Aprahat in Consilinl de Administratie din 3,12.2012 Aprobat in Consiliul Profesoral din 23.10.2012 PLAN DE DEZYOLTARE INSTITUTIONALA SCOALA GIMNAZIALA NR. 1 MOTRU Motto: * Creeazd ca un zeu, Ordoni ca un rege. Muneeste-ea un rob!“Noi, ieri, astdzi si maine! Scoala Gimnaviala Nr? MOPRU, numc de referinja in invataméntul ginmazial gorjean: imaginea performantei scolare. Am realizat proiectul planului de dezvoltare institutionali care, constituie in acelasi timp oferta _noastri educationala. Ce um fost? Am: fost istorie + primul liceu din orag, apoi ycoal generala cu elase de I - VITT. Am erescut cu timpul in toate componentele indeosebi cele valorice. Ce suntem? Suntem o scoali gimnaziali periormanta, dorita de populatia scolar’ suntem un cclectiv a ckrui principal caliate este doringa de foarte bine , materializets prin mune’, printr-o mune’ asidua daruitd idealurilor de performan{’, suntem clevii cate stiu ce vor de la viitor si se pregatesc pent acest scop; suntem simbolul corectitudinti gi diruirii profesionale; suntem noi, Scoala Giminaziati Ned MORE. Ce vom fi? Vom fi viitoral asa cum il visim ; vom fi cei ee vor semina in continuare edueatia bunului simf gi al dorinjei de foarte bine. Ne aflam pe directia cea buna pentru indeplinirea obiectivelor pe care ni le am propus. Suntem enti ca ne aflim pe un drum ascendent spre perfectionarea procesului de invigimint, ca rezubtat al actiunilor convergente ce vor aves la indemini trei clemente esenfiale: elevii, plirin{ii si calitaten a tot ceea ce inteprindem, ca o garantie a ducabilita,ii realizarli scopulul propus.BAZA CONCEPTUALA Projectil este eoneepat in conformitate cu usmitoarele acte normative: % Legea nn | /2011 —Legea Educatiei Nationale; # Legeu nr 87/2006 pentru aprobarea Ordonanfei de urgenti a Guverului nr. 75 / 2005 privind asigurarea calititii educatiei; Leged nr. 29 / 2010 pentru modificares gi completarea Legii nr. 35 / 2007 privind cresterea sigurantei in unit % Guvernul Romdniel, Programd de guvernare, capitolul Politica in domenin! Educate’; © OMEC.TS, nx, 3753 / 09.09.2011 privind aprobarsa uner masuri tranzitor‘i in sistermul national de iywapamant; # OMECIS. nr. 4865/ 16.08.2011 privind aprobarca__Normelor metodelogice pentru. stabilires obligatiei didactice de predae a personalului de conducere din inspectoratele geolare, unitiji de invatamant, anitafi conexe, precum si a personalului de indrumare si control din inspectoratele scolate si a pecsonalului didactic din casele eorpului didactic. # OMEC TS. me. 3811/2011 pentru aprobarea Comisiei de monitorizare si indrumare metadologic4 cu privire la sistemul de control manegerial el Ministerul Educatiel, Cereetéril, Vineretalui si Spoztulul. » OMP-P. ar 946 / 2005 pentru aprobarea Codului Controlului Intern; % Planul de implementare a sirategiei judejene privind accesul ta educatio al grupurilor desavantajate: % Raportul LSJ, Gor} privind starea invaiiméntului in jude\ul Goxj in anul geolar 2014/2013;1. CONTEXTUL © Davd edacagia are 0 fusectie, 0 justificare, aceasta este st progateascd tieril peniru vittor « Alvin Tattler LI, Argumente: + Descentralizarea sistemului ycolar, cresterea autorita{ii decizionale a conducerii unitijii, mai ales a direciorulai, in domeniile financiar, al resurselor umane, curricular si al dezvoltarii generale a gcolii : + Formares continu’ a personalului didactic in unitatca gcolara : + Transformarea cadrului didactic in manager al situatiilor de invatare ce au dropt principal actor clevul si perfectionarea continu a procesului instructiy — edueatiy ; + Folosirea rejelelor informetice in intreaga aetivitate din unitatca seolara; + ‘lransformarea comunilafii locale intr-un partener activ, implicat efectiv in viata unitStii scolare. 1.2. Seurt istorie al unitiqii seolare {nceputurile inva|imantului motrean sunt legate de existenta Liceului Real — ‘Umanist Mowu care a funcyionat cu 2 clase a 1X- a ( 80 elevi ) gi 16 clase | ~ VIL ( 299 elevi in 8 clase de L1Y si 279 in 8 clase gimmaziale }intee 15 septembrie 1965 si 8 decembrie 1969 , cdind clasele de licen gi — au continust activitatea in actualul local al $e.Gen.Nr.2 Motru. Data de & docembric 1969 reprezinta momentul ini enjei de sine slatitoare a Sc. Gen. Nr. | Motru , a carci evolutic s- a inscris pe o curbi ascendent’ , caracterizat& prin cresterea efectivelor de elevi , infirirea compulni protesoral , tmbogétirca hazei didactico — materiale , rezultate de prestigia objinute de clevi la concursurile scolare desfiigurate la nivel local , judejean si national. 1.3, Profilul seo Scoala este avantajat’i de pozitia ultracentralti, find la 300 -400 m de celelalte unititi de invatimant . Localul gcolii dispune de 24 de sali de clase , laboratoare de chimie, fizicd, biologie, cabinee de informatica, istorie, geografic, muzica si religie. In anul 1974-1975 @ fost dat in folosin(a atelienn! - senala cu 4 sectit de lueriri : Tuer in lemma, catusarie, menaj si croitoric. in perioada 197.‘dicati o sala de sport, iar intre anii 1983 — 1985 a fost betonata baza sportive, teren multifunctional. Din aprilie 2005 gcoala.a fost cuprinsé in programul de dotare cu refea de calculatoare racordata la internet prin finanare de la Consiliul Local. Activilales din unitate sa desfgurat, aproxim: incepand jy 20 de ani fa trei schimburi, fin 2006 functionaim in dowd schimburi, iar din 2010 am preluat in d astfel un efectiv de 1242 de elevi cupringi {{Améintul primar gi 22 de clase eu $72 de elevi Ja invagarndntul gimnuzial, Valourea incadrarii este dal de 39 de cadre cu gradul didactic I , de 15 cadre cu gradul LL, de 6 cadre cu definitivat si 2 stagiari calificati, 6 la personalul auxiliar si 6 la personalul nedidactic. Astfel, sul 27 norme la invigatori si 32,03 nome la profesori. administrare gi sediul Se. $f. loan, avai in 27 de clase cu $10 de elev la in IL ANALIZA DE NEVOI A. Analiza mediului intern 1) Informatii de tip cantitativ Populatia seolard + 1191 elevi ( 612 fete gi $79 baieti) ~numir de clase - 47 ~mediu urban — 1129 ( 564 fete) -mediu cucal 115 (84 fete) Efective pe niveluri de invajamant : Nivel prima 25 clase - 619 elevi (318 fete) Nivel gimnazial: 22 clase - 572 elevi (294 fete ) Kvaluarea cantitativa a performantei scolare : ~clevi cu rezultate fourte bune : 415 -elevi cu rezultale bune: 162 -procent dz promovabilitate la testele nationale- 