Sunteți pe pagina 1din 30

TCI – Evaluare curentă

MODULUL 1. Noțiuni generale despre evoluția, structura și funcționarea sistemelor de


calcul
Calculatorul este un ansamblu de echipamente și produse program destinate pentru prelucrarea
automată a datelor conform cerințelor utilizatorului.
Software - sistem de programe ce include componentele logice ale calculatorului - produse program, care
indică componentelor fizice interpretarea semnalelor și operațiilor de efectuat asupra datelor.
Hardware - sistemul de echipamente ce include componentele fizice ale calculatorului, folosite la
culegerea, memorarea, procesarea, transmiterea și redarea datelor.
Sistemele de calcul sunt utilizate în diverse domenii, în special:

 mediul de afaceri;
 aviatie si transporturi;
 domeniul medical;
 domeniul educational;
 divertisment;
 bancar, etc.
Sistemele de calcul (calculatoarele) au următoarele funcții:
1. de introducere a informației în sistem;
2. de memorare și regăsire a informației;
3. de prelucrare a informației;
4. de extragere a informației din sistem.
Etapele de evoluție a sistemelor de calcul:

 Prima revoluție industrială – Industry 1.0 - sfârșitul secolului 18, începutul secolului 19, având ca
impact tehnic mecanizarea proceselor de producție;
 A doua revoluție industrială – Industry 2.0 - sfârșitul secolului 19, a culminat cu apariția unei noi
surse de energie: electricitatea;
 A treia revoluție industrială – Industry 3.0 - începe practic, în cea de-a doua jumătate a secolului 20
și se întrepătrunde într-o oarecare măsură cu cea de-a patra, care se desfășoară chiar în zilele
noastre. Acest al treilea val revoluționar are ca punct culminant apariția unei noi surse de energie și
anume energia nucleară.
 A patra revoluție industrială – Industry 4.0 - își are originea la începuturile mileniului 3, odată cu
apariția Internet-ului. Este singura revoluție care nu își are rădăcinile în descoperirea unei noi forme
de energie, ci are la baza cel mai nou fenomen tehnologic – digitalizarea.
Generațiile de calculatoare:
 Prima generație (1945-1955);
 A doua generație (1956-1963);
 A treia generație (1964-1970);
 A patra generație (1971-2003);
 A cincea generație (2003 - prezent).
Dispozitive periferice de intrare/ieșire:
 monitor - principalul dispozitiv periferic de ieșire, ce permite afișarea informațiilor aflate în
calculator și este alcătuit din dispozitivul de afișare și placa video/grafică;
 scanner - dispozitiv periferic ce permite digitalizarea documentelor tipărite și introducerea lor în
calculator;
 modem - echipament ce permite conectarea unui calculator la Internet;
 tastatura - dispozitiv periferic de intrare a datelor în calculator;
 imprimanta - dispozitiv de ieșire care furnizează rezultatele sub forma unui document tipărit.

MODULUL 2. Definirea conceptelor TIC și e-Learning. Clasificarea instrumentelor TIC


Tehnologii informațioanale și comunicaționale (TIC) – set de instrumente şi resurse tehnologice digitale
folosite pentru comunicare, creare, transmitere, stocare şi gestionare a informaţiei.
TIC în educație presupune utilizarea Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţionale pentru organizarea
şi asistarea procesului de predare învăţare.
e-Learning - procesul de învăţare, formare sau instruire prin mijloace electronice. e-Learning implică
utilizarea unui calculator sau alt echipament digital (telefon mobil, tabletă, etc.) într-un mod special pentru
a oferi formare sau materiale de studiu şi educaţionale.
Învățarea digitală - dobândirea de cunoştinţe şi aptitudini folosind tehnologii digitale, cum ar fi cursurile
asistate de calculator sau bazate pe Internet, accesate local sau prin reţele de bandă largă.
Învăţarea Web este o subcomponentă de e-Learning şi se referă la învăţarea instrumentată de un sistem
de navigare Web.
Instruirea mixtă (blended learning) este un model de instruire, care combină metodele tradiţionale de
instruire în sala de clasă cu instrumente şi soluţii de e-Learning.
Instruirea la distanţă şi deschisă - o metodă de a livra oportunităţi de învăţare, caracterizate prin
separarea instructorului şi cursantului în timp și/sau spaţiu.
Învăţarea continuă (Lifelong Learning, LLL) - abordare globală a procesului de cunoaştere, care permite
o adaptare rapidă şi continuă la provocările erei informaţionale şi a noilor principii economice.
Drepturile cursanților în învățarea continuă - un individ care învăţă continuu este activ, poate să-şi
planifice activităţile de învăţare, să se autoevalueze, să înveţe de la diferite categorii de instructori, în cele
mai diverse condiţii, să folosească diferite strategii de învăţare şi să integreze cunoştinţele din diferite
domenii.
Mediu virtual de învăţare (Virtual Learning Environment, VLE) este un set de instrumente de predare şi
învăţare concepute pentru a extinde experienţa de învăţare a cursanţilor (studenţilor) prin utilizarea
instrumentelor TIC.
Principalele componente ale unui sistem VLE includ:

 resursele software;
 link-uri la resursele externe;
 echipamente hardware: servere de aplicaţii, de conţinuturi, Internet, echipamente de reţea.
Abrevieri des folosite:

 VLE - Virtual Learning Environment, mediu virtual de învățare;


 LSS - Learnins Support Systems, sistem de suport a învățării;
 LMS - Learning Management System, sistem de gestionare a învăţării;
 LCMS - Learning content management system, sistem de management al conţinutului.
Instrumente de învăţare online
În continuare vom realiza o detaliere a instrumentelor software pentru e-Learning. Numărul acestor
instrumente este foarte mare. Centrul pentru Instruire şi Tehnologii de performanţă din Marea Britanie
(Centre for Learning & Performance Technologies), propune următoarea clasificare a instrumentelor
software pentru e-Learning, însoţită de lista celor mai performante unelte în fiecare categorie:
Instrumente TIC în învăţarea modern:
1. Instrumente hardware – echipamentele digitale universale sau specializate, utilizate pentru
asigurarea procesului de instruire:
 Echipamente de prezentare - monitoare video, proiectoare multimedia, table interactive.
Asigură perceperea vizuală şi sonoră pasivă sau interactivă a datelor în format digital;
 Echipamente specializate - de preluare a imaginilor, secvenţelor video şi sonore;
 Echipamente de stocare - diverse medii de stocare a datelor.
2. Instrumente de comunicare – instrumentele software şi hardware folosite pentru organizarea
procesului de comunicare, atât sincron, cât şi asincron:
 Dintre instrumentele universale pentru comunicare sincronă individuală sau în grup, cele
mai cunoscute sunt: Skype, Google Meet, Zoom, sisteme specializate pentru videodifuzare şi
videoconferinţe, etc;
 Din instrumentele pentru comunicarea asincronă cele mai des utilizate sunt: e-mail, forum,
blog, grupuri de discuţii, RSS, repozitorii pentru imagini, texte şi video (Slideshare, Google
albums, YouTube, etc).
3. Instrumente software – resurse digitale de diferite tipuri:
 Resurse pasive – documente text, imagini, secvenţe sonore sau video, dicţionare digitale,
care pot fi accesate în bază legală, amplasate local, pe un suport de date sau în reţea;
 Obiecte de învăţare standardizate – obiecte interactive, care permit intervenţia persoanei
instruite pentru realizarea unor activităţi practice, exerciţii sau teste, realizate în
conformitate cu standardele internaţionale din domeniu;
 Aplicaţii de simulare – aplicaţii care modelează fenomene şi evenimente reale printr-un set
de formule matematice;
 Aplicaţii pentru evaluare – produse software instalate local sau online, care permit crearea
testelor pentru evaluări curente, intermediare sau finale, precum şi analiza, stocarea şi
transmiterea rezultatelor către evaluator sau către un sistem de management al învăţării;
 Sisteme de management al învăţării (Learning management system, LMS) – aplicaţii
software cu baze de date integrate, care conţin date privind progresul, eficienţa învăţării,
conţinuturi instructive şi date privind utilizarea lor de către cei instruiţi în format digital;
 Sisteme de management al conţinutului (Learning content management system, LCMS)-
aplicaţii software pentru dezvoltarea, managementul şi publicarea ulterioară a resurselor
educaţionale (conţinuturilor) prin intermediul LMS.

