DREPTUL SECURITĂȚII SOCIALE

PROF. DR. CLAUDIA ANA MOARCĂȘ

SEMINAR NR. 9

1. DEZBATEREA SUBIECTELOR PREDATE LA CURS

A. Sumarul celui de-al optulea curs

§1. Protecția maternității la locul de muncă

• Domeniul de aplicare
• Terminologie
• Obligațiile angajatorului
• Interdicții (munca de noapte și concedierea)

§2. Protecția specială a copilului

• Alocația de stat pentru copii
• Protecția copilului aflat în dificultate
• Alocația pentru susținerea familiei

B. Teme de aprofundat în cadrul seminarului

§1. Protecția maternității la locul de muncă

Sistemul protecției maternității la locul de muncă
• Domeniu de aplicare
• Obligații ale angajatorului
• Drepturi și obligații ale salariatei
• Interdicții de concediere
Concediul și indemnizația de maternitate
• Concediul pentru sarcină și concediul pentru lăuzie
• Cuantumul indemnizației
Concediul de risc maternal
• Condiții de acordare
• Indemnizația de risc maternal

§2. Protecția specială a copilului

Alocația de stat pentru copii
• Beneficiari
• Plata alocației
1
 PROF. DR. CLAUDIA ANA MOARCĂȘ

• Condiții de acordare
• Cuantumul alocației de stat
• Obligații ale beneficiarilor

Protecția copilului aflat în dificultate

• Beneficiari
• Plasamentul
• Plasamentul în regim de urgență
• Supravegherea specializată
• Asistentul maternal

Alocația pentru susținerea familiei

• Beneficiari
• Condiții de acordare
• Cuantumul alocației
• Plata alocației
• Obligații ale beneficiarilor

2. GRILE ȘI STUDII DE CAZ

A. GRILE

De parcurs grilele aferente celor două teme, ce se regăsesc în:

➢ C.A. Moarcăș, V.L. Lupu, M.V. Poenaru, Dreptul securității sociale – Caiet de seminar,
Ed. Solomon, 2019, p. 199 – 204;
➢ C.A. Moarcăș, V.L. Lupu, M.V. Poenaru, Dreptul securității sociale – Caiet de seminar,
Ed. Solomon, 2019, p. 262 – 267 și 271 - 274.

Se va întocmi o listă cu întrebări, în cazul în care există nelămuriri sau se doresc informații
suplimentare cu privire la grilele indicate mai sus.

B. STUDII DE CAZ

De parcurs studille de caz aferente celor două teme, ce se regăsesc în:

➢ C.A. Moarcăș, V.L. Lupu, M.V. Poenaru, Dreptul securității sociale – Caiet de seminar,
Ed. Solomon, 2019, p. 205-208;
➢ C.A. Moarcăș, V.L. Lupu, M.V. Poenaru, Dreptul securității sociale – Caiet de seminar,
Ed. Solomon, 2019, p. 267 – 269 și 275 - 279.

Se va întocmi o listă cu întrebări, în cazul în care există nelămuriri sau se doresc informații
suplimentare cu privire la studiile de caz indicate mai sus.

2
 PROF. DR. CLAUDIA ANA MOARCĂȘ

C. SUBIECTE DE REZOLVAT

TEMA NR. III

1. ANALIZA COMPARATIVA

1. Analizați comparativ prevederile Legii nr. 277/2010 și ale Legii nr. 196/2016 cu privire la
alocația pentru susținerea familiei (criterii: sediul materiei, definiții, beneficiarii, condiții de
acordare, cuantumul alocației, durata de acordare, cazurile de suspendare și de încetare).

2. DE REZOLVAT STUDIILE DE CAZ INDICATE ÎN TABEL

2. Dna. A este angajată în cadrul societății Trinitas SRL începând cu anul 2018, în funcția de
agent de vânzări, având un salariu brut lunar de 8.000 Ron. La data de 25.05.2019 a fost
concediată pentru abateri disciplinare în temeiul art. 61 lit. a) din Codul muncii.
La data de 25.06.2019, dna. A a rămas însărcinată, iar în luna februarie 2020 a solicitat Casei
de asigurări de sănătate București să îi acorde indemnizația pentru concediu de maternitate,
cerere ce a fost respinsă.
Împotriva acestei decizii, dna. A a formulat contestație.

a) Pe ce perioadă se acordă concediul și indemnizația de maternitate?

b) Care este cuantumul indemnizației de maternitate?
c) Ce va decide instanța de judecată? Motivați răspunsul.