94.52 % -rata abandonului scolar — 0,01%Personal didactic: 70 de cadra Titulari : 61 / 66,84 norme Suplinitori : 9 norme Gradul didactic T: 41 persoane Gradul didactic IT: 16 persoane Definitivat : 2 persoane Debutanti 2 persoane Personal auxiliar : 7 persoane Personal nedidactie ; 7 persone Resurse materiale : Suprafaff cladire centrala 3534 mp Suprafata exterioard ( platform’ betonati si parc) — 6610 mp ‘Numa spajii yeolare — 34,, dintre care : = sali de clas - 26 = cabinete 28 ® laboratozre a3 = bibliotecs -1 = salade sport “1 Numérul spagiilor sanitare - 6 Spajiul scolar este suficient, ocupat flind in totalitate tn cursul procesului de invatdmdnt desfaigurat in dowd schimburi, Exista 26 +9 de sali de clasi, 3 cabinete gi 3 laboratoare, 0 cladire — atolicr , 0 sala gi o bazi sportiva la dimensiuni medii, 0 biblioteca si spatii carc nu sunt destinate a didactice : spatiy pentru depozitarea alimentelor, spafii sanitare, cancelarie, secretariat, contabilitate, arhiva. Starea clAdirilor este acum corespunzatoare, putindu-se constata doar necesitates inlocuirii rofelei electrice gi a acoperigului. Baza materiala in anul scolar 2015 - 2016 : Se constalé 0 imbundlalire a siluatiei materiale, prin achizitii de material didactic necesar laboratoarelor de chimie, fizicd, biologie, bibliotecii, achizitii de mobilics, parchetarca tuturor spajiilor, toate ferestrele avand témplirie vermopan, iar exteriorul este lermoizolat . Coneluzii ale analizei cantitative : Performangi: seulard — nivel fourle bun Spatiu ~ suficient Resurse materiale - suficiente Material didactic - insuficient .2) Informatii de tip calitativ Calitatea personalului didactic ificat — 100% Cu perlormange in activitatea didactick — 45% Rata miscdrii personalului didactic reflecia in general stabilitate. Doar 2 cadre didactice au fost detagate in anul scolar 2016-2015 din alte uni Evaluarea calitativi a performantel seolare -174 de participanti la etapa judeteana a olimpiadclor scolare = Scclevi calificafi la etapa nationals « olimpiadclor geolare + 25 elevi premianti la concursurile inlerjudetene . Situatia geolari pe niveluri de invitimant: Nivel primar : toti elevii au obfinut calificativele FB. si B ; Nivel gimnazial ( 572 de elevi) : ~ 234 de elevi au media intre 9- 10; - 125 de elevi au media intre 8-8, 99; - 134 de elevi au media intre 7-7, 99; - 46elevi au media intre 6-6, 99 ~ 2lelevi au media intre 5- 5, 99 ; = 12 elevi corigenti la un obiect si 5 la doud obieete, toy’ promovati si} elev cu CES cu situatia neincheiala Ambianta din scoali este de infelegere. Domina valorile pozitive, ceatrate pe corectitudine si performanfa si un climat civilizat, cordial, in ecea ce priveste relatiile dintre manageri si cadrele dideetice, cadrele didzctice auxiliare i personalul nedidactic, intre profssori gi clevi, intre profesori si pArinti, hazat pe circulatia acecvaté 2 infommatici si pe o injelegere democraticé a relatiilor interumane. Corpul didactic este apreciat de comunitarea local si la nivelul judetulni, pe ‘misura rezultatelor obtimite de elevi Txista gi functioncazé comiretul reprezentativ al pal flor ( nivel foarte bun )Relatiile cu comunitatea, cu Primaria si Consiliul Local, cu Politia, biserica, agen{ii economici si alte institutii publice sunt bune, bazato pe colaborare gi parteneriat . Curriculum si viata scolar, Curriculum-ul nucleu este orgenizal in conformitate cu specificul scolii, institutia dissundnd de materialul curricular necesar ( planuri de invé{imént gi programe scolare, auxiliare curriculare — manuale yeolare, ghiduni, culegeri, indrumatoare ete.). Curriculum la deeizia seolii acopert o arie cestul de mare de interes, avand ‘o structura diversificaié : aivte de lucru, ~ clasaa TV-a — Franceza pentru cei mici - elasele IV - VIL TLC. « Prictenul meu, calculatorul » -clasaa Via —Dreplurile copilului - clasa a VIIa - Universul matematicii - clasaa VII - - clasa s TV- = Istoria evreilor si a Tolocaustlui Educatie financiara Actiunile extracurriculare sunt organizate pr iplicarea comisici de activitayi exuacucrivulare , a elevilor yi se concretizeazd tn: serbari premieri ale elevilor merituosi, avtiuni ecologice, acfiuni comuritare, participari concursuti , parteneriate educative, momente feslive dedicate sirbitorinii sau Tntdlnicii cu diverse personalivati ete. Scrviciile eduestionale se coneretizeazd in programe educative speciale, consiliere psihopedagogica, consiliere pentru alegerea carierei. Informarea si monitorizarea actiunilor sc realizeaza in cadrul orelor de dirigentie, prin intalniri cu consilienl psihopedagogic itinerant Managementul_unititii_scolare sc caracterizcaz% prin _deschidere, disponibilitate pentru colaborare, receptivitate la sugestiile cadrelor didactice gi ale elevilor, respect faa de competentdi, evitares birocratiel Conctuzii ale analizei calitative : Se impunc o mai mare atentic acordata componentei operationale, programelor si activitiqilor concrete, implicarca in mai mare méisura a cadrelor in actiuni_care depisesc activitates desfigurata in clas’ - procesul propriu:invatare , stabilirea unor relafii mai stranse cu familiile elevilor, cu instituliile publice, cu agen(ii economic, cu liderii comunitiyii locale, eu inetitugiile de culiuza B. Analiza mediului extern Scoela se aflé in partea central « municipiului Motru, localitate asezaia pe D.N. 67 A, la 4d km de municipiul Tg-Jiu gi la 42 kam de Droheta Tamu -Severin. Supratafa administrativa a orasului: 5.009 ha Suprafatd intravilan : 236,2 ha Rangul municipiului : 1 Populatie stabil : 22.848 locuitor! Numar gospodirii populatie : 7.476 Numéar de cladiri | 1.633 Numir de locuinte : 8.186 Sate componente ; Plostina, Dealul Pomilor, fnsurafei, Lourda, Rogiuta, Lupoita, Rapa. Jima ~ tempera — continent Principala resursi natural - cfirbuncle energetic ( contigueatia.de zona monoindustriala, Forta de munca, conform datelor de la Directia Nationala de Statistica, se prezint& ascfel : -numdrul total de salariayi : 7589, din cave : in agricultura -10 ~ in industrie-4277 ~ in industria extractiva-3344 in industria prelucratoare-586 in industria energiei electrice si termice- in constructii-34 ~ in comen-430 ~ in transporturi-901 ~ finante-banci-78 ~ administratie-247 ~ Invatimant-458 - skindtate-308 ~ altel: 9 jgnitul ) , conduce la Rata somajului in randul pooulatiei stabile de 18 - 62 