MODULUL 3. Cloud Computing - noțiuni generale, direcții de utilizare, caracteristici,


clasificare.
Cloud Computing este o tehnologie Internet de stocare a datelor la distanță.
Calitățile esențiale ale Cloud Computing:
Conceptul de cloud computing a fost abordat pentru prima dată în anul 1997 de către profesorul
Ramnath K. Chellapa de la Școala de Afaceri Goizueta a Universității Emory (Atlanta, Georgia, SUA).
Cloud Computing în literatura științifică există numeroase definiții ale acestui concept. Dar cele mai
multe dintre ele definesc cloud computing-ul ca „grup de calculatoare distribuite ce oferă resurse și servicii
la cerere prin Internet, ... infrastructură IT partajată, ce conține grupuri mari de sisteme legate între ele”.
Cercetătoarea Mitan E. consideră că aceste tehnologii sunt o modalitate ușoară și scalabilă de partajare a
resurselor pe Internet, ele fiind un produs al tehnologiei Internet Computing, ce aparține claselor High
Performance Computing (HPC) și High Networking (HN).
În contextul dat, autoarea definește tehnologiile cloud ca fiind „un ansamblu distribuit de servicii
(găzduire servere, medii de stocare, resurse hardware și software), ce oferă siguranța maximă a datelor și
condiții tehnice, care garantează funcționarea neîntreruptă a aplicațiilor, chiar dacă utilizatorii nu cunosc
amplasarea și configurația fizică a sistemelor ce furnizează aceste servicii”.
Gherman T. definește acest concept ca fiind „un set de tehnologii și modele de servicii bazate pe Internet,
care se axează pe utilizarea și furnizarea de aplicații informatice, a resurselor cu spații de memorare,
capacități de prelucrare și stocare a informațiilor”.
O definiție mai amplă a termenului cloud computing  a fost formulată în anul 2011 de de către Peter Mell
și Timothy Grance de la National Institute of Standards and Technology (NIST).
Cloud Computing (definiția NIST) – model care permite accesul la rețea într-un spațiu comun de resurse
de calcul configurabile (de exemplu: rețele, servere, spații de stocare, aplicații și servicii), care pot fi
furnizate rapid și eliberate cu un efort minim de gestionare sau interacțiune cu furnizorul de servicii.
Caracteristicile esențiale ale Cloud Computing:
Modele de servicii Cloud Computing
Modelele de servicii sunt modelele de referință pe care se bazează Cloud Computing. Acestea pot fi
clasificate în trei modele de servicii de bază, după cum sunt enumerate mai jos:
 Infrastructura ca serviciu ( IaaS, ing. Infrastructure-as-a-Service) este oferit ca o oportunitate de
a utiliza infrastructura cloud pentru a gestiona independent procesarea, stocarea, rețelele și alte
resurse de calcul fundamentale, de exemplu, un consumator poate instala și rula software
arbitrar, care poate include sisteme de operare, platformă și aplicații software;
 Platforma ca serviciu ( PaaS, ing. Platform-as-a-Service) reprezintă un model în care
consumatorului i se oferă posibilitatea de a utiliza infrastructura cloud pentru a găzdui software-
ul de bază pentru implementarea ulterioară a aplicațiilor noi sau existente pe acesta (aplicații
replicate proprii, personalizate sau achiziționate);
 Sistemul de operare ca serviciu ( SaaS, ing. Software-as-a-Service) este un model în care
consumatorul are posibilitatea de a utiliza software-ul aplicației furnizorului care rulează în
infrastructura cloud și este accesibil de pe diferite dispozitive client sau printr-un client subțire,
de exemplu, dintr-un browser (de exemplu, poștă web) sau prin interfața programului.
Modele de implementare Cloud Computing
 Cloud public – serviciu public disponibil 24/7, utilizat de un număr nelimitat de utilizatori;
infrastructură partajată; acces partajat la Internet; administrare sisteme de operare și aplicații;
date protejate la nivel virtualizat; costuri de tip plată per utilizare (pay-as-you-go); resurse lansate
pe bază de auto-servire; protecție redusă de securitate; limitări de capacitate fizică a grupului de
resurse partajate; performanțe reduse a capacității de procesare; utilizatorul nu deține controlul
resurselor fizice. Specialiștii din domeniul IT utilizează acest model ca mediu de testare,
dezvoltare, găzduire web și e-aplicații. Exemple de cloud public: Windows Azure Services
Platform, Amazon Web Services, Google App Engine, etc;
 Cloud privat – serviciu disponibil 24/7 cu SLA (Service Level Agreement); este utilizat de o singură
companie, organizație sau instituție; infrastructură hardware și servicii de comunicații de date
dedicate; configurație personalizată; securitate adaptată; costuri mai mari, fixe, predictibile;
infrastructură cu elemente de virtualizare; utilizatorul deține controlul asupra resurselor fizice de
cloud. Este utilizat pentru: aplicații de business, sisteme de procesare baze de date, medii de
rezervă din planul de recuperare în caz de dezastru, medii de salvare a datelor. Exemple de cloud
privat: VMWare, vCloud Director, OpenStack, etc;
 Cloud hybrid – model public disponibil 24/7; este utilizat de un număr nelimitat de utilizatori;
combinație a modelului cloud public și a celui privat; infrastructură partajată; acces partajat la
Internet; administrare sisteme de operare și aplicații; costuri de tipul plată per utilizare (pay-as-
you-go). Este utilizat de specialiști pentru securitate pe un mediu de rezervă cu distribuire în mai
multe locații, aliniere în caz de dezastru, etc;
 Cloud comunitar – infrastructură partajată între mai multe companii, organizații, instituții cu
preocupări comune; găzduit și administrat intern sau de către o terță parte; o combinație a
modelelor precedente pentru a rula aplicații și/sau sisteme.
Beneficiile utilizări cloud computing în procesul educațional:

 Creșterea accesibilității – resursele educaționale sunt disponibile oricând, de oriunde și de pe


orice dispozitiv cu conexiune la Internet; actorii procesului educațional pot obține acces
omniprezent la toate resursele de cloud, cu o disponibilitate optimă pe tot parcursul anului;
 Recuperarea datelor – posibilitatea de backup periodic, pentru a preveni dezastrele natural;
 Reducerea costurilor – plată conform consumului și creșterea calității serviciilor, cu costuri reduse
pentru infrastructura hardware; creșterea duratei de viață a soluțiilor IT și scăderea semnificativă
a timpului de management IT; diminuarea costurilor pentru întreținerea echipei de dezvoltare
software, de suport tehnic, precum și a echipei de testare resurse IT, etc;
 Brainstorming – prin reunirea într-un singur loc a mai multor oameni cu diferite nivele de
cunoștințe, ceea ce implică schimbul de idei; fiecare membru al echipei poate accesa, partaja,
edita documente în orice moment de timp; vizibilitate și posibilitate de colaborare între membrii
echipei;
 Securitate – eliminarea posibilității de fraudă, documentele sunt disponibile din contul personal
de pe orice dispozitiv, datele pot fi accesate în regim online de la distanță;
 Îmbunătățirea performanței calculatoarelor – la accesare aplicațiilor în cloud calculatoarele au
mai multe resurse de calcul disponibile și rulează mai rapid, deoarece sunt mai puține programe și
procese încărcate în memoria lor;
 Creșterea puterii de calcul – un calculator cu mai puține programe accesate la nivel local are o
performanță mai bună;
 Găzduire în cloud și creștere a potențialului ecologic - prin găzduirea majorității serviciilor
educaționale în cloud, instituțiile de învățământ nu vor trebui să întrețină centre de date
costisitoare și voluminoase, ceea ce va economisi puterea de procesare din partea clientului și va
mări potențialul ecologic al tehnologiilor cloud, adică vor diminua consumul de energie a
instituției, prin urmare, vor reduce emisiile de carbon;
 Spațiu nelimitat de stocare – datele stocate în cloud pot fi păstrate timp îndelungat și pot fi
accesate și utilizate la necesitate, iar prin utilizarea acestor spații de stocare crește eficiența și
mobilitatea educației;
 Îmbunătățirea compatibilității între sistemele de operare – cloud computing este configurat
pentru a rula automat mai multe sisteme de operare, astfel, utilizatorul se poate conecta și poate
partaja documente cu calculatoarele pe care rulează Windows, Mac OS, Linux, etc;
 Update instant pentru software – utilizatorii au acces la cea mai nouă versiune de software, fără
a fi nevoiți să facă ei înșiși update;
 Reducerea problemelor legate de întreținere – sunt necesare mai puține servere, ceea ce
înseamnă mai puțină infrastructură hardware și software, și respectiv, reducerea timpului și
costurilor pentru achiziționare, întreținere și actualizare a lor;
 Portabilitatea documentelor – disponibilitate imediată;
 Mai puține resurse hardware pentru utilizatori – nu mai sunt necesare resurse hardware
performante;
 Facilitatea colaborării între grupuri – comunicarea și colaborarea în timp real;
 Facilitarea dezvoltării competențelor - de comunicare, digitale, creativitate, de cercetare;
 Elasticitate și scalabilitate – în învățământul tradițional, necesitatea (cererea) unui nivel ridicat al
resurselor de calcul, mai ales în perioada de vârf al activităților educaționale,depășește de obicei
resursele disponibile (oferta), iar acest lucru provoacă o reducere substanțială a calității
sistemului de învățământ. Cloud computing asigură, cu o siguranță maximă, satisfacerea tuturor
cerințelor în continuă schimbare ale instituțiilor de învățământ, fără a fi necesară suplinirea
infrastructurii IT;
 Mediu educațional eficient, dinamic și diversificat – elevii/studenții sunt familiarizați cu o
varietate de instrumente software și resurse relevante;
 Facilități de management – impactul redus al erorilor de sistem datorită mediului de redundanță
ridicată; standardizare și interoperabilitate ridicate; grad sporit de calitate, flexibilitate, siguranță,
securitate, nivel consolidat de expertiză și protecție;
 Creșterea eficienței – cost total redus al investițiilor IT; sisteme IT consolidate; elaborare și testare
aplicații fără investiții capitale; consolidare accelerată a centrului de date;
 Creșterea agilității – utilizare la nevoie; creștere/reducere imediată a resurselor de procesare;
alinierea cheltuielilor cu cererea, prin mecanismul de plată pentru capacitatea utilizată; utilizare
optimizată a tehnologiilor informaționale;
 Inovație – implementarea rapidă a noilor tehnologii; acces la inovații cu reducerea riscurilor și
facilitarea lor prin dezvoltarea rapidă a sistemelor IT;
 Individualizarea procesului educațional – conform necesităților, capacităților și intereselor
studentului.

