FARMEC: Frm Aaeate penn Rew pe Plas Muni Eo ohn Cavers POSDRU AWE 826920 Prot oars in Fond Sc Europea pn Programal Operation tosursolor Umane 2007- lnvesteste in LUCRATOR iN COMERT SUPORT DE CURSCuprins Cuprins, 1. GESTIUNEA ECONOMICA A ACTIVITATH DE VANZARE 2. APLICAREA NPM SI PSL oss 3. APLICAREA PROCEDURILOR DE CALITATE, 4, COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA. 5. EFECTUAREA MUNCII iN ECHIPA. 6. PERFECTIONAREA PROFESIONALA 7. PROMOVAREA IMAGINII STANDULUI $I PREZENTAREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR AFERENTE VANZARII. 8. MENJINEREA STOCURILOR DE REZERVA SI VERTFICAREA STOCURILOR CU VANZARILE... 9. COMUNICAREA CU CLIENTII.. 10. CREAREA MEDIULUI AMBIENTAL NECESAR VANZARII 11. EFECTUAREA VANZARI. Bibliografic ..1. GESTIUNEA ECONOMICA A ACTIVITATH DE VANZARE Documentele contabile sunt acte scrise in care se consemneaza tranzactiile, evenimentele gi alte operatii economice, in momentul si de regula la locul efectuarié lor, cu scopul de a servi ca dovada a infiptuirii lor si ca suport de inregistrare in contabilitate. Elementele prineipale pe care trebuie sf le conjind un document justificativ sunt — denumirea documentului; — numarul documentului si data intocmirii acestuia; — denumirea si sediul unitatii care il intocmeste, la care se pot adauga gi date privind ubunitatea, serviciul, biroul, compartimentul emitent; — mentionarea p&rtilor care participa la derularea operatiunii pentru care este intocmit (dacdi este azul); — confinutul operafiunii si, daca este cazul, temeiul legal al infiptuirii acesteia; = datele cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate; — numele si ptenumele, precum si semnaturile persoanelor care rispund de efectuarea perafiunii, ale persoanelor cu atribufii de control financiat-preventiv si ale persoanelor in drept si aprobe operafiunile respective, dup caz; — coduri pentru prelucrarea automatit a datelor; — alte elemente menite si asigure consemnarea completa a operatiunilor efectuate. insorisurile care stau la “baza ‘nregistrarilor in contabilitate pot dobiindi calitatea de document justificativ numai in cazul in care furnizeaza toate informatiile previzute in normele legale tn vigoare. Persoanele insircinate cu intocmirea, verificarea, avizarea, contabilizarea documentelor (nclusiv cele care se ocupa de contabilitate) trebuie s8 asigure completarea documentelor cu toate elementele necesate. Altfel, cu ocazia diverselor controale la care este supusi intreprinderea Cindeosebi cele fiscale), existi riscul ca operafiunea si fie considerati fir documente legale; consecinga acestui fapt este 8 operatiunea nu mai este recunoscutd. Contabilitatea se caracterizeaza prin fundamentarea si justificarea datelor ei pe baza de acte serise. Nici o operatie economica nu se poate inregistra in contabilitate unei intreprinderi far un act seris.Plecind de la conjinutal si destinafia lor, documentele contabile indeplinese urmatoarele functié: — Funetia de consemnare - potrivit cireia orice operajie economica, efectuati in cadrul intreprinderii, se consemneaza in documente letric si cittic, cantitativ si valorie. ~ Funetia de acte justi tive - potrivit careia documentele justifica inregistrarea in contabilitate a operafiilor economice consemnate fn ele. = Funcfia de verificare a activitatilor desfagurate - potrivit cireia documentele asigurd _urmirirea activitatii economico-financiare a intreprinderii in cele mai mici detalii si efectuarea controlului, privind respectatea disciplinei financiare si fiscale de catre organele cu atributiuni fn acest sens (organe de control financiar intern, cenzori, inspector fiscali etc). = Funetia de asigurare a integrititii patrimoniului - potrivit cireia documentele angejeaz’ juipywww.avantaje ro/Relati/Finante-Bani/Ce-trebuie-se-stit-despre-TVA-369165 2TTinicitatea «taxa perceputl este egala cu cea rezultaté prin aplicarea cotei de impozitare asupra intregii valori finale. - Fractionalitatea - TVA se incaseazit in fiecare stadiu parcurs de un produs; ceea ce face ca statul s& aibd resursele necesare desfisuririi activitafii in mod treptat (fra sf se astepte vanzarea finala).* Sunt plititoare de TVA toate persoanele juridice (societifi comerciale, filial, sucursale), persoanele fizice si asociafiile familiale autorizate, reprezentantele cu cifra de afaceri anual peste 35.000 euro, Funetille prefului Principalele functii ale preturilor sunt: — corelare a ofertei cu cererea Preful este un instrument al piefei si un indicator al realitati. In virtutea functiei de corelare a cererii cu oferta el capati un caracter complex ce este amplificat in contextul actualului dinamism economico - social, atit de caracteristicile piefei pe care le manifesté, ct $i de cadrul legislativ care reglementeaza formarea prefurilor, el insusi perfectibil. - stimulare a producitorilor Prin influena lor asupra veniturilor, prejurile reprezint& o components motivational tot tat de importanta si pentru producfie gi consum. Prin aceasta functie prejurile devin elementul central al stiategiilor agenfilor economici ‘adicd in adaptarea productici, in ridicarea calitatii, in atragerea si uilizarea cu eficienté a capitalului material si uman. ~ de calcul si de masurare a cheltuiclilor si a rezultatelor Prin intermediul acestei functi capita expresie baneased indicatorii ce caracterizeazi activitatea economico-socialii a unei fari. In aceasta funcjie prefurile servese la evidentierea dimensiunilor cantitative $i structural-calitative ale evolutiei diverselor activititi _ de recuperare a costurilor si de distribuire a veniturilor ‘Aceasté functie face ca prin nivelul lor prefurile si asigure agentilor economici recuperarea sau compensarea cheltuieilor si objinerea unui anumit profit. Fiecare producator are + hutp//infotva. manager. ro/anicole/infotvaprincipiile-tva-ului-3915.her 23intereaul si realizeze produse Ta prejuri cat mai reduse, in acest fel putand concura la actul de competitie si si-gi plaseze produsele pe cea mai convenabild pial. Are loc o redistribuire a veniturilor producatorilor Modul de calcul al profitului este: Pr=CA-CT, unde Pr= profit, CA = cifra de afaceri, CT = Cost total CA=P#Q, unde P = pref si Q= volumul productici. Factorii ce influenteaz marimea si dinar pretului Desi, inca de ta sfirsitul secolului trecut, se stabilese prefuri unice nenegociebile la vinzare penteu tofi cumparatorii, prejul raméne una din importantele variabile, pe care orice producator le utlizeaza in actvitatea de marketing, Preful isi indeplineste rolul de instrument de marketing numai tn conditii in care, in orientarea nivelului siu se imbiné in mod armonios conditiile de productie cu cele de piata. De aceea, in stabilirea pretului pe care il va solicita cumparitorului, producdtorul trebuie si fina seama de influenfa pe care o au o serie de factori, att intemi cit gi exter Factorii interni determina ai prefului ‘Acestia sunt factorii pe care firma fi poate manevra in interesul ei, desi marjele sunt limitate datorith naturii activiayii desPigurate si a piefelor pe cate produsul va apare, esential pentru firma find modl in care ea igi defineste afaceile, stabilind ce produce si pe ce piaté vinde. ne ‘ 1 Costul de productie ~ ce reprezinta totalitatea cheltuielilor pe care le efectueaza intreprindere pentr realizarea unui produs. Ele sunt costuri directe, numite cheltuieli variable pentru c& mirimea lor se modified in acceasidiectie cu cea a cantitti de produse(materi prime, materiale, combustbil si energie pentru producfie, salari, ete.) si costuri indirecte numite cheltuieli fixe, intrucét, intr-un interval de modificare a cantitijii de produse rman neschimbate(amortizarea capitalutui fix, energia pentru iluminat, combustibilul pentru fnedlzit, chiria, etc.) ‘Suma tuturor cheltuielilor ficute pentru realizarea produsului formea7a costul total unitar, sau costul pe produs, cae se va recupera, prin vinzarea produsului la prejul de piats. 