de ani este de 14%. su rol cultural si educativ =~ Casa Multicultural’ a Municipiului Motru - Casa Sindicatelor - Biblioteca Municipiului Motra Obicetive de cult; o catedrala ortodead, gase biserici ortodoxe , 0 biserici haptista , o biscrica romano-catolica, doua case de rugaciuni . in municipiul Motru funetioneaza tn spital municipal . Asisienta medicali este asiguraté de o retea sanitari formati din 23 do unitati , Exisif , in vecinatatea spitalului, un ambulatoriu de spevialitate. Orasul nu are deocamdati 0 dezyoltare turistic&, dar zona reprezinta un oun: de atractie turisticé , prin traseele : - Motru — 'Tismana — Runcu - Cheile Sohodolului ; - Motru - Apa Neagra —Padeg - Valea Mare - lzvoarele Cemei ; - Motru — Pestigani - Hohita : - Motru — Catunele - Bala Bai ; ~ Molru - Baia de Arama — Ponoarele Procesul instructiv-edueatiy este asigural prin : ~ inyaitamént pregeolar - 5 gridinife la sate gi 6 in ors ; - invatamdnt gimnarial -2 scoli in oras ; - invatimént liceal - Colegiul National « George Cosbue» si Colegin! Tehnie Motm ; - Clubul Elevilor . Scoala Gimnaziala mr. 1 este agezata la 400 de motri fata de $e.Gimn. or. 2, la 450 de metri fai de Colegiul National “George Cogbue” gi la 1 km faa de Colegiul Tehnic. Accesul spre scoala se face pe strazi gi alc Llevii scolii sunt putin implicati in activitatile parintilor. Relafiile geolii cu comunitatea sunt foarte bune. Reladile cu celelalte instituiii de invatimént din Localitate sunt foarte bune. Accesul elevilor le activitati culturale si educative sunt reduse. Concluzii recultate din analiza medi xt = Din cauza pregatirii teoretice, $c. Gimn. Nr. 1. oferd zonei elevi cu inclinayii spre parcurgerea unei forme de invijimant superior, reprezentind un punct de inweres prioritar pentru comunilale ca investifie pe temmen lung in capital intelectual. Se constali cd, in mare mésur’, absolvenfii gi ai scolii noastre se intoredefavorizata si situatici specifice din minerit, se impune o diversificare a ariei coupstionale gi un suflu nou, t€nar, in distributia interosclor profesionale, necesar formarii unei sociei{i moderne, a cunoasterii Municipiul Motru ofera posibilitatea satisfacerii unor nevoi elementare in ceea ce priveste accesul Ia standarde medii de cultura gi civilizasie. Localitatea nu zolati. Exista acces la cdi de comunicafic (transport ruticr, foroviar ) , refele de internet i televiziune prin cablu. Nu exista librarie. Datorita situafiei din minesit ( disponibilizini, somaj_), sunt multe familii cu nivel selizut de venituri. Majoritatea elevilor de la $c. Gimm. Nr. 1 provin din familii cu venituri medi . Il. ANALIZA SWOT a) Oferts cur ra PUNCTE TART = Se realizea7é planurile de scolarizare, se respect planuri conjinuturile obligatorii ale disciplinelor, programele scolare. ~ Scoala dispune de material curricular ( planuri si programe, materiale auxiliare - manuale, culegeri, indrumetoare ) . de invatamant, PUNCTE SLABE - Organizarea CDS satisface in mare masurd cerinjele elevilor, dar se constaia insuficienta diversitate a abilititilor cadrelor didactice in report cu solicitarile copiilor si ale péirintilor sf oferta optionala redusa din partea unor eatedre ; ~ Activititile extracurriculare se desfigoara sporadic, sunt generate de anumite ocazii gi nu sunt incluse in programe coerente si de durati, care si conduci Ia crearea de abilititi qi si aiba efect educational pe termen hing, OPORTUNITATL = Organizarea CDS in scomul satisfacerii dorinjei de formare si cumoastere a copiilor - Oferta CDS conceput io scopul amelioririi fenomenului de absenteism seolar; ~ Integrarea orelor din toate ar le in sistem informatizat; - Formarca grupclor de excelena si stabilirea unui program eficient de pregatire a elevilor pentru concursurile seolare ; - Participarea elevilor la concursuri organizate la nivel national si regional;= Integrarea activitigilor extrascolare in programe coerente, de durati, cu aetivitifi planifieate sistematie, care #4 conned la dezvoltarea de abilitit priceperi in diferite domenii. AMENIN [ARI - Insuficienta preocupare pentru diversificarea activitagilor extragcolare si a copiilor spre modelitéti de petrecere a timpului liber neconforme cu varsta gi care adue prejudicii formarii morale i intelectual a tinerilor : = Baza materiala exisienté in scoalé nu oferd posibilitatea realizérii taturor infilor. solicitirilor elevilor gi pi b) Resurse umane PUNCTE TART - Personal didactic calificat in proportie de 100 % ; - Personal cu performante in activitatea didactica -40.% - Preocupurea pentru susjinerea gradelor didactive ; ~ Disporibilitate pentru obtinerea performangei scolare ; - Fune{ionarea corespunziloare a organismelor de conducere ga Consiliului Reprezentativ al Paringilor ; - Relatii intergersonale bazaie pe ineredere, conducdad la o almosferi deschis’, propice comunieztii. PUNCTE SLABE ~ Slaba participare la cursuri de formare si perfeefionare - Conservatorisinul gi rezistenja la schimbare a unor cadre didactice ; ~ Mobilitatea excesiva. care caracterizeazé unele catedre (limbi modeme, muzica}; - Inertia sau atitudinea retractili faj@ de organizarea modem’ a lectiei (scenariu axat pe elev, acces la informatizare etc) ; - Persistenga conceptiei ce scoala se tezumé la orele de curs : ~ Slaba Lnplicare « piriasilor ia uetivitagile yoolii. OPORTUNITATI- Diversificarea cursurilor de formare si perfectionare organizate de CCD gi universitati ; = Crearca unci mai bune relatii interpersonale profesor - elev, prin cares in activititi care evicentiaza pasiunile comune ; - Gisirea de posibilitafi financiare de stimulare a activit&fii cadrelor didact - intainiri freevente cu parinfii elevilor si implicarea acestor: activitiqile scolii : - Introducerea sistemului AEL educational; = Instruirea intregului personal didactic tn utilizarea tehnii de caleul s ~ Formares de colective de profesori pentru elaborarea de lucriti de specialitate: ~ Stabilirea de parteneriate profesionale si realizarea unui program educational ERASMU ~ Cresterca rolului Consiliior claselor tn analiza gi gisirea de solutit pentru rezolvarea situafiilor problematice AMENINTARL ituatia de zona cefavorizala crea nesiguranta in mediul stare material precar’, eriza de timp a pariatilor vace, ocupafi cu gasirea unui loc de munca, redve din timpul afectat educatiel (mai grava este situatia copiilor cu parinti