MOWGLI ȘI PRIETENII LUI

Educatoare – Elena Mitrescu

Este o după-amiază plăcută de vară. Într-o curte un copil stă pe gânduri. Este Mowgli,
băiatul crescut în junglă. Este suparat si nimic nu i-a adus zâmbetul pe buze. Deodată, el se ridică
hotărât și pleaca ușor spre poartă. Se uită în stânga și în dreapta . Brusc începe să alerge spre
pădurea de la marginea satului. Drumul este lung, dar dacă tot s-a hotărât să-și viziteze prietenii
din junglă, de care îi era foarte dor.Curând se înnoptează. Pe cer apar una câte una stelele. Chiar
dacă îi este puțin frică, adoarme. Când s-a trezit era dimineață, soarele era pe cer, păsărelele
ciripeau vesele, doar Mowgli era puțin suparat ,deoarece îi era sete. Merse el ce merse și dintr-o
tufă apăru elefantul Cici. Acesta recunoscându-l pe băiat l-a întrebat de ce este supărat:

- De ce ești supărat micuțule? întrebă elefantul Cici

- Pentru că mi-e sete! răspunse Mowgli.

Cici lua apa cu trompa sa și i-o oferi:

- Bea micuțule! Se pare că ești tare obosit!

- Da ! Am parscurs drum lung că tare mi-era dor de aceste locuri.

Tot mergând , Mowgli i-a povestit elefantului ce a mai făcut de când a plecat din junglă, cum
este viața în sat. Tot mergând ei , s-a auzit troznind crengile. Oare cine îi urmărește? Cine a
auzit întreaga lor discuție?

- Hei ! cine-i acolo?

- Hei! N-auzi? Ieși odată! Arată-te! De sub o frunză lată, o maimuțică jucăușă și-a făcut
apariția!
- Tu erai? Hai coboară! Ce dor mi-a fost de tine, maimuțico!
- Și mie de tine, Mowgli!Dacă ai știi câte zile te-am așteptat...
- Te rog, Cita adu-mi câteva banane de sus! Drumul a fost lung, iar eu mor de foame.

Maimuța deja se intoarse cu bananele. Il iubea foarte mult și îi fusese dor de el.

- Ce fac părinții tăi? Dar celelalte maimuțe?

 - Suntem bine cu toții! Viața mea este mai frumoasă de când am crescut! Părinții m-au
învățat cum să mă feresc de pericole. Astfel pot să explorez în voie împrejurimile.

Am ajuns pâna aproape de locul unde traiesc tigrii tot cățărându-mâ și zbenguindu-mă de pe o
creangă pe alta.

- Mi-e foarte cald! N-ați vrea să facem o baie în râu?

- Știu eu un loc minunat, spuse elefantul! Mergem la cascada?
- Daaaa ! Ce idee bună! Mi-e dor de multe locuri din junglă, iar cascada era una dintre
preferatele mele. Tot mergând ,ei au ajuns la cascadă, au intrat în apă și s-au jucat.

Tot jucandu-se , Mowgli alunecă de pe o piatră și cade in apa. Baghera, le urmărise joaca de la
distanță și văzându-și prietenul în necaz s-a apropiat de râu.

- Hei ! Ce se întâmplă aici?

- Baghera,Mowgli se inneaca! Ajută-mă să-l salvez!

Cei doi, l-au ajutat pe Baghera să împingă o piatra în apă. Mă voi urca pe ea și îl voi prinde
cu dinții, atunci când curenții îl vor soate la suprafață. Cei trei au împins bolovanul și astfel
pantera a putut să se apropie de apă. Când apa l-a adus aproape de bolovan, aceasta și-a înfipt
colții în hainele lui si astfel a fost salvat. Era speriat, dar în același timp fericit că a putut fi salvat
la timp. Când s-a apropiat, el a strâns in brațe cu putere pantera pentru ca ii era dor de el.

Atras de zgomotele auzite din josul râului, Sherkan, tigrul s-a apropiat tiptil. Când l-a văzut
pe Mowgli s-a înfuriat teribil:

- Oare ce caută ,puiul de om aici? Nu plecase în sat?O să-l pun eu la punct...

- Hei, Mowgli, pui de om, ce cauti iar aici? întreba, Sherkan
- Mi s-a făcut dor de prietenii mei și am venit să-i revăd! Ce problemă ai tu cu asta?
Credeam că de când am plecat ai devenit mai prietenos, dar se pare că nu! Ești la fel!
- Daaaaaa... sunt același! Si scoate un sunet puternic alungându-i prietenii.
- Stați ! Nu plecați! Nu mă lăsați singur aici! Vezi ce-ai făcut? I-ai speriat...
- Foarte bine! Asta și voiam!
- Spune ! ce dorești, Sherkan! Ce vrei de la mine? intrebă Mowgli:
- Răspunde-mi la o întrebare! De ce te-ai întors în junglă?
 - Voi fi sincer! Mi se făcuse foarte dor de toți și de toate și m-am găndit să vă fac o vizită...
- Să ne vizitezi, zici? Adică nu ai venit să rămâi?
- Nuuuu !
- Hmmmm ! Bine! In primul rând ai greșit că nu le-ai spus părinților ce simți și cât de dor
îți este de junglă. Sunt sigur că te-ar fi înțeles! Apoi, ai greșit că ai plecat fără să îi anunți.
Părinții iși fac griji pentru copiii lor. Cum crezi că se simt acum?
- Ai dreptate, Sherkan, ar fi trebuit să fiu sincer cu ei!
- Hai ,să mergem!
- Unde?! Unde mă duci?
- Acasă! E timpul să mergi acasă! Te voi duce eu!
- Mulțumesc, Sherkan! Pâna la urmă nu ești chiar așa cum credeam! Poți fi chiar bun, dacă
vrei!

Cei doi au plecat împreună catre casă, lăsându-l pe Mowgli lângă parintii lui.

Poveste adaptata dupa Cartea Junglei.