorporale 02
II.Imobilizări corporale 03
III. Imobilizări financiare 04
B. Active circulante total (rd. 06 la 05
09)
I.Stocuri 06
II.Creanţe 07
III.Investiţii financiare pe termen 08

15
scurt
IV. Casa şi conturi la bănci 09
C.Cheltuieli în avans 10
D.Datorii ce trebuie plătite într-o 11
perioadă până la un an

E.Active circulante nete, respectiv 12

datorii curente nete (rd.05+10-rd.11-
rd16)
F.Total active minus datorii 13
curente (01+12)
G.Datorii ce trebuie pătite peste 1 an 14
H.Provizioane pentru riscuri şi 15
cheltuieli
I.Venituri în avans 16
J.Capital şi rezerve 17
I.Capital subscris şi vărsat 18
II.Prime de capital 19
III.Rezerve din reevaluare 20
IV.Rezerve 21
V.Rezultatul reportat –sold C 22
- sold D 23
VI.Rezultatul exerciţiului - sold C 24
- sold D
Repartizarea profitului 25
Total capitaluri proprii 26
(rd.17+rd.19+rd.20+rd.21+rd.22-
rd.23+rd.24-rd.25)
Patrimoniu public 27
Capitaluri – total (rd.26+rd.27) 28

16
 Analiza echilibrelor pe baza bilanţului financiar

ACTIVE=NECESARURI NETE EXERCIŢIUL FINANCIAR

2019 2020
Mijloace cu durata >1an
A.Active imobilizate total
I. Imobilizări necorporale
II.Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
Mijloace cu durata <1an
B. Active circulante total
I.Stocuri
II.Creanţe
III.Investiţii financiare pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C.Cheltuieli în avans
TOTAL ACTIVE NETE

Pasive = resurse EXERCIŢIUL FINANCIAR

2019 2020
Resurse cu scadenţă >1an
J.Capital şi rezerve
I.Capital subscris şi vărsat
II.Prime de capital
III.Rezerve din reevaluare
IV.Rezerve
V.Rezultatul reportat –sold C
- sold D
VI.Rezultatul exerciţiului -sold C
- sold D
Repartizarea profitului (ct. 129)
Total capitaluri proprii (rd 18+rd 20+rd21+rd22-
rd23)
H.Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
G.Datorii ce trebuie pătite peste 1 an
D.Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă până la
un an
I. Venituri în avans
C.Cheltuieli în avans
Total PASIVE

Analiza situaţiei nete = SN = Active – Datorii totale

Nr Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici

crt. (lei) 2019 2020 (± Δ) (%)
1. Total active
2. Datorii totale

17
 3. Venituri în avans
4. Cheltuieli în avans
5. Situaţia netă (SN) (a)
6. Total active – Datorii curente (F)
7. Datorii curente (G)
8. Capitaluri proprii (F – G) (b)

Calculul Fondului de Rulment în cele trei variante conduce la rezultatele din:

Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri(±) Indici

crt. (ron) 2019 2020 (Δ) (%)

1. Capitaluri proprii
2. Datorii cu scadenţa peste 1 an
3. Provizioane pt. riscuri - cheltuieli
4. Capitaluri permanente
(Cp)
5. Active imobilizate (Ai)
6. Fond de Rulment Financiar (FRF)
7. Active circulante
8. Cheltuieli în avans
9. Datorii pe termen scurt
10. Venituri în avans
11. Fond de Rulment Financiar
(FRF)
12. Total active - Datorii curente (F)
13. Active imobilizate (A)
14. Fond de Rulment Financiar (F –
A)
15. Active circ,resp.datorii curente
(E)

FRF>0 => Deoarece fondul de rulment financiar este pozitiv, capitalurile permanente
finanţează o parte din activele circulante, după finanţarea integrală a imobilizărilor nete. Această
situaţie pune în evidenţă fondul de rulment financiar ca expresie a realizării echilibrului
financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen
scurt.

Activele circulante transformabile în lichidităţi într-un termen scurt (sub un an) vor
permite nu numai rambursarea integrală a datoriilor pe termen scurt (exigibile într-un interval de
timp sub un an), dar, în egală măsură şi degajarea lichidităţilor excedentare. Această situaţie
reflectă o perspectivă favorabilă întreprinderii, sub aspectul solvabilităţii sale.

Dacă FRF>0 => situaţie favorabilă respectiv un nivel al capitalurilor permanente

suficient de ridicat pentru a permite finanţarea integrală a imobilizărilor, cât şi asigurarea unei
marje de lichiditate pentru a face faţă riscurilor diverse pe termen scurt.

18
 Calculul Fondului de Rulment propriu şi străin pe baza datelor din Tabelul conduce la
rezultatele din Tabelul nr.

Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici

Crt. 2019 2020 (±Δ) (%)

1. Capitaluri proprii
2. Datorii cu scadenţa peste 1 an
3. Active imobilizate (Ai)
5. Fond Rulment propriu (FRp) (1-3)
6. Fond de Rulment străin (FRs) (2-3)

NFR =(Active circulante + Cheltuieli în avans– Casa şi conturi la bănci) - (Datorii ce trebuie plătite într-un
an + Credite bancare + Venituri în avans).

Nr Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici

crt 2019 2020 (± Δ) (%)

1. Active circulante

2. Cheltuieli în
avans

3. Casa şi conturi la
bănci

4. Total I (1 +
2 – 3)

5. Datorii cu scadenţa
de până la 1 an

6. Credite bancare
de trezorerie

7. Venituri în avans

8. Total II (5 + 6 +
7)

9. Nec. de fond de
rulment (NFR) (4
– 8)

Necesarul de fond de rulment (NFR). Operaţiile de exploatare antrenează formarea nevoii

de finanţare care conduce la constituirea mijloacelor de finanţare. Confruntarea globală a acestor

19
nevoi şi a acestor mijloace de finanţare face să se degaje o nevoie de finanţare indusă de ciclul de
exploatare sau nevoia de fond de rulment.

Nevoile de finanţare determinate de ciclul de exploatare, sau utilizările ciclice, corespund

avansărilor de fonduri pe care întreprinderea e constrânsă să le afecteze pentru costituirea
stocurilor sale (materii prime şi materiale, producţie în curs de fabricaţie, produse finite în
depozit şi altele) şi pentru a acorda termene de plată partenerilor săi comerciali (clienţilor),
cărora le-a livrat produse finite, le-a executat lucrări, sau le-a prestat servicii.

Dacă NFR>0 => ea semnifică un surplus de nevoi temporare, în raport cu resursele

temporare posibile de mobilizat. Situaţia în care nevoia de fond de rulment este pozitivă, poate fi
considerată normală, numai dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii
de finanţare a ciclului de exploatare. În caz contrar , nevoia de fond de rulment poate evidenţia
un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor şi creanţelor, pe de o parte, şi exigibilitatea
datoriilor de exploatare, pe de altă parte , respectiv încetinirea încasărilor şi urgentarea plăţilor.

