CETĂŢENIA ROMÂNĂ

Rezumat

1. Normele privitoare la cetăţenia română se regăsesc în Constituţie, în Legea

cetăţeniei române – Legea nr.21/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi în Convenţia europeană asupra cetăţeniei adoptată la
Strasbourg la 06.11.1997 și ratificată de România prin Legea nr. 396/2002 privind
ratificarea Convenţiei europene asupra cetăţeniei adoptată la Strasbourg la
06.11.1997.
2. Cetăţenia română este acea calitate a persoanei fizice ce exprimă relaţiile
permanente social-economice, politice şi juridice dintre persoana fizică şi stat,
dovedind apartenenţa sa la statul român şi atribuind persoanei fizice posibilitatea de
a fi titularul tuturor drepturilor şi îndatoririlor prevăzute de Constituţia şi legile
României.
3. Principiile care stau la baza cetăţeniei române sunt: cetăţenii români sunt titularii
tuturor drepturilor prevăzute de Constituţie şi de legi; cetăţenii români sunt ţinuţi să
îndeplinească toate obligaţiile stabilite prin Constituţie şi legile române; cetăţenii
români sunt egali în drepturi şi îndatoriri, fără deosebire de rasă, naţionalitate,
origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine
socială, indiferent de modul cum au dobândit cetăţenia; cetăţenia este, în
exclusivitate, o chestiune de stat; căsătoria nu produce nici un efect juridic asupra
cetăţeniei soţilor; schimbarea cetăţeniei unuia dintre soţi nu produce nici un efect
asupra cetăţeniei române al celuilalt soţ; cetăţenia română nu poate fi retrasă celui
care a dobândit-o prin naştere.
4. Dobândirea cetăţeniei în general cunoaşte două sisteme şi anume:
- sistemul care are la bază principiul jus sangvinis (legea sângelui) conform căruia
copilul devine cetăţeanul unui stat dacă ambii sau unul dintre părinţi au cetăţenia
statului, respectiv
- sistemul care are la bază principiul jus soli (jus loci) (legea locului) conform căruia
copilul devine cetăţeanul unui stat dacă se naşte pe teritoriul acelui stat.
5.Dintre aceste moduri, în sistemul românesc operează jus sangvinis în virtutea
căruia, aşadar, copilul dobândeşte cetăţenia română la naştere pentru că se naşte din
Page 1 of 3
părinţi care au cetăţenie română sau cel puţin unul dintre părinţi are cetăţenie
română.
6. Modurile de dobândire a cetăţeniei române, recunoscute de legislaţia în vigoare,
sunt: prin naştere, prin repatriere-redobândire, prin adopţie, la cerere.
7. Dobândirea cetăţeniei române la cerere impune îndeplinirea cumulativă a unor
condiţii de către persoana solicitantă: s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe
teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile
legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit
şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei. Este
necesar ca în fiecare dintre aceşti ani să domicilieze pe teritoriul statului român cel
puţin 6 luni. (Legea cetăţeniei române prevede şi posibilitatea ca, prin excepţie de la
regulă, aceste termene să se reducă până la jumătate în una dintre următoarele
situaţii: solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, solicitantul
este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene, solicitantul a dobândit statul
de refugiat potrivit prevederilor legale, sau solicitantul a învestit în România sume
care depăşesc 1.000.000 de Euro); dovedeşte prin comportament, acţiuni şi atitudini
loialitate faţă de statul român, că nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii
de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins
asemenea acţiuni; a împlinit 18 ani; are asigurate în România mijloacele legale
pentru o existenţă decentă; are un comportament bun şi nu a fost condamnat în ţară
sau străinătate pentru infracţiuni care îl fac nedemn să fie cetăţean român; cunoaşte
limba română şi posedă cunoştinte elementare de cultură şi civilizaţie românească;
cunoaşte prevederile Constituţiei şi imnul naţional.
8. Principiul jus sangvinis este cel în virtutea căruia i se acordă cetăţenie română şi
copilului găsit pe teritoriul României, prezumţia relativă potrivit căreia cel puţin
unul dintre părinţii acestuia a avut cetăţenia română, poate fi răsturnată prin proba
contrarie.
9. Modurile principale de pierdere a cetăţeniei române sunt: retragerea cetăţeniei
române şi renunţarea la cetăţenia română.
10. Retragerea cetăţeniei române apare ca o sancţiune care nu poate fi aplicată celui
care a dobândit-o prin naştere.

Page 2 of 3
11. Cetăţeanul român care a dobândit această cetăţenie prin naştere, nu-şi poate
pierde cetăţenia prin retragere.

12. Renunţarea la cetăţenia română este un mod amiabil de rezolvare a unor

probleme ce ţin de statutul juridic al persoanei.

Page 3 of 3