24De nivelul cheltuielilor de producjie depinde marimea profitului, care este diferenta dintre prequl de vanzare si costul de productic. Obiectivul oricirui producdtor trebuie si fie minimizarea costului de productie, aceasta find calea de sporire a rentabilitaii, care depinde de el. Desigur, in determinarea marimii prefului se pomeste de la costuri, dar ele sunt doar un factor intern, factorli exter adeseor sunt cei determinati in fixarea pretului pe pia 2. Ftapa ciclului de viati a produsului este un factor ce trebuie avut in vedere, deoarece de reguld in faza de introducere, se practici un pre} relativ ridicat, in faza de erestere unul moderat, in cea de maturitate incepe sa scadd, iar in faza de declin in functie si de alti factori poate si scad sau si creased. 3, Strategia de dist utic — influenfeaza pretul prin cdstigarea accesului la canalele de distributie. 4, Strategia de promovare ~se coreleaza, preful, care devine instrument promotional. 5, Organizarea intend - desemneaz responsabilititile in domeniul stabilirii si controlului prefuritor, in functie de structura organizatorica a firmei. Tipic, in procesul stabiliri preturilor sunt implicate departamentele (compartimentele) de marketing, vinzir si contabilitate, fiecare avand 0 viziune proprie care trebuie ins coroborate, pentru a elimina pe cat posibil riscurile in acest domeniu, Factorii externi ce determina preful Sunt in general componentele macromediului, care au influenta diferité ca intensitate asupra prefului, Astfel influenfa imediaté si cel mai adesea directi, o au factorii economici(pia}a ccu elementele ei: cerere gi oferté) si factorii politico juridici(potitica fiscalé, atitidinea fafa de profit etc). 1. Cererea pentru un bun reflect intensitatea nevoii pe care el o satisface si se coneretizeazi in cantitatea ce se cumpaird intr-o pericada data, la un anumit nivel al preyului intre cerere si pre{ este o relafie invers proportional, la majoritatea produselor gi se exprima grafie prin curba cereri Dinamica relafiei dintre cerere gi pret se evidentiazd prin elasticitatea cererii, care araté cum se modifica cererea la schimbarea prefului si se masoara prin coeficientul de elasticitate. Elasticitatea este influenfata de: prejul produselor substitubile, ponderea pretului in bugetul cumpiratorului, durabilitatea produsului, intrebuintirile alternative ale produsului. 25Este foarte importanti, pentru determinarea prejului, estimarea elasticitafii si a cererii, intrucat cererea si piaja stabilesc limita superioard a prefului, in timp ce costurile reprezinta limita inferioara a acestuia. 2, Concurenta, ce reflecti structura pietii pe care firma igi vinde produsul, se bazeaz’t pe interdependenta ce exist intre producatorit aceluiasi produs, intrucat consecinfele actiunit unuia depind gi de reactiile celorlali producatori, De aceea, are mare important’ cunoasterea tipului de piafa pe care apare fiecare produs, intrucdt prejul se formeazi intr-un mod specific pe fiecare dintre acestea, ‘Astfel, in conditiile concurentei perfecte, prin mecanismul cerere-ofertd, fir nici o reglementate se formeaza preturile libere la nivelul prefului de echilibre, care avantajeazi atat pe producdtor, pentru ci-i asigur recuperarea costurilor $i obfinerea unui profit normal, dar si pe consumator, deoarece este cel mai mic pret la care poate fi obtinut bunul respectiv. Dominanta, este insk concurenta imperfecti, iar pe o asemenea piati se manifesta controlul preturlor, fie de citre firme producatoare, fie de cAtre stat (prefuri administrate) Pe piaja cu concurenta monopolisticd preful oscileaz in jurul celui de echilibra, ea apropiindu-se de cea cu concurenfa perfect®, daci produsele sunt omogene(ex. piata fructelor si legumelor). Pe 0 asemenea piata, producatoral nu poate decit si- sporeasca cantitatea de produse gi si-gi amelioreze performanfele pe termen scurt, iar pe termen lung poate si-si diferenteze produsele prntr-o politica de marc si 8 obtind astel un monopol de niga de pint. Pe piaa cu concurenfaoligopol, controll prefulut este generat nu numai de maximizarea profitului ci gi de preocuparea de a evite pierderile” Controlui pre{urilor de citre firma urmareste rmeninetea si extinderea vanzivilor pentru asigurarea unui profit corespunzitor, dar si cdstigarea lientilor, atenuarea concurentei Dac mareste preul, o firma sperd, c& celal producdtori o vor urma(si de obicei cam aga se intémpli), in caz contrar va pierde client in favoarea concurentilor. Pe piafa monopol, in care producdtorul este singur, teoretic poate stabili orice pret doreste, dat trebuie s& find seama de posibilitjile consumatorului, pe eare nul poate obliga si cumpere. Pretul de monopol face ca cererea si devin rigid, impiedicdnd intrarea altor firme pe pis Este un pre discriminatoru gi poate fi umul mare sau unal mic in funetie de situate. Se 26Femarci mai reevent monopolul regularizat, cAruia guvernul fi permite un pref ce-i aduce un profit rezonabil Statul poate si se afle in aceast posturd si poate practica un pre sub costuri, pentru a-l face accesibil consumatorului (ex. medicamente) sau un pref mare, prin care si reduc consumul (la resurse naturale), descurajand pe consumator. 3, Oferta, determinatt de capacitatea de productie a firmei va influenta prequl, deoarece ‘ea trebuie sé aleaga intre un pret mai mare cu oferta mica sau o oferta mai mare cu un pref mai mic, Studierea cererii fi va permite sd aleag’ solutie optima. 4, Politica statului cu privire la interventia in general in viafa economicé si in special in domeniul prejului. Statul urmareste prin intervenfia sa, nu si anuleze actiunea legilor economice obiective, 4 8 atenueze gi s& olimine unele influenfe negative, la unele produse care necesita sprijin din afara peti, indnd inst cont de interesul publi, al consumatorlor gi producitorilor, Obiectivele sunt limitarea eresterit unor prefuri sau impiedicarea sce Ii ‘Aceasté interventie a statului este de uncle firme acceptate, de altele criticaté, intrucdt statul nu poate satisface prin intervengia sa toate interesele gi trebuie si ind seama de interesul general al societatii. Statul intervine asupra raportului cerere-ofert8, asupra nivelului prefului gi prin controtul preturilor. Coneret,interventia statului se transpune in politicile de prefuri adoptate prin: \ asigutafea unor preguri avantajoase la materii prime; -achizitionarea, la prefuri convenabile a unor cantitaji de bunuri(ex. cereale, materi prime, materiale strategice); - acordarea de subventii sau credite pentru unele produse; - limitarea matimii profitului sau impulsionarea cresteri lor; = inghefarea preturilor la limita minima sau man ima pentru protectia consumatorilor sau producatorilor. 5, Altifactori socio-economici cum ar fi: conjunctura economica, faza ciclului economic, protectia sociala a consumatorilor ete, de care fiecare firma trebuie si yind seama dup caz, Influenta fiecdruia din acesti factori se reflect in marimea prefului sub forma cheltuielilor de productie efectuate, a utilititii, a cereri, raritayii si @ altor variabile. Numat un 27Jecmenea piel, ce Ta tn considerare (oate aspectele subliniale mai sus, poate constitui un instrument complex de masurare economica. in coneluzie, libertatea celui care stabileste prefurile este limitati de acesti factori, iar consumatorul este singurul in masuri si aprecieze dac& pretul produsului este corect, prin raportarea lui la valoarea de intrebuintare a produsului. De aceea, pereeptia pretului de eétre cumparitor are deosebita importanfa pentru specialistii in domeniul marketingului, care stabilese prefurile produselor in cadrul firmei conform strategiei adoptate. : 5 hutp:/ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/9 htm 282, APLICAREA NPM SI PSI ‘Securitatea gi snatatea in muncé const juie un asamblu de activitati institufionalizate care ‘au ca scop asigurarea celor mai bune condiii in desfasurarea procesului de muncd, apirarea vietii, a integritafii corporale gi s&nitijiisalariafilor si a altor persoane participante la procesul de munea.