Calculul Trezoreriei Nete pe baza bilanţului conduce la rezultatele din Tabelul .:

Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici

crt. 2019 2020 (± Δ) (%)

1. Fondul de rulment
financiar(FRF)
2. Necesarul de fd. de rulment
(NFR)
3. Trezoreria netă (TN) (1 – 2)
(a)
4. Disponibilităţi băneşti
5. Credite bancare de trezorerie
6. Trezoreria netă (TN) (4 – 5)
(b)
7. Active circ., resp. dat.curente
nete (E)
8. Trezoreria netă (TN) (7 – 2)
(c)

TN>0 => Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al
întreprinderii. Dacă trezoreria netă este pozitivă (FRF>NFR), atunci excedentul de finanţare,
expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi eficiente, se va regăsi sub forma
disponibilităţilor băneşti în conturi bancare şi în casă. Această situaţie favorabilă se
concretizează într-o îmbogăţire a trezoreriei, întrucât întreprinderea dispune din abundenţă de
lichidităţi care îi permit, atât rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cât şi efectuarea
diverselor plasamente eficiente şi în deplină siguranţă pe piaţa monetară şi/sau financiară. Se
poate vorbi, în acest caz, chiar de o autonomie financiară pe termen scurt.

Dacă trezoreria netă este pozitivă atunci se înregistrează un excedent de finanţare datorită
desfăşurării unei activităţi eficiente, iar îmbogăţirea trezoreriei arată că întreprinderea dispune de

20
 lichidităţi suficiente, care îi vor permite rambursarea datoriilor, dar si realizarea unor plasamente
eficiente atât pe piaţa monetară, cât şi pe cea financiară. În acest context întreprinderea se bucură
de autonomie financiară pe termen scurt.
TN pozitivă evidenţiază faptul că exerciţiul financiar s-a încheiat cu un surplus monetar.
Acest excedent de trezorerie urmează să fie plasat pe piaţa monetară sau financiară. Plasamentul
monetar sau financiar urmăreşte trei obiective:

- lichiditatea valorilor mobiliare de plasament;

- rentabilitatea valorilor mobiliare de plasament;
- securitatea valorilor mobiliare de plasament.
De aceea, se recomandă cumpărarea unor valori mobiliare de plasament uşor negociabile
şi cu o bună reputaţie pe piaţa de capital.

Bilanţul funcţional

Active = Utilizări Exerciţiul financiar Pasive = Resurse Exerciţiul financiar

(valoare brută) 2019 2020 2019 2020

I. Funcţia de investiţii IV. Funcţia de finanţare

Utilizări stabile Resurse stabile

(rd.1+rd.2+rd.3)

A. Active imobilizate 1. Capitaluri proprii

brute

1. Imobilizări - Capital
necorporale

2. Imobilizări corporale - Rezerve - total

3. Imobilizări financiare - Rezultatul reportat

Sold C
Sold D

II. Funcţia de exploatare - Rezultatul exerciţiului

- Repartizarea profitului

B.Active circulante de 2. Amortismente şi

exploatare provizioane

1. Stocuri - total 3. Datorii financiare stabile

(>1 an)

2. Creanţe comerciale II. Funcţia de exploatare

Active circ. în afara 1. Datorii de exploatare

exploatării

Alte creanţe 2. Datorii în afara

exploatării

21
C. Cheltuieli în avans 3. Credite bancare curente

III: Funcţia de trezorerie I. Venituri în avans

Activ circulant
financiar

Casa şi conturi la bănci

Total Active valoare

brută Total Resurse

FRNG = Resurse durabile – Utilizări stabile brute.

Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici

crt. 2019 2020 (± Δ) (%)

1. Resurse stabile (durabile)

2. Utilizări stabile brute

3. Fond rulment net global (FRNG)

(rd.1-rd.2)

Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat în Tabelul

Nr. Indicatori Abateri Indici

Exerciţiul financiar

crt. 2019 2020 (± Δ) (%)

1. Utilizări ciclice totale, din

care:

2. Active circulante de
exploatare

3. Alte active circulante în afara

exploatării

4. Resurse ciclice totale, din

care:

22
 5. Datorii de exploatare

6. Datorii în afara exploatării

7. Nec. fd rulment total (NFRT)

(1- 4)

8. NFRE (2 – 5)

9. NFRAE (3 – 6)

TN = Trezoreria activă (Disponibilităţi) – Trezoreria pasivă (Creditede trezorerie):

Nr. Exerciţiul financiar Abateri Indici

Indicatori
crt. 2019 2020 (± Δ) (%)

1. Trezoreria netă (TN)

2. Activ circulant financ.

(Trez.activă)

3. Credite bancare curente (Trez.

pasivă)

4. Trezoreria netă (TN)

2. INDICATORI DE EVOLUŢIE
Calculul indicatorilor de evolutie (din Contul de Profit si Pierdere)

Indicator Simbol Formula 2018 2019 2020

Nr. crt.

1 Cifra de Afaceri CA -

2 Venituri totale VT -

3 Cheltuieli totale CT -

4 Rezultatul Brut RB VT – CT

5 Impozit pe profit IMP - 

23
 6 Rezultatul Net RN RB – IMP

7 Numar Personal N  -

3. INDICATORII DE STRUCTURĂ Calculul indicatorilor de structura (pe baza de Bilant)

Nr. Formu-
Indicator Simbol
crt. la 2018 2019 2020
1 Total Activ TA -

2 Activ Imobilizat AI -

3 Imobilizari Necorporale IN -

4 Imobilizari Corporale IC -

5 Imobilizari Financiare IF -

Stocuri S -
6
Marfuri Mf -

7 Clienti CI -

AI/
8 Ponderea activelor imobilizate
PAI TA*100(%
in Total Activ
)

Ponderea imobilizarilor
necorporale IN/TA*
PIN
100(%)
9 - in Total Activ

IN/AI*
- in Active Imobilizate
100(%)

Ponderea imobilizarilor
corporale IC/TA*
10 PIC
100(%)
- in Total Activ

24
 IC/AI*
- in Active Imobilizate
100(%)

Ponderea imobilizarilor
IF/TA*
financiare
PIF
100(%)
11 - in Total Activ

IF/AI*
- in Active Imobilizate
100(%)

S/TA*
12 Ponderea stocurilor in Total
PS
Activ
100(%)

Ponderea marfurilor Mf/TA*

13 PMf
100(%)
- in Total Activ

Mf/S*
- in stocuri
100(%)

14 Active Circulante AC

AC/TA*
15 Ponderea activelor circulante in
PAC
Total Activ
100(%)

16 Capital Social CS

CS/TA*
17 Ponderea capitalului social in
PCS
Total Activ
100(%)

18 Capital Propriu CPr

CPr/TA*
19 Ponderea capitalului propriu in
PCPr
Total Activ
100(%)

20 Capital Permanent CPer

CPer/TA*
21 Ponderea capitalului permanent
PCPer
in Total Activ
100(%)

22 Datorii D

D/TA*
23 Ponderea datoriilor in Total
PD
Activ
100(%)