MODULUL 4. Noțiuni generale despre Internet


Internetul este o rețea vastă de calculatoare care leagă milioane de rețele mai mici din întrega lume.
Rețea un grup de calculatoare și echipamente de calcul conectate pentru a partaja informații și resurse.
Protocol de comunicație acel protocol care descrie toate regulile și protocoalele de transmitere a datelor
în această rețea.
Modelul de Referință OSI o stivă de protocoale de comunicație, ierarhic foarte des folosit pentru a
realiza și interpreta o rețea de calculatoare. Acest model are 7 straturi numite nivele.
Protocol setul de reguli și convenții folosit pentru transmiterea informației într-o rețea de calculatoare, el
definește modul în care sunt transmise datele în rețea și ce fel de informație de control (adrese, lungime) i
se mai atașează.
Abrevieri des utilizate:
 OSI - model de referință, Open Systems Interconection;
 IP - unul din cele mai importante protocoale din Internet, Internet Protocol;
 TCP - protocol de transmitere a datelor prin iInternet, Transmission Control Protocol;
 UDP - protocolul de utilizare a dateor în Internet, User Datagram Protocol;
 ISP - furnizori/provaider de servicii Internet, Internet Service Providers;
 DNS - sistemul de adresare pe Internet, care se utilizează pentru a transla numele de domenii în
adrese IP, Domain Name System;
 SMTP - protocol folosit de către serverul și clientul de mail pentru a schimba mesajele e-mail,
System Mail Transfer Protocol;
 HTTP - protocol utilizat de serverul web și programul de navigare pentru a transfera paginile web,
Hyper Text Transfer Protocol;
 FTP - protocol pentru transfer de fișiere, File Transfer Protocol;
 HTML - limbaj de programare pentru crearea paginilor web, Hyper Text Markup Language;
 URL - adresă web, Uniform Resource Locator.
Internet vs Intranet vs Extranet
Intranet - o rețea particulară cu principii de funcționare similare cu cele ale Internet-ului, dar cu acces
restrâns - de exemplu Intranet-ul sau Intranet-urile unei companii particulare, la care primesc acces numai
angajații companiei. Intranet-urile sunt de obicei separate de Internet.
Extranet - un Intranet particular al unei companii, la care însă au acces (măcar parțial) și anumite
persoane sau grupe externe autorizate din alte companii, ca de exemplu de la firme furnizoare sau firme
cliente. Accesul la Extranet-uri are loc de obicei prin intermediul Internet-ului.
Diferențele dintre Internet, Extranet și Intranet

Acces la Internet – exită 6 metode de cuplare fizică a unui calculator sau aparat „inteligent” (smart) la
Internet.
Navigare pentru accesarea și vizualizarea resurselor din Internet se folosesc programele de navigare
(browser).
Browser-ul este un program care prelucrează fişiere în format HTML.
Modelul client-server unul dintre principiile web-ului este modelul client-server, browser-ul fiind
aplicația client, iar serverul HTTP (serverul web) fiind aplicația server.
Adrese web toate paginile web au câte o adresă web. Adresă Web este denumită în general o adresă URL
(Uniform Resource Locator - descriptor uniform de resurse). Fiecare pagină Web deţine o adresă unică, de
aceea o pagină preferată poate fi regăsită mereu şi se poate reveni cu uşurinţă la ea ulterior.
Formula de scriere corectă a adresei web
<protocol>://<nume_DNS>/<nume_local>
Server – termenul server are un dublu înțeles:
 din punct de vedere hardware este un calculator specializat/dedicat ce oferă anumite servicii altor
calculatoare din rețea, administrează resursele rețelei (fișiere, imprimante, etc);
 din punct de vedere software este un program ce rulează pe un calculator (ce poate fi un calculator
server) și care oferă informații și servicii altor programe care îl apelează.
Programul client este un program ce rulează pe un calculator (host), pornit de către utilizator, și care
cere informații sau folosește serviciile oferite de serverele de pe Internet.
Porturi când un client se conectează la un calculator, trebuie să îi indice ce serviciu (program server) vrea
să acceseze, cu ce program (server) vrea să comunice. Selectarea server-ului din setul de servere ce rulează
pe un calculator este realizat prin așa-numitele porturi. Fiecare server ascultă pe un anumit port dedicat, și
clientul dacă vrea să acceseze acel server trebuie să trimită pachetele la portul respectiv.
Porturi

 portul implicit pentru transferul de fișiere prin protocolul FTP este 21;
 portul implicit de accesare a unui server web prin protocolul HTTP este 80.
Sistemul DNS (Domain Name System) este sistemul de adresare pe Internet, fiind cea mai mare bază de
date distribuită, fără de care Internet-ul nu ar putea funcționa, și se utilizează pentru translarea numelor
de domenii în adrese IP.
Securitatea transferării datelor pe Internet având în vedere că Internetul are o pondere tot mai
importantă în viaţa de zi cu zi, se impune automat şi asigurarea unei securităţi mai mari a datelor publicate
în spaţiul virtual.
Vom prezenta în continuare câteva metode eficiente de asigurare a securității tranzacțiilor de date:

 Firewall este primul program care recepționează și prelucrează traficul de intrare, și este ultimul
care prelucrează traficul de ieșire;
 Criptarea datelor este procesul de codare a informației, astfel încât numai cel care deține cheia să
poată decripta aceste date.
Numărul de părți componente ale unui sistem de criptare
Fiecare sistem de criptare conține 4 părți fundamentale:
 Mesajul ce trebuie criptat;
 Mesajul criptat;
 Algoritmul de criptare, ce este o funcție matematică folosită pentru criptarea unui mesaj;
 Cheia (sau cheile), ce poate fi un număr, un cuvânt sau o frază, ce este utilizat în algoritmul de
criptare
Numărul metodelor folosite în criptarea datelor
Există 2 metode de criptare a datelor:
 Criptografia cu cheie private – expeditorul și destinatarul folosesc aceeași cheie comună ce trebuie
ținută secretă;
 Criptografia cu cheie publică – în acest sistem printr-un proces matematic se creează două chei
separate. Un mesaj criptat cu una din chei poate fi decriptat cu cealaltă cheie.
Semnătură digital este o semnătură electronică (asemănătoare cheii publice) ce poate fi folosită pentru a
autentifica identitatea persoanei care a transmis mesajul și faptul că conținutul mesajului original nu a fost
alterat.
Certificare este o carte de credit electronică ce dovedește autenticitatea unui server web când face
tranzacții cu un client. Conține numele, un număr serial și o copie a cheii publice a celui care deține
certificatul și semnătura digitală a autorității care a elibirat certificatul.
VPN sau rețea virtuală, este o conexiune sigură peste o rețea nesigură cum este Internet-ul.
Transferul de fișiere prin protocolul FTP – Protocolul pentru transfer de fișiere ( FTP, File Transfer
Protocol) este un protocol (set de reguli) utilizat pentru accesul la fișiere aflate pe servere din rețele de
calculatoare particulare sau din Internet.
Numărul de modele FTP – există 2 modele FTP: FTP activ și FTP pasiv.
Download conectarea la un server, căutarea fișierului și transferarea lui pe calculatorul local.
Upload copierea unui fișier de pe calculatorul local pe cel de la distanță.

MODULUL 5. Comunicarea digitală și codul bunelor maniere în mediul online


(netiquette)
Comunicarea digital este un model al comunicării umane realizate prin intermediul tehnologiilor
informaționale și comunicaționale. Astfel comunicarea digitală poate fi definită ca: ansamblu de acțiuni și
procese mediate de tehnologii informaționale și comunicaționale prin care interlocutorii își transmit
informații prin mesaje ce pot căpăta diverse forme.
Alți termeni utilizați pentru comunicarea digitală:
 comunicare mediată de computer (computer-mediated communication);
 comunicare electronică;
 comunicare virtuală;
 comunicare prin Internet;
 comunicare online;
 discurs computerizat;
 discurs de rețea;
 discurs electronic;
 discurs virtual;
 discurs pe Internet.
Comunicarea digital se realizează în mediul online, ea implică toate formele comunicării: intrapersonală,
interpersonală, de grup, publică, de masa. Una dintre caracteristicile distinctive ale comunicării digitale,
asigurate, la rândul său, de capacitățile tehnologiilor informaționale și comunicaționale utilizate, reprezintă
oportunitatea potențială de implementare a acestei comunicări de orice individ, fără restricții de timp și
spațiu (oricine/oricând/oriunde - anyone/anytime/anywhere), precum și posibilitatea comunicării
individuale și/sau de grup în funcție de software-ul sau tehnologia Internet folosite.
Formele comunicării digitale
 sincronă: directă; în timp real; programată, adică realizată în același moment de timp, dar din
diferite locații;
 asincronă: întreruptă, adică realizată în diferite momente de timp și din diferite locații.
Instrumente de comunicare digital:
1. Instrumente de interacțiune/comunicare: e-mail, videoconferințe, forum, chat, mesagerii instant,
table interactive online, hărți conceptuale, blog, editoare online de documente (text, tabele de
calcul, prezentări), rețele de socializare;
2. Instrumente de partajare a datelor: videoconferințe, table interactive online, editoare online de
documente (text, tabele de calcul, prezentări), spații cloud de stocare a datelor, blog, hărți
conceptuale, instrumente de creare a site-urilor web, rețele de socializare;
3. Instrumente de colaborare: table interactive online, instrumente de editare online a textului,
instrumente de creare online a prezentărilor, intrumente online de editare a tabelelor de calcul,
spații cloud de stocare a datelor.