® Instructajul de securitate si sinditate in munci Pregatirea si instruirea in domeniul SSM are ca scop insusirea cunostinjelor si formarea deprinderilor de securitate si sénatate in munca. Pregatirea generalé in domeniul SSM se realizeaza in invayamantal tehnic, iar la nivelul persoanelor juridice sau fizice prin instructajul de SSM. Instructajul de SSM cuprinde 3 faze: —instructajul introductiv general (la angajare) — instructajul la locul de munca (prezentarea riscurilor si misurilor de prevenire specifice Jocului de munc& unde a fost repartizati persoana respectiva) = instructajul periodic Instructajul periodic ‘Se ‘fice ‘Tniregilii'pelsonal si Are”GPépt’ sco ‘aprofuindarea ndrmele de SSM. Acest instructaj se va completa obligatoriu si cu demonstrafii practice. Se face de c&tre conducitorul locului de muncé, respectiv: inginer. tehnician, mi de echipa. ru, sef Intervalul intre dou’ instructaje va fi stabilit prin instructiuni proprii, dar nu va fi mai mare de 6 luni. Instructajul de SSM (introductiv general, 1 Jocul de mune, periodic) se va consemna in ‘mod obligatoriu in fisa individuala de SSM. ® haps www seribd.com/doc/$1901413/SUPORT-CURS-AMANETAR-1 29Dupt efectuarea instructajului periodic, figa se semneaz de cel instruit gi de cel care a efectuat instructajul, confirmand pe baza examinarii persoanei respective, c& acesta si-a insusit materialul predat. Mijioace individuale de protectie si de lucru jin sensul Legii de SSM, echipamentul indi jual de protectie reprezit (3 mijloacele cu care este dotat fiecare participant in procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de rise. ‘Acesta se acorda obligatoriu si gratuit, salariafilor precum gi altor eategorii de persoane care desftsoara activitati potrivit criteriilor stabilite in Normativul-cadru de acordare gi ‘echipamentului individual de protectie elaborat de MMSSF. in cazul degradirii respectiv al pierderii echipamentelor de protectie, se acorda ‘obligatoriu un nou echipament. Echipamentul individual de lucru reprezinta mijloacele pe care persoanele juridice si fizice le acorda unui salariat in vederea utilizarii lor in timpul procesului de mune pentru a le proteja imbricimintea si incalfamintea, Echipamentul individual de munc& se acorda in condifiile negociate prin contractele colective de munci. Cheltuiclile necesare achizitionirii lui sunt suportate in proporjie de 30% de catre persoana juridicd iar diferenta se suporta de citre beneficiar. ‘SCOPUL CARACTERISTICT > protectia lucratorului — cand PROTEIEAZA ; ‘mediul siu de munc& confine} - acoperd complet suprafefele corpului noxe care -ar putea imbolnavi_ | cele mai expuse la contaminare Denumirea acestui echipament este de | - nu permite trecerea usoard prin aprotectie a lucratorului” material a microorganismelor si a } protectia alimentului—atunci | Substantelor nocive cand lucritorul, prin hainele si | NU CREAZA FACTORI DE RISC: 30incalfamintea sa poate contamina alimentul si poate duce la imbolnavirea consumatorului Denumirea acestui echipament este de nlucru” sau de ,protectie a alimentului” | ~ nu degajeaza mirosuri sau alte substante toxice = mu are cute sau alte elemente de croiali care si favorizeze acumularea murdariei si dezvoltarea bacteriilor ~ este croit si cusut astfel incat s& nu jeneze migcarile corpului PERMITE IDENTIFICAREA LOCULUL DE MUNCA - are culori diferite pentru diferitele Jocuri de muncé ECHIPAMENT DE, halat boneta sort, PROTECTIE/LUCRU manus de unic’ folosinta Accidente de munea si boli profesionale Prin accident’ de muned’se ‘injelege vatimarea violent a organismului, precum si intoxicatia acuti profesionala, care au loc in timpul procesului de mune sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoacd incapacitate temporara de munca de cel pujin 3 zile, invaliditate ori deces. CAUZ E PREVENIRE % CAUZE TEHNICE : - starea necorespunzitoare a utilgjelor gi instalatiilor > CAUZE ORGANIZATORICE: - organizarea necorespunzatoare a Thmecanizarea gi automatizarea proceselor tehnologice - modificarea proceselor tehnologice -izolarea spayiului de lucra - regim rational de fuera 31Tocului de munca ~ echipament de protectie corespunzator ~manipularea necorespunzatoare a - intrefinerea in bund stare a utilajelor materialelor = nerespectarea regulilor de circulatic Ia mijloacele de transport sau ridicat Exemple: Este factor Boala Masuri de prevenire Factori nocivi Organ afectat nociv? profesionala Substanfe pa Bese ‘Alergii Echipament de caustice (piclea) profesionale _| protectie corespunzator Tluminat Suplimentarea sursel DA | Ochi Conjunctivite |“"Rmene a neadecvat de iluminat Pulberi Preamocoi DA | Plamanii Surse de ventilajie industriale Zgomot DA | Ureshes Sarditate Cisti de protectic Bacleri pa | Tororganimal Bow nso | Eebipanent de siparazitare | protectie Bolile profesionale sunt afecjiuni,ce se produe ca urmare a exeretGrii unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi (factori de rise) fizici, chimici sau biologiei, caractersticile Tocului de muned, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe in procesul de munci Clasificarea bolilor profesionale - intoxicatii, provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul pielii cu substante toxice ~ boli prin expunere la radiatii ~ boli prin expunere la temperaturi inalte sau scdzute - boli prin expunere la zgomot si vibratit - boli prin expunere la presiune atmosfericd ridicatd sau scazutt ~ alergii profesionale - dermatoze psofesionale 32Teancerul profesional - boli infectioase gi parazitare - boli prin suprasolicitare Factori de rise = noxe - vapori = aerosoli - pulberi = substanfe toxice, caustice - substante explozive - substanfe inflamabile - pulberi industriale = zgomot gi vibratit ~ radiatit - factori de microclimat necorespunzator - agenfi patogeni ~ daunatori - rise de inundare” Manifestari in caz de accidente Stiri de lesin - sunt senzafii neplacute ce apar bruse si constau in rotirea obieetelor din jur cu tendinja de clitinare si de cédere, datorita pierderit Cauze: - traumatisme ale capului (loviri,caderi) - intoxicafii cu alco! etilic, alcool metilic, bioxid de carbon si monoxid de carbon Lesinul-stare de rau fiziologic ptomele care anunti un eventual lesin sunt: amefeli, transpiratie, paloarea fetei, dezechilibru Cauze: ~temperaturi ridicate - degajari de gaze 7 apiwww proteotia-muncil-psirolegistatie/protetia-munci/legea-90-1996 pdf 33Stopul cardio-respirator- funetiie vitale Cauze: ale organismului: respirafia si circulafia wn r piratia si circulatia secure sunt incetinite sau oprite, viata omului este pusd in vericol Starile de greay4- sunt precedate de Cawze: = bolilor aparatului digestiv, - intoxicatilor alimentare, intoxicatiilor cu substante chimice dureri de cap, amejeala, dureri abdominale Echimoza- ruperea unor vase Cawe: eee ec - lovituri, infepaturi fracturi sangyine mai mici i, infepaturi,fractur Hemoragia- este revarsarea sangelui Cauze: fn afara vaselor sangvine, Hemoragia Sonsini ~inteparea vaselor sangvine poate fi: - interna (singele se revarsa in interiorul corpului), Prim ajutor - primele ingrijiri, urgente care se dan unui accidentat, inainte de a sosi organcle sonitare, care urmeaza si acorde asistenta medical calificata Targa - este deosebit de importanta in transportul accidentatilor de fa locul accidental pana la ‘cea mai apropiata unitate medicalé. ‘Atelele - sunt folosite pentru imobilizarea membrelor. Ele sunt din lemn, plasti, sipei late de lemn, metal, erengi, bastoane, cozi de unelte. Fasele ~indiferent de cauza accidentelor, nile trebuie pansate in mod steril, pentru a le feri de infeofi, deoarece atat in aer cat si pe piele sunt numerosi microbi Derinfectantul - este substanta care are rolul de a impiedica infectarea rinii si de a steriliza + apa oxigenatd, - rivanol, - tinetura de iod, = spitt 34Bandajcle Sore > sunt buctii de pansament, sterile, curate, care nu necesita 0 steilizare prealabila ‘Acordarea primului ajutor in az de accidente Prin masuri de prim ajutor se infeleg ingrijirile care se dau unei victime in primele momente dupa accidentare, cu scopul de a- salva viata, Fle sunt urmate de transportarea victimes cetre o unitate medical, in eazul cind accidentarea s-a produs intr-un loc izolat, victim trebuie si-gi aplice singurd masurile de prim ajutor (autoajutor sanitar) {ntrucat primul ajutor trebuie s8 se acorde de orice persoand din apropierea victimei, toti salariaii sunt obligati si cunoasc’ masuri precise si sigure de interventie, Din acest motiv, in toate locurile de munc& trebuie s& existe materiale si instrumente pentru acordarea primului sjutor, agezate in dulapuri fixe eu sem indicator (eruce resi) sau in genti portative. 