Proceduri terapeutice 1045

Resuscitarea cardiacă

➢ Majoritatea deceselor sunt cauzate de fibrilaţie ventriculară sau

tahicardie ventriculară rapidă;
➢ O proporţie mai mică sunt cauzate de bradiaritmii severe.
➢ Boala arterială coronariană reprezintă aproximativ 88% din
cauzele de moarte subită în ţările occidentale.
➢ Cu toate că ischemia tranzitorie este suspectată că fiind factor
declanşator major, doar o mică proporţie din supravieţuitori
prezintă semne şi simptome evidente ale infarctului miocardic
acut.
➢ Când pacientul prezintă stop cardiac, suportul vital de bază
(BLS, basic life suport) trebuie iniţiat imediat.
➢ Cu cât durata stopului cardio-respirator este mai lungă, cu atât
şansa de revenire este mai mică
➢ Lanţul supravieţuirii (Fig. 30.31) cuprinde:
• recunoaşterea timpurie a unui stop cardiac
• alertarea rapidă a serviciilor de urgenţă
• resuscitarea cardiopulmonară imediată
• defibrilarea rapidă şi suportul vital avansat
• îngrijirea post resuscitare .
 Suportul vital de bază

✔ Primul pas în iniţierea BLS este evitarea expunerii la pericole

suplimentare.
✔ Pasul următor îl constituie testarea la stimuli verbali sau
dureroşi.
✔ Daca nu se obţine nici un răspuns, trebuie solicitat ajutor
imediat.
✔ Dacă victima nu respiră sau respira anormal, atunci BLS trebuie
iniţiat imediat (Cadranul 30.12).
● Căile aeriene
– Obstacole (ex. sânge, mucus etc.) din cavitatea bucală sau
faringe trebuie eliminate, iar protezele dentare mobile trebuie
îndepărtate.
– Căile aerine trebuie deschise atent, prin flexia gâtului şi
extensia capului.
– Această manevră nu este recomandată dacă este suspicionată o
leziune a coloanei cervicale.
– Orice obstrucţie în cavitatea bucală posterioară sau în căile
aeriene superioare trebuie eliminată prin compresiuni
abdominale şi/sau toracice (manevra Heimlich, vezi Cadranul
28.16).