Mijloace de comunicare digital ansamblul de procese prin care se efectuează operația de punere în
contact a două sau mai multe persoane prin intermediul tehnologiilor informaționale și comunicaționale.
Instrumente de comunicare digitală sincronă:

 conferințe video (unidirecționale și bidirecționale);


 conferințe audio;
 chat instant;
 mesagerii instant;
 partajarea aplicațiilor;
 clase virtuale
Instrumente de comunicare digitală asincronă:

 mesagerii instant;
 blog;
 chat;
 forum;
 rețele de socializare;
 e-mail;
 grupuri de discuții, etc.
Netiquette este prescurtarea de la „etichetă pe Internet”. La fel cum eticheta este un cod de
comportament politicos în societate, neticheta este un set de norme de comportament pe Internet, adică
în mediul online.
Netiquette include mai multe aspecte ale Internet-ului, cum ar fi e-mail-ul, rețelele de socializare, chat-ul
online, forum-urile web, comentariile site-urilor web, jocurile multiplayer și alte tipuri de comunicare
online.
Norme de comportament în mediul online:
Modalități de protecție a reputației dvs. în mediul online:
1. Respectarea normelor de comportament în mediul online (netiquette);
2. Respectarea regulilor de protecție a datelor personale și a confidențialității.
MODUL 6. Securitatea cibernetică. Fenomenele de cyberbullying și cyberstalking în
comunicarea digitală
Securitatea cibernetică este esenţială pentru indivizi, companii, guverne şi naţiuni, în ansamblul lor. Pe
măsură ce societatea şi economia noastră tind spre digitalizare, tehnologiile utilizate sunt înlocuite,
actualizate şi modificate constant.
Securitatea cibernetică Ca răspuns, criminalii cibernetici acordă mai multă atenţie modului în care
folosesc tehnologia pentru a se implica în activităţi rău intenţionate în mediul digital. În acest context,
spaţiul cibernetic, aflat în continuă schimbare, generează atât oportunităţi de dezvoltare, cât şi noi
provocări. Toate aceste vulnerabilităţi fac din securitatea cibernetică o prioritate majoră pentru toate
entităţile.
Termeni utilizați:

 ameninţare cibernetică – circumstanţă sau eveniment care constituie un pericol potenţial la adresa
securităţii cibernetice;
 atac cibernetic – acţiune ostilă, desfăşurată în spaţiul cibernetic, de natură să afecteze securitatea
cibernetică;
 spaţiu cibernetic – mediu virtual, generat de infrastructurile cibernetice, incluzînd conţinutul
informaţional procesat, stocat sau transmis, precum şi acţiunile derulate de utilizatori în acest
mediu;
 vulnerabilitate în spaţiul cibernetic – ineficacitate în proiectarea şi implementarea infrastructurilor
cibernetice sau a măsurilor de securitate aferente, care poate fi exploatată de către o ameninţare;
 securitate cibernetică – stare de normalitate rezultată în urma aplicării unui ansamblu complex de
măsuri proactive şi reactive prin care în spaţiul cibernetic se asigură confidenţialitatea, integritatea,
disponibilitatea, autenticitatea şi nonrepudierea informaţiilor în format electronic, a sistemelor şi
resurselor informaţionale, a serviciilor publice şi private;
 identitate digitală – este ansamblul resurselor digitale asociate în mod unic cu o persoană fizică
care o identifică, reprezentându-și voința, în timpul activităților sale digitale.
Identitate digitală este de obicei prezentată pentru a avea acces la un calculator sistem sau sistem
informatic sau de a semna documente digitale. Într-un sens mai larg, este constituit din setul de informații
prezente online și referitoare la un subiect.
Identitate digitală este ID-ul persoanei, care stochează în siguranță și privat toate datele sale personale,
precum nume utilizator, parolă, date despre carduri bancare, adrese, etc. Identitatea digitală este tot ceea
ce spui, faci și trăiești zilnic în mediul virtual.
Principalele amenințări de securitate a informațiilor:
PHISHING o formă de înșelăciune în mediul online care constă în folosirea unor tehnici de manipulare a
identității unor persoane/organizații pentru obținerea unor avantaje materiale sau informații confidențiale.
Atacatorii folosesc diverse tehnici de social engineering pentru a determina victimele să dezvăluie date de
autentificare.
Țintele cele mai întâlnite sunt site-urile instituțiilor financiare, precum băncile. Alte ținte sunt
reprezentate de serviciile de plată online, rețelele de socializare, furnizorii de servicii de internet,
organizațiile non-profit, servicii de coletărie sau site-urile unor sectoare guvernamentale.
SPAM mesaje electronice nesolicitate, de cele mai multe ori cu caracter comercial, de publicitate pentru
produse și servicii dubioase, folosite de industria e-marketing-ului și de proprietarii de site-uri cu un
conținut indecent.
Mesajele spam sunt trimise cu ajutorul unor calculatoare infectate cu troieni, care fac parte dintr-un
botnet (o rețea de calculatoare compromise utilizate pentru trimiterea de spam sau atacuri asupra unor
site-uri pe internet, fără știrea posesorilor calculatoarelor respective). Mesajele spam, deși nu sunt un
program malițios în sine, pot include atașamente care conțin astfel de programe, sau trimit utilizatorii către
pagini de Internet periculoase pentru siguranța sistemului.
VIRUȘI – virușii informatici sunt programe care se autocopiază pe sistemul compromis, fără știrea
utilizatorului. Virusul va infecta astfel componente ale sistemului de operare sau alte programe
informatice.
VIERMI programe care se pot auto-replica. Acestea folosesc rețeaua de calculatoare pentru ași trimite
propriile copii pe alte noduri (calculatoare din rețea), reușind să facă acest lucru fără intervenția vreunui
utilizator. Spre deosebire de un virus informatic, un vierme informatic nu are nevoie să fie atașat la un
program existent. Viermii provoacă daune rețelei, chiar și prin simplul fapt că ocupă bandă, pe când virușii
corup sau modifică aproape întotdeauna fișiere de pe computerul țintă.
TROIENI aceste programe se prezintă sub forma unor programe legitime, care, în realitate, sunt create cu
scopul de a fura date confidențiale, sau de a permite unor utilizatori sau programe neautorizate accesul la
sistemul infectat.
SPYWARE o categorie de software malițios, atașate de obicei la programe gratuite (jocuri, programe de
schimbat fișiere, programe de video chat etc.), care captează pe ascuns date de marketing (prin analiza
site-urilor pe care le vizitează utilizatorul, de exemplu de modă, pantofi, cluburi de tenis, ș.a.m.d.) și le
folosesc apoi pentru a transmite utilizatorului reclame corespunzătoare, dar nesolicitate.
ADWARE orice program care afișează reclame la rularea acestuia, reclame care pot fi afișate ca bannere
în fereastra programului, sau de tip pop-up (care deschide ferestre noi cu reclame, deasupra tuturor
ferestrelor). Unele programe adware pot fi considerate o formă de spyware care nu colectează date de
marketing, ci doar transmit reclame.
ROOTKIT un rootkit este o colecție de utilitare proiectate să mențină controlul sau accesul la calculator.
După instalare, rootkit-ul utilizează funcții ale sistemului de operare pentru a se “ascunde” astfel încât să
rămână nedetectat. Rootkit-urile au fost utilizate mai întâi în Unix, dar sunt folosite în prezent și în Linux,
Windows și alte sisteme de operare. Acestea pot fi folosite în scopuri legale, dar sunt cunoscute în general
pentru utilizarea lor în scopuri malițioase.
SCAM escrocherie prin e-mail, adică mesaje dubioase despre câștiguri de bani, sau sume de bani pe care
fraudatorul dorește să le depoziteze în contul dvs., etc. Acest tip de amenințare duce la furtul de identitate,
deoarece ca să primiți banii vi se cer date personale detaliate (nume, prenume, adresă, număr cont
bancar/card, etc.) pe baza cărora infractorul poate cumpăra produse în numele și pe banii dvs., golindu-vă
astfel contul/cardul.
HACKER o persoană care pătrunde în calculatoare (fără acordul proprietarului), de obicei prin accesarea
controalelor administrative.
Reguli de asigurare a integrității calculatorului personal și a datelor personale, atât la domiciliu, cât și la
locul de muncă:
Reguli fundamentale de securitate a conturilor de e-mail:

Reguli de navigare sigură pe Internet:


 Evitați să accesați link-uri care sunt marcate drept periculoase de către soluția de securitate
instalată pe sistem, sau de către browser-ul de Internet
 Dezactivați executarea script-urilor în browsere
 Verificați în mod regulat actualizările pentru web-browser, „Flash Adobe” și „Java”
 Asigurați-vă că folosiți un antivirus cu posibilități de "antiphishing" și "web-antivirus"
 Nu uitați că mesajele Pop-up, care cer actualizarea software-ului "Adobe Flash Player", "Java" sau a
altor software-uri, pot fi false
 Niciodată nu salvați parolele conturilor dvs. în browser-ele web
 Utilizați modul „Privat” de navigare al browser-ului dvs. în rețeaua Internet
 În cazul în care, nu sunteți siguri în securitatea unui link, e mai bine să nu îl accesați
Reguli de utilizare a echipamentelor portabile: laptop, tabletă, smartphone:
 Este recomandat să aveţi tot timpul controlul asupra laptop-urilor deoarece acestea pot fi ţinta unui
atac dacă un atacator ar avea acces la ele. Dacă sunteţi nevoit să lăsaţi, de exemplu, un laptop în
camera de hotel, se recomandă ca acesta să fie oprit şi să aibă discurile criptate. Astfel, puteţi evita
accesul neautorizat la informaţii confidenţiale, în caz că laptop-ul este pierdut sau furat.
 Dispozitivele mobile ar trebui să fie conectate la internet folosind reţelele celulare (mobile WiFi, 3G
sau 4G), această modalitate fiind de preferat în locul hotspot-urilor
 Dacă se foloseşte un hotspot Wi-Fi pentru accesul la internet, indiferent de reţeaua folosită,
utilizatorii pot seta un tunel VPN către un furnizor de încredere pentru acest gen de servicii
 Dezactivați funcția ”Network Share” înainte de a vă conecta la un hotspot public;
 Utilizați o aplicație firewall care să filtreze accesul din exterior;
 Dacă utilizarea unui hotspot Wi-Fi este singura modalitate de a accesa internetul, este recomandat
să vă rezumaţi doar la navigarea pe web şi să evitaţi să accesaţi servicii unde trebuie să vă
autentificaţi, deci să furnizaţi date de genul user/parolă
 Evitați să faceți shopping online atunci când sunteți conectați la un hotspot Wi-Fi public, precum
cele din aeroporturi, cafenele sau mall-uri. De obicei, informațiile schimbate între dvs. și magazinul
online, nu sunt criptate, și pot fi interceptate ușor de către un atacator
 Nu folosiți niciodată calculatoare publice pentru a efectua tranzacții bancare, sau pentru alte tipuri
de achiziții online. Aceste calculatoare ar putea conține programe care înregistrează datele
personale, precum troienii bancari.
 Actualizați-vă sistemele de operare pentru dispozitivele mobile. Este recomandat să faceți acest
lucru atunci când apar versiuni noi și să verificați acest lucru periodic.
 Sunteți mult mai vulnerabili atunci când utilizați dispozitivele mobile (telefon, tabletă etc.) în timpul
unor călătorii, deoarece amenințările, sunt probabil mai prezente în rețelele publice din
aeroporturi, gări, obiective turistice etc
 Protejați-vă telefonul/tableta cu parole și opțiuni de criptare. În cazul în care cineva vă fură sau vă
găsește telefonul/tableta, îngreunați-i accesul la informațiile stocate
 Folosiți o soluție de securitate care să aibă un modul antifurt, în mod special dacă folosiți un
echipament care rulează Android. În cazul în care pierdeți echipamentul sau vă este furat, modulul
antifurt vă poate ajuta să identificați și să îl recuperați. De asemenea el poate fi utilizat pentru a
bloca echipamentul sau pentru a șterge informațiile de pe el de la distanță.
 Sincronizați-vă telefonul/tableta cu un calculator personal. În cazul în care pierdeți aceste
echipamente sau vă sunt furate, veți avea o copie de siguranță a contactelor, mesajelor, imaginilor
și documentelor stocate pe acestea;
 Accesați doar hotspot-uri sigure.
 Fiți atenți ce aplicații descărcați și de unde. Să fie descărcate numai din magazinele oficiale ale
operatorilor și producătorilor precum Google Play, Apple App Store sau Microsoft Store
 Fiți atenți la ofertele prea bune pentru a fi reale. Dacă primiți dintr-o dată oferte incredibil de
avantajoase cu hoteluri de lux la prețuri foarte mici, rezervări de apartamente sau oferte de
reîncărcare a telefonului mobil, ignorați-le
 Când folosiți rețelele sociale, asigurați-vă că fotografiile făcute cu smartphone-ul și pe care doriți să
le încărcați pentru a le partaja cu prietenii, nu conțin informații legate de poziția dumneavoastră
actuală. Partajarea locației e ideală pentru întâlnirile cu amicii în locuri publice, dar în același timp,
permit persoanelor rău-intenționate să vă monitorizeze obiceiurile și rutina zilnică facilitând
tentativele de hărțuire.
Reguli privind utilizarea sigură a propriilor dispozitive la locul de muncă:
 Informați departamentul IT de faptul că aveți un dispozitiv personal pe care doriți să-l folosiți la
serviciu. Echipa IT vă va introduce dispozitivul în rețeaua instituției și vă va informa asupra regulilor
de utilizare și întreținere a echipamentului în interiorul instituției;
 Anunțați de urgență pierderea unui dispozitiv mobil pe care aveți date care aparțin instituției. Acest
lucru este esențial pentru limitarea accesului unei persoane neautorizate la aceste informații. În
cazul pierderii, echipa IT vă va ghida cum să vă ștergeți de la distanță conținutul telefonului
 Nu uitați că un smartphone e și un dispozitiv de stocare portabil. Scanați conținutul memoriei
interne și externe a telefonului la fiecare introducere în calculatorul de serviciu cât și în cel de
acasă. In acest fel, nu veți transfera viruși de la serviciu, acasă și viceversa
 Din același motiv, nu introduceți nici un dispozitiv de stocare găsit (de exemplu, USB stick, CD/DVD-
ROM, card SD) în calculatoarele instituției. Majoritatea atacurilor asupra rețelei instituțiilor încep cu
un astfel de dispozitiv “uitat” de atacator în lift, în parcare sau în locuri din instituție în care e
permis accesul personalului de întreținere sau a publicului (recepții, spații de aprovizionare etc)
Reguli de protecție a datelor personale pe durata călătoriilor/deplasărilor:
 Nu folosiţi decât echipamente dedicate delegației (laptop, telefon, suporți de memorie) și care
conțin doar strictul necesar de date;
 Realizaţi un back-up al datelor pentru a le putea restaura în caz de pierdere;
 Dacă trebuie să lucraţi în timpul călătoriei, folosiţi un filtru de protecție pentru ecran și o conexiune
securizată pentru accesarea resurselor companiei de la distanță;
 Aplicaţi un semn distinctiv dispozitivelor Dvs., pentru a fi siguri că nu a avut loc o substituire;
 Nu permiteţi salvarea parolelor;
 Ștergeți istoricul conexiunilor de pe tabletă/ telefon; acestea ajută un potențial agresor să identifice
o serie de date despre dvs. (locații, obiceiuri, cerc relațional etc.)
Reguli de securitate în vederea protejării de spyware, scam, spam și physhing:
Cum vă protejați de spyware:
 Evitați accesarea site-urilor necunoscute
 Nu descărcați niciodată deliberat, software de pe Internet pe stația de lucru, indiferent cât de
productiv sau interesant pare. Chiar și inofensivele bare de instrumente sau utilități pot conține
spyware. Atenție sporită la programe de tip file-sharing, pe care oricum nu ar trebui să le utilizați la
birou sau domiciliu
Cum vă protejați de spyware:
 Stați departe de orice site-uri dubioase, inclusiv pornografie, jocuri de noroc, hacking sau alte site-
uri suspicioase/ne-convenționale. În orice caz, nu ar trebui să vizitați astfel de site-uri
Cum vă protejați de spyware:
 Oricând apare o fereastră pop-up nedorită sau neașteptată, închideți-o imediat . Niciodată nu dați
click pe orice buton afișat, chiar dacă afișează mesajul “CANCEL” sau “CLOSE” pe fereastra în sine.
Aceste butoane pot avea în spate o comandă pentru descărcare nedorită de spyware
Cum vă protejați de spyware:
 Fiți suspicioși în momentul în care numeroase ferestre pop-up încep să se afișeze pe ecranul
computer-ului, sau dacă performanța sistemului este sesizabil afectată. Din acel moment puteți
presupune că ați fost infectat cu spyware și va trebui să vă adresați departamentului IT
Cum reduceți cantitatea de spam/scam pe care îl primiți:
 Nu oferiți adresa de e-mail în mod arbitrar
 Raportați mesajele ca spam - ajută la filtrarea corectă a mesajelor astfel încât email-urile nedorite
să nu mai fie afișate în Inbox
Cum reduceți cantitatea de spam/scam pe care îl primiți:
 Mesajele nedorite care oferă o opțiune de dezabonare sunt deosebit de tentante, dar acest lucru
este de multe ori o metodă de colectare a adreselor valide care sunt apoi folosite pentru a trimite
alte mesaje de tip spam;
 Dezactivați descărcarea automată a graficii în e-mail-uri HTML – mulți dintre cei care trimit mesaje
de tip SPAM trimit mesaje HTML cu un fișier grafic atașat
Cum puteți sesiza diferența dintre o înșelătorie de tip phishing și un e-mail sau site legitim?
 fiți sceptici cu privire la conținutul fiecărui email pe care îl primiți. Majoritatea companiilor nu
așteaptă până în ultimul moment să notifice clienții despre o situație de urgență. Aceștia de regulă
trimit mai multe notificări, de regulă prin intermediul serviciului poștal sau vă contactează prin
telefon pentru a vă avertiza asupra potențialelor încălcări ale securității. Dacă primiți astfel de
email-uri, verificați conținutul pentru indicii care să demonstreze că acel mesaj este un fals
Cum puteți sesiza diferența dintre o înșelătorie de tip phishing și un e-mail sau site legitim?
 Verificați atent adresa web și adresa de email deopotrivă. Este o modalitate foarte bună de a
descoperi o înșelătorie. Spre exemplu, în cazul în care o adresă web este afișată sub această formă
(http://172.168.15.100/ebay/account/), atunci fiți sigur că site-ul pe care urma să îl accesați nu este
unul legitim. Chiar dacă Ebay este parte a adresei afișate, după cum puteți observa, prima parte
conține caractere numerice aranjate sub forma unei adrese IP. Acesta este un indiciu clar că ceva
nu este în regulă
Cum puteți sesiza diferența dintre o înșelătorie de tip phishing și un e-mail sau site legitim?
 Uitați-vă după semne clare de securitate. Site-urile corporațiilor, de regulă sunt atent securizate și
folosesc pagini web criptate de fiecare dată când clienților li se cere să trimită informații cu caracter
personal. În bara de navigare a browserului utilizat, verificați dacă adresa pe care doriți să o
accesați începe cu ‘https://’. Litera ‘s’ reprezintă unul din semnele că această conexiune este
securizată și vine din engleză de la termenul de ‘security/secure’. Totodată, uitați-vă după o
pictogramă cu un lacăt închis în partea de sus a ferestrei browserului. Dacă nu identificați aceste
semne, atunci este posibil ca site-ul să fie unul fals
Cum puteți sesiza diferența dintre o înșelătorie de tip phishing și un e-mail sau site legitim?
 Atenție la detaliile dubioase! Majoritatea email-urilor sau website-urilor venite din partea
corporațiilor au un aspect profesional. Phishing-urile încearcă să te păcălească, copiind aspectul
acestora. Pentru a detecta diferențele, căutați în text greșeli gramaticale, de ortografie sau chiar
greșeli de design cu privire la aspectul site-ului.
Cum puteți sesiza diferența dintre o înșelătorie de tip phishing și un e-mail sau site legitim?
 Dacă instinctul îți transmite că e ceva dubios, atunci cel mai probabil ai dreptate. După cum am mai
afirmat, escrocheriile de tip phishing devin din ce în ce mai complexe pe zi ce trece, astfel că
parcurgerea pașilor propuși nu este o modalitate 100% sigură de detectare a unui phishing, dar este
un punct de început
Cum puteți sesiza diferența dintre o înșelătorie de tip phishing și un e-mail sau site legitim?
 Folosiți telefonul pentru a vă asigura de legitimitatea conținutului. Sunați compania expeditoare a
mesajului sau persoana în cauză, dar nu folosiți numărul de telefon afișat în corpul e-mail-ului.
Contactați o persoană care ar putea cu adevărat să vă ajute să verificați legitimitatea mesajului
primit.
 Dacă simțiți că ați fi putut primi un e-mail de tip phishing, nu faceți click pe orice link-uri pentru a
deschide atașamentele și nu transmiteți e-mailul mai departe