3. Dna. B este angajată în cadrul societății OMV SA începând cu data de 25.05.2019, în funcția
de secretară, având un salariu brut lunar de 4.000 Ron.
La data de 25.06.2019, dna. B a rămas însărcinată, anunțând angajatorul conform
prevederilor legale. În urma evaluărilor s-a constatat că dna. B nu își poate continua
activitatea în condiții de siguranță, motiv pentru care aceasta ar dori să beneficieze de
concediu de risc maternal.
În calitate de avocat, sunteți contactat de dna. B care vă solicită asistență juridică, respectiv
vă solicită să îi răspundeți la întrebările de mai jos:

a) Care sunt condițiile de acordare ale concediului de risc maternal?

b) Care este procedura ce trebuie urmată în vederea beneficierii de concediu de risc
maternal?
c) Pe ce perioadă se acordă concediul de risc maternal?
d) Care este cuantumul indemnizației de risc maternal în cazul doamnei B.?

3
 PROF. DR. CLAUDIA ANA MOARCĂȘ

4. Sunteți consilier juridic în cadrul societății Telestar S.R.L.

Administratorul societății vă informează că salariata C. i-a comunicat în scris că este
însărcinată și vă solicită să îi redactați un memorandum în care să precizați care sunt
obligațiile legale care îi incumbă angajatorului și sancțiunile aplicabile în cazul nerespectării
acestora.

5. Reclamantul I.M., în contradictoriu cu pârâtele Comisia județeană pentru protecția copilului

M. și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului M. (D.G.A.S.P.C. M.) s-a
adresat instanței de judecată cu o cerere prin care a solicitat desființarea hotărârii
nr.115/12.07.2017 și a dispoziției nr.1010/12.07.2017, ambele emise de către Consiliul
Județean M. – Comisia pentru protecția copilului.
În motivarea cererii, acesta a arătat că a fost atestat ca asistent maternal profesionist în anul
2005 și a avut în plasament pe minorele Z.N.D., născută la data de 22.06.2003 si Z.C.V.,
născută la data de 22.12.2004, conform sentinței civile nr.(…)/31.01.2006 a Tribunalului M.
La data de 08.10.2013, reclamantul s-a pensionat, iar până în luna iulie 2017 a beneficiat de
cumulul pensiei cu salariul. La data de 15.07.2014, la solicitarea reclamantului de a-și
continua activitatea, i s-a reînnoit atestatul de asistent maternal profesionist pe o perioadă de
trei ani, deși era cunoscut faptul că se află în plata pensiei.
Reclamantul susține că dorește să se ocupe în continuare de creșterea, îngrijirea și educarea
minorelor Z.N.D. si Z.C.V., datorită relațiilor puternice de atașament dintre ele și membrii
familiei acestuia.
Pârâta Comisia județeană pentru protecția copilului M., în apărare, arată că, având în vedere
faptul că, la data de 15.07.2017, a încetat valabilitatea atestatului reclamantului, a hotărât
retragerea atestatului de asistent maternal profesionist, situație care a culminat cu încetarea
de drept a contractul individual de muncă.

a) Care este organul administrației publice care poate decide reînnoirea atestatului de
asistent maternal profesionist?
b) Persoanelor pensionate pentru limită de vârstă le este recunoscută posibilitatea de a
cumula pensia cu veniturile obținute din activitatea de asistent maternal
profesionist desfășurată pe baza unui contract individual de muncă?
c) Ce va decide instanța de judecată? Motivați răspunsul.

SUCCES!

