NUME: Gavrila Corina-Ionelia

CLASA: 2A

Alunecările de teren
 Sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc procesul de deplasare, mișcarea
propriu-zisă a rocilor sau depozitelor de pe versanți, cât și forma de relief rezultată.
Procesul de alunecare include trei faze:

 faza pregătitoare, de alunecare lentă, incipientă (procese anteprag);

 alunecarea propriu-zisă (trecerea peste pragul geomorfologic);
 stabilizarea naturală (echilibrarea, procese postprag)
În cazul unor procese clasice, tipice, forma de relief se definește prin:

 râpa de desprindere,
 corpul alunecării,
 fruntea alunecării
 suprafața de
alunecare
Alunecările de teren se
pot forma din cauza:
defrișării
pădurilor(copacii
fixează solul și previn
apariția unor astfel de
incidente)

cutremurelor

ploilor abundente
dintr-o anumită
zonă(pământul se înmoaie și se desprinde de versanți)

In raport de structura geologica care indeplineste intr-o anumita masura si un rol genetic:

-         alunecarile consecvente, se produc prin deplasarea materialelor in sensul inclinarii in

stratele geologice

-         alunecarile subsecvente declansate in general perpendicular pe directia de inclinare a

stratelor 111c23b

-         alunecari insecvente declansate in neconcordanta sau in opozitie   cu inclinareastratelor

( se poate include si obsecventa)

Ultimele doua tipuri sunt denumite global - alunecari asecvente, considerandu-se,in principiu,

ca structurile ca pozitie se opun directiei de miscare sau de declansare. Declansarea este initial
o surpare, dupa care urmeaza alunecarea propriu-zisa.

           In dependenta de influenta preponderenta a unor formatiuni geologice (indeplineste si

un vadit caracter genetic), se individualizeaza:
NUME: Gavrila Corina-Ionelia
CLASA: 2A

-         alunecarile plastic - sufozionale (sufozional - plastice)

-         alunecarile noroiase (curgeri noroioase sau curgeri de noroi

               In raport de grosimea formatiunilor geologice afectate de alunecare, care obisnuit

sunt subtiri, se disting:

-         alunecari superficiale, care afecteaza patura de sol, dar antreneaza si depozite de panta,
deluvii, cu grosimi mici si foarte mic

       In raport de grosimea mare a formatiunilor geologice, dar si de elementele structurale

specifice acestor roci, sunt diferentiate:-         alunecarile profunde care afecteaza masa
depozitelor cuaternare ori depozite mai vechi; depozite cuaternare care se gasesc pe versanti
accentuat inclinati (20-30 grade); versantii sunt brazdati de trepte mici sau poduri inclinate
acoperite cu vegetatie. In unele locuri aceste trepte sunt denumite "campuri sterpe" ( de
exemplu, in spatiul dobrogean, la Rasova, Dunarea, Capidava, Topalu, etc.). Cu totul
accidental, procesul poate sa imbrace si aspectul de solifluxiune ( ca de exemplu la
Cochirleni, Cernavoda Capidava). Alunecarile profunde dezvoltate pe 30 grade. Adancimea
patului de alunecare poate sa masoare 5-10 m.

Conditiile preponderent litologice cu intercalatii de specific morfogenetic in spatiul carpatic si

in cel subcarpatic pot conduce la individualizarea de:

Alunecari masive de versant, specifice unor masive din Carpatii flisului; au fost cercetate cu
precadere in Carpatii de Curbura. Sunt foarte alungite desfasurandu-se de la cumpana de ape
pana in albiile raurilor. Alunecarile se desfasoara pe toata integralitate lor, dar mai ales pe
sectoare care au tendinta de continuitate (sa se uneasca). Cauza declansarii lor: frecventa
argilelor si a marnelor in cadrul flisului, energia de relief si densitatea fragmentarii cu valori
mari, efectele
miscarilor
neotectonice de
inaltime (circa 2-3
mm/an), defrisarile.
Pentru alunecarile
mult mai vechi au
avut importanta
conditiile unui
climat de tip
periglaciar ( ne
referim la intervalul
würm). Alunecarile
se dezvolta pe
versantii marilor vai
carpatice cu energie
de relief maxima (de
exemplu, intervale
valorice de 270-545
m/kmp); frecvent alunecarile sunt legate de dinamica morfohidrografica a acestor rauri.
Eroziunea laterala provenind din partea concava a meandrului creeaza dezechilibre la baza
versantului si, deci, exista conditii pentru alunecari de teren masive. In cadrul acestor
NUME: Gavrila Corina-Ionelia
CLASA: 2A

alunecari exista si influenta unui ciclu morfodinamic, dar cu implicatii si de conditii

structural-litologice, reprezentand raportul meandru-alunecare, in sensul ca fruntile
alunecarilor limiteaza dezvoltarea laterala a meandrului si, numai dupa ce materialul alunecat
in albia raului este transportat de apa, meandrul devine activ (dinamic). Mai recent, defrisarile
au reactivat partial asemenea alunecari vechi, fosilizate,  inclusiv prin construirea de drumuri,
aplicarea tehnicilor de nivelare a unor suprafete sau forme de relief, etc. Viiturile, in decursul
timpului, dar si recent (de exemplu primavara anului 1998), au dovedit ca indeplinesc un rol
important in reactivarea acestor alunecari masive de versant. Drenajul subteran a pus in
evidenta faptul ca inclusiv panze de apa captate, interceptate, pot determina reactivarea
alunecarilor masive de versant; panze de apa blocate datorita drenarilor infundate s.a., captari
de izvoare, etc., intervin alaturi de conditii structural-litologice in procesul de reactivare a
multor alunecari masive de versant.

Alunecari amplasate pe structuri monoclinale din zona subcarpatica (de exemplu, sectorul

Murgesti-Motohani, puternic afectat de alunecari in anul 1970). Un prim semn al
declansarii  acestor aluneacri il constituie aparitia pe versanti a unor fisuri si crapaturi
transversale si longitudinale pe care se infiltreaza apa, dupa care se produce desprinderea
maselor de pamant situate sub rape de desprindere. Sunt frrecvente situatiile cand din punct de
vedere mineralogic, in argile, cresterea cantitatii de mineral de tip montmorillonit (pana la 60-
70%), determina marirea plasticitatii si activitatii coloidala, paralel cu scaderea rezistentei la
forfecare.