MODULUL 7. Instrumente de căutare, gestionare și stocare a informației


World Wide Web a apărut în 1989 la Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN) din Geneva, Elveția.
Propunerea inițială a fost realizată de Tim Berners-Lee.
World Wide Web este totalitatea site-urilor/documentelor și informaților de tip hipertext legate între
ele, care pot fi accesate prin rețeaua mondială de Internet.
Hyper-link caracterele ce reprezintă referiri către alte pagini și sunt afișate în mod diferit față de restul
textului (subliniate și folosind alte culori - modul implicit) pentru a fi recunoscute de către utilizator.
Portal site web, care este sau își propune să fie un punct de pornire principal pentru utilizatori când
aceștia se conectează la web, sau pe care utilizatorii îl vizitează ca pe un site de bază.
Motor de căutare site-uri speciale ce permit utilizatorilor să găsească informații de pe alte site-uri, pe
baza unor cuvinte de căutare.
Păianjeni (spiders) – Pentru a găsi informații pe sutele de milioane de site-uri, motoarele de căutare
folosesc programe speciale numite păianjeni (spiders) pentru a crea liste de cuvinte găsite pe web.
Procesul de creare a acestor liste se numește web crawling.
Căutarea avansată – Căutarea informației poate fi: simplă - introducerea unui singur cuvânt, sau
complexă - introducerea mai multor cuvinte și operatori matematici sau booleeni (AND sau +, OR, NOT sau
-, ”...”) pentru a restrânge căutarea.
Căutarea avansată – Cea mai simplă metodă de căutare este de a scrie un cuvânt de căutare în locația
Search pe pagina motorului de căutare și se va obține adresa tuturor paginilor (aflate în baza de date a
motorului de căutare), care conțin acel cuvânt. Bineînțeles această căutare va întoarce foarte multe
rezultate, de aceea trebuie să restrângeți aria de căutare dând cât mai multe cuvinte legate de informația
pe care o căutați.
Căutarea avansată – Folosiți pentru căutare cuvinte cât mai exacte legate de subiectul despre care doriți
să aflați informații. Descrieți cât mai exact ce căutați pentru a primi rezultate exacte sau cât mai apropiate
de ceea ce căutati.
Dacă de exemplu vă interesează probleme de securitate legate de Windows 10, încercați căutarea cu
cuvintele: Windows 10 security în loc să scrieți doar Windows 10.
Căutarea avansată – Când introduceți mai multe cuvinte de căutare, trebuie să folosiți și diferiți operatori
matematici sau booleeni pentru a spune motorului de căutare cum să combine acele cuvinte.
Operatori matematici – Utilizarea semnului ”+” - motorul de căutare va căuta documentele care conțin
toate cuvintele introduse, nu doar unele din ele. Cuvintele de căutare trebuie precedate de semnul +,
pentru a spune motorului de căutare că se caută documentele care conțin TOATE cuvintele precizate, altfel
s-ar căuta toate documentele care conțin cel puțin unul din cuvinte.
Operatori matematici Utilizarea semnului ”+” - exemplu:

Operatori matematici
Utilizarea semnului ”+” - în acest exemplu se vor căuta documentele care conțin toate aceste cuvinte,
dar este posibil ca acestea să nu aibă legătură între ele, adică unul din cuvinte să apară la începutul
documentului, celălalt în altă propoziție și ultimul pe la sfârșitul documentului și să nu fie în legătură unul
cu celălalt.
Utilizarea ghilimelelor "" - cea mai precisă dar și restrictivă căutare este includerea cuvintelor între
ghilimele, caz în care motorul de căutare va căuta exact expresia/fraza respectivă în documente.

Operatori matematici
Utilizarea semnului „-” - căutarea anumitor cuvinte cu siguranța că altele nu vor apărea în rezultate. De
exemplu, dacă vreți să găsiți informații despre Windows 10, dar nu și despre versiunile XP și 7.

Operatori booleeni
AND (și) - acționează ca și semnul „+”

Operatori booleeni
OR (sau)

Operatori booleeni
NOT (nu) - acționează ca semnul „-”

Operatori booleeni
NEAR (lângă)

Operatori de căutare cuvinte cheie care restricționează foarte exact căutările utilizatorului, în funcție de
anumiți parametri. Ei pot fi utilizați pentru: căutare pe web, căutare de imagini, căutare de grupuri, căutare
în directoare, căutare de știri, căutare de produse.
Operatori de căutare
Acești operatori se introduc în caseta Search, după formula: „Operator de căutare: cuvinte cheie”
Operatori de căutare:

 allinanchor: pentru a efectua căutarea tuturor cuvintelor ce se conțin după semnul ”:” în textul link-
urilor;
 allintext: pentru a efectua căutarea tuturor cuvintelor ce se conțin după semnul ”:” în textul paginii;
 allintitle: pentru a efectua căutarea tuturor cuvintelor ce se conțin după semnul ”:” în titlul paginii;
 allinurl: pentru a efectua căutarea tuturor cuvintelor ce se conțin după semnul ”:” în URL-ul paginii;
 author: pentru a efectua căutarea materialelor publicate de un anumit autor, numele căruia se
conține după semnul ”:”;
 define: pentru pagini care listează definiția unui anumit termen. De exemplu: căutarea de tipul
define: marketing va lista toate paginile care conțin definițiile cuvântului marketing. Dacă se va
înlocui operatorul define: cu operatorul definiție: se vor obține doar pagini în limba.
 filetype: pentru a efectua căutarea cuvintelor ce se conțin după semnul ”:” într-un anumit format
(doc, pdf, xls, ppt);
 inanchor: pentru a efectua căutarea măcar a unuia din cuvintele ce se conțin după semnul ”:” în
textul link-urilor;
 info: pentru a efectua căutarea informației despre o pagină web, numele căreia se conține după
semnul ”:”;
 insubject: sau intitle: pentru a efectua căutarea măcar a unuia din cuvintele ce se conțin după
semnul ”:” în titlul sau în subiectul paginii;
 intext: pentru a efectua căutarea măcar a unuia din cuvintele ce se conțin după semnul ”:” în textul
paginii;
 inurl: pentru a efectua căutarea măcar a unuia din cuvintele ce se conțin după semnul ”:” în URL-ul
paginii;
 link: pentru a efectua căutarea cuvintelor ce se conțin după semnul ”:” printre site-urile care trimit
către o adresă anumită;
 location: pentru a efectua căutarea materialelor publicate după locație, numele căreia se conține
după semnul ”:”;
 phonebook: pentru a efectua căutarea numărului de telefon conținut după semnul ”:”;
 site: pentru a efectua căutarea cuvintelor ce se conțin după semnul ”:” pe un anumit site;
 source: pentru a efectua căutarea materialelor publicate după sursă, numele căreia se conține după
semnul ”:”;
 weather: pentru a efectua căutarea prognozei meteo într-un oraș sau țară, numele căreia se
conține după semnul ”:”.
Utilizarea Wildcard-ului (*) - Wildcard-ul înlocuiește orice termen. Spre exemplu doriți să căutați
informații despre durata de viață a câinilor. Atunci puteți utiliza wildcard-ul pentru a înlocui rasa: „câinii din
rasa* traiesc”.
Utilizarea semnului ”..” pentru a identifica un șir numeric. Un truc rar folosit, dar foarte util, este filtrarea
rezultatelor după un interval numeric. Acest filtru permite afișarea rezultatelor între două valori, X și Y, iar
sintaxa este X..Y (două puncte între numere). Acest tip de filtrare este foarte util atunci când cauți un
rezultat dintr-o anumită perioadă. Exemplu: utilizatori Facebook telefoane mobile 2010..2012.
Utilizarea semnului „~” pentru căutarea sinonimelor. La unele căutări e nevoie să repeți interogarea și
pentru sinonime sau cuvinte similare. Poți evita să mai cauți o dată introducând în fața cuvântului
modificatorul "~" pentru a include sinonimele. Exemplu: ~comunicare.
Utilizarea paginii de căutare avansată:

Cookie – text special, deseori codificat, trimis de un server unui navigator web și apoi trimis înapoi
(nemodificat) de către navigator, de fiecare dată când accesează acel server.
Cookie – sunt folosite pentru autentificare precum și pentru urmărirea comportamentului utilizatorilor;
aplicații tipice sunt reținerea preferințelor utilizatorilor și implementarea sistemului de „coș de
cumpărături”.

MODULUL 8. Serviciul de e-mail și agenda electronică de contacte


E-mail-ul sau poșta electronică desemnează sisteme pentru transmiterea sau primirea de mesaje, de
obicei prin Internet. Tot „e-mail-uri” („corespondențe”, „mesaje”) se numesc și mesajele individuale
trimise prin aceste sisteme. Cuvântul provine din engleză de la electronic mail, poștă electronică. Uneori
pentru e-mail se mai întrebuințează și denumirea simplă mail.
Utilizați poșta electronică pentru:

 Trimiterea și primirea mesajelor text. Aveți posibilitatea să trimiteți un mesaj de poștă electronică
oricărei persoane care are adresă de poștă electronică. Mesajul ajunge în Inboxul de poștă
electronică al destinatarului în interval de secunde sau minute, fie că persoana respectivă este
vecinul de vizavi sau locuiește într-o țară depărtată.
 Poșta electronică are două direcții. Primiți mesaje de la oricine vă cunoaște adresa de poștă
electronică, apoi citiți și răspundeți acelor mesaje.
 Trimiterea și primirea fișierelor. În afară de text, aveți posibilitatea să trimiteți aproape orice tip de
fișier într-un mesaj de poștă electronică, inclusiv documente, imagini și muzică. Un fișier trimis într-
un mesaj de poștă electronică se numește atașament.
 Trimiterea mesajelor către grupuri de persoane. Aveți posibilitatea să trimiteți un mesaj de poștă
electronică către mai multe persoane simultan. Destinatarii pot răspunde întregului grup,
permițând discuțiile de grup.
 Redirecţionarea mesajelor. Atunci când primiți un mesaj de poștă electronică, aveți posibilitatea
să-l redirecționați către alte persoane fără a-l tasta din nou.
Adresele de poștă electronică
Exemplu: ionpopescu123@yahoo.com.
Semnul tipografic @ se citește în română „a rond” (engl.: at) și înseamnă "la". Numele de utilizator poate
fi format din orice combinație de litere și cifre, fără diferențieri între literele mari și mici.
Furnizorii serviciilor de poștă electronică
Pentru a ne crea un cont de email pe un server, și pentru a obține o adresă de e-mail trebuie în primul
rând să cunoaștem cine oferă aceste servicii de e-mail. Există foarte multe companii care oferă servicii de
e-mail gratuite, și toate își prezintă oferta în paginile lor web (site-urile companiei). Prin aceleași pagini de
web se poate face și înregistrarea unui cont pe serverul lor de mail.
De exemplu: https://mail.google.com/, http://www.hotmail.com/, http://mail.yahoo.com/,
https://mail.ru/, etc.
Deschiderea unui nou cont de e-mail
La alegerea site-ului web la care veți subscrie în vederea deschiderii unui nou cont de e-mail, trebuie să
aveți în vedere viteza de accesare a site-ului, durata upload-ului, mărimea casuței, mărimea atașamentelor
la e-mail acceptate și alte facilități oferite, ca de exemplu spațiul pentru pagina web personală, oferta
prezentată în limba română, informațiile obligatorii care trebuie furnizate la subscriere, existența unei
pagini de start, a informațiilor necesare utilizării căsuței poștale, informații despre actualizarea paginii
personale web, opțiunile personale admise, facilitățile oferite de "Lista de adrese", etc.). După ce ați
analizat și cântărit bine toate ofertele și ați optat pentru un site web căruia doriți să-i încredințați noua dvs.
căsuță poștală, veți proceda astfel:

 Accesați site-ul respectiv și în pagina de start, alegeți e-mail;


 Apoi dați clic pe Singup for a new Account (Introducerea datelor pentru deschiderea unui nou
cont);
 Vă apare un formular (Profile Information) în care va trebui să complectați de la tastatură datele
cerute, ca de exemplu:
 First Name (numele de familie),
 Last Name (prenumele),
 Username (numele de utilizator) – acesta va fi id-ul tău de logare în contul de mail,
 Password (parola) – pentru a fi puternică, parola ta trebuie să conțină minim 8 caractere, să fie
formată dintr-o combinație de litere, cifre și caractere speciale, să conțină minim o majusculă, să nu
fie data ta de naștere sau numele tău, etc (ceva ce oricine poate afla ușor). Notează-ți parola și ține-
o în siguranță.
 Confirm password (confirmare parolă),
 Birthday: Month – Day – Year (ziua, luna și anul nașterii) - dați clic pe săgeată și din lista derulantă
alegeți opțiunile necesare,
 Sex: Male (bărbat) sau Female (femeie),
 Mobile number (numărul telefonului mobil) – acesta este necesar pentru securitatea contului tău
de e-mail. În cazul în care suspectezi că cineva l-a accesat în mod abuziv sau dorești să resetezi sau
să recuperezi parola, Google îți va trimite un SMS (fără costuri), cu un cod de verificare pe care îl vei
folosi pentru resetare,
 Current e-mail address (adresa dvs. de e-mail curentă) – acest câmp poate rămâne necompletat,
 Va trebui să dovediți că nu sunteți un robot prin introducerea în casetă a textului din imaginea
afișată,
 Location (locația) – alegeți din lista derulantă locația dvs.
 Bifați opțiunea Sunt de acord pentru a accepta Termenii și Condițiile site-ului, dacă vi se propune,
 Apăsați pe butonul Next (Următorul pas).
Aranjarea căsuței poștale
În general, noile căsuțe poștale sunt predefinite cu un număr standard de foldere (dosare), ca de
exemplu:

 Inbox dosarul unde sosesc mesajele primite;


 Outbox dosarul care păstrează mesajele trimise şi care nu au ajuns încă la serverul de mail (sunt în
aşteptare);
 Sent Items dosaul care este automat completat cu o copie a mesajelor trimise;
 Deleted Items dosarul unde ajung mesajele șterse de dvs. – un fel de Recycle Bin (coș de gunoi);
 Drafts dosar care este utilizat pentru stocarea schiţelor (mesajelor de e-mail care nu au fost
finalizate);
 Junk E-mail sau Spam - mesaje comerciale nesolicitate.
Dar sunt multe căsuțe poștale care nu au acest minim de dosare și este necesar să le creați dvs.; de
asemenea de multe ori se dorește deschiderea unor noi dosare speciale, unde să fie păstrată
corespondența cu anumite persoane sau grupuri de discutii. Deschiderea de noi foldere, se poate face
ușor, dacă opțiunile site-ului web pe care ați deschis căsuța poștală o permit.
Crearea dosarelor noi
Căutați Options (setări), iar aici New Folders (fișiere (dosare, etichete) noi). În caseta care vă apare,
scrieți denumirea noului dosar (etichetă) pe care doriți să-l creați și dați apoi clic pe OK. Va trebui să apară
noul folder (etichetă), cu denumirea dată de dvs. Pe același principiu, se pot șterge o serie de dosare
(etichete), atunci când nu vă mai sunt necesare.
Compunerea semnăturii
Semnătura, este echivalentul unui antet la o scrisoare. Ea trebuie să fie scurtă și să nu includă date
confidențiale. De obicei orice semnătură conține numele expeditorului și adresa sa de e-mail. Semnătura
se poate atașa automat la sfârșitul fiecărui mesaj, astfel ca destinatarul să știe cine a expediat mesajul și de
pe ce adresă de e-mail. Pentru a compune o semnătură, va trebui sa accesați Options (setări) și să alegeți
Signatures (Semnături). La apariția ferestei de dialog, puteți trece la compunerea, modificarea sau
ștergerea ei.