D. BIBLIOGRAFIE
• C.A. Moarcăș Costea, Dreptul securității sociale. Curs universitar, Ed. C.H. Beck, 2013, p.
162 - 172 și 225 – 236 și 237 - 245;
• C.A. Moarcăș, V.L. Lupu, M.V. Poenaru, Dreptul securității sociale. Caiet de seminar, Ed.
Solomon, 2019, p. 197 – 211, 260 - 269 și 270 - 280.

4
 PROF. DR. CLAUDIA ANA MOARCĂȘ

E. LEGISLAȚIE

§1. Protecția maternității la locul de muncă

• O.U.G. nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă1;
• O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate;
• Codul muncii – Legea nr. 53/2003;
• Codul fiscal - Legea nr. 227/2015;
• H.G. nr. 537/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
OUG nr. 96/20032.

§2. Protecția specială a copilului

• Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii3;
• Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului4;
• Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale;
• H.G. nr. 577/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii nr. 61/1993, precum și pentru reglementarea modalităților de stabilire și plată a
alocației de stat pentru copii5;
• Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 privind condițiile de obținere a atestatului, procedurile
de atestare și statutul asistentului maternal profesionist6.

§3. Alocația pentru susținerea copilului

• Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei7;
• Hotărârea nr. 38/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei8;
• Ordinul nr. 1.474 din 6 mai 2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a unor
prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea
copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, Normele metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2011, şi din Normele metodologice de aplicare
a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 50/20119.

1
Publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 750 din 27 octombrie 2003, cu modificările și
completările ulterioare.
2
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 29 aprilie 2004
3
Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2012, cu modificările și
completările ulterioare.
4
Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014, cu modificările și
completările ulterioare.
5
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 12 iunie 2008.
6
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 23 iunie 2003.
7
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 22 noiembrie 2012, cu modificările și
completările ulterioare – va fi abrogată şi înlocuită prin Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de
incluziune.
8
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 21.01.2011.
9
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 360 din 24 mai 2011
5
 PROF. DR. CLAUDIA ANA MOARCĂȘ

F. REZOLVAREA TEMEI ANTERIOARE

TEMA NR. II

REZOLVAREA STUDIILOR DE CAZ

1. Doamna A este încadrată în baza unui contract de management în cadrul societății Rustic
SRL începând cu luna ianuarie 2019, în funcția de manager, având un venit brut lunar de
20.000 Ron. La data de 15.02.2020, aceasta și-a fracturat piciorul pe drumul spre locul de
muncă, fiindu-i eliberat un certificat medical pentru incapacitate temporară de muncă.
a) Care este temeiul legal în baza căruia doamna A poate beneficia de indemnizație
pentru incapacitate de muncă?

➢ Art. 5 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 51 și urm. din Legea nr. 346/2002 privind
asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale.
➢ Motivare: în conformitate cu art. 30 lit. g) din Legea nr. 319/2006, potrivit căruia:
”În sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de muncă: […]
g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul și pe traseul normal
de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator și invers”.

b) Unde se depune cererea pentru acordarea indemnizației pentru incapacitate de

muncă?

➢ În cauza analizată, cererea privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru

accidente de muncă și boli profesionale se depune la angajator, potrivit art. 19
alin. (6) din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și
boli profesionale. Indemnizațiile se calculează și se plătesc de către angajator și se
se rețin de către acesta din contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și
boli profesionale, datorată pentru luna respectivă. Sumele reprezentând
indemnizații plătite de către angajator care depășesc cuantumul contribuției
datorate de acesta în luna respectivă, se recuperează din fondul asigurărilor pentru
accidente de muncă și boli profesionale de la casa teritorială de pensii pe raza
căreia se află sediul sau domiciliul acestuia. Astfel, angajatorul depune, ulterior,
cererea privind solicitarea drepturilor de asigurări pentru accidente de muncă și
boli profesionale la casa teritorială de pensii, în vederea recuperării sumelor
avansate.

c) Care este durata de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de

muncă?

