Masterclass Echitate, incluziune și diversitate în școală

22 aprilie 2021

Echitatea în România și efectele

sale asupra educației

Alina Sava
Education Specialist, Banca Mondială
 Investițiile în educație & sănătate generează Capitalul Uman

Investiții Oameni Beneficii

✓ Locuri de muncă de calitate

✓ Venituri mai mari
✓ Stabilitate mai mare a locului de muncă
Educație ✓ Mai puțină sărăcie
✓ Creștere economică
✓ Mai puține inegalități
✓ Mobilitate economică și socială mai
ridicată
✓ Condiții de sănătate mai bune
Sănătate ✓ Mai puține sarcini nedorite în rândul
tinerelor
✓ Criminalitate scăzută
✓ Capital social mai ridicat
✓ Capacitate instituțională
✓ Valori democratice
Capitalul uman este un element esențial pentru creșterea economică

De ce este nevoie să punem accent pe capitalul uman?

6000
5500
Forță de muncă în scădere și îmbătrânită:
5000
❑ Migrație: 75% declin între 2002-2018.
4500
4000
❑ Îmbătrânire: rata fertilității în scădere.
3500
3000
Schimbări în conținutul sarcinilor de lucru:
❑ Tinerii lucrează tot mai mult pe posturi care
2500
presupun sarcini cognitive (IBS, 2018)
2000
1970
1974
1978
1982
1986
1990
1994
1998
2002
2006
2010
2014
2018 De ce este nevoie să ne uităm la performanță?
20-34 35-49 50-64
Disparitățile urban-rural privind performanța școlară și
Populația activă pe grupe de vârstă condițiile de trai sunt semnificative și s-au adâncit.

România trebuie să investească în potențialul de productivitate al tinerilor care intră pe o piață a

muncii aflată într-o continuă evoluție.
 Perturbarea educației și impactul economiei

Pierderea câștigurilor din cauza crizelor nu este distribuită în mod

egal: câștigurile angajaților cu locuri de muncă cu salarii mai mici
înregistrează cele mai mari pierderi.

Fiecare an de școlarizare este egal cu 9% din câștigurile viitoare

Cercetările arată
că: Închiderea școlii este echivalentă cu 15% din PIB-ul viitor.

Valoarea actualizată, estimată, a pierderilor salariale la nivel individual

este de 4.425 USD în țările cu venituri medii.

Impactul asupra elevilor afectați: 4,5 trilioane de dolari în țările cu

venituri medii
 Decalaje semnificative în performanța școlară
Decalajul urban-rural în rezultatele la Matematică la Evaluarea Națională la clasa VIII-a

80%

60%

40%

20%

0%
Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban
2015 2016 2017 2018

Sursă: Calculele Băncii Mondiale pe baza datelor MEC

Low Medium High

❑ Rezultatele la matematică relevă unul dintre cele mai profunde decalaje între mediul urban și cel rural.
❑ Diferența urban - rural – 35% între elevii cu performanțe scăzute, la care se adaugă 15% între cei cu
performanțe crescute.
 HCI
HCI

0.2
0.6
1.0

0.0
0.4
0.8

0.4
0.6
0.8
1.0

0.0
0.2
Cluj
Cluj 0.68
0.68
Bistrita-Nasaud
Bistrita-Nasaud 0.62
0.62
Salaj
Salaj 0.61
0.61

N-W
N-W
Bihor
Bihor 0.61
0.61
Maramures
Maramures 0.59
0.59 13%
Satu Mare
SatuMare 0.55
0.55

M1
M1
Alba
Alba 0.64
0.64
Brasov
Brasov 0.62
0.62
Sibiu
Sibiu 0.62
0.62
Mures
Mures 0.59
0.59

CENTER
CENTER
Harghita
Harghita 0.58
0.58
Covasna
Covasna 0.55
0.55
Suceava
Suceava 0.62
0.62
Iasi
Iasi 0.61
0.61
Botosani
Botosani 0.59
0.59

N-E
N-E
Neamt
Neamt 0.59
0.59
Bacau
Bacau 0.57
0.57
Vaslui
Vaslui 0.56
0.56
M2
M2
Braila
Braila 0.66
0.66
Constanta
Constanta 0.62
0.62
Galati
Galati 0.62
0.62
S-E
S-E

Buzau
Buzau 0.62
0.62
Tulcea
Tulcea 0.57
0.57
Vrancea
Vrancea 0.57
0.57
Arges
Arges 0.67
0.67
Prahova
Prahova 0.67
0.67
Dambovita
Dambovita 0.59
0.59
Teleorman
Teleorman 0.55
0.55
S-M
S-M
M3
M3

Ialomita
Ialomita 0.54
0.54
Indexul Capital Uman pe județe (2017)