care muncese in strAindtate, Tenomen aflat intr- ¢ continua crestere ) : - Scliderea interesului pentru activitagi derulate cu copiii ( activitagi extrecurticulare cultural 9 educative, neplatite, realizate in prezent cu 0 baa logistica neadecvata ) +) Resurse materiale si PUNCTE TARI wadrarca in - Preocuparea pentru starea fizicd a spatiilor scolare si normele de igiena corespunzitoare ; ~ Existenfa Ieborstoarclor de informatica, ~ Existena bibliotecii ycolare ; ~ Existenta salii de sport. ic. chimie gi biologie;PUNCTE SLABF. ~ Spatiu insufi - Bava sportiva la dimensiuni care nu permit des!gurarea unor_competitil sportive scolare oficiale ; jent ; - Cliidirea — atelicr necorespunzittoare noilor ecrinje ; ~ Inexistenta unui laborator de informatica adecvat cu un numar suficient de calculatoare : - Fond de carte al biblictecii gcolare insuficient ; - Material didactic insuficient si, inmare masura, depasit - Slaba dolare din surse extrabugetare ; - Fonduri banesti insuficiente pentm stimularea cadrelor didactice si a clevilor, pentru achizitionarea unor echipamente si materiale didactice, pentru intretinerea spafiilor geolare. OPORTUNITAYT. - Valorificarea oric&rci surse care contribuie la imbunacatirea bazei materiale ; ~ Parteneriate cu ONG, agenti economici ; ~ Anitrenatea elevilor gi a parinfilor in activitati de intretinere a scolii ; - Tmplicarea elevilor, a parinjilor si a comunitifii locale in programe si proiecte care pot aduce imbunatitiri hazel materisle ; - Schimbarea funcfionalitayli cladiii — atelier si inserierea ei inte un ansamblu de activitati extracurriculare. AMENINARI - Administrarca necorespunzitoare a resurselor materiale existente : - Degradarea spafiilor scolare datorita fondurilor banesti imitate ; - Seiderea interesului elevilor pentna pastrarea si intrefinerea. spafitlor scolare ; ~ Ritmmal accelerat al schimbarilor tchnologice, fapt ce condace Ia uzura moralf, rapida a mijloacclor oxistente.«) Relatiile cn commitatea PUNCTE TARI ~ Existenga parteneriatului cu Priméiria Manielpialai Motn 5 - Existenja parteneriatului cu Politia Municipiului Motra ; - Organizarea de activilati educative in care sunt implicali reprezentan{i ai comunitatii: activitagi antiviolenta, activititi cultural evenimente, vizionari de spectacole ete ; - Implivarea voluntara a clevilor in acfiuni comunitare care contzibuic La socializarea lor. ¢, excursii, sarhatorirea unor PUNCTE SLABE - Slaba implicare din partea parintilor in viata scolii + - Slabe legaturi de parteneriat en ONG-uri : - Slaba implicare a institutiilor culturale tn viaya scolii (actiunile organizate in comun nu au relevanté pentru o invatare pe termen Jung). OPORTUNILATL - Interosal firmelor de a recruta gi forma in perspecti specializat ; - Disponibilizatea institutiilor culturale dea vent in sprijinul seolii - Implicarca tuturor gcolilor din orag in acjiuni comune ; personal - Introducerca unit@{ii geolare in cireuitul internajicnal scolar prin realizarea unor programe educafionale cu uniliili scolare din Comunitatea Buropeand: - Stabilirea de relatii profesionale cu unitii yeolare din Jara gi straingtate: - Organizarea de activititi la cere sa participe elevil, parin(ii, profesorii AMENINTART Tendinga inmuljirii parteneriatetor gi limitarea acestora la actul inchcicrii acordului, fir a se proiecta activititi in comun ; - Instabilitatea sociala si economic’ poate conduce la slaba implicere aparintilor si a agentilor economic! in acfiunile scolii ; ~ Slaba informare privind specifieul institu{iilor partenere ; ~ Insulicients disemninare ¢ rezultatelor colaboreniler poate conduce lao slabire a interesului pentru stabilirea de relatii cu reprezentantii comunitail . [Vv . VIZIUNEA SCOLIT $eoals cou mai bunde cows pe care o iuheste mai mel eotaruf dowit dasoalul « NICOLAE IORGA Datorita integrarii in Uniunea European, in contextul mult doritei cescentraliziri , ycoala devine cepabila si- gi conceap’ o politica proprie- tn domeniile curricular, al resurselor umane, al resurselor materiale si financiare gi in privina relaliilor cu comunitates local, De asemenea, acest fapt inseam, pe de alta parte, eresterea influenjei comunitatii locale asupra organizatiei seolare care isi elaborea7a oferta educational pe baza nevoilor sia cererii exprimate de comunitate. Deci, pe masura ce ycoala igi va spori independenta decizionala fata de rivelurile icrathice superioare. ea va deveni tot mai dependenta de cerinjele sociale ale comunitijii locale, atat in privinta optiunilor strategice educationale. cai si din punet de vedere al cesurselor umane si malerizle care pot fi atrase. Scoala noastr’ igi propune si asigure calitatea procesului educational, exprimata prin dobandirea de cunostiin(e, abilitati, atitudini, priceperi si deprinderi, competente si cresterea inerederii in posibilitatile si capacitatile proprii, asifel ineat absolvenyil nostri si fie bine educali si instru, ¥. MISIUNEA SCOLIL Scoala linde 4 devind mediul educativ, social, cultural care sa raspunda nevoilor de cdueatic ale populatici, abordand urmatoarele strategii + 1. Dezvoltarea individual a elevului, prin investijia susfinut’ in capitalul uman, planificarea performantelor, prognozarea dezvolidrii durubile, examinatea nevoilor, evaluarea polenlialului ; 2. Creare unui climat de munci si invitare adecval, prin: cupacitatea managerilor de a gindi neconventional si inovator, prin tendinia de a distribui puterca in randul membrilor unitatli si de a-i spIn ceea ce priveste analiza bazei materiale, principalcle chicctive rezullate, menite sa dea geolii infiigarea unei institugii de tnvaximant adecvate cerinyelor secolului al XXI-lea sunt: extindete, prin crearea a noi spaqii destinate procesului didactic, reabilitarea spatiului existent, dotarea cu resurse cducationale moderne . VI. SCOPURILE / TINTELE STRATEGICE 1, Constituirea imaginii ycolii in raporl cu contextul economic, pol social si tehnologic, ca ventru al formatii viitorilor pro fesionisti 2. Promovarea valorilor scolii in contextul climatului concureatial actual, de descentralizare si autonomie concurentiala. 