➢ Potrivit art. 35 și 36 din Legea nr. 346/2002, durata de acordare a indemnizației

pentru incapacitate temporară de muncă este de 183 de zile în intervalul de un an,
socotită din prima zi de concediu medical. În situații temeinic motivate de
posibilitatea recuperării medicale și profesionale a asiguratului medicul specialist

6
 PROF. DR. CLAUDIA ANA MOARCĂȘ

poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile. Prelungirea

concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, în funcție
de evoluția cazului și de rezultatele acțiunilor de recuperare, conform procedurilor
stabilite de CNPP.
d) Care este cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă?

➢ 80% × ∑ V b 6 luni = 80% × 20.000 Lei = 16.000 Lei

2. Domnul B îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare, în baza

contractului de voluntariat nr. 1/2019. La data de 10.02.2020, acesta și-a fracturat brațul în
timpul pregătirii pentru participarea la intervenții de urgență.
a) Precizați dacă domnul B beneficiază de indemnizație pentru incapacitate de
muncă conform dispozițiilor legale. Motivați răspunsul.

➢ Da, potrivit art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 346/2002 coroborat cu art. 181
și art. 331 din același act normativ → sunt asigurați voluntarii care își
desfășoară activitatea în cadrul serviciilor de urgență voluntare, în baza
contractului de voluntariat, pe perioada participării la intervenții sau a
pregătirii în vederea participării la acestea, conform prevederilor Ordonanței
Guvernului nr. 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea
serviciilor publice comunitare pentru situații de urgență.

b) În caz afirmativ la întrebarea de mai sus, precizați cuantumul indemnizației

pentru incapacitate temporară de muncă.

➢ 100% × Salariu minim brut pe țară = 2.230 Lei

3. Domnul D este încadrat în baza unui contract individual de muncă în cadrul societății
Estrada SRL începând cu luna ianuarie 2019, în funcția de director, având un venit brut lunar
de 30.000 Ron. Începând cu data de 15.03.2020, acesta s-a aflat în concediu de carantintă, în
baza certificatului eliberat de direcția de sănătate publică.
a) Care este temeiul legal în baza căruia domnul D poate beneficia de indemnizație
pentru carantină?

➢ Art. 1 alin. (1) lit. A coroborat cu art. 20 din O.U.G. nr. 158/2005 privind
concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.
➢ N.B. Prin articolul XVI din O.U.G. nr. 30/2020 pentru modificarea și
completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în
domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate
de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 s-a modificat articolul 9 din
O.U.G. nr. 158/2005, astfel: ”(2) În scopul prevenirii îmbolnăvirilor,
persoanele asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) au dreptul la concediu și
indemnizație pentru carantină, fără îndeplinirea condiției privind stagiul de
asigurare.”10

10 Nu este cazul în speță, dar este bine de reținut.

7
 PROF. DR. CLAUDIA ANA MOARCĂȘ

b) Care este durata de acordare a indemnizației pentru carantină?

➢ Concediul și indemnizația pentru carantină se acordă asiguraților cărora li se

interzice continuarea activității din cauza unei boli contagioase, pe durata
stabilită prin certificatul eliberat de direcția de sănătate publică.

c) Care este cuantumul indemnizației pentru carantină?

➢ 75% × ∑ V b 6 luni11 = 75% × (limita max. 12 × 2.230 Lei = 26.760 Lei ≤

30.000 Lei) = 20.070 Lei

4. Doamna E este încadrată în baza unui contract individual de muncă în cadrul societății Furla
SRL începând cu luna ianuarie 2020, în funcția de director de resurse umane, având un venit
brut lunar de 10.000 Ron. La data de 15.03.2020, aceasta a fost diagnosticată cu tuberculoză.
a) Precizați dacă doamna E beneficiază de indemnizație pentru incapacitate de
muncă conform dispozițiilor legale. Motivați răspunsul.

➢ Da, potrivit art. 1 alin. (1) lit. A coroborat cu art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr.
158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate
(dreptul la concediu și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă
se acordă, fără îndeplinirea condiției de stagiu de asigurare, în cazul
tuberculozei).

b) În caz afirmativ la întrebarea de mai sus, precizați durata și cuantumul

indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă.

➢ 100% × ∑ V b 6 luni12 = 10.000 Lei;

➢ Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se acordă pe toată
perioada de tratament, până la vindecare, pentru tuberculoză.