Calarasi
Calarasi 0.54
0.54
Giurgiu
Giurgiu 0.52
0.52
BI
BI

Bucharest - Ilfov
Bucharest- Ilfov 0.71
0.71
Valcea
Valcea 0.65
0.65
Gorj
Gorj 0.65
0.65
Olt
Olt 0.62
0.62
S-WO
S-WO

Dolj
Dolj 0.59
0.59
Mehedinti
Mehedinti 0.57
0.57
M4
M4

Timis
Timis 0.62
0.62
Hunedoara
Hunedoara 0.62
0.62
W
W

Arad
Arad 0.58
0.58
Caras-Severin
Caras-Severin 0.56
0.56
Există diferențe semnificative între județe în dezvoltarea capitalului uman
 Cantitate: forța de muncă este mai puțin educată decât cea din UE,
cu diferențe semnificative între regiunile țării
Populația activă a României este mai puțin educată decât cea din Populația activă din regiunea București-Ilfov este cea mai
țările UE educată din țară

Distribuția populației de vârstă 15-64 pe nivel de educație absolvit, 2017

Distribuția populației de vârstă 15-64 pe nivel de educație absolvit și pe regiune,
2017
100 100
15. 3 20. 6 15 14 14 12 11 10
24. 5 20. 9 20. 7 21. 4 16 15
27. 9 28. 7 26. 3
80 33
80

60
60

40
40

20
27 26 21. 4 21. 1 19. 9 16. 7 20
14. 8 13. 9 12. 1 33 36
26 27 29 25 27
0 23
RO EU28 BG HU HR SI SK PL CZ 14
0
Bucuresti - Centru Romania Nord-Vest Sud-Vest Vest Sud - Sud-Est Nord-Est
Ilfov Oltenia Muntenia
Tertiary education (levels 5-8)
Tertiary education (levels 5-8)
Upper secondary and post-secondary non-tertiary education (levels 3 and 4)
Upper secondary and post-secondary non-tertiary education (levels 3 and 4)
Less than primary, primary and lower secondary education (levels 0-2)
Less than primary, primary and lower secondary education (levels 0-2)
 Profesori: Provocări în recrutare, alocare și motivație
Profesori suplinitori în școlile gimnaziale
❑ Recrutarea cadrelor didactice rămâne o provocare
Low-performing 30%
❑ Dificultăți în atragerea cadrelor didactice performante în zonele rurale
❑ Școlile cu performanțe scăzute au o pondere ridicată de profesori
High-performing 9%
suplinitori care deservesc elevi vulnerabili

0% 10% 20% 30% ❑ Acest lucru are un impact negativ asupra performanței elevilor
Sursa: 2018 Romania Public Finance Review

Salariul minim anual al cadrelor didactice

50,000
45,000
❑ Profesorii sunt plătiți relativ puțin în comparație cu alte profesii
40,000
❑ 44 % din PIB pe cap de locuitor față de 80 % în țările avansate
35,000
30,000 ❑ Profesorii români au cele mai mici salarii din UE
Euros

25,000
20,000 ❑ Salariile profesorilor au crescut în ultimii doi ani, dar salariile nu sunt
15,000
legate de performanță
10,000
5,000 ❑ Nu există un sistem standardizat pentru promovare pe criterii de
0
DE DK NL AT FI GB ES BE FR IT PT GR CZ CR HU BG RO performanță
Sursa: 2017 SABER Country Report on Teachers
 Costul închiderii școlilor: abandonul școlar

Copii din afara școlii, România 2009-2018

250000

200000
Copii din afara școlii 2009 2018
Vârste 6-10 43922 91642
150000 age 6-10
Vârste 11-14 48321 93025
age 11-14
100000 Vârste 15-18 101513 191417
age 15-18
Total 195765 378102
50000

0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

❑ Din cauza crizei și/sau a pierderii învățării, abandonul școlar ar putea fi semnificativ.

❑ În România, ultima criză economică a dublat numărul copiilor din afara școlii de la
192.000 în 2009 la 378.000 în 2018 – chiar și cu tendințe demografice în scădere.
 Grupuri vulnerabile

Comunități Pandemia a exacerbat inegalitățile dintre zonele rurale

marginalizate rămase în urmă și centrele urbane dinamice și a adâncit
provocările întâmpinate de grupurile vulnerabile.