3. Diversificarea modalititilor de invayare prin mijloace inovatoare, th scopal dezvollirii unei culluri generale temeinice, care si asigure tinerilor liberlate de migcare in alegerea unei profesii ; 4, Constiontizarea necesitatii protejarii mediului inconjurétor, in general, gi a celui din vecinatatea comunitatii in panicular 5, Dezvoltarca unui parteacriat privilegiat ou institutii din comunitate. Jintele strategice pentru dezvoltarea institutional a $e. Gimn. Nr. 1 Motru in perioada urmatorilor 4 ani reprezinta solutii propuse pentru rezolvarea optima a problemelor prioritare identificale pe baza analizelor SWOT’ gi a comisiei CEAC. Pentra clarificarea conceptuala gi metodied, sunt prezentate tn continuare elementele de baza ale problemelor considerate prioritere la accasta data gi tintele stralegice asociate, Formularea problemelor porneste de la sinteza contextului favorabil (punctele tari ale domeniului), evidentiaza eventualele contradictii si analizeazé sintetic potentialul impact al punctelor slabe si ameningirilor care contureaza problema asupra misiunii asumate. Pentru tintele stralegice, s-a caulal 0 formulare generalé, dar care 38 evidentieze scopul propus si sa aiba pertinenta neecsar’ Ia nivelul tuturor actorilor implicati. Problema 1: Absenteism, motivare pentru studiu si carier’. Rezallatele elevilor la clasd, examene nafionale si concursuri seolare sunt bune si foarte bune. Pxisti 0 oferti important de activititi extracurriculare si extre ‘olare, iar elevii opteazii in numir rclativ mare pentru aces aotivitati urmeaz consecvent. Toti absolvenfii de gimnaziu urmeszi studii liecale. in potidale didactive, adesca sustinute $i incurajate chiar gi de parinti si cadre didactice. Absenteismul fa nivelul anilor terminali este insogit de asemenca de o selectivitate pronuntata a studiului Incluzind si clasele miei la analiza, pentra care row este un oblectiv imporiant, se constati ponderea s i molivaliel de tip extrinsee pentru studiu la toate nivelurile. Ca efeet principal, motivatia de tio extrinses conjugaté cu absenta de la activititile didactice determin’ lipsuri, adesea irecuperabile, in formarea competentelor generale gi specifice prevazute de programele scolare. Absentcismul, motivatia dc tip extrinsec si selectivitatea studiului nu se pot disocia de problenutica orientinii glare si profesionale. Carentele in cunogtintele gi abilitatile clevilor au ca efeet limitarca optiunilor acestora privind studiile gi cariera, Prin efeciele analizate succint aici, motivalix extrinsecd si absenteismul reprezinta conjugal un rise polenjial major pentru realizarea snisiumii asumale. Un intelectual trebuie si fle performant intr-o paleta largi de competenje generale gi specifice, iar pentru a deveni creator de cunoasiere trebuie si aibé o cariera de succes. Descurajarea si combaterea absenteismului si constractia_ motivatici intinseci pentru siudiu: presupun actiuni consecvente si de lung durati: asupra factorilot interni determinanti: gradul de inedrcere al programelor scolare si al programului cleviler, airactivitatea activitijilor didactice, demonstrarea necesit&ii sudiului prin activit&jilor curriculare, extracumriculare gi extragcolare complementare, calitatea discipline’ ete. Pentru a orienta in mod efectiv si eficient la nivel strategic rezolvarea acesiel probleme complexe, intr-o abordare pozitiva care vizeazi objinerea de rezultate, se propune urmatoarea fintd strategica pentru orizontul de timp 2016/2020 Tinta strategicd 1: imbundtifirea participérii elevilor (cantitativ si calitativ) la activitafile didactice prin atragerea si motivarea acestora Problema 2: Formalism in metedcle si tchnicile de predare-imySjare gi evaluare. Scoala Gimnaziali Nz. | Metru dispune de un personel didactic eu inalt& calificare - majeritalea cadrelor didactice evand gredul didactic 1. Rozultatcle cadrelor didactice sunt recunoseute prin gradatii de merit gi distinotii - ponderea color care beneficlazA de astfél de recompense fiind impresionanta. Exist unhumar important de cadre didaetice resutsi -mentori, formarori, metodisti, autori de programe scolare, manuale si alte publicagii etc. Rezultatele objinute de elevi nispund in cea msi mare masura asteptarilor ai de © resursi umand de Inala calitare, Treeand dincolo de indicatori si date statistice, se constata ins existenta in continuare a unui formalisnvtraditionalism pronuntat in metodele si iehnicile utilivate la clasa in provesul de predare-invayare gl evaluare. Abordarca formala si traditionalista se inregistrea74 de la nivelul proiectirii curriculare (planificari, documente de catedra ete.) pan’ Ja nivelul activitatilor concrete in clas’, Astfel, accental in procesul educational este pus in foarte multe cazuri (injelegand cadre didactive si/sau activitati didactice) pe predare si nu pe invatare activi, pe transmitere de informatii si nu pe formate si exersare de competente. Aboudarea didactic’ este in multe cazuri mono-disciplinard gi excesiv teoretizaté. Instruirea asistaté de calculator, experimentul didactic frontal, activitatea diferentiat’ individuala si pe gripe, elaborarea de proiecie, evaluarea planificata si prin tehnici variate ete. nu sunt metode cu o raspindire suficient de larga in activitatea tuturor cadrelor didactice. Abordarea formala gi traditionalisti a procesului didactie au in principal ctecte asupra calititii competentelar formate la elevi (accent pe cunostinfe si noglijarea abilizatilor gi atitedinilor asociate) si asupra abi lor pentru a invija pe pareursul intregii vieti. A fi compet capacitatea de a invaja pe pareursul intregii viefi sunt conditii esentiale pentru inserfia socio-profesionald in soeteraten cunnasteril. Din aceasta perspectiva, problema identificata aici este o nt gi a av ameninare intern pent misivnea asumara. Punfind accent pe abililarea elevilor pentru invajarea pe parcursul intregii viefi, tina strategic propusé pentra abordarea probleme’ identificate se poate forninla astfel: Tinta strategicé 2: Accent pe invitarea in clasd prin metode didactice moderne, interactive, centrate pe elev. Problema 3: Activitate in dowd clidiri aflate la od nt foarte mare. in anul scolar 2015/2016 a fost stabilit un plan de actiune pe 3 ani vizand imbundtitirea condifiilor educationale din §coala Gimnazialé Nr. 1 Motru. Planul aAcestea sunt caracteristici esentiale ale profilului intelectwalalui creator de cunoastere pe care isi propune si i educe scoala noastra. in privinta competentelor ngvistice gi tehnice (IT, stiine aplieate), acesiea sunt privite atitea instrumente de bai in educetia pentru cetayenie europeana, sica scop im sine pentru faciliterea insertiei socio-profesionale si invatarea pe parcursul intregii vie(i. in consecin{i, pentru a rispunde misiunii asumate si pentru a asigura eoerenja si eficieays aofiunilor din cadrul proiectelor de cooperare european’, se propune urmatoarea {inti strategic’: Tinta strategicd 4; Educarea elevilor pentru cetifenie europeani si formarewexersarea competentelor lingvistice yi tehuice ta elevi prin activititi realizate in parteneriat cu scoli din Uniunea Europeant Referitor la optiunile strategice sclectate pentru realizarea tintelor propuse. trebuie mentionate urmatoarele: 1) Sunt vizate in prineipiu actiuni complementare in cadrul celor patru optiuni strategice de bazA - investijie in resurse umane, dezvoltare curricular, finantare gi dotare si relatii comunitare. fn functic de spocificitatea tintei strategice, anumite optiuni sunt ulilizate cu predilectie, far unele pot si Tipseasca. 