5. În anul 2014, între societatea PRIO SA și domnul C. a fost încheiat Contractul individual de
muncă nr. 68/29.08.2014, fiind angajat în funcția de Macaragiu, în cadrul Departamentului
Așchiere.
Dl. C a fost instruit cu privire la securitatea și sănătatea în muncă. Astfel cum reiese din fișa
de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă, acesta a beneficiat de
instruirea introductiv – generală, instruirea la locul de muncă și instruirea periodică.
La data de 20.03.2015, domnul C. a decis să nu mai folosească macaraua pentru poziționarea
buștenilor (fiind dificilă de manverat, conform declarațiilor acestuia) și să folosească în
schimb o țapină. În timp ce poziționa un buștean în cuva de alimentare a tocătorului, țapina a
ieșit din buștean, iar dl. C. a căzut în boxa cu bușteni, accidentându-se la piciorul drept

11
Indemnizaţia lunară prevăzută se stabileşte în cuantum de 75% din media veniturilor brute lunare din
ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime
brute pe țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția asiguratorie pentru muncă.
12
Indemnizaţia lunară prevăzută se stabileşte în cuantum de 100% din media veniturilor brute lunare din
ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime
brute pe țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția asiguratorie pentru muncă.
8
 PROF. DR. CLAUDIA ANA MOARCĂȘ

(diagnosticul fiind fractură gleznă dreaptă).

Ca urmare a producerii evenimentului, în temeiul art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea 319/2006 a
securității și sănătății în muncă, Societatea PRIO SA a efectuat activitatea de cercetare a
evenimentului, fiind întocmit dosarul de cercetare. Prin Procesul-verbal de cercetare din 8
mai 2015, avizat de inspectoratul teritorial de muncă, s-au constatat următoarele: ”Cauza
reală a accidentului a fost efectuarea necorespunzătoare de manevre, fiind încălcate
instrucțiunile proprii de aplicare a reglementărilor legale cu privire la manipularea maselor și
prevederile Legii nr. 319/2006, care obligă fiecare lucrător să nu expună la pericol de
accidentare atât propria persoană, cât și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau
omisiunile sale în timpul procesului de muncă. Singurul vinovat de producerea accidentului
este salariatul C”.
La data de 10 iulie 2015, domnul C s-a întors din concediul pentru incapacitate de muncă și,
după efectuarea unor cursuri de recalificare, acesta a fost numit într-o funcție de expert PSI.
La data de 15.02.2019, domnul C. a demisionat și a chemat în judecată societatea PRIO SA,
solicitând: (i) 10.000 Euro cu titlu de compensații pentru atingerea integrității și (ii) 500.000
Euro cu titlu de daune morale și materiale, ca urmare a suferințelor rezultate din producerea
accidentului de muncă, în temeiul art. 44 din Legea nr. 319/2006.
a) În calitate de avocat al domnului C, indicați probele ce pot susține cazul
clientului dumneavoastră.
Reguli:
➢ Nota de probatoriu trebuie redactată în conformitate cu art. 194 lit. e) din
Codul de procedură civilă.
➢ Probele relevante în cazul accidentelor de muncă sunt: înscrisurile, proba
testimonială, expertizele (rareori interogatoriul pârâtei, dacă vorbim de
interogarea unei persoane juridice, care își formulează răspunsurile în scris –
de regulă, cu ajutorul unui avocat; în caz invers, dacă asistați angajatorul, în
principiu, interogatoriul reclamantului salariat vă poate fi de folos în
susținerea cazului).
Exemplu de răspuns:
În probațiune, solicităm instanței să încuviințeze administrarea următoarelor
probe:
➢ Proba cu înscrisuri
N.B. Se va întocmi o anexă cu înscrisurile relevante – ex. contractul
individual de muncă, certificatele medicale, rapoartele medicale, dosarul
de cercetare a accidentului de muncă, facturile/bonurile fiscale ce atestă
avansarea unor cheltuieli pentru recuperarea capacității de muncă etc.
Exemplu :
OPIS