Utilizarea Address Book (Lista de adrese)


Functia Address Book (agenda cu adrese e-mail) permite complectarea datelor referitoare la un
corespondent de poștă electronică, utilizarea ușoară și rapidă a lor, precum și arhivarea acestora. Pentru a
accesa această funcție, după ce sunteți deja în căsuța poștală, actionați Options (setări) și apoi denumirea
acestei funcții. Lista de adrese are câteva funcții standard:

 Înscrierea manuală a datelor pentru un nou corespondent: click pe New și alegeți New Contact sau
din File alegi New Contact și apare o fereastră specială de dialog unde veți introduce datele
solicitate de formular;
 Înscrierea automata a unor date în Address Book: deschideți mesajul primit și selectați numele
expeditorului și cu un clic-drepta pe el alegeți Add Address Book, va aparea formularul de înscriere,
cu o serie de date minime deja înscrise. Dacă cunoașteți și alte date, le puteți completa manual.
 Utilizarea Address Book pentru complectarea automată a adreselor destinatarilor mesajelor de
poștă electronică: este principala și cea mai importantă funcție. După cum se cunoaște un mesaj
poate fi trimis la una sau mai multe adrese, în acest caz, fiecare adresă va fi despărțită prin punct și
virgul. Dacă din fereastra New Message actionați asupra To:, vă apare automat Address Book -
alegeți destinatarul din lista derulată și activați numele printr-un simplu clic, apoi actionați butonul
To: și acest nume va trece în Message recipients (dacă doriți să trimiteți același mesaj și la alți
corespondenți, procedați la fel), iar în final dați clic pe OK. Veți constata că au fost înscrise automat
numele destinatarului (dacă sunt mai mulți destinatari, după fiecare nume va apare automat
separarea cu punct și virgulă), iar la expediere calculatorul va complecta și adresa de e-mail corectă
a acestora.
Utilizarea căsuței poștale
Principalele utilizări (standard) sunt:

 Compose – compunerea unui nou mesaj, cu sau fără atașament, în vederea expedierii;
 Reply – răspuns la un mesaj primit;
 Forward – retrimiterea unui mesaj primit, altor corespondenți;
 Citire – deschiderea și citirea unui mesaj primit și a unui atașament;
 Salvare – salvarea unui mesaj și a atașamentelor;
 Delete – ștergerea din căsuța poștală a unui mesaj și a atașamentelor respective.
A. Compunerea și trimiterea unui mesaj
Standardul pentru e-mail este definit în RFC 5322, care stabilește printre altele că e-mail-urile sunt
compuse din două părți:
 antetul (header), care include informații precum destinatar, subiect, etc.
 corpul (body), textul mesajului propriu-zis.
Antetul conține cel puțin patru câmpuri:
 expeditor (From) - adresa de e-mail a expeditorului mesajului,
 destinatar (To) - adresa de e-mail a destinatarului (sau adresele destinatarilor, dacă sunt mai mulți),
 subiectul (Subject) - un rezumat al mesajului,
 data (Date) - data și ora locală a trimiterii mesajului.
Alte câmpuri des folosite sunt:
 Cc - copie la indigo (de la "Carbon Copy") - o copie identică a mesajului trebuie trimisă și la adresa
sau adresele de e-mail din acest câmp,
 Bcc - copie la indigo oarbă (de la "Blind Carbon Copy") - la fel ca și Cc, doar că niciun destinatar nu
va afla la cine se mai trimit copii ale mesajului, în afară de el însuși.
Astfel pentru a scrie și apoi a trimite un mesaj nou dați clic pe opțiunea New Mesages, Compose sau Scrieți.
Va aparea o fereastră cu denumirea provizorie de New Message (Mesaj nou). Complectați următoarele
câmpuri:
- To (Către): Aici apare linia de adrese. Un mesaj, poate fi trimis la unul sau la mai mulți destinatari, fiecare
adresă fiind separată, de obicei, prin punct și virgulă (;). Programul permite complectarea automată a
adresei, în acest sens, urmați pașii: dați clic pe To: și va apare Address Book; alegeți destinatarul după
metoda descrisă în punctul G.
Funcția Reply
Cu ajutorul acestei funcții, puteți să răspundeți imediat la un mesaj. Dând clic pe Reply, va aparea
formularul unui nou mesaj, în care este scrisă deja adresa destinatarului, iar la Subject, apare Re și în
continuare subiectul mesajului primit (în acest fel, destinatarul va ști că mesajul primit este un răspuns la
mesajul trimis de el). Deci această funcție vă scutește ca la răspuns, să mai fiți nevoiți să completați adresa
destinatarului și subiectul mesajului!
Funcția Forward
Cu ajutorul acestei funcții, puteți trimite un mesaj sosit pe adresa dvs., la alți corespondenți. Dând clic pe
Forward, vă apare formularul unui nou mesaj, în care sunt trecute la partea de text, următoarele:

 precizarea ----- Original Message -----;


 apoi From: cu datele expeditorului mesajului original;
 To: cu datele destinatarului mesajului original;
 Sent: cu datele calendaristice referitoare la data și ora când a fost trimis acest mesaj original;
 Subject: cu denumirea mesajului original,
 iar în continuare se redă integral conținutul mesajului original și semnătura dvs.
Va trebui să completați adresa destinatarului, subiectul mesajului și aveți posibilitatea de a completa în
corpul mesajului (deasupra precizării ----- Original Message -----) un text, care să explice motivarea
trimiterii copiei mesajului și semnătura dvs. Această funcție se poate utiliza atunci când ați primit un mesaj
cu caracter mai deosebit și care apreciați că merită a fi cunoscut și de alți corespondenți ai dvs.
Citirea mesajelor sosite în căsuța poștală
Indiferent de varianta căsuței poștale, toate mesajele sosite pe adresa dvs. de e-mail, se vor găsi în
folderul (dosarul) Inbox. Dacă sunt mai multe mesaje sosite, se va menționa acest lucru (printr-o cifră
inclusă între paranteze). În funcție de varianta căsuței poștale, afișarea mesajelor se poate face bucată cu
bucată, mai multe într-o listă, etc. La afișare, veți vedea Subiectul, Expeditorul, și o serie de precizări
suplimentare, ca de exemplu dacă este un mesaj urgent (are în față semnul exclamării de culoare roșie),
dacă are atașamente (simbolul unei agrafe de birou), mărimea acestora, etc. De asemenea, la unele tipuri
de căsuțe poștale, în fața fiecărui mesaj, există o casetă pătrată, în care puteți bifa (prin clic pe această
casetă) mesajul pentru a-l muta într-un alt folder, a-l șterge, etc.
Dacă doriți să citiți conținutul fiecărui mesaj, dați clic pe mesajul ales și citiți conținutul lui, deschis într-un
formular separat.
Se recomandă, ca la terminarea citirii mesajelor sosite în folderul Inbox, acesta să fie eliberat, pentru
primea mesajelor noi, iar dvs. să puteți ști imediat numărul mesajelor noi primite.
Salvarea mesajelor și a atașamentelor
Exista două modalități de salvare a mesajelor primite și a atașamentelor ”agățate” la aceste mesaje:
 Salvarea mesajelor și atașamentelor într-un folder special, deschis în căsuța poștală. Practic, nu
este o salvare, ci o mutare a acestor mesaje cu atașamentele respective, din folderul Inbox în cel
deschis special de dvs. Acest lucru se poate face după citirea mesajului respectiv, dând comanda de
mutare și indicând denumirea dosarului unde trebuie mutat acest mesaj. Ulterior, veți putea
deschide acel folder și reciti aceste mesaje, etc.
 Salvarea mesajelor și a atașamentelor pe calculatorul dvs. Pentru aceasta, după citirea mesajului,
se va da clic drepta oriunde în interiorul mesajului și se va alege Save As. În caseta de dialog apărută
va trebui să indicați calea spre locul unde doriți să fie salvat mesajul (sau atașamentul), dati apoi clic
pe OK și veți putea vedea cum se transferă datele pe calculatorul dvs. (acest procedeu este
echivalent cu funcția de download). Precizăm, că în funcție de mărimea mesajelor și în special a
atașamentelor respective, precum și de viteza conexiunii la Internet, durata transferului de date pe
PC dvs. variază (este destul de mare în general). După ce vați convins că a-ți salvat corect datele
respective pe PC dvs., puteți șterge aceste mesaje și atașamentele respective din căsuța poștală -
eliberănd astfel capacitatea disponibilă.
Funcția Delete
Această funcție șterge din căsuța poștală atât mesajele cât și atașamentele acestora.
Există două posibilități de a șterge mesajele:

 direct din lista mesajelor din folderul Inbox, bifând mesajul respectiv și dând apoi clic pe Detete
(Șterge),
 sau după citirea mesajului respectiv, acționand butonul Detele (Șterge).

S-ar putea să vă placă și