7 {in ele trebuie si se gaseasc’ materiale stabilite prin acte normative: vata, comprese, fege de tifon, placufe de lemn (atele), alcool, tinetura de iod, apa oxigenati, tuburi de cauciue (garour), foarfece medicinal, pense. Este recomandabil ca unor angajai sli se fac& un instructaj rmai complet privind acordarea primului ajutor si st fie consttuifi fn echipe mobile care s3 se posta deplasa imediat la locul accidentului. Obiectivul principal in acordarea primului ajutor: pastrarea funcfilor vitale Examiném: respiratia - respird sau nu circulajia _~ inima bate sau nu - are sau nu puls 35~ are hemoragie sau nu Principalele accidente: 1.Entorsa - consta in intinderea forfati si/sau ruperea ligamentelor articulare - se recunoaste dupa faptul cd zona afectaté este dureroasd, sensibila si umflacs (tumefiata) - se poate confunda cu fractura Primul ajutor ~ obiective: reducerea durerii, reducerea tumefactiei, imobilizare - folosim: comprese cu ap& de burov, apa rece, apoi se badijoneaza stréns (de preferinfi cu fas - se recomanda repaos, se administreazi calmante ale durerii. 2.Lusatia ~ consti in iesirea uneia din extremitajile osoase din cavitatea articulara cu sau fra ruperea capsulei articulare Primul ajutor - calmante ale durerii, imobilizare, transport la spital Este interzisa reducerea luxafiilor de cdtre persoane fra competenta in domeni 3.Fractura Este de doua tipuri 4) inchis4 — osul fracturat nu stripunge pielea (frecventa) - s¢ observa deformarea si mobilitatea anormald a regiunii, durere Primul ajutor - obiective: atenuarea durerii (calmante) si imobitizarea provizorie = pentru imobilizare folosim frecvent mijloace improvizate (seindurele, bete de schi, coji de copac) sau daci avem atele ~inainte de a fi aplicate atelele ele vor fi invelite cu tifon sau carpe; atelele sau scdindurelele trebuie sa fie de lungi incat si depigeasca capetele osului fracturat - 0 metoda simpli dar eficace recomanda imobilizarea: 36Tmembralui inferior fracturat prin solidarizarea la membrul inferior sénatos ce-i serveste drept ateli. I.membrului superior in sedndurele si solidarizat la torace sau imobilizare prin fas si solidarizare a membrului superior la torace. b) deschisi - osul fracturat strapunge pielea = se asigurd oprirea sfngeririi (hemostaza), garou, calmante, pansament steril al pligii, apoi imobilizare $i transport la spital 4.Hemoragiile Tipuri de hemoragii: ~ externe — sngele se pierde la exterior (rana este vizibila) - interne — sngele se revarsi in interiorul organismului Hemoragiile exteme ~ sunt de natura traumatic’ - tipuri de hemoragii exteme: a) asteriale — sangele este rogu-viu si tigneste din rani b) venoase - sange rosu inchis si scurgerea este continua (se prelinge) ©) capilare— singele musteste din raniPrimul ajutor - oprirea sfingeririi— aplicarea garoului (hemostaza) se realizeaza prin compresiune —- direct = la distant Compresiune directa - metoda cea mai indicata; se aplica un pansament peste plaga si se trage o fash. Compresiune la distangd (aplicarea garoului) ~ se objine prin aplicare de garou peste o fas nederulata aplicata pe traiectul vaselor, printr-o curea, batista, ete. = compresia este bine aplicati cand segmentul de membru situat sub ligaturé devine palid-alb si hemoragia se opreste. —odata cu garoul se ataseaz& si un bilefel cu ora aplicdrii garoului si eventual numele persoanei care |-a pus. _ Ja hemoragii arteriale garoul se aplicd intre rand si inima; la hemoragii venoase intre ran si cextremitatea membrului afectat. = garoul nu se poate fine mai mult de 60-80 de minute, altfel, dupa acest interval poate apare “socul de ridicare @ garoului” . Arsurile - expunere indelungati la radiafiile solare, substante chi Axsurile sunt de trei grade: ; a) gradul I~ pielea se inrogeste si ‘asturd, doare la atingere oS : Primut ajutor — scoaterca accidentatului de la locul accidentului 1 Actiuni minime = Nutrebuie atinsé zona de piele de la locul accidentului = De preferat acoperirea arsurii cu tifon ster, invelim bine bolnavul intr-un cearceaf, patura, etc. —cabinetul medical = acd nu putem transporta accidentatul la un cabinet medical ~ apa cdlduys (aproximativ 20°C) sau ser fiziologic caldut sau bromocet din abundenfa. ~ administrim sedative (Mialgin, Algocalmin) _twaleta primard a plagii — spalare cu bromocet, etc., indepartarea pielii arse, badijonare cu alcool de 70”, 38b) gradul It apar bisici (ictene), incepe sd fie afectat jesutul si zona incepe 88 fie dureroasd, Primul ajutor — badijonare, basicile nu se sparg ~ necesita prezen{a medicului ©) gradul III ~ periculoase, necesita wansport de urgenta la spital in plus, pentru arsurile de gradul I si Il — se poate aplica local prin pulverizare BIOXITERACOR (spray), se pot administra profilactic antibiotice. 6. Intoxicatii ~ provocarea vomei cu ajutorul degetului, apa cu ulei, etc = dacd s-au ingerat substanje acide si avem la indemand neutralizim cu alcaline, pentru intoxicatii cu substanfe alealine se neutralizeaz’ cu acide (ex. intoxicafii cu soda causticd - imaie, acid —lapte) 7. Accidente electrice Acest ajutor nu poate fi acordat decat dupa ce victima a fost scoasa din circuitul electric care a accidentat-o, respectiv dupa ce a fost intrerupt curentul sau dupa ce victima a fost desprinsa de conductor sau sursa decurent. Operatiile de prim ajutor au un dublu seop : = restabilirea respiratiei prin manevre de respiratie artificiala _ restabilirea circulatici sangelui prin masajul regiunii inimii sau folosirea defibrilatoarelor cardiace.