Anexa Contractul de muncă și actele adiționale

nr. 1

Anexa Fișa de post

nr. 2

Anexa Fișa de instruire individuală

nr. 4

Anexa Fișele de aptitudine și avizele psihologice

nr. 5

9
 PROF. DR. CLAUDIA ANA MOARCĂȘ

Anexa Dosarul de cercetare a accidentului de muncă

nr. 6

Anexa Certificatele de concediu medical

nr. 7

Anexa Rapoarte medicale

nr. 8

Anexa Facturi, chitanțe și bonuri fiscale ale cheltuielilor suportate în legătură cu accidentul
nr. 9 de muncă

Teză probatorie : dovedirea faptei ilicite a pârâtei/dovedirea daunelor

materiale și morale/dovedirea nerespectării de către angajator a
obligațiilor sale în materia securității și sănătății în muncă etc.
➢ Proba testimonială
În cadrul probei testimoniale, indicăm în vederea audierii, în calitate de
martori, pe numiții:
a) Domnul X, domiciliat în _____________ ;
b) Domnul Y, domicliat în ______________.
Teză probatorie : martorii propuși au fost prezenți la momentul producerii
accidentului, putând să ofere instanței lămuriri cu privire la împrejurările
de fapt în care s-a produs acesta/ martorii propuși pot relata modalitatea în
care accidentul de muncă i-a afectat viața personală/familială
/profesională/starea psihică a reclamantului etc.
➢ Proba cu expertiză medico-legală, cu următoarele obiective:
✓ Să se stabilească numărul de zile de îngrijiri medicale care au fost
necesare pentru vindecarea leziunilor traumatice suferite de reclamant
în cadrul accidentului de muncă.
✓ Să se stabilească dacă accidentul de muncă a afectat capacitatea de
muncă a reclamantului.
✓ Să se stabilească dacă fractura suferită de reclamant în urma
accidentului de muncă constituie invaliditate de gradul I, II sau III.
✓ Să se stabilească dacă fractura suferită de reclamant în urma
accidentului de muncă constituie infirmitate fizică permanentă sau
leziune permanentă, care produce deficiență funcțională.
✓ Să se stabilească ce intervenții chirurgicale sau tratamente mai sunt
necesare pentru reabilitarea medicală a reclamantului.
Teză probatorie: dovedirea daunelor morale și materiale.
➢ Proba cu expertiză tehnică în protecția muncii, cu următoarele obiective:
Referitor la accidentul de muncă din data de 20.03.2015 în care a fost
implicat reclamantul să se stabilească:
✓ împrejurările în care s-a produs accidentul de muncă;
✓ cauzele producerii accidentului de muncă;
✓ persoanele responsabile pentru producerea acestuia.
Teză probatorie: dovedirea faptei ilicite a pârâtei/dovedirea nerespectării
de către angajator a obligațiilor sale în materia securității și sănătății în
muncă etc.
➢ Orice alte probe a căror necesitate va rezulta din dezbateri.

10
 PROF. DR. CLAUDIA ANA MOARCĂȘ

b) În calitate de avocat al societății PRIO SA, prezentați principalele excepții și/sau

apărări ce pot conduce la respingerea cererii de chemare în judecată.
Prin întâmpinare se pot invoca toate excepțiile și apărările de fond care pot conduce
la respingerea cererii de chemare în judecată (fiind un exemplu perfect de creație).
Mai jos, sunt prezentate succint principalele excepții/apărări relevante pentru speță:

Excepția prescripției dreptului material la acțiune

Potrivit art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social: ” Cererile pot fi
formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate după cum urmează: c) plata
despăgubirilor pentru pagubele cauzate și restituirea unor sume care au format
obiectul unor plăți nedatorate pot fi cerute în termen de 3 ani de la data producerii
pagubei.”
Având în vedere scopul urmărit de reclamant prin acțiunea promovată, respectiv cel
de obținere a unor despăgubiri bănești ca urmare a accidentului de muncă survenit în
anul 2015, este evident că reclamantul urmărește valorificarea unui drept patrimonial
cu conținut bănesc.
Prin urmare, fiind un drept patrimonial, acesta este supus termenului general de
prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011 a dialogului
social. În ceea ce privește momentul de la care curge termenul de prescripție, acesta
este dat de momentul producerii pagubei, respectiv a accidentului de muncă survenit
la data de 20.03.2015.
Având în vedere faptul că între cele două repere temporale – 20.03.2015 (data
producerii accidentului de muncă) – 15.02.2019 (data introducerii cererii de chemare
în judecată), au trecut mai mult de 3 ani de zile, iar în cauză nu a intervenit nicio
cauză de întrerupere sau suspendare a cursului prescripției, transpare cu evidență
faptul că dreptul la acțiune al reclamantului este prescris.
În sensul celor de mai sus s-a statuat și în jurisprudență, instanțele de judecată
reținând că: ”Prejudiciul de agrement și estetic pretins de reclamant, respectiv
prejudiciul rezultând din suferința fizică și psihică pricinuită prin pierderea
piciorului s-au născut imediat după producerea accidentului de muncă, iar nu cu mai
puțin de trei ani anteriori introducerii prezentei acțiuni. Este adevărat că aceste
prejudicii subzistă și în continuare, însă legiuitorul nu a prevăzut că acțiunile prin
care se solicită repararea acestor prejudicii ar fi imprescriptibile extinctiv, astfel
încât păgubitul să se poată adresa oricând cu o acțiune în justiție, așa cum se
pretinde în cauza de față, când au trecut peste 25 de ani de producerea accidentului
de muncă a cărui victimă a fost reclamantul.”. (ex. Sentința nr. 1803/2016,
pronunțată de Tribunalul Iași, www.rolii.ro).
Pentru toate aceste considerente, având în vedere faptul că pretențiile reclamantului
privind plata unor despăgubiri materiale și morale au fost formulate cu depășirea
termenului de prescripție de 3 ani de la data producerii pagubei, solicităm admiterea
excepției prescripției dreptului material la acțiune și, pe cale de consecință,
respingerea acțiunii ca prescrisă.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a PRIO cu privire la petitul nr. 1

Prin petitul nr. 1 al cererii de chemare în judecată, reclamantul solicită fostului
angajator, PRIO SA, suma de 10.000 Euro cu titlu de compensații pentru atingerea
integrității.
Potrivit art. 66 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă
și boli profesionale: ”Compensația pentru atingerea integrității se acordă de casa

11
 PROF. DR. CLAUDIA ANA MOARCĂȘ

teritorială de pensii care a înregistrat cererea, urmând ca decontarea să se facă cu

casa teritorială de pensii care a înregistrat accidentul de muncă/boala profesională,
după caz, în baza dosarului în copie, pe care se va menționa «CONFORM CU
ORIGINALUL».”.
În virtutea acestui text legal, transpare cu evidență faptul că o astfel de pretenție,
respectiv de acordare a unei compensații pentru atingerea integrității, trebuie
formulată împotriva casei teritoriale de pensii și nu împotriva angajatorului.
Prin urmare, având în vedere că nu se poate reține existența unei identități între
persoana pârâtei și cea obligată în același raport juridic, în sensul art. 34 din Codul de
procedură civilă, solicităm admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a
PRIO SA cu privire la petitul nr. 1 și, în consecință, respingerea acestui petit ca fiind
formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Inadmisibilitatea modificării concluziilor Procesului - verbal de cercetare a