25
 4. INDICATORI PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE

ron

Nr.
Indicator Simbol Formula
crt. 2018 2019 2020

1 Cifra de Afaceri CA -

Cheltuieli totale, din care: CT -

- cheltuieli salariale Ch. s -

- costuri materii prime Ch. mp -

2

- costul marfurilor vandute Ch mfv -

- amortisment Am -

- lucrari si servicii executate de terti LS -

Ponderea cheltuielilor in Cifra de

PCA (%)
Afaceri

- a cheltuielilor totale PCT CT/CA*100

- a cheltuielilor salariale PChs Chs/CA*100

- a costurilor cu materiile prime PChmp Chmp/CA*100

3

- a costului marfurilor vandute PCmfv Cmfv/CA*100

- a amortismentului PAm Am/CA*100

- a lucrarilor si serviciilor executate

PLS LS/CA*100
de terti

Contul de profit şi pierdere în listă

Nr. Venituri, cheltuieli şi rezultate Exerciţiul financiar Abateri Indici

26
rd. (ron lei) (± Δ) (%)
2019 2020
1. Cifra de afaceri netă

Producţia vândută (Pv)

Venituri din vânzarea mărfurilor

2. Variaţia stocurilor (ct. 711)

a. - Sold C

b. - Sold D

3. Producţia imobilizată (Pi)

4. Alte venituri din exploatare

VENITURI DIN EXPLOATARE -

TOTAL(1 + 2a - 2b + 3 + 4)

5.a. Chelt.cu mat.prime + mater.

consumabile

Alte cheltuieli materiale

b. Alte chelt, din afară (cu energie + apă)

Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607)

6. Cheltuieli cu personalul

a. Salarii

b. Cheltuieli cu asigurările şi prot. socială

7.a. Ajustarea val. imobiliz.corp.+

necorporale

a.1. Cheltuieli

7.b. Ajustarea valorii activelor circulante

b.1. Cheltuieli (+)

b.2. Venituri (-)

8. Alte cheltuieli de exploatare

8.1 Cheltuieli privind prestaţiile externe

8.2 Chelt.cu alte impozite, taxe, vărsăminte

8.3 Chelt. despăgubiri, donaţii, active

cedate

CHELTUIELI DE EXPLOATARE -

27
 TOTAL

REZULTATUL DIN EXPLOATARE

9. Venituri din interese de participaţie -

10. Venituri din dobânzi

11. Alte venituri financiare

VENITURI FINANCIARE-TOTAL

12. Ajustarea valorii imobiliz. financiare

13 Cheltuieli privind dobânzile

14. Alte cheltuieli financiare

15. REZULTATUL CURENT

16. VENITURI TOTALE

17. CHELTUIELI TOTALE

18. REZULTATUL BRUT

19. Impozitul pe profit

21. REZULTATUL NET AL

EXERCIŢIULUI FINANCIAR

Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune

2020 ∕
Solduri intermediare de gestiune Exerciţiul financiar 2020-2019
Nr.crt. 2019x100%

    Abateri (± Δ) Indici (%)

2019 2020
1 Vanzări de mărfuri (Vmf)

2 Costul mărfurilor vândute (Chmf)

MARJA COMERCIALĂ (MC)

3 (1-2)

4 PRODUCTIA VÂNDUTA (Pv)

CIFRA DE AFACERI NETA

5 (CA) (1+4)

6 VARIATIA STOCURILOR (+/-Δ)

28
 PRODUCTIA IMOBILIZATA
7 (PI)

PRODUCTIA EXERCITIULUI
8 (Pex) (4+6+7)

9 Consumuri intermediare (Ci)

VALOAREA ADAUGATA (VA)

10 (3+8-9)

11 Subventii de exploatare (+)

12 Alte impozite si taxe (-)

13 Cheltuieli de personal (-)

EXCEDENT BRUT DE
14 EXPLOATARE (10+11-12-13)

15 Venituri din exploatare (+)

16 Cheltuieli de exploatare (-)

REZULTATUL DIN
17 EXPLOATARE (15-16)

18 Venituri financiare (+)

19 Cheltuieli financiare (-)

REZULTATUL FINANCIAR
20 (18-19)

REZULTATUL CURENT
21 (17+20)

25 REZULTATUL BRUT (26-27)

26 VENITURI TOTALE

27 CHELTUIELI TOTALE (-)

28 REZULTATUL BRUT (25)

29 Impozitul pe profit

30 REZULTATUL NET (28-29)

Cifra de afaceri (CA) – indicator care măsoară rezultatele la nivel microeconomic,

reprezentând volumul încasărilor din activitatea proprie, într-o perioadă de timp, încasări
efectuate la preţul pieţei.

29
 Cifra de afaceri însumează toate încasările rezultate din acte de comerţ: vânzări de bunuri
materiale, prestări de servicii, depuneri la bănci şi instituţii financiare, acordarea de credite,
operaţiuni bursiere. In limbajul financiar-contabil, cifra de afaceri mai este cunoscută sub
denumirea de „vânzări” sau de „venituri brute”.

Cifra de afaceri măsoară performanţa economică a firmelor şi e folosită drept criteriu

pentru clasificarea acestora după importanţa lor economică.

Nivelul acestui indicator este determinat de volumul afacerilor realizate de întreprindere

cu terţii ca urmare a activităţii profesionale normale şi curente a întreprinderii.

Cifra de afaceri este mai întâi o valoare netă, rabatul, remiza şi reducerile acordate fiind
eliminate.

Cifra de afaceri este reprezentată financiar de o cantitate de marfă sau de producţie sau de
lucrări sau de servicii vândută. Variaţiile sale nu sunt în mod automat proporţionale cu volumul
vânzărilor, atât timp cât factorul preţ intervine în mod egal asupra mărimii sale. Rezultă că nu se
poate stabili un paralelism între variaţia cifrei de afaceri şi stocuri, în plus comparaţiile trebuiesc
legate de sectorul de activitate al întreprinderii. In legătură cu cifra de afaceri este foarte util să
cunoaştem activitatea naţională şi internaţională a întreprinderii.

Ca urmare a operaţiilor de vânzare apara taxa pe valoarea adăugată ca aport principal de

taxe. Contul de rezultat presupune o prezenatre fără taxe a veniturilor realizate de intreprindere
din vânzări, deci taxa pe valoarea adăugată plătită şi colectată nu figurează în acest document.

Taxa pe valoarea adăugată este o informaţie utilă de analizat, care nu trebuie neglijată
deoarece generează un flux de trezorerie de mare amplitudine. Pentru aceasta se porneşte de la
cercetarea documentelor fiscale.

Scenarii care conduc la degradarea echilibrului funcţional antrenând vulnerabilitatea

întreprinderii:

- creşterea foarte rapidă şi nestăpânită a cifrei de afaceri. Întreprinderea cunoaşte o

creştere a nevoii de fond de rulment paralelă cu cea a cifrei de afaceri. Fondul de rulment
creşte mai lent decât nevoia de fond de rulment, generând automat o criză de trezorerie;
- creşterea insuficientă a cifrei de afaceri. În decursul mai multor exerciţii financiare ,
întreprinderea beneficiază de o trezorerie satisfăcătoare. Ca o reacţie la creşterea insuficientă
a cifrei de afaceri, întreprinderea acceptă condiţii noi de reglementare vis-a-vis de clienţii săi,
concretizate în creşterea creanţelor sale. Aceasta antrenează o creştere bruscă a nevoii de
fond de rulment, care degradează situaţia trezoreriei.

Marja comercială (MC; adaosul comercial) vizeză în exclusivitate întreprinderile

comerciale sau numai activitatea comercială a întreprinderilor cu activitate mixtă (industrială şi

30
comercială). Activitatea comercială presupune cumpărarea şi revânzarea mărfurilor, mărfurile
fiind considerate bunuri cumpărate pentru a fi revândute în aceeaşi stare.