Comunități rurale
Zone rurale marginalizate Romi Condiții economice
marginalizați Înainte de declanșarea pandemiei, populațiile vulnerabile
aveau ponderi mai mari ale gospodăriilor cu intensitate
scăzută a muncii (LWI) și forme de contracte mai puțin
sigure/nestandardizate
Cele mai sărace 40%
din gospodării

Acestora li se adaugă grupuri specifice de persoane:

❑ Persoane fizice: femei, copii orfani, tineri săraci, vârstnici, persoane
cu dizabilități și boli cronice
❑ Gospodării: familii monoparentale, dezorganizate, familii numeroase,
gospodării sărace
Inegalitatea spațială: convergența economică a fost "o poveste a două
Românii"
În perioada 2013-2019, rata de creștere a Produsului Intern Brut al României a fost una dintre cele mai rapide din UE.
Cele mai vulnerabile
grupuri continuă să sufere din cauza
sărăciei și a excluziunii sociale
Câteva centre provenind din mai multe surse
urbane înfloritoare
în care activitatea Romii, familiile numeroase și persoanele slab educate sunt mai susceptibile de a fi expuse
economică este riscului de sărăcie
concentrată 80 Roma-only
Mixed settlement Very low (0-20%)

60 3+ children
Employed, not

Poverty rate (%)

Zonele rurale marginalizate rămase în urmă, Some/no Roma
employee
în care sărăcia este ridicată, gospodăriile sunt Single parent
Primary
40
supraaglomerate, oportunitățile de muncă Medium (45-55%) Women >64 yo Not employed
Children
sunt limitate, iar accesul la servicii și calitatea Women Elderly
Romania (24%)
acestora sunt limitate 20 2 adults, 1 child Men Prime-age adults
Secondary
Very high (85-100%)
Employee
0 Tertiary
Marginalized Family Work Gender Age Work Education
areas composition intensity status

Sursa: Eurostat (2019)

Inegalitățile s-au adâncit, iar sărăcia crește pentru prima dată în 5 ani
Gospodăriilor mai sărace le este din ce în ce mai greu să facă
Gospodăriilor mai vulnerabile le-a fost față
semnificativ mai greu să facă față, iar
tendința s-a intensificat în timp
50% 52%
49%

Creștere a numărului de gospodării cu 40% 43%

datorii sau împrumuturi 40%

37%
40%

34%
30%

26%
Asigurarea hranei rămâne un motiv de 20%
îngrijorare în zonele rurale
marginalizate și în comunitățile cu 10%
așezări mari de romi
0%
May July May July May July May July
Creștere inițială a incidenței sărăciei pe Bottom 40 Middle 40 Top 20 All
termen scurt, urmată de o reducere Point in income distribution

apropiată de nivelurile inițiale Sursa: World Bank Pulse Survey 2020, Waves 1 and 2.
Zonele rurale se confruntă cu provocări mari privind menținerea elevilor în
școală
Accesul echitabil la educație de calitate a fost provocarea majoră a României înainte de pandemie, cu o puternică
diviziune urban-rurală și disparități socio-economice (protecția copilului, părăsirea timpurie a școlii, performanțe slabe).

Copiii mai săraci sunt mai predispuși să se lupte cu învățământul la distanță

Did not struggle

12% before, no school
Pandemia doar 13% 12%
1%
a crescut inegalitățile în 15%
10%
Strugged before, no school
rândul copiilor care provin
52%
din medii defavorizate, în 32% 40%
Never struggled
timp ce probabilitatea ca
6%
părinții lor să declare că 4% 5%
Struggle before and not during
18% pandemics
studiază mult mai puține ore 21% 19%

decât înainte crește 16% 11%

Struggle during but not before
pandemics 14%

Bottom 40 Top 60
Struggle before and during pandemics
Income All

Sursa: World Bank Pulse Survey 2020, Waves 1 and 2.

Provocările IT sunt alimentate de decalajul IT puternic între urban și rural,
între copii și adulți
Pandemia a evidențiat o diviziune IT preexistentă dintre mediul urban și cel rural, cu o calitate mai
scăzută a accesului la tehnologie și competențe digitale mai limitate în așezările marginalizate, în
zonele rurale și în gospodăriile mai puțin educate/mai sărace

Access to IT equipment
7% 11%
15%
Copiii vulnerabili au avut acces mai redus la 17%
11%
echipamente adecvate necesare pentru
învățământul la distanță 20%
21%
No equipment
46%
46%
16%
Smart phone

Inegalitățile structurale au influențat partea 14% Tablet, no computer

13% 63%
de furnizare a serviciilor de educație: 48%
integrarea tehnologiilor digitale în procesul 29% Computer
24%
de educație a ridicat mai multe întrebări
practice cu privire la nivelul de pregătire a Bottom 40 Top 60 Rural Urban
sistemului educațional de a funcționa online, Income Location
în special în comunitățile defavorizate Source: World Bank Pulse Survey 2020, Waves 1 and 2.
Multiple căi de transfer de la pandemie către rezultatele și competențele educaționale