® Tehnica respirafiei artificiale = Se ageaz accidentatel pe spate, se descheie cdmasa la gat sau chiar de tot daca in strange, se deblocheaz’ caile respiratorii digital ~ eu ajutorul unor comprese sau batista indepartanduse pamant, nisip, singe, ete. - se face hiperextensia gatului (capul dat eft mai mult pe spate) Existi dou metode pentru aplicarea respiratiei artficiale: a) gurala gura b) gurd fa nas a) Respiratia gura la guré * hupsloaredecolt.orglupdate/biblioprafil/Acordarea._primulul_ajutor,doe 39ecidentatul cu gura deschisd, reanimatorul isi aplicd gura pe gura bolnavului (de preferat folosim 0 bucatica de tifon) si-i sufl4 cu putere aer in timp ce cu mana stingd il preseaz’ (Gtrdnge) natile 16-18 miscari/minut; toracele pacientului expansioneaz& (ured, se umfl8), fata se recoloreaza b) Respiratia guri la nas = se poate realiza cu accidentatul asezat pe o parte, ceea ce evita caderea limbii _ reanimatorul, in gemunchi, sti in spatele bolnavului; cu o mand asigurd inchiderea gui accidentatului, cu cealalt& poate asigura expiratia activ’ - insuflatea pe nari se face in acelagi itm ca la procedeull,,gurd fa gura” Masajcardiacextern / ‘Accidental culeat pe spate, pe un plan tre. : Pee Reanimatorul isi sprijna ambele palme suprapuse pe jumtatea inferioara a sternului si strict pe mijloc. CCompresiunea se face brusc, cu podul palmei in rtm de 60 miseri/minut, Durata compresiunii trebuie si fie egal cu cea a decompresiunii. Se altemeaza la fiecare § masaje o insuflare gura la gurd a bolnavului Eficacitatea masajului cardiac extern se apreciazS pe: ~ aparigia pulsului la arterele periferice ~ fata boinavului se recoloreaz’ -reapare respirajia spontand Se continua pana la reluarea contractiilor eficace ale inimii 40‘Norme de prevenire sistingere a incendiilor Nomele generale de prevenire si stingere a incendiilor stabilese principitle, regulile si rmasurle generale pentru prevenirea si incendiilor la construcfii si in localitat in scopal asigurarii exigentei privind siguranta la foc. Construciile trebuie proiectate si realizate astfel inet, prin sotutiile adoptate, tn caz de incendiu, sa se asigure : protecta si evacuarea ocupantilor, finand seama de varsta, starea de incendiu ; protecfa servcillor mobile de pompieri care intervin pentru stingerea incendiilor, limitarea pierderilor de vieti si bunuri materiale; impiedicarea extinderii incendiilor la obiectivele invecinate , 4=“ prevenirea avariilor la construct st instalaiiinvecinate, in cazul prabusitii constructilor. Criteriile de performanf’ privind cerinja de calitate “siguranfa ta foe" sunt : riscul de incendiu, rezistenta, comportarea si stabilitatea la foc, peintAmpinarea propagarii incendiilor, caile de evacuare side intrventie. Planurile de protectie impotriva incendiior sunt : planul de evacuare, planul de depozitare a materialclor periculoase si planul de interventie. Riscul de incendin reprezint’ probabilitatea globala de izbucnire a incendiilor, determinata de interactiunea intre materialele si substanfele combustibile cu sursele potentiale de aprindere Rezistenta la foe este proprietatea unui element de constructie saul a unei structuri de a-si pastra stabilitatea la foc. Caile de acces si de circulatie ale constructiilor si instalatiilor trebuie dimensionate, realizate si marcate, incat sa asigure evacuarea persoanelor, precum si circulafia rapida a forfelor de interventie. Sunt interzise fumatul si intrarea cu foc deschis in incaperile cu pericol de ineendiu explozie. In acest scop pe usa de la intrare se vor monta placute avertizoare. Mentinerea in buna stare a instalajilor si sistemelor de captare si scurgere la pamént a descarcarilor electrice atmosferice (paratrasnet) a electricitafii statice este obligatorie la construc, instalti,utilgje siechipamente tehnologice, conform reglementarilor tehnice. in spatille de_producte, capacitatea stabilita si declarata, este interis,accesul persoanelor in numar mai mare decdt Produsele, materialele si substantele combustibile se amplaseaza la distanga de siguranta de sursele de caldura ori se protejeaza asfel incdit sa nu fie posibila aprinderea lor. Se interzice folosirea surselor de incazire defecte, nesupravegheate. Instalafiile tehnlogice se pun in funetiune si se exploateaza cu respectarea stricta a instructiunlor si segulilor de utilizare, precum si a masurilor de prevenire si stingerea incendiilor, stabilite de proiectanfi si producdtorii respectivi. Instalafile de ventilate si condifionare, precum si cele de transport se proigcteaza, se realizeaza si se exploateaza astfel inet in functionare normal, partile componente (echipamente, motoare, angrenaje, tubulatura ete.) sa nu genereze surse care pot aprinde substantele vehiculate prin acestea si sa nu faciliteze propagarea incendiului. a2Tnsialafiile de produetie, in care se pot degaja vapori, gaze, pulberi care se pot aprinde, se previd cu sisteme de evacuare forfata a acestora, in vederea preintimpinarii acumularii de concentratii periculoase. Constructile si instala aparate si alte mijloace de prevenire si stingere a incen Cauze de incendii Incendiul este un proces complex, cu evolufie nedeterminati, care necesita 4 elemente: — existenfa combustibiului si acfiunea unei surse de aprindere — initierea $i dezvoltarea in timp si spatiu — procesul de ardere si fie nemotivat necesitand o interventie in scopul lichidirii — producerea de pierderi materiale in timpul arderii, scopul fiind de reducere 1a minim a acestora Surse de aprindere ou flaciri — chibritul = focuri in oc deschis — aparate de taiere, lipire, sudare oxiacetilenica Surse de apridere de natura termicé = figara = becur ineandescente, proiectoare — particuledncandescente -.-1-+ + atest ” = sobe metalice — coguri de evacuare a fumului defecte aparate de incalzire electrice Surse de aprindere electrice seurtcircuitul — instalafi de iluminat cu fluorescent — clectricitate static — surse de autoaprindere (aprindere spontand) = incendii intentionate hpi. protecti- muncii-psLso/legisltie/protectia-muncii/legca-90-1996 pat 43Masuri de prevenire a incendiilor si exploziilor Mijloacele de prevenire a incendiilor, a intinderii si propagirit lor trebuie Ivate in considerare de la proiectarea si amplasarea constructiilor pind la executia si exploatarea lor si anume: — proiectarea instaafilor electrice jindnd seama de gradul pericotului de ineendiu pe care fl reprezinta constructia, datoriti materialului din care este executati = prevederea unor aparate de deconectare automata, dispozitive eleetronice in eaz de avari = proiectarea construcfiilor din materiale adecvate, eventual necombustibile = prevederea in depozitele de materiale combustible instalatillor speciale de declansare automat a stropirii cu apa — amenajarea unor spafii pentru fumat — ignifugarea materialelor de construcfii combustibile Misurile organizatorice de combatere a incendiilor constav in — onganizatea de formatii de pompieri voluntari si special angajati = prelucrarea normelor si prescriptilor referitoare la prevenirea si combaterea incendiilor _ instruirea muneitorilor si réspéndirea cunostin{elor tehnice referitoare la cauzele si prevenirea incendiilor = instalatii cu retele de apa, instalafii fixe automate —- dotarea cu tila: gismateriale tehnice de -combatere a inoendiilor si anume: Jopefi, pompede mani, stingatoare _ labitirea unor sarcini precise privind prevenirea si combaterea incendiilor si asigurarea prelucririi sia afisarii lor Clase de incendii Conform normelor interne 51 internafionale, incendiile sunt clasificate in clasele A,B,C,D si instalatiielectrice. Clasa A: materiale combustibile solide (lemn, hartic, haine, gunoi, plastic, ete.) Clasa B: lichide inflamabile (benzina, petrol, gaz, vopsele, ete.) Clasa C: gaze inflamabile (gaz metan, propan, butan, hidrogen, etc.) Clasa D: metale inflamabile (potasiu, sodiu, aluminiu, magneziu, etc.) 44Tnstala{il electrice: intrerupatoare, motoare, transformatoare ete.) jin functie de incarcdtura stingdtoarelor de incendiu sia clasci de incendiu, eficienta acestora este urmétoarea: Stingitor cu bioxid de Clasadeincendiu —_Stingator cu pulbere Stingator cu spuma carbon Clasa A gi “ Clasa C ¥l & Clasa D Instalafii electrice ¥ ¥ ‘Tipuri de stingdtoare de incendiu Exista 4 tipuri de agent + cor Je stingere care sunt incircafi in stingitoare de diverse capacitifi. > foarte eficient in cazul incendiilor cu flacdra deschis’ > timp de descrcare: 10...20s > Precautii: = se utilizeaza pentru incendii de mica anvergura = CO2 poate afecta, prin contact, epiderma (-78 ° C) 45+ PULBERE > rapid si eficient in cazul incendiilor cu flacira deschist > timp de descarcare: 10....208 > Precautii: + pagube colaterale dupa stingere: + pulberea se imprastie peste tot + Timiteaza vizibilitatea + SPUMA MECANICA (agent de stingere+apa) > eficient in cazul incendiilor cu flacdira deschisi > timp de descarcare: 30....605 > pagube minime dupa stingere > Precautii: + perical de electrocutare + timp relativ mare de descareare + APA (Furtun cu apa) > ficient in cazul incendiilor de anvergura cu flacira deschish sau mocnita > timp de descdrcare: nelimitat > Precautii + pagube colaterale «= pericol in cazul lichidelor inflamabile + pericol de electrocutare Cum se lupté impotriva incendiilor {in cazul izbuenirii unui incendiu primul lucru cate trebuie Picut este de a se da alarma in cladirea respectiv gi de a se anunga imediat pompieri ‘Apoi, dacd viata nu va este pusa in pericol, ajutafi la evacuarea cla ii afectate. ‘Abia dupa acea incercafi stingerea incendiului dar doar daca: } focul este incd mic gi redus ca intindere ‘nu suntefi in pericol de intoxicare cu fu aveti o cale de retragere din calea focului sigura vv instinctul va spune cd totul este OK 46"Tot timpul aveti in vedere sA nu VA apropiali prea mult de foe. Distanja recomandatl de la care putefi folosi stingitorul in siguranfa este de 6-7 metri de ta focarul de incendiu, Cum se folosese stingatoarele de incendiu Este important s& stifi cu exactitate locul unde se afla stingatoarele de incendiu si tipul acestora Stingatoarele de incendiu pot fi grele, de acea este o idee bund si luafi un stingitor in mana pentru a vedea cat este de greu si daca il putefi manui cu usurinya. De asemenea este important si citifi instructiunile de folosire tiparite pe fiecare stingttor. in cazul in care va trebui si folosifi stingatorul intr-un incendiu real trebuie s& stiti cum sl manuifi: scoatefi piedica de siguranta 2. indreptafi furtunul la baza focului 3. apasati manerul pentru a permite eliberarea agentului de stingere 4, miscafi furtunul astfel incat sa stingeti ineendiul ‘Tot timpul ave in vedere si nu va apropiayi prea mult de foe. Distanta recomandata de Ia care puteti folosi stingatorul in siguranti este de 6-7 metri de la focarul de incendi Cum si unde se pistreazi stingitoarele de incendiu — Stingitoarele de incendiu trebuie plasate in locuri vizibile si ugor accesibite. — Instrucfiunile de funcjionare trebuie s8 fie lizibile. a7‘ Piedica de siguranfi trebuie si fie prezenta. Stingatoarele trebuie sa fie in stare bund, fara urme de rugind sau coroziune. Indicatorul de presiune trebuie sa indice presiunea corecta. Stingitoarele de incendiu trebuie inspectate periodic pentru a va asigura c& sunt in stare bund de funefionare.3. APLICAREA PROCEDURILOR DE CALITATE Calitatea reprezinté expresia gradului de utilitate sociala a produsului, misura in care satisface nevoia pentru care a fost ereat gi respecta restricfiile impuse de interesele generale ale societitii privind eficienta social-economic8, protectia mediului natural $i social. La definirea conceptului de calitate nu se poate face abstractie de nivelul tehinic al produselor. Un produs cu performanye tehnice scdzute nu poate fi considerat un produs de calitate, competitiv. De aceea, prin calitate se infelege inclusiv nivelul tehnic al produselor. Calitatea produselor se apreciaz printr-un ansamblu de caracteristici de calitate. 0 posibila clasificare a acestora fe grapeaza in : = caracteristici tehnico-functionale = caracteristici economice = caracteristici sociale = caracteristici psihosenzoriale Clasificarea caracteristicilor tehnice 4) Stare de agregate | 2, masa \ densitate 4, umiaitate \ 5. pemesbiltale \impermeabiftate 8. porazitate \ compacttate 49Clasificarea caracteristicilor economice Consumuri | Asistenta post-vanzarearea caracteristicilor psihosenzoriale ‘Putred: Ars ‘Aromatic, Fructe: Floral Ragini Garantarea calitatii produselor si serviciilor Prin termen de garantie se infelege intervalul de timp prevazut in standarde, norme sau contracte, in cadrul cdruia remedierea sau inlocuirea produsului sau serviciului se realizeaza pe seama si cheltuiala unititii producdtoare sau prestatoare. ‘Termenul de garantie incepe de la data preluirii produsului de catre beneficiarul final. 51“Alaturi de acest termen, in legislafia referitoare la calitatea produselor gi serviciilor sunt definite atat termenul de valabilitate, cét si durata de utilizare normata. Termenul de valabi te reprezint& intervalul de timp in care produsele alimentare, medicamentele, produsele chimice si alte produse - conservate, depozitate, transportate in conditiile stabilite prin documente tehnico-economice - isi plstreaz’ nemodificate toate caracteristicile calitative initiale. ‘Termenul de valabilitate incepe de la data fabricatiei gi este indicat ca interval de timp sau ca data limit de utilizare, Prin durata de utilizare normati se infelege intervalul de timp in cadrul céruia produsul in conditii de utilizare, depozitare si transport stabilite prin documente tehnico-economice isi menjine nemodificate toate caracteristicile funct nale. ‘Accasti durata incepe de la dat preluirii produsului de cAtre beneficiarul final si se mentioneazai in documentatia tehnica a produsului Unititle producatoare, de comercializare si cele prestatoare de servieii raspund pentru : — orice deficiente privind calitatea produselor sau serviciilor, aparute in cadrul termenului de garantie ale acestora, = pentru eventualele vi ascunse constatate in perioada de valabilitate sau de utilizare normati, daca acestea determin nerealizarea scopului pentru care produsul sau serviciul respectiv a fost realizat. Legisltia prevede obligaia insrieii termenolui de garanje sau de valabilitate gi a urate de uiizare normal8, dupa caz, pe produse, ambalaje individuale sau documente de insosire a marfurilor."" Verificarea calitatii produselor Identificarea defectelor const in aplicarea unui ansamblu de procedee pentru examinarea produselor (semifabricate, produse finite) in vederea descoperirii (evidemtierti) defectelor acestora. "pap /wwrw seri conydoc/65409527/A siguracea-Centificarea-Omologarea-Si-Gar-Ant-Area-Calitati $2Prezenfa defectelor se evidentiazi in principal examindnd caracteristici ca: aspectul (starea suprafefei), culoarea, ensiunile si forma, Pentru o serie de produse evidentierea defectelor se face prin metode organoleptice. Metodele organoleptice se bazeaza pe utilizarea celor 5 simturi: ~ Oferd informatii despre : forma culoare juciu aspect stil linie marime sunet emis nivelul zgomotului gust miros ~“acuratetea redarii sunetului | aspect Modificari ce pot aparea in timpul pastrarii produselor Tipul de Denumirea | Produse la care poate] Cauze Modificari modificari modificarii sa apara (Uscare [Produse cu continut |-temperaturi ridicate [> aspect fizice...| sfmaiamarede:apa sumiditate scazuti: msistenta ee [Evaporare [Bauturi alcoolice temperatura ridicata _|- pierderea lconfinutului de alcool ae Umectare Produse cuconfinut |- temperatura scazuti _|- aspect Imic de apa |- umiditate mare - culoare [ (mucegaire) ingheyare (Orive produs femperatara scizuté [+ aspect |- consistenta Decolorare [Bauturi, zaharoase _|-pastrare alumina [“culoare [Rancezire Produse cu procent _|- prezenfa oxigenului din |- culoare chimice |(oxidarea mare de grasimi jaer - miros lgrasimilor) 53[Bombaj chimic [Conserve -conservare imperfecta [- apar compugi toxici ce Jdeformeaza cutia (Maturare [Came [proces dinjat prin. ]- poziliva ekiies reglarea temperaturii si |- produsul se lumiinayit asimileaza mai gor Alterare [Alimente cu confinut |-acfiunea bacteriilor —_|- aspect (putrefactie) {mare de proteine - culoare |- miros [Fermentajie _|Legume, fructe Tipseste oxigenul aspect - gust ICactate acide, bauturi |- proces dirijat - modificare alcoolice dorita [Mucegaire _|Orice aliment Fumiditate ridicata [strat pulverulent la lexterior Dirijarea condifiilor de pastrare LLucritorii din comert trebuie si asigure un regim optim de pastrare a mirfurilor. lumiditati relative a aerului Operafit Tastramente de Modalitati de reglare control (Controful si reglarea ftermometre [Cu instalajl frigorifice énaperatarii Jooeee “hesitinistdlatit de thedlzit | Controlul i reglarea Ihigrometru higrograf (Cu substanfe chimice care absorb vapori Jde apa (silicagel) Stropirea pardoselii cu apa (Controiul si reglarea lcompozitiei aerului fAparate speciale! \(computerizate) |Aerisire, ventilatia aerului 'Verificarea calitaji produselor |Examinare Verificare la anumite intervale de timp in| lorganoleptic& Hunctie de produs Verificarea termenului [Examinarea Scoaterea Ia _vanzare a produselor in de valabilitate lambalajelor lordinea intrérilor. 344, COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCA. Comunicarea este cea care permite stabilirea unei relatii we persoane, Ea desemneaz acjiunea de a comunica sau rezultatul acestei actiuni. Comunicarea umand poate fi — Verbal = Non-verbal —_ Interpersonala = Intrapersonala Comunicarea verbal constituie un mijloc principal prin care se deruleaza relafiile cu ceilaly Comunicarea verbala are numeroase avantaje fata de celelalte tipuri: Da posibilitatea emigatorul si exprime ideile mai rapid si mai ugor Exist posibilitatea controlului prin feed back ‘Se pot folosi tehnici persuasive, gesturi, mimicd Exist posibilitatea controlarii fluxului informational, pe toati durata comunicarii Caracteristici ale comunicarii verbale: — claritatea — pentru a comunica eficient este nevoie in primul rand ca ideile pe care le expri si fie clare. Exprimarea si fie simpla si la obiect.Nu incercati si impresionati prin cuvinte iki’ complicate Sau raze Tntortochite, de multe off eect este rivers” — acurate{ea — aveti grijé ca toate cuvintele gi expresiile folosite s& exprime exact ceea ce doriti st spunefi. Evitafi si prezentafi lucruri neconforme cu realitatea — empatia este foarte important si incercati sii va puneti in locul celeilalte persoane. incercati ‘ntotdeauna sa fii prietenos si sé raméneti calm. Asta nu inseamni c& trebuie s4 fiti mereu de acord cu interlocutorul, dar si discufia in contradietoriu este o arta sinceritatea — inseamnd in realitate sa fi natural Incercati sa fifi voi ingiva in orice situatie relaxarea — atunci cand trebuie s& vorbifi in public, incercati s& fifi edt mai relaxafi.Un lueru care va poate ajuta este si incercati s respirati profund; atunci mugchi vor fi relaxati iar cfectul va fi in favoarea voastrat 35= contactul vizual — este foarte important.incercaji de la bun inceput sa stabilifi un contact vvizual cu interlocutorul sau grupul. Nu citifi cu capul in jos fir sa dati atentie auditorului. = fimuta — inuta trebuie s4 ingrijita si curata, iar vestimentatia si infatisarea sa fie adecvata locului unde iti desfaigori activitatea — pozitia corpului — este de asemenea importantd.O pozitie girbovitd afecteaza vocea in sens negativ — volumul gi taria vocii — depind de: marimea spafiului in care vorbiti, mérimea grupului cu care vorbifi, zgomotul de fond — dictia si accentul - este foarte important s pronungati cuvintele clar — frecvenja sau debitul verbal — diferd de la o limba la alta, de la 0 persoana la alta si de dispozitia fiecdruia, Un bun vorbitor isi schimbi debitul in concordant’ cu importanja mesajului; frazele mai importante vor firostite mai rar si accentuat = folosirea pauzei — poate fi un mijloc eficient pentru transmiterea mesajelor. Un bun vorbitor face pauze scurte atunci cind e necesar si le ofere ascultatorilorposibilitateade a se implica activ; 0 pauza e indicatd inainte de a sublinia o idee important = tonul ~ influenteaza de asemenea modul in care un mesaj este receptionat. Controlafi tonul voeii pentra a nu va trida atitudinea si sentimentele Si in cazul unei comunicari verbale un individ poate si fie atdt receptor cat si emifator. GCestrebuies& faci resco. 1p resecss we nagievesr ma +s duingaae al — s& cunoasca pregatirea si comportamental receptorului = sf pregiteased atent mesajul — si-i supravegheze gesturile proprii = si foloseascd o tonalitate adecvata a voeii = si practice un debit adecvat — si antreneze receptorul in discutii = si verifice infelegerea mesajului Receptorul = si creeze o stare de spirit favorabild ascultarit 36si participe la discufie si-si concentreze atenfia asupra esenyialului igi exerseze corect memoria pentru a refine coreet mesajul si-si exerseze corect auzul = sd acorde atentie timbrului vocii, gesturilor = shasculte atent ultima frazé din mesaj care sintetizeazA ideile principale si-gi supravegheze propriul limbaj al corpului $8 foloseascd feed backul pentru a verifica infelegerea mesajului Mijloace de comunicare: telefon, fax, mail intemet, vocemail, ete. Utilizarca limbajului de specialitate in comunicarea la locul de muncé Marfa — este un produs al muncii omenesti, care sai face un anumit fel de nevoi ale omului si este destinata schimbului (vanz&rii — cumparaii) Laturile mArfurilor: valoarea si valoarea de intrebuingare. Capacitatea unui produs de a sadisface o nevoie umandi reprezinté valoarea Iul de intrebuintare, determinata de totalitatea proprietatilor care definese utilitatea (scopul) marfuriler. Clasificarea marfurilor dupa: = natura materiilor prime ( vegetale, animale, rae) _ gradul de prelucrare ( materi prime, semifabricate, produse finita ) ~ destinajie,(-masfurialimentare si ngalimentare).. Calitatea mirfurilor — este daté de totalitatea caracteristicilor de calitate care detinese scopul ( utilitatea ) lor. aterii prime si auxiliare, proces tehnologic = care infloenteaza: marcarea, ambalarea, depozitarea si transportul Marca de calitate — reprezintd un semn grafic aplicat pe produs sau ambalajul acestula pentru a oferi beneficiarului garanfia c& produsul respectiv indeplineste integral parametrit calitativi previzufi Cost de productie ~ expresia bineascdi a consumului de fectori de productie utiizayi pentru producerea si vanzarea unui bun economicProfit — cAstigul realizat sub forma baneascd, dintr-o actiune, operafiune sau exercitarea unei activitati economice. Cod — semne conventionale ale unor com| tii sunt folositepentru transmiterea de mesaje; sistem de simboluri care reprezinta informatia Livrare — operajiunea prin care famizorul transfer beneficiarului bunuri materiale, livrari servicii Cireuit — drum parcurs pe un itinerar cu intoarcere Ja locul initial (de plecare). ‘Amenajare - actiunea de a aranja in vederea unei anumite utili Stelaj — mobilé folosit’ din rafturi suprapuse; etajera Comerciant — persoand fizied sau juridica care are ca obiect de activitate comertul Comert — este acea activitate specializatd, prin care are loc schimbul de mirfuri, trecerea produselor de la producitor la cumpiiritor Comanditar —persoana care furnizeazai activitatea unei societafi comerciale Comanditat — persoana fizicd sau juridiea care se asociaz& intr-o societate in comand ‘impla impreund cu comanditari, de care raspunde nelimitat, respectiv cu toatd averea Tui prezentd si viitoare gi in mod solidar in cazul inregistrarii unor pierderi fad de creditor. Concurenti ~ inseamna intrecere Este specific economiei de piafa si const in lupta dintre producdtori particulari de mérfuri si servieii atat pentru producerea, cét si pentru desfacerea marfurilor ‘Termen de garantie - limita de timp i cadrul cireia recondiionarea sau inlocuirea produsului se face pe seama sicheltuiala uniayi producatoare, dacd nu se dovedeste cd deficienja de calitate fi este imputabilé consumatorior. Texmenul de garantie este de In data Livrari produsului ‘Termen de valabilitate ~ intervalul de timp in cadrul céruia produsul alimentar (in conditii normale de exploatare, depozitare gi transport, trebuie si-si menfind nemodificate caracteristcile functionale. 