Excedentul vânzărilor de mărfuri în raport cu costul de cumpărare al acestora reprezintă

marja comercială. Costul de cumpărare al mărfurilor vândute (revândute) include preţul de
cumpărare (preţ fără TVA) majorat cu cheltuieliele accesorii de cumpărare şi corectat cu variaţia
stocurilor de mărfuri.

Marja comercială este principalul indicator de apreciere a performanţelor unei activităţi

comerciale. Daca cifra de afaceri este un indicator de volum al activităţii, suma marjei
comerciale, generată de cifra de afaceri realizată, este indicatorul indispensabil pentru aprecierea
gestiunii unei intreprinderi comerciale. Practica demonstrează că două întreprinderi cu activitate
comercială pot realiza, cu aceeşi cifră de afaceri, marje comerciale diferite. Ori, marja
comercială constituie singura resursă veritabiă a întreprinderii comerciale.

Mărimea marjei comerciale este un element care trebuie apreciat în funcţie de tipul
politicii de vânzare promovată de întreprindere.

Pentru aprecierea oportunităţii politicii comerciale promovată de întreprindere, marja

comercială trebuie descompusă pe produse sau evidenţiată pe rotaţia stocurilor, ştiut fiind faptul
că reducerea marjei ar trebui, în mod normal, să fie compensată printr-o creştere a vânzărilor,
care conduce, în principiu la o reorientare a politicii comerciale.

Marja comercială se constituie ca un indicator de bază pentru studiile previzionale,

permiţând determinarea pragului de rentabilitate sau punctul critic al activităţii comerciale
(cheltuieli fixe / marja comercială unitară).

În mod similar şi cu semnificaţie apropiată, întreprinderile industriale sau de service pot

calcula un indicator denumit marja asupra consumurilor materiale, ca diferenţă între producţia
exerciţiului şi consumurile materiale (cumpărări de materii prime şi materiale – creşterea sau +
diminuarea stocurilor de materii prime şi materiale în cursul perioadei de gestiune). Acestă marjă
este cu atât mai semnificativă cu cât producţia imobilizată este mai redusă şi consumul de
materiale important.

Producţia exerciţiului (PE; în cadrul activităţii industriale) include valoarea bunurilor şi

serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile
proprii. Drept uramare, producţia exerciţiului va include trei elemente: producţia vândută,
producţia stocată şi producţia imobilizată .

Producţia exerciţiului fiind conceptul central în calculul stocurilor intermediare de

gestiune, alături de marja comercială, merită diferenţiat de indicatorul cifră de afaceri. La
întreprinderile cu activitate mixtă, cifra de afaceri evidenţiază vânzările de mărfuri şi producţia
vândută, în timp ce la întreprinderile industriale, aceasta reflectă doar producţia vândută.

31
Ignorând anumite aspecte esenţiale privind activitatea întreprinderii, cum sunt decalajele între
momentul facbricării şi cel al facturării antrenând variaţia stocurilor ca si producţie imobilizată
care uneori poate înregistra valori semnificative, cifra de afaceri poate să genereze o imagine
deformată asupra activităţii întreprinderii. Dimpotrivă, producţia exerciţiului oferă o imagine mai
fidelă a activităţii reale a întreprinderii pe durata perioadei de gestiune.

Producţia trebuie calcultă fară taxa pe valoarea adăugată pentru a elimina posibilele
influenţe ale acesteia, ai ales daca procentul de aplicare diferă în funcţie de produs.

Producţia nu este constituită din elemente evaluate în acelaşi mod. Astfel, producţia
vândută este stimată la preţul de vânzare; producţia imobilizată şi stocată este estimată la nivelul
costului de producţie, în plus producţia stocată poate fi influenţată şi de provizioanele pentru
depreciere.

Valoarea adăugată (VA) reprezintă bogăţia creată de întreprindere ca urmare a operaţiilor

sale de exploatare. Ea măsoară „ponderea economică” a întreprinderii şi constituie criteriul de
dimensiune cel mai pertinent.

De la un exerciţiu la altul, procentul de variaţie al valorii adăugate este un bun indicator

al creşterii întreprinderii.

Valoarea adăugată exprimă creşterea de valoare, rezultată din utilizarea factorilor de

producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea materialelor, subansamblelor,
energiei, serviciilor cumpărate de întreprindere de la terţi. Această valoare adăugată reprezintă
sursa de acumulări băneşti din care se face remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la
activitatea economică a întreprinderii:

 personalul, prin salarii, indemnizaţii, premii şi cheltuieli sociale;

 statul, prin impozite, taxe şi vărsăminte asimilate – subvenţii pentru exploatare;

 creditorii, prin dobânzi, dividende şi comisioane plătite;

 acţionarii, prin dividende plătite;

 întreprinderea, prin capaciattea de autofinanţare.

Cu cât ciclul de producţie este mai lung, cu atât este mai mare valoarea adăugată, dar şi
NFR este mai mare. Creditele-furnizor sunt mai mici în raport cu creanţele-clienţi şi stocurile
aflate în diverse faze ale producţiei.

Excedentul brut al exploatării (EBE) – componentă care ilustreză în Sistemul Conturilor

Naţionale, destinaţiile valorilor adăugate brute create în interiorul unităţii. Conform metodei
veniturilor de determinare a nivelului indicatorilor macroeconomici (PIB), destinate valorii
adăugate brute sunt: veniturile din muncă (salariile nete, impozitul direct pe salariu, contribuţia

32
la asigurările sociale), veniturile din proprietate (renta şi dobânda) şi veniturile obţinute din
activitatea de întreprinzător (profitul net distribuit rămas la dispoziţia entităţii care l-a obţinut,
impozitul direct pe profit, dividendele cuvenite acţionarilor).

Ultimele două categorii de venituri alcătuiesc excedentul brut al exploatării. Pentreu a

determina excedentul net al exploatării, din valoatea excedentului brut trebuie dedusă
amortizarea capitalului fix.

Excedentul brut de explatare (EBE) este ceea ce rămâne din valoarea adăugată după
reglarea impozitelor, taxelor şi vărsămintelor asimilate precum şi a cheltuielilor de personal.
EBE este deci sursa pe care o obţine întreprinderea numai ca urmare a operaţiilor sale de
exploatare. Într-adevăr, EBE este independent de modul de finanţare, de modalităţile de
amoritzare, de veniturile şi cheltuilelile în afara exploatării, de impozitul pe beneficii; el nu
depinde decât de operaţiunile de producţie şi comercializare şi din această cauză constituie un
bun criteriu al performanţei industriale şi comerciale a întreprinderii.

Rolul excedentului brut al exploatării în analiza financiară poate fi urmărit sub trei
aspecte:

a) Excedentul brut al exploatării este o măsură a performanţelor economice ale întreprinderii.