2) Tintele strategive J si2 au un caracter complomentar. Din acest motiv, pentru aceste finte, o parte din optiunile strategice sunt comune. 3) Opfiunile strategice se transpun la nivel tactic prin programe (aultijanuale care pot viza una sau mai multe {inte stralegice.we strategie Optiunt stontogi 8 iubuaataricea pardcipar clevilor (eantitativ si cealicativ) Ia didactice prin atrageren si Optinnes invostifie! © Formares continas si petectionires personal didacrie fn scopul promoyaei rodetor cidective mogeme, Interactive, xnirate pe elev tra mnenpinerea personal didsctie ou perfarmange deasebite = Moniterizares gi ‘ndrumares activitailor didectie. inclusivprir tilizarea eadeeior nivel goal = invhunaetvon i eel i ealitti lurid sag sinifie la nivelul caletrelor de spevialiate rejleres activa ordain * Aplicarea ccuriculumntat la clasipe hard de metode didactice innderne, inclusiv 7 vt lizaren | inscruiri adstave de calculator, ulilizind imijleace ditactice i avxiliare curricula aeactiviatea orcler © Tnnbunatayires Sots imijloace gi materiale siidactice, incusiv tan'velul lehwnieli de calcul sla | peogramelnr de calealar «© incadrares sctivilailor oxtracuriculsrein somiaa didactic si lara acestora © Promovarea si sustinerea rerforenargelor inahe (recompense, fimantare concursuri omnpetti) + Finantares activiitlor slevilor in domenial redkejionel, cultural, ustistie gi sportiv Optinnes retagitor ‘comnitars © Stabilireaftevizu ies relatilor de parteneriat cu institutt Tocale de invariant cultura s ati vizénd organizarea de activingt ccomplementars! mot vutoars studialu (Gina Port or Deachise, ppatica in fhane sl instill, séngozioane etc.) Aceentuarea rolulul 51 vesponsabilitagi icistitor Tn movitarizarea partcipirii etevilor bx aetiviagTintestraregice / | Optiunea invest Optiuni swategice | en 2. Accent pe invagarea fn elas prin merade didactice moderne, interactive, centrate pe ely Opfiunes curricular * Divessificarea metedelor de evaluate, plartificares i slardimine sc teaiepeungt > ORsti-abinadonslil (CDS, sesivinai tracuuriculave si rapenlare) dinawica sf soeren, conforma cu nevoile # evilor gi resursele enistente » Planitfcarea gi realizares do wctivita educative 51 de orienvare soolara Optica, tnaneiaed sis Gotirilor materiale = Recompe neadeelor didactice cu perfarmante Aeesebire in solve pe buze unui sista de sitet sLabilile pein + Tinantanes anor welivti specifice ortra ingarajarsa rerformangelinalte a slevilor coneurauriveompe Uy Ineale * Posnmentare ctu gT moderna privind teoria st actiea pedagagica #Asigurarea comunicatt la nivel hcl, uaffonal gt european intre saudrele didastice pri ‘eotere tehnied servivii Invereut Opfiunea relafiiter connuicare Taborarea cu 19d siCCD in scopul fermédii contiaus, procurn si pentru sustinerea promovacea inititivelor cedrelor didactice alin scoala inners mai mace de cadre didactice tn cooperarea carepvard in domeniel educate’ i feciitarca schimbulel de bute practic ia activieaes diductiesinte strategive! ‘Optlune iavestiiiel tn resursa umana Opitunes, Opsinni straesice Talomnarca sonal snnple a utara 3. Dezvolearea [ete spatiiiorde hnotivarea/mobiliz area seolavirare prin hoestora pentru ‘inalizarea si punereaplervaliweayi dotarea patilar de seolarzare unui cory now de Hie proieer (in eazul Formurea specified diate in programe a [. perscrslulai imp pcizitile cublice Opfiunea Financiar sia dotarilor materiale > fours rfloace 9 wate ditactie a laboratoarelor Zn corpul noa de dire (chime, jntormatics, sio-umiane) klidiié atelier lb Dotarea eu mobilise feolar a spatiitareke feolarizane dia carpal ou de: lDetaroa ou mijloare ji rsaterial didactic hatyscadauretor |. Reabititarse spasiilogeColabosane permanent Opttunen relastilor romuntare rea ISD 91 Primaria nicipiulai Note enteu eeistaeizares Si " Fepectiatehnied ein sraluaren execulich Ivcririor seliee vs Primisia Municip ote pent inaneree hicativelcr prepuase Nabiliven de: rela stractuty eu Fnanfaton i executanti(locel national}| Tinie tieaiegiee7 ‘opy straregice ‘Opthunen investiiel Opriunen Opliuves Financiara sia dotirilor materiale Opyiunes cetagiiior comanitare 4. Educarea levilor peu ceetagenie europeans si Formarealexers competentelor lingvistice si Uwhniee la devi rin activitagt realizate in pparteweriat eu | Eerapeana © Activitig de formare pent | cadkale didactioe implies in proiete, sifind caducagia pontru cetijenis amopoanet + Orginizarca chips de proicer Corofesori,eext) = tntermares coreeta si somplara ¢ cadreloe didactice, elevilor gi pasingilr privindactiviatie proiectelor de ‘conperareeuropeanit + Includeren in otert edusspionala 2 unui curs de educaie peru cetijenic suropenn’ # Accentuate dimensiunii eurapene in ssurivulury > Asigumare soerenye! tate sompeteniele previinutede progratele seolare gies wctivitii pastenet swell din UE: © (Copfinanarea activator si procuselar realizate iin paiteneriat cu geolt din UE, © Asigurarea ccomuniedritpria dotare tenia servieit csense ccorespinztoare © Docurnentarea ccursulut de cduetie entra cetdrenie urepena + raplicarca avinuilor. reprezentantilor ‘samurai st partenesilor teadigional in prcieciele de conperare » Revivsinea rolatilor de perteneriat ipmiese aurfnara) si rientares acestora, spre fits props = Eleborarea gi implemestarca de proiecte ce cnopersre Firmpate de UEVII. INDICATORI DE REALIZARE + Tisele de evaluare la sfirsit de an pentru personalul angajat + Raportul de