❑ Învățarea stagnează
Costuri directe
❑ Diferențele de învățare cresc
asupra educației
Închiderea ❑ Atașamentul față de școală scade
școlilor Impact asupra ❑ Alimentația elevilor se înrăutățește
sănătății și ❑ Sănătatea mintală a elevilor este în declin
siguranței ❑ Vulnerabilitatea elevilor crește
❑ Abandonul școlar crește, mai ales pentru categoriile dezavantajate
Cererea ❑ Exploatarea copiilor prin muncă, prostituția, căsătoriile cu minori
educațională cresc
Criza ❑ Investițiile părinților în educație scad
economică
❑ Cheltuielile guvernamentale cu educația scad
Oferta ❑ Calitatea educației scade
educațională ❑ Calitatea predării scade
❑ Școlile private se închid

❑ Sărăcia din educație crește

Costuri pe ❑ Capitalul uman este în declin
termen ❑ Sărăcia în ansamblu crește (din cauza abandonului)
lung ❑ Inegalitățile cresc
❑ Tulburările sociale cresc
❑ Ciclul intergenerațional al sărăciei și al capitalului uman scăzut este
consolidat.
Școlarizarea nu este același lucru cu învățarea

Lumea se confruntă cu o
”criză de învățare” care se
transformă într-o criză a
competențelor
Unde putem îmbunătăți echitatea în educație?

Practicile
din școală Practicile
din afara
școlii

Echitate
în educație

Design
sistem Alocarea
educațional resurselor
Patru politici educaționale cheie pot
afecta echitatea în educație: design-ul
sistemelor educaționale, practicile din
școală și din afara școlii și alocarea
resurselor.
 Design-ul sistemului educațional

Structura învățământului primar și secundar poate genera inegalități datorită segregării sociale între medii
de rezidență, comunități și școli.

❑ Finanțarea suplimentară a școlilor dezavantajate prin granturi - pentru

atragerea unei diversități de elevi într-o școală unde sunt elevi
dezavantajați
❑ Oferta de sprijin suplimentar elevilor la risc – pentru reducerea
abandonului școlar, care conduce la competențe foarte slabe și șomaj
SOLUȚII ridicat
❑ Odată identificați, elevii la risc ar putea fi monitorizați privind absențele,
sprijiniți prin lecții remediale și resurse materiale pentru a participa la
activitățile școli și pentru a face performanță
❑ Orientare școlară, consiliere, curriculum flexibil de acces către filiere
profesionale de bună calitate – pentru acești elevi
 Practicile din clasă și din afara clasei

Accent pe relația dintre școală-familie-comunitate, precum și pe cât suport primesc elevii acasă. Copiii de
etnie romă, cei ce provin din mediul rural sau din familii sărace se confruntă cu provocări majore.

❑ Folosirea – în locul repetiției – a unor abordări alternative în clasă

care pot fi mai spectaculoase ca rezultat: de ex. strategii de
”recuperare a citirii” prin lecții unu-la unu pe termen scurt sau lecții
SOLUȚII intensive
❑ Formarea inițală și continuă a profesorilor pentru aplicarea acestor
abordări
❑ Educarea părinților, sprijinirea lor pentru crearea unui climat care
favorizează învățarea în afara școlii
 Alocarea resurselor

În România, finanțarea educației este slabă – doar 3% din PIB.

❑ Intervenții țintite care contribuie la creșterea echității

❑ Finanțarea sectoarelor care întorc investiția cel mai rapid, precum
educația timpurie și cea de bază
❑ Măsurile publice aplicabile tuturor trebuie contrabalansate cu măsuri
care îi vizează pe cei vulnerabili, ce nu pot ține pasul cu ceilalți.
SOLUȚII
❑ Acțiuni care garantează accesul egal la educație, completate cu
eforturi pentru susținerea performanței individuale a celor cu
dificultăți la învățare, mai ales a celor cu nevoi speciale
 În concluzie...
Investiția timpurie în copii este una dintre cele mai bune investiții pe care România le poate face pentru a
aborda inegalitățile, a sparge ciclul sărăciei și a îmbunătăți rezultate mai târziu în viață.

❑ Școlile ar trebui să aibă la dispoziție cel puțin următoarele resurse:

✓ profesori
✓ infrastructură
✓ materiale de instruire.
❑ Eficacitatea profesorilor este, probabil, cel mai important predictor al
învățării elevilor. Câțiva ani consecutivi de predare remarcabilă pot
compensa deficitele de învățare ale elevilor dezavantajați (Hanushek, 2010).
❑ Infrastructura școlară adecvată este asociată cu o învățare mai bună
(Glewwe, 2014), contribuind la creșterea atractivității pentru elevi și
profesori, precum și la reducerea absenteismului (Chaudhury, 2006).
❑ Materialele școlare - materialele didactice și de învățare, inclusiv bibliotecile,
manualele și computerele - sunt, de asemenea, esențiale și mai rentabile
comparativ cu alte resurse (Pritchett, 1999).