Un excedent brut al exploatării sufivient de mare va permite întreprinderii reînnoirea
imobilizărilor sale prin amortizări, acoperirea riscurilor din provizioanele constituite şi
asigurarea finaţării sale care antrenează cheltuieli financiare, iar diferenţa va fi distribuită
statului (impozit pe profit), acţionarilor (dividende) şi/sau conservată prin autofinanţare.
b) Excedentul brut al exploatării este independent de politica financiară a întreprinderii (nu este
influenţat de veniturile şi chleltuielile finaciare dependente de structura financiară a
întreprinderii), de poiltica de investiţii (nu ţine cont de deciziile întreprinderii privind
modalităţile de calcul ale amortizării), de politica de divident, de politica fiscală şi de
elementele excepţionale (nu ia în calcul impozitul pe profit şi rezultatul excepţional). Acest
sold intermediar de gestiune poate să pună în evidenţă, mai bine decât rezultatul final, o
deficienţă, structurală a întreprinderii în plan pur industrial şi comercial.
Excedentul brut al exploatării reprezintă o sursă financiară fundamentală pentru
întreprindere. Sub rezerva producţiei imobilizate şi a decalajelor generatoare de creanţe stocuri şi
datorii cu consecinţe asupra trezoreriei, excedentul brut de exploatare constituie resursa finaciară
fundamantală care va fi utilizată pentru menţinerea sau creşterea capacităţii de producţie a
întreprinderii, plata cheltuielilor financiare, a impozitului pe profit şi dividendelor, rambursarea
împrumuturilor angajate anterior. Dar, această resursă financiară fundamentală, nu este decât o
resursă de trezorerie potenţiala, un cash-flow potenţial degajat de exploatare, susceptibil de a se
transforma în disponibilităţi prin măsura reglementării decalajelor dintre nevoile şi resursele
exploatării.

Rezultatul exerciţiului (RE) realizează o confruntare globală între ansamblul cheltuielilor

şi ansamblul veniturilor unei întreprinderi pe o perioadă de timp dată, numită exerciţiu. Acest
rezultat va fi luat în considerare la determinarea impozitului pe profit, având astfel o dublă

33
semnificaţi: de pe o parte ca o sancţiune, penalizare globală a activităţii sub toate aspectele sale
(adică, un indicator aferent eficienţei de care întreprinderea dă dovadă prin activitatea industrială,
comercială, financiară sub influenţa unor evenimente favorabile sau nu ale mediului extern) şi pe
de altă parte rezultatul exerciţiului măsoară fluxul de resurse suplimentar creat (beneficiu) sau
consumat (pierdere) de către întreprindere.

Rezultatul exerciţiului permite evaluarea efectului activităţii întreprinderii asupra

acumulării. Beneficiul semnalează caracterul lărgit al acestei acumulări, adică reconstituirea
capitalurilor angajate şi obţinerea unor resurse suplimentare. O pierdere, semnalează, dimpotrivă,
că resursele angajate nu au putut fi reconstituite complet, şi putem vorbi în această situaţie de o
reproducţie restrânsă a capitalurilor avansate în cursul

exerciţiului.

Calitatea informaţiei furnizată de către indicatorul rezultatul exerciţiului, este influenţată

de:

 distorsiunile privind evaluarea veniturilor şi cheltuielilor ca urmare a unor incertitudini care

nu pot fi evitate (amortizările, provizioanele, variaţiile de curs valutar);
 importanţa unor factori accidentali care se reflectată în cheltuielile sau venituri.
Rezultatul exerciţiului reprezintă venitul care revine asociaţilor. Pornind de la rezultatul
exerciţiului este calculată rentabilitatea capitalurilor proprii.

Rezultatul financiar (RF) se determină ca diferenţă dintre cheltuielile şi veniturile

specifice legate de operaţiunile financiare ale întreprinderii. La prima vedere poate părea o
sancţiune specifică gestiunii financiare a întreprinderii. Cheltuielile şi veniturile financiare apar:

 induse de costul finanţării al necesarului de fond de rulment legat de explotare;

 legate de gestiunea trezoreriei;
 generate de gestiunea portofoliului întreprinderii, care reflectă şi obiectivele
creşterii externe în funcţie de strategia industrială şi/sau comercială a
întreprinderii;
 incidenţele favorabile sau nefavorabile ale fluctuaţiei cursului de schimb valutar
asupra creanţelor şi datoriilor sau ale fluxurilor de lichidităţi în devize.
În aceste condiţii, rezultatul financiar reflectă calitatea gestiunii financiare, precum şi
efectele imputabile activităţii de exploatare, strategiei de dezvoltare industrială şi comercială
(participaţii) sau ale instabilităţii monetare a mediului economic.

Rezultatul curent (RC: profit sau pierdere) este determinat atât de rezultatul exploatării
normale şi curente, cât şi de cel al avtivităţii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operaţiilor
curente ale întreprinderii.

Nefiind perturbat de elemente excepţionale, acest sold permite analiza dinamicii

rezultatelor curente ale întreprinderii pe mai multe exerciţii succesive.

34
 Rezultatul curent este pozitiv: RC>0

Cazurile 1, 2, 3 corespund situaţiilor în care întreprinderea degajă rentabilitatea din

activitatea sa, întrucât rezultatul exploatării şi rezultatul financiar nu sunt niciodată negative.
Acestea sunt deci situaţiile ideale.

Cazul 1: profit curent „manager întreprindere”

Datorită unui bun echilibru al politicii financiare, rezultatul exploatării nu este absorbit de
cheltuielile financiare: este situaţia ideală. Intreprinderea a investit suficient? Promovează ea o
politică de independenţă financiară „bun manager al întreprinderii”, beneficiind de efectul de
levier care îi permite ameliorarea rentabilităţii financiare, fără să fie afectată de riscul financiar?

Cazul 2: profitul curent „supermarche” sau „holding”

Intreprinderea desfăşoară o activitate generatoare de lichidităţi (stocuri reduse sau cu

rotaţie rapidă, credite-clienţi limitate sau inexistente), pentru care caută cele mai bune
plasamente posibile, supraveghind zi de zi expansiunea pieţei şi gestiunea trezoreriei.

Alte posibilităţi: întreprinderea este un holding, al cărui obiectiv este maximizarea

dividendelor percepute de filialele sale, singura sursă de venituri care permite acoperirea
cheltuielilor pentru exploatare.

Cazul 3: profitul curent „monopol”

Intreprinderea ocupă o poziţie forte pe piaţă. Exploatarea foarte rentabilă permite

degajarea unor lichidităti sporite al căror plasament constituie sursa de rentabilitate suplimentară.

Situaţia este ideală, dar este durabilă?

Rezultatul brut al exerciţiului (RBE; profitul brut) este stabilit ca diferenţă între veniturile
din exploatare financiare şi a celor excepţionale (extraordinare) şi suma cheltuielilor de
exploatare financiare şi excepţionale (extraordinare). Diferenţa pozitivă reprezintă profitul, iar
cea negativă – pierderea.

Rezultatul net al exerciţiului (RNE) exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare

cu care vor fi remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest profit net trebuie
să fie susţinut de existenţa unor disponibilităţi monetare reale, astfel el va rămâne doar un
potenţial de finanţare. Profitul net urmează să se distribuie sub forma dividendelor sau/şi să se
reinvestească întreprindere. Profitul net nerepratizat constituie sursă de finanţare proprie sau
element de autofinanţare genert de însăşi activitatea întreprinderii.

Reprezintă rezultatul rămas la dispoziţia societăţii pentru crearea resurselor financiare

proprii pentru dezvoltare şi remunerarea acţionarilor.