accidentului de muncă din 8 mai 2015
Prin Procesul-verbal de cercetare din 8 mai 2015, avizat de inspectoratul teritorial de
muncă, s-au constatat următoarele: ”Cauza reală a accidentului a fost efectuarea
necorespunzătoare de manevre, fiind încălcate instrucțiunile proprii de aplicare a
reglementărilor legale cu privire la manipularea maselor și prevederile Legii nr.
319/2006, care obligă fiecare lucrător să nu expună la pericol de accidentare atât
propria persoană, cât și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile
sale în timpul procesului de muncă. Singurul vinovat de producerea accidentului este
salariatul C”.
Conform art. 177 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 (aprobate prin Hotărârea nr. 1425/2006),
"în situația în care angajatorul, lucrătorii implicați, victimele sau familiile acestora
nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare a
evenimentului, pot sesiza, în scris, Inspecția Muncii, în termen de 30 de zile
calendaristice de la data primirii procesului-verbal".
În speța de față, reclamantul nu a contestat procesul verbal de cercetare a accidentului
așa cum a fost el avizat de către inspectoratul teritorial de muncă, dobândind caracter
definitiv. Astfel, în condițiile în care prin Procesul-verbal de cercetare a accidentului
de muncă din 8 mai 2015 s-au stabilit cauzele producerii accidentului, precum și
faptul că singura persoană vinovată este reclamantul, instanța învestită cu
soluționarea cererii de despăgubiri nu poate să modifice concluziile acestui proces de
cercetare definitiv, în sensul reținerii altor cauze de producere a accidentului și a
vinovăției angajatorului.
Această concluzie se impune față de împrejurarea că procesul-verbal de cercetare a
accidentului de muncă nu a fost atacat pe calea specială prevăzută de art. 29 din
Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă coroborat cu art. 177 din
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006, care, la rândul ei, ar fi trebuit
urmată de contestația la instanța competenta de contencios administrativ.
În acest sens, s-a pronunțat și practica judecătorească, apreciind că: ”De vreme ce
prin procesul-verbal de cercetare a accidentului de muncă s-au stabilit cauzele
producerii accidentului si persoanele vinovate, instanța învestită cu soluționarea
cererii de despăgubiri, formulată de salariatul accidentat, nu putea sa modifice
concluziile acestuia în sensul stabilirii vinovăției unice a victimei înseși. Aceasta
concluzie se impune fata de împrejurarea că procesul-verbal de cercetare a
accidentului de muncă nu a fost atacat pe calea speciala prevăzută de art. 29 din
Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă și art. 177 din Normele
12
 PROF. DR. CLAUDIA ANA MOARCĂȘ

metodologe de aplicare a acestei legi, aprobate prin H.G. nr. 1425/2006, care, la
rândul ei, ar fi trebuit urmată de contestația la instanța competentă de contencios
administrativ.” (ex. Decizia civila nr. 22/R din 13 ianuarie 2014, pronunțata de
Curtea de Apel Galați, în Revista română de dreptul muncii nr. 4/2014).
Pentru toate aceste considerente, apreciem că cererea de chemare în judecată
formulată de reclamant tinde la modificarea Procesul verbal de cercetare a
accidentului de muncă din 8 martie 2012, act rămas definitiv prin necontestare, motiv
pentru care se impune respingerea acesteia ca nefondată.

Netemeinicia cererii cu privire la sumele solicitate de către reclamant cu titlu de

despăgubiri
Principalele apărări ce pot fi invocate (urmand a fi dezvoltate de fiecare potrivit
propriului stil) sunt:
➢ neîndeplinirea condițiilor pentru angajarea răspunderii patrimoniale a pârâtei, în
sensul art. 253 din Codul muncii, respectiv: inexistența unei fapte ilicite,
inexistența unui prejudiciu - cert, actual sau viitor, care i-a fost cauzat în mod
direct de către pârâtă și care nu a fost reparat -, inexistența unei legături de
cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și inexistența vinovăției PRIO
SA ;
➢ răspunderea angajatorului este una subsidiară și complementară, fiind antrenată
doar în măsura în care daunele nu sunt acoperite integral prin prestațiile
asigurărilor sociale de stat (fapt nedovedit în cauză), în conformitate cu art. 44
din Legea nr. 319/2006;
➢ compensația pentru atingerea integrității : (i) se acordă de casa teritorială de
pensii și nu de angajator; (ii) se acordă o singură dată, în limita a 12 salarii de
bază minime brute pe țară garantate în plată ; (iii) pentru a putea beneficia de
această compensație, este necesară efectuarea unei expertize medicale și
emiterea unei decizii de către medicului expert al asigurătorului care să ateste că
reclamantul a rămas cu leziuni permanente care produc deficiențe și reduc
capacitatea de muncă între 20-50%, acte medicale ce nu au fost depuse de
reclamant în susținerea cererii sale.

13