evaluare interna ARACIP © Gradatiile de merit obtinute $i alte premieri gi distinefii + Pinalitati ale sarteneriatelor derulate + Gradul de implicare a Consiliului de Administratie in inarea deciziilor si rezolvarea sarcinilor + Modul de cheliuire a bugetului proiectat ondluri extrabugetare obtinute si probleme rezolvate cu acesiea + Calitatea si num&rul de implicéri si participari la cursuri de formare continu, disominarca acestora si wtilizarea abilitigilor dobénduite in activitatea didactica = Respectarea termenelor de executie a unor obiective + Realizarea diversitaqii activivatilor optionale alese gi realizate + Documentele de proiectare si evidentele in tabelul urnaitor sunt procizafi prineipalii indicatori de sealizare asociali iotelor strategice propuse pentru intervalul 2015/2016 — 2019/2020. Tinta strategie’ Indicatori de realizare I = Reduccwa a cel putin 20% 4 cumaruiui total sinortit pe elev le absente * Cel putin 25% dintre levi partisipa la activititih extieurrivulare 91 eurapvrlare eeganizatede youd © Cal putin 50% cintre elevi au meciile generale curente rene sinate inte 9 $i 10 # Cresterea eu cel pujin 5% a parler’ absalyergilur de wimnezin cure urmewa such liecale profile, Siimifige $i — = Cel putin 30% dia Tee 2 Accent pe invlfares Ta asl prin dig or estetn, sera cate os (Cas imciode interactive, eonteate po view asistali de calculator — minim 10%, activitl experimentale, proiccle si simlae — minim (0% activitats I. imbunitatives particini elevilor cantitativ. si calitariy In nctivitailedidnctice (atyagere, motivare) fe denfOncart atin matode ilerentiaté individual 08 ® Cel putin 30% dintee eadrele didactive beneliclara de 0 [forms de recunoastere a performantei didactic sradatie‘salariu de merit, distinc}ipunerea fa funeliune & unul eorp nou de elaaire st {3 Deavollarea spaiil rita lebnied de caleul si acces Fermauen! ta iaternel 3 laboratoare de giin(e, 2 Iaberaivare de informatics gi un cabinet de limi moderne @ENista si oste funefiocal si sigur un teren de! Dbundbalrini fb el palin 70% din mobilieral yeotar este nou, fer epost gener al chuclor este semneiTicativ finbundlayt iliren calli apasilor de scolarizare existente (overt fngutiew) 4 Educira ester pentru ceiteniocuropean + Induce unsh opons te nba Finer formarealexersares competentelor lingvistce si tehnice la) ~ cy ie si eer levi pela mrimeclende Copiers sarepans activiliiile Urgatdvale to cadtul podectelon de cooperaie| turopean (#ulosinantat g) cu Hnarfare de la Comanieatea | Lupeant) © Cel putin 20% dintre levi patic:pa voluntariat in intercsul comunitait J» (calitaiv) Elevii demonstresz2 in ficcure zi o atudine civics corespunzitoare f= (calituiy) Elesii Gemonstread in flecure 2i eumostiage gi atludini privind dreplurile si cbligalile ceqeanului european I activitati de « de seolarizare prin finalizares si | Exist, sunt finctonale qi au inclusive dofare ox Planificare operational — planuri manageriale Planurile mangeriale prezentate in continuare cuprind operationalizercea pentru cei patra ani scolar vizati in projectarea strategic’ a programelor propuse pentru realizarea fintelor strategice. Planurile manageriale sunt structurate po programele propuse gi precizeaza la nivelul ficcarui program obicetivele gpecifice anului scolar, activitagile considerate minim necesare pentru atingerea obizetivelor propuse gi 0 estimare a resurselor necesare. Activititile proicctate pentru flecare program sunt deserise succint (in cea mai mare parte ta termeni de rezultate asteptate) si sunt precizate responsabilitati, termene (estimate) de finalizare 3i setul minim de indicatori objectivi de realizare a activitatilor propase. Datorité caracteristicilor programelor propuse, trebuie mentionat ¢& anumite o! multe planuri manageriale. in proiectarea le nivel operational esie propusii o evaluare de progres pentru fiecare dinire programele propuse — reelizati la jumitatza ciclului de viafi al avestora (2 ani), Evident nu este posibila Ja aceasté dati precizarca renultatelor acestor evaluari, dar se are in vedere posibilitatea aparitiei si/ tive gi act i se regasese similar sau identic in maireformularii anumitor obiective gi activilali ca avfiume corectiva asupra desfigur programclor propusc. De asomenca, decares 0 pane dintre ropuse includ analize de nevoi (populatia scolar’, personalul didactic gi curriculumul sunt in pormanonti ovelutic), s-a luat ta obiectivele specitice considerare posibilitatca intrectucerii unor obicctive speeifice si activi noi in anii urmatori, rezultate din analizele de nevoi realizate. Aji asociate Anul scolar 2015 / 2016 Obiective specifice 1) Realizarea unei anslize de nevoi pentr identificarea priorititilor (exprimate in persoane gi domenii) in formarea continua a personalului didactic si administrativ 2) Wentificarea in colaborare cu CCD gi 18) a programelor yi activititilor de formare care rspund nevoilor identificale 3) Participarea a cel putin 1/3 din personalul didactic (in special priorititile) si a Intregului personal administrativ la programele gi activitatile de formare identiticate 4) Realizarea la nivelul fiecdrei catedre a cel putin o activitate metodica si cel putin | lectie deschisd pe semestru viz4ind utilizarea la clas’ a metodclor interactive, cemrate pe elev 5) Asisiarea la cel pufin 2 ore pe semestru (suplimentare) a personalului didactic care a participat la programe ¢i activititi de formare continu’. 