35
 Analiza capacităţii de autofinanţare

INDICATORI EXERCIŢIUL Abateri Indici

FINANCIAR (± Δ) (%)
METODA FLUXURILOR
2019 2020
1. Excedentul brut de exploatare

2. Alte venituri de exploatare (+)

3. Alte cheltuieli de exploatare (-)
4. Venituri financiare (+)
5. Cheltuieli financiare (-)
6. Impozit pe profit (-)
7. Capacitate de autofinanţare
8. Dividende distribuite (-)
9. Autofinanţare
METODA ADITIVĂ
1. Rezultatul net al exerciţiului

2. Ajustarea valorii imobilizărilor şi a

provizioanelor (+)
3. Capacitatea de autofinanţare
4. Dividende distribuite (-)

5. Autofinanţarea

Capacitatea de autofinanţare (CAF) reprezintă resursa , degajată în cursul exerciţiului, de

ansamblul operaţiilor de gestiune (operaţii înregistrate în contul de rezultate, cu excepţia
operaţiunilor de cesiune).

Capacitatea de autofinaţare reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabila a

întreprinderii, la sfârşitul exerciţiului financiar, destinat să remunereze capitalurile proprii (prin
dividende datorate) şi să finanţeze investiţiile de expansiune (parte de profit repartizată pentru
constituirea rezervelor şi a fondului de dezvoltare) şi menţinere sau reînnoirea imobilizărilor) din
exerciţiile viitoare.

Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar de creştere economică a

întreprinderii, respectiv sursa financiară, generată de activitatea industrială şi comercială a
firmei, după scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadenţă.

Interesul CAF

Aşa cum ne indică şi numele său, CAF detrmină posibilitatea de autofinanţare a

întreprinderii. Cu cât CAF este mai ridicat, cu atât posibilităţile financiare ale întreprinderii sunt
mai mati. Nu numai CAF permite finanţarea imobilizărilor şi/sau remabursarea împrumuturilor,
dar ea majorează de asemenea potenţialul de îndatorare. Totuşi, el nu trebuie să asimileze CAF şi
resursa de trezorerie efectivă. Intr-adevar, o parte a CAF este deja investită în variaţia de NFR.

36
 Invers, cu cât CAF este mai redusă, cu atât dificultăţile întreprinderii riscă să fie mai
mari. In particular, un CAF negativ traduce o situaţie eminamente critică. CAF determină, de
asemenea, capacitatea de rambursare a datoriilor financiare. Băncile consideră, în genereal, rata
Datorii financiare/CAF la care ele fixează ca limită maximă 3 sau 4. In alţi termeni, îndatorirea
întreprinderii nu ar trebui să depăşească de 3 sau 4 ori CAF.

Pentru aceste motive, este recomandat de a urmări în mod atent evoluţia CAF în timp.

Ratele de rentabilitate economică

Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici

crt. (lei) Precedent Curent (± Δ) (%)

1. Marja comercială (Mc)

2. Cifra de afaceri (CA)

3. R1 = Mc/CA (1/2) (%)

4. Excedentul brut din exploatare (EBE)

5. R2 = EBE/CA (4/2) (%)

6. Rezultatul din exploatare (Rexp)

7. R3 = Rexp/CA (7/2) (%)

8. Capacitatea de autofinanţare (CAF)

9. R4 = CAF/CA (8/2) (%)

10. Rezultatul net (Rnet)

11. R5 = Rnet/CA (10/2) (%)

12. Activ imobilizat brut (Aibr)

13. Necesar fond rulment de expl. (NFRE)

14. Re1 = EBE/(Aibr+NFRE)[4/(12+13)]

15. Total activ brut (Abr)

16. Re2 = EBE/Abr(4/15) (%)

17. Re3 = Rexp/Abr (6/15) (%)

18. Ponderea rez. expl.în EBE (SRexp = 6/4)

37
19. Re3 = Re2 * SRexp (16*18) (%)

20. Rata rentabilităţii veniturilor: Rv = 6/2

21. Nr. rotaţii active: Na = 2/15

22. Active circulante (Ac)

23. Nr. rotaţii active circulante: Nac = 2/22

24. Pondere active circulante: Sac = 22/15

25. Re3 = Rv * Na (20*21) (%)

26. Re3 = Rv* Nac* Sac (20*23*24) (%)

Ratele de rentabilitate financiară – efectul de levier

Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici

crt. (mii lei) Precedent Curent (± Δ) (%)

1. Rezultatul din exploatare(Rexp)

2. Cheltuielile financiare (Chfin)

3. Capitalul propriu (C)(Activ – Datorii)

4. Rata rentab.fin.brute(Rfbr)[(1-2)/3] -%

5. Rezultatul brut al exerciţiului (Rexbr)

6. Capitalurile permanente (Cp)

7. Rata rentab.cap.perm. (Rcp) (5/6) - %

8. Activul total net (A)

9. Rata rentabilit. econ.(Rebr) (1/8) - %

10. Datoriile totale (D)

11. Levierul financiar (LF) (10/3)

12. Rata dobânzii (d) (2/10)

13. Impozitul pe profit (I)

14. Cota procentuală (i) (13/5) - %

15. Efect levier financ.br(ELFbr)(4 – 9)-%

16. Efect levier fin.br. ELFbr = LF(Re – - - - -

38
 d)

17. Rata rentab.fin.nete (Rfn) [4*(1-i)] - %

18. Rata rentab.econ.nete(Ren)[9*(1-i)]-%

19. Efect levier financ.net(ELFn) (17–

18)%

20. Efect levier fin.net (ELFn)[16*(1-i)]- %

NR.CRT. INDICATOR FORMULĂ 2019 2020

A Rate de rentabilitate comercială
1 Rata marjei comerciale Rmc = Mc/Vânzări de
mărfuri
2 Rata marjei de Rebe = EBE/CA
exploatare
3 Rata marjei nete Rmn = Rezultatul net al
exerciţiului/CA
4 Rata marjei nete de Rmne = RE/CA
exploatare
5 Rata marjei brute de Rmbaf = CAF/CA
autofinanţare
6 Rata marjei asupra valorii Rmva = EBE/VA
adăugate

5. INDICATORI DE FINANŢARE
-RON-

Nr.
Indicator Formula 2018 2019 2020
crt.

1 Capital Permanent Cper

2 Active Imobilizate AI

3 Structura finantarii Cper/AI

4 Capital Propriu Cpr

5 Autonomia financiara Cpr/Cper

6 Datorii pe termen lung Dtl

7 Independenta financiara Cpr/Dtl

8 Active Curente Ac

39
 9 Pasive Curente (Dts) Pc

10 Lichiditatea generala Ac/Pc

11 Stocuri S

12 Lichiditatea curenta (Ac - S)/Pc

13 Disponibilitati Disp.

14 Total Activ Ta

(Disp./
15 Lichiditatea la vedere
Pc)*100(%)

16 Fondul de Rulment Net Cper – AI

Finantarea activelor
17 FRN/Ac
curente

18 Finantarea stocurilor FRN/S

Rata lichidităţii generale sau rata capacităţii de plată a ciclului de exploatare reflectă
posibilitatea activelor circulante de a se transforma într-un termen scurt în lichidităţi pentru a
satisface obligaţiile de plată exigibile. Lichiditatea globală se apreciază favorabilă atunci când
rata lichidităţii generale are o mărime supraunitară, cuprinsă între 2 şi 2,5.

6. INDICATORI DE GESTIUNE
-RON-

Nr. crt. Indicator Formula

2018 2019 2020

1 Cifra de Afaceri CA

2 Stocuri S

3 Durata de rotatie a stocurilor (S/CA)*360(zile)

4 Creante Cr

5 Durata de incasare a creantelor (Cr/CA)*360(zile)

6 Datorii curente (pe termen scurt) Dc

40
 7 Durata de achitare a obligatiunilor (Dc/CA)*360(zile)

Comentarii:

7. INDICATORI DE ACTIVITATE
RON

Nr
Indicator Formula
crt 2018 2019 2020

1 Cifra de Afaceri CA

2 Indice de crestere a CA (CAi/CAi-1)*100(%)

VA =
3 Valoarea adaugata Cs+Am+Imp+dob+P
N

4 Numar salariati N (pers.)

5 Cheltuieli cu personalul Cs

Productivitatea muncii pe
6 VA/N (RON/an)
baza VA

Remunerarea factorului
7 (Cs/VA)*100(%)
munca

Amortismentul (ch. cu
8 Am
amortizarile)

Cheltuieli cu impozite si
9 Imp
taxa (ct.635, 691)

10 Dobanzi Dob

Remunerarea
11 (Imp/VA)*100(%)
macroeconomiei

Remunerarea capitalului
12 (Dob/VA)*100(%)
imprumutat

41
 13 Profit net PN

14 Capital de autofinantare PN+Am

Remunerarea [(PN+Am)/
15
intreprinderii VA]*100(%)

Comentarii:

8. INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI

-RON-

Nr.
Indicator Formula
crt. 2018 2019 2020

Indicele CA
1 (CAi/CAi-1)*100 -
- baza mobila

2 Productivitatea muncii CA/N

3 Solvabilitate patrimoniala Cpr/(Cpr+Crts)

4 Lichiditate generala Ac/Pc

Innoirea capitalului social din

5 CS/Am (ani)
amortisment

6 Raportul datorii/creante D/Cr

7 Raportul datorii/CA D/CA

8 Venituri lunare salariale medii (Vs/N)/12

9 Salariul minim pe economie Smin

Indicele productivitatii muncii:

10 (Wi/Wi-1)*100 -
- baza mobila

Indicele veniturilor lunare

salariale:
11 (Vsi/Vsi-1)*100 -
- baza mobila

Comentarii:

42
9. INDICATORI DE BONITATE
Calculul indicatorilor de bonitate (metodologie bancară)

-lei-

Nr.
Indicator Formula
crt. 2018 2019 2020

1 Profit Brut Pb

2 Cifra de Afaceri CA

Rentabilitate comerciala
3 (Pb/CA)*100
bruta

4 Capital propriu Cpr

5 Credite pe termen scurt Crpts

Capital propriu + Credite

6 Cpr+Crpts
pe termen scurt

7 Solvabilitate generala Cpr/(Cpr+Crpts)

8 Active circulante Ac

9 Valoarea marfurilor Vmf

10 Datorii pe termen scurt Dpts

11 Lichiditate generala (Ac-s)/Dpts

12 Datorii totale D

13 Total Activ TA

14 Grad de indatorare (D/TA)*100

15 Venituri Totale VT

16 Cheltuieli Totale CT

17 Grad de acoperire VT/CT

43
 Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficienţei întregii
activităţi economico-financiare întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de producţie
utilizate şi a forţei de muncă, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi
vânzare.

Măsurarea rentabilităţii este dată de un sistem de rate explicative, de eficienţă,

determinate ca raport între efectele economice şi financiare obţinute (acumulare brută, profituri,
dividende etc.) şi eforturile depuse pentru obţinerea lor (activul economic, capitalurile proprii
etc.).

Ratele de rentabilitate evidenţiază caracteristicile economice şi financiare ale

întreprinderilor, permiţând compararea performanţelor industriale şi comerciale ale acestora.
Ratele de rentabilitate măsoară rezultatele obţinute în raport cu activitatea întreprinderii
(rentabilitatea comercială) şi a mijloacelor economice (rentabilitatea economică) sau financiare
(rentabilitatea financiară).

Ratele de rentabilitate comercială sau ratele marjelor beneficiare apreciază

randamentul diferitelor stadii ale activităţii întreprinderii la formarea rezultatului, fiind
determinate ca raport între marjele de acumulare şi cifra de afaceri sau valoarea adăugată.

Gradul de îndatorare exprimă raportul între datorii şi capitaluri proprii, apreciindu-se ca

fiind bun când rata este de până la 60% pentru îndatorarea generală şi de până la 30% pentru
îndatorarea financiară. Pentru a fi considerate satisfăcătoare, ratele amintite trebuie să aibă valori
între 60-100% (cea generală) şi respectiv 30-70% (cea financiară).

Totodată, prin analiza acestor rate se caracterizează situaţia îndatorării societăţii în raport
cu resursele acesteia, precum şi sursele de finanţare rezultate din activitatea însăşi a
întreprinderii. Aceste surse reprezintă în fapt rezultate financiare ale societăţii, din care aceasta
poate restitui datoriile sale.

CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI. ANALIZA SWOT.

În procesul de evaluare a unei întreprinderi, pe lângă diagnosticul de componente (juridic,
productie, piaţa şi concurenţa, calitatea producţiei, personal, financiar) o mare importanţă o are
diagnosticul global care sintetizează situaţia întreprinderii.

Prin diagnostic se identifică punctele tari şi punctele slabe în activitatea întreprinderii şi

cauzele lor.

Puncte forte -Oportunităţi Puncte forte-Ameninţări

44
 - -

Puncte slabe -Oportunităţi Puncte slabe-Ameninţări

- -

CAP. III. EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

Aplicarea abordărilor, metodelor, şi tehnicilor, respectiv a procedurilor de evaluare

adecvate, se referă la alegerea de către evaluator a două sau mai multe metode de evaluare din
categoria de metode practicate ăn domeniul evaluării firmei.

3.1. METODA ACTIVULUI NET CONTABIL (ANC)

Prin intermediul acestei metode se porneşte de la valoarea elementelor patrimoniale
înscrise în partea de activ a bilanţului contabil, respectiv de la activul contabil (AC), din care se
deduc datoriile totale înscrise în pasivul bilanţier (D) şi activele considerate non-valori (Anv).

Bilanţ încheiat la 31.12

VALORI VALORI
PASIV
ACTIV
2019 2020 2019 2020
Imobili-zări
necorpo-
rale

Imobili-zări
corpora-le

Imobili-zări
financia-re

45
 Stocuri

Creanţe

Cheltu-ieli
în avans

Dispo-
nibilităţi

Total activ

Dacă datele prezentate în bilanţul iniţial încheiat la 31 decembrie vor fi grupate, respectiv
sintetizate, acestea pot fi prezentate în următoarea formă:

VALORI VALORI
PASIV
ACTIV

2019 2020 2019 2020

Imobilizari Capital social

Stocuri Rezerve

Creante Profit

Cheltuieli in
Imprumuturi
avans

Datorii totale
Disponibilitati
exigibile

Total activ Total Pasiv

Precizări:

 Imobilizări = imobilizări necorcorale + imobilizări corporale + imobilizări financiare.