2.Oferti educational dinamici si nth Obicetive specifice 1) Revizuirea procedurii de elaborare @ ofertei educationale anuale yizind in mod specific echilibral optiuni-consultare-resurse gi cocrenta la nivel de continuturi gi competente 2) Projectarea integratf in oferta educajionald gi zealizaren unnatoarelor categorii de activitati extracurricularea Activititi de pregittire pentru concussuri gi competitii academice si sportive b. — Activitati pentru formarca competentelor profesionale lingvistice si TT c. _ Activity) redactionale 3) Proicctarca intograt in oferta educational: si realizatea urmitoarelor calegorii de activiiti extraycolare: a, Concarsul local Hotbal b. _ Activitati educative 4) Realizarea unei analize de nevoi peniru identificares categoritlor de activitati extracurriculare si extraycolare care s rispund’ in conlinuare solicitirilor beneficiarilor 3.Dezvoltarea si imbundtati spatiilor de seolarizare Obiective specifice 1) Asfaltarea curtilor si imprejmuirea terenului aferent umititii noastre 2) Ameagjarea sililor de clas (parchel.Jambriuri) Obiective specifice 1) Identificarea si asigurarea unor surse complementare de finantare pentru realizarea obiectivelor de achiziqii propuse 2) Achizitia de calculatoare pentru flecare laborator si cabin 3) Achizitia de mijloace si materiale didactice corpul nou de Obieetive specifics 1) Participarea cu rezultate bane a cel putin 100 de elevi si a cadrelor didactice din catedrele respective la concursurile organizate in colalvarare cu TSJ, CCD. 2) Prezentarea de referate, comunic&ri ete. de catre cel putin 50 de elevi si 20 de cadre didactice in cadrul a cel putin 2 manifestari organizate in cadrul scolii 3) Participarea a cel putin 30% dintre clevi in timpul lor liber Ie soectacole, expozitii si alte manifestari sustinute de institutii de cultura si ana din munieipiu4) Elaborarea aplicatiei pentru un project multilateral de cooperare europeand vizénd educatie pentru cetifenie european’ VIII. MONITORIZARE SI EVALUARE Proicctul va fi monitorizat prin planificéirile periodice pe arii curriculare de activitate didactica yi managerialé si evaluaiti interne realiste ale factoril implicati Ficcare domeniu funejional va analizat si se va intervent in stabilirea priorilifilor la un moment dat. RealizSrile sau nerealizarile planului de dezvoltare institufionald se vor regisi in aneliza manageriald semestriala si var fi aduse in discutia consiliului profesoral al scolii. Principala geija in. monitorizare va [i unméirizea impactului asupra grupurilor inti cfrora ne adresim gi la care ne raportim: clovi paringii, cadrele didactice si nedidactice, communitates locela si partenerii de priecte pentru a corecta din mers eventualele distuncti Evaluarea finald a projectului se va face prin masurarca gradului de realizare a deseriptorilor stabiligiActivia Formares sontinsl adrelor Aidan PLAN OPERATIONAL ANUAL Obicaive “identificarca situailon Havorabile ice si aiovlaci centrate pe levy -anliowen etorelor si strategiiler didactice specilice invagaii prin cooperare sas) invari ventrale pe vey Timbinseea eviluicit performanjelor individuale cu pertonmangele Tie 1.702015 10.2015 1912016 Responsabil = yefii de asde curricula; ~¢siii de cated tesponsabil CRA air, ada “self de arti ceurrisulere -sefil de cared dlr, adjunct sell de ai curivulare selti de cated | desrap Formarca GT09.2015 | Toate esdrele | continua diduetioe pers. dich esse umane 5) materiale = CCD Boy. ahd Furnizori de proururte de formare gi gooala resurse buetare sienrabuatire seu progr: -lormatort nna, Socal yt regional, programe de instriteobiective sifiraliasi ale procul le 40 ne = director CCD Gos), kt sumized de programe de oumare gi socal | csurse Buyetore siesinbugetre sau propril format nagionali, toe regicmall: programe de etrnire.obieative i inaiayi ale procesului deny "40 ere director CCD Gori, alg Turnizeri de ‘rogram de onnuare si youu Indicator de performan -provental profesor.oreare cursurilede voutinu inte pros. vor int lie siuwalit Havornbile Invarari prin ccooperave saw Invatarii centrate pecley prfesue api state diletice specitice Teta arin scoreerare sani ‘aarti cemerece peekey -cursutile vor fi urmate de col pifin 40 prof. 75% dintre prof: vor imbina values performanyelor individualecu performnantele de amp Nivelul de Foxmarc al prolesontorJ [Toman | Evauarea _/ O1T2076 | ef de ECD Gog, asi | Legian pers. did companimente; | famizoride | voure auaiiar ji as prourame de nalactc | ve grup = aliinistatonit | formate gona 3 Cusde _] Henteaea | OIESUTA ali. adjunet CCD Go. alg | -30 proveseri intiere in siuapiior de vse de ac furnizeri dc | vor ura rsineiogia | inesare curicalre programede | exruritede AL fevorizaeue “coAC focnare y yale | Intere e ilies lib, de cafealacral japan b) Nr. | Activitate | Obiective [Tarmen Responsabihiiy —] Resse Indicator’ de cr. | umane si performanta _ materiale |i. [Amita | Brofsadiver [OLaSIOS | Aimcamt jesnl CCD, | aol prawn sisemalni | onsen sell de aie sinsoeaen, | evan J acuside | nvelul ge curate formator local, | -75%% cin e vor “outlines pregritire sett decsietrd — | resionalist | evaluat ce pregiii'ai | euplicaren taftnal impostor aeiviay practic ‘lematica tof rot isi vor adr ——Sampetengelar | Programelor, | anata utceval didactic meteone “fsa de evaare _ie= ives aoa. did Vihar Prottsoitvor | OTAT2O1S | =a ah seleCcD; | -tf rover cd, di3.Pt | corla Fonwptomaiia: | Sreanen aatie voll poser | puncniay ance fore i, | ana proetiens) | extent cn yeti de arte maul finan | osteo coenlare rational siremde | cancecunept sefiidecatedea | -propame standards de | sistem de usu, cvaluire | itv 3 — [Nr Activitate Obiective —‘Vermen | Responsabilitigy | Resurce indieatari de | ore mane performang’ | materiale 1 | Wagaleta | Rayoral —Ova7a006 [-anaiwasor ronikat ~alnatien — | caleulicarcto | dime fearcierde ayetoresi | rmovt ete wails, | eoctimsi pairimoni cxtrabiyetare | ealtale raim beet atin j 2 | Rakiaifomares | Report’ POLOTRCVG |= eestor venti seimibin uinor since ficminisiraor puguresd | ripen pre calcalaroare | configura. fiunusiar de extabugetare, | caine feinuoe | Saieeg patios pay petsRolie Obieciive Terman Resurse Indicator de umane si performanti materiale Tnstalaen —— Raporml 1.072018 een Tralee saleulatoarelor dite bugesare Xen i configura patrimeniv cemabugetare | imprimana inpsimantelor maxims la pre{ minima sompartimerse | Aclivitaie | Dbicelive Responsabilitagi | Resurse Indicatori de umane si | performanid _ | maveriale | Deatarea Aehiatioaarea TOVDVTE | ~wedrs uiucice | seule conlastarca programelar materinlesor ~ANPCDEFT umer parteneri_ in informative seni) vintel pregatoare s dredactat aplicatl | Conaotidarea | PraF vor TS, BOVE | vector | axle 2 bun imaragementalu | lente “cEAC didactions taper pee educations | metode noi de ‘sonstiowlsducaiv | -prepramme, | cftaisuate oredare- shidur eacreledid vor ‘nyajare ative | utiliza metoce centrale pe | retivede levi peda Spriaree Tntegreres 01.06.2016 | eonsilieri edusaty | Parenerarey | Aciweain copillor soul si sihonedagognl | CIRAR cash SNAC Uetivorinai | prevenines seolat tbaroml | jeolar Dewvoliaren — | Anvoramea 01092016 | Mamba OA. Wanita gt | anicaniiinn relator on | gout im sata crac imagints geo temuciaten | soma sreterea focal cata | ” edicaie