 Împrumuturi = furnizori + provizioane
 Datorii totale exigibile = datorii financiare + datorii fiscale
Datele înscrise în bilanţ reprezintă valori ce exprimă activul contabil. Pentru a determina valoarea ANC se
aplică următoarea formulă:

ANC = AC – (D + Anv), unde D = împrumuturi + datorii exigibile.

ANC2019 = RON

46
ANC2020 = RON

Aceste valori care au rezultat reprezintă valoarea patrimonială a firmei evaluată la finele fiecărui an.

3.2. METODA ACTIVULUI NET CONTABIL CORECTAT (ANCC)

Activul net corectat (ANCC) este o metodă de reevaluare care crează posibilitatea
reevaluării patrimoniului net existent al unei întreprinderi la valori reale.

Este o metodă mai frecvent utilizată cu rezultate mai apropiate de realitate sub aspectul
utilităţii.

Se aplică coeficient de corecţie în felul următor:

 La imobilizări de 1,2
 La stocuri de 1,4
 La creanţe de 0,75
În tabelele următoare sunt calculate corectările efectuate şi se determină valoarea
matematică totală a diferenţelor pe fiecare an dintre cei trei analizaţi.

2018

Valoare Coeficient Valori Diferenţe(+/-)

Element
bilanţieră mediu reevaluate(2*3) (4-2)

1 2 3 4 5

Imobilizări
1,2
nete

Stocuri nete 1,4

Creanţe 0,75

Valoarea matematică totală a diferenţelor

2019

Valoare Coeficient Valori Diferenţe(+/-)

Element
bilanţieră mediu reevaluate(2*3) (4-2)

1 2 3 4 5

47
 Imobilizări
1,2
nete

Stocuri nete 1,4

Creanţe 0,75

Valoarea matematică totală a diferenţelor

2020

Valoare Coeficient Valori Diferenţe(+/-)

Element
bilanţieră mediu reevaluate(2*3) (4-2)

1 2 3 4 5

Imobilizări
1,2
nete

Stocuri nete 1,4

Creanţe 0,75

Valoarea matematică totală a diferenţelor

Pe baza determinării elementelor corectate se întocmeşte bilanţul comparativ între datele

rezultate prin corectare şi datele înscrise în bilanţ la data de 31 decembrie a fiecărui an.

Valoarea înscrisă Valoarea corectată

Activ
2018 2019 2020 2018 2019 2020

Imobilizari

Stocuri

Creante

Cheltuieli in
avans

Disponibilitati

48
 Total Activ

Valoarea înscrisă Valoarea corectată

Pasiv

2018 2019 2020 2018 2019 2020

Capital social

Rezerve

Profit

Plus din
reevaluare

Imprumuturi - -

Datorii
- -
exigibile totale

Total Pasiv

Relaţia de calcul este:

ANCC = ACC – Dtcc, unde: ACC = activul contabil corectat;

Dtcc = datorii totale contabile corectate.

Dtcc = datorii exigibile + împrumuturi\

ANCC 2018 = …RON

ANCC2019=….. RON
ANCC2020 = …. RON

3.3. METODA DISCOUNT CASH-FLOW

Cunoscut în literatura de specialitate şi sub denumirea de Discounted Cash Flow (DCF),
noţiunea de cash-flow reprezintă fluxul de disponibilităţi băneşti al trezoreriei, fluxul de numerar
care, de obicei, se obţine din activitatea de bază a oricărei întreprinderi.

Această metodă ia în calcul fluxul de numerar pe care îl poate genera o societate

comercialădacă ar fi achiziţionată într-un process de vânzare – cumpărare. Pentru aceasta se
evaluează pentru fiecare perioadă în parte fluxul de numerar, urmându-se calcularea şi

49
actualizarea acesteia într-o perioadă de timp în care firma analizată va trece în proprietatea
cumpărătorului.

Veniturile se modifică astfel:

 2021 – cresc cu 10%

 2022- cresc cu 15%
 2023 –cresc cu 10%
Cheltuielile se modifică astfel:

 2021 – cresc cu 12%

 2022- cresc cu 10%
 2023 –cresc cu 10%

Amortizarea se modifică astfel:

 2021 – creşte cu 12%

 2022- creşte cu 13%
 2023 –creşte cu 15%

Provizioanele şi rezervele se modifică astfel:

 2021 – cresc cu 10%

 2022- cresc cu 15%
 2023 –cresc cu 14%
∆NFR se modifică astfel:

 2021 – creşte cu 9%
 2022- creşte cu 0,1%
 2023 –creşte cu 1%

Societatea nu face investiţii pe termen scurt în perioada previzionată.

Ani

2020
Nr.
Crt. Elemente de calcul actual 2021 2022 2023

1 Venituri

2 Cheltuieli

3 Profit brut

Impozit pe profit
4 (%)

50
 5 Profit net

Ani

2020
Nr.
Crt Elemente de calcul actual 2021 2022 2023

1 Profit net

2 Amortizare

3 Provizioane si resurse

4 ∆NFR

5 Investitii

6 CF anual

7 Valoarea reziduala

Factor de actualizare
8 14%

9 CF anual actualizat

Metoda cuprinde 3 etape :

a). Determinarea fluxirilor de mijloace bǎneşti viitoare
Procesul de determinare a fluxurilor de mijloace bǎneşti începe cu planificarea
rezultatelor financiare ale întreprinderii pentru o anumitǎ perioadǎ. Planificarea veniturilor este
una dintre cele mai importante etape ale acestui proces, deoarece toţi ceilalţi indicatori vor fi
modelaţi pe baza creşterii veniturilor.
CashFlow= Profit net+amortizǎri+provizioane-NFR-investiţii

b).Calculul valorii reziduale

 Dupǎ 3 ani de activitate, firma analizatǎ va avea o valoare rezidualǎ care se determinǎ
înmulţind cash flow-ul din ultimul an cu numǎrul de ani.
 Valoarea rezidualǎ = CF ultimul an *3=1 428 264 lei
c).Determinarea valorii întreprinderii

51
 Valoarea întreprinderii e o sumǎ de cashflow actualizat+ valoarea rezidualǎ actualizatǎ .
 Factorul de actualizare utilizat este de 14%.

 CashFlow actualizat =
CF 1 act + CF 2 act + CF 3 act

CashFlow actualizat=
Valoarea rezidualǎ actualizatǎ=
Valoarea firmei=

RECONCILIEREA VALORILOR – OPINIA SI CONCLUZIILE

EVALUATORULUI, VALOAREA ESTIMATA PROPUSA

Prin metoda bazata pe active - Metoda ANC, valoarea capitalului actionarilor este de
………… RON;
Prin metoda bazata pe venit - Metoda CFNact, valoarea capitalului actionarilor este
de ……………….. RON.
Valoarea propusa de evaluatori este ………….. RON.

Concluziile evaluatorilor:

Valoarea estimata a societatii ………. in vederea continuarii normale a activitatii

economice este de: ………… RON la data de 31.12.2020.
Comisia de evaluatori, a ajuns la concluzia ca valoarea estimata prin metoda ANC
reflecta cel mai bine valoarea actuala a societatii …………. conform scopului evaluarii:
pentru continuarea normala a activitatii economice. (ANCC)

52