585, EFECTUAREA MUNCII iN ECHIPA Indivizié au asteptiri variate legate de beneficiile pe care apartenenta Ja un grup te poate aduce. Grupurile sunt 0 sursi potential de motivatie si de saisfacie, Pe lingi efectele benefice pot st apar gi une cu un earacter negativ cum ar fi concurenfa neproductiva inter-grupuri Este important ca manageriis& ingeleagt motivele pentru care se formeazA grupurile fe capabili de a recunoaste avantajele sau consecintele adverse pentru organizatic Pornind de la influentele grupurilor specialistit in domeniu au identificat edteva motive pentru care grupurile trebuie formate sau pur si simplu se formeaz8, Indivizi vor forms grupan formale si informale dint-o multitudine de motive care tin de performanta muncii si de procesele sociale: «s Unele sarcini nu pot fi realizate decit prin efortul combinat al unui numar de indivi care si munceasc impreund. Vasictatea experienfei si expertizeiprintre membrit oferd acel fect sinergic ce poate fi aplicat problemelor care crese in eomplexitate din organizatiile moderne. + Gruparile pot incuraja infelegerea dintre membri pentru a modifica condiile formale de smoned spre unele care sunt mai placute. De exemplu de a impart prin rotaie sarcini de tucra neplicute. + Grupul oferd companie si o sursi de infelegere reciprocd, plus un sprjin din partea cdadta’ juin a #ézbiva probleme de munca si a ‘face fat unor situafii de stres. + Grupul oferd indivizilor un sens de apartenenti, un sentiment de identitate si sansa dea cSnstrui un statut gi a primi recunoastere, «+ Grupul oferi 0 directie ghidata asupra comportamentului general acceptat, Acsasia ajuts in carifcareaunor situafi ambigue, ca de exemplu gral in care regulile oficiale sunt acceplate in practic, regulile jocului. Organizarea informalt poate si exerste presiuni asupea grupuilor pentru a rezista unor solicit din parte managementulut vizavs ds cresierentezulttelor muncit sau schimbiri in metedele de muned, Lojlitate fat de grup poate s8 serveasct ca modalitate de control asupra comportamentli individual. Grupul poate si disciplinezeindiviai care nu respects normele grupulu. 59[7-Grapal poate oferi protectic membrilor sii. Membrii grupului colaboreaza pentru 9-51 proteja interesele fafa de presiunile $i ameninfarile extemne."! De asemenca s-au identificat si o serie de motive pentru formarea grupurilor informale: © Perpetuarea ,culturii” grupu yr informale. Cultura in acest context inseamni un set de valori, nome gi credinte care formeaza un ghid pentru acceptarea gi comportamentul in grup. Dacé nu subserii la cultura grupului nu vei aparfine grupului si vei fi tratat ca strain” sau sizolat”. ¢ Mentinerea unui sistem de comunieatii, Grupurile au nevoie de toata informayia eare poate afecta bundstarea lor, fie pozitiv fie negativ. Dacé grupurile nu reusese st afle politicile si motivele din spatele acfiunilor, vor cduta si intereepteze canalele formate de comunicare si ‘vor imprastia informatia printre membrii grupului, « Implementarea unui control social, Conformitatea cu cultura grupului este intériti de tehnici de ridiculizare, ostracizare si violenta. «s Furnizarea de interese gi distractie in mune’. Multe posturi sunt monotone si nu reugesc i mentind atengia angajatilor. De aceea acestia pot incerca si compenseze acest Iveru prin relatitinterpersonale oferite de grup $i 0 serie de activititi care st facd si treac& timpul cum ar fi discutiile, jocuri de noroc, glume si bautul i ‘Tema ,Grup vs. Echipa” este una descori abordatd in literatura de specialitate din diverse perspective, in toate cazurile apreciindu-se faptul cH echipele adue rezultate superioare organizatig in raport eu grupurile de, Iver, Echipa si, spiritul de, echipa sunt.concepts aproaps legendare, autorii in domeniu prezentind adeseori in acest context exemple cu gistele salbatice, De plda,fiecare gascd, atunei cAnd zboar’, formea7a un curent de aer care ridiea pasaren din turma ci, De aceea, gistele zboard intr-o formatie in forma de ,V". Formatia respectiva ereeaz cu 71% mai multé portan(& deeat daci pastrile ar fi zburat singure, Cnd una dintre gaste paraseste formatia, simte, singurd find, o rezistenfS mai mate a aerului care determiné si revin’ in formajie pentru a beneficia de portanta suplimentara oferiti de pasarea din capul fommafici. Cind gisca din truntea formatiei oboseste, tece in formayie, alti gsc preludnd conducetea iar gastele din formatie o susfin pe cea din frunte prin ga-ga’ uri frenetice, Dack tuna dintre gaste se imbolnaveste sau este impuscati alte dou’ pastri pardsese formafia pentru a 0 1 putpstwww.seribd.com/doc/58625765/Comp-Org-Ro-Carte "2 up /fwww scribd com/doc/4955588 I /eurs-07-dinamica-grupurilor 60 -munca-in-echipaGuta pe cea Tanita si-si giseased un Toc sigur jos, pe plmmdnt, dupi care rman cu aceasta pan moare sau este, din nou, capabilé si zboare, Echipa este intotdeauna definita de catre specialistii in domeniu in raport eu grupul: G.A, Cole apreciaz ca echipa este ceva mai mult decdt un grup de oameni care au un obieetiv comun — este un grup in care contributiile individuale sunt cons jerate complementare. Colaborarea, munca impreuni, reprezinta nota fundamentala a activitatii in echip’. Gheorghe Militaru defineste echipa ca find un grup ale cérui eforturi individuale conduc {a 0 performanta ce este mai mare decdt suma rezultatelor individuale, Prin urmare, o echipa de lucru genereaza o sinergie pozitiva prin coordonarea efortului. Un alt specialist in managementul echipei, Gheorghe Aridivoaice prezinti céteva deosebiri intre o echip& gi un grup: + Tinta — echipele au un fel sau un obiectiv catre care tind tofi oamenii lor. Exista si un oarecare leadership care le oferi oamenilor directie si conducere in activitatile lor catre atingerca obiectivului, Cum intele se pot schimba si chiar trebuie s& se schimbe, liderul trebuie sf aibi griji sa reinnoiascd energia si concentrarea oamenilor, mentinandu-i in aliniere cu felul colectiv, chiar daca circumstanfele se schimba permanent, © Angajamentul — oamenii din echipi dorese si faci parte din ca, se angajeazi fafa de atingerea obiectivului gi lupté ca si-1 realizeze, prin contributie personala, prin performantele realizate si cu sprijinul celorlalti. activitafile sunt indreptate_spre_atingerea Fintei. Qamenii actioneaza in interdependenfd, avind grija ca toate acfiunle lor si fie coordonate intr-un mod convergent. Ficcare dintre ei se concentreazi s& contribuie cu intreaga lor capacitate, in orice moment, toate actiunile lor fiind indreptate spre atingerea fintei * Menfinerea - orice echipa are nevoie de grij si efort de intrejinere care s&-i asigure dezvoltarea si sustenabilitatea, aga cum un motor de inalt& performanté are nevoie si i se schimbe uleiul ori 8 i se asigure un service periodic ca si dea cele mai bune rezultate. ‘Membrii unei echipe pot avea astfel un rol semnificativ, pot s& alba gri unii de alfi gi se pot sprijin unit pe ali. Pentru menfinerea unei echipe este important ca oamenii s8-si aprecieze reciproc contributiile, & se prefuiascd unii pe alti, sf se bucure de succese. + Sinergia —o echip& produce, in prinipiu, rezultate mai bune decat cele obfinute de membri ci, Iucrind separat, Oamenii se preoeupa de continua imbunttafire a muncii lor si de 61objinerea sinergiei intre ci, astfel incdt rezultatul lor colectiv sa fie mai bun decét suma rezultatelor individuale. Oricare dintre membrii echipei se poate plasa in fruntea unei asemenea .ergii, motivat fiind de rezultate. Astfel, conform aceluiasi autor, echipa dispune de un obiectiv clar definit si prin acjiune comune colectiva genereaza sinergie, oamenii objin mai mult decat dacd ar lucra separat. Echipa nu € 0 colectie de individualitayi, Calitatile si performangele ei sunt determinate de valoarea interacfiunilor dintre membrii ce 0 alcituies Echipa creeaz sinergie, ceea ce inseamni cd {ntregul este mai mare decat suma partilor care il alcdtuiese, relafia dintre parti este si ea o parte intrinsecd a intregului, Constantin Rosea, Mihai Varzaru si Ion G. Rosca considera echipa un grup de indivizi organizafi impreund, condusi de un lider si care actioneaz in interiorul unui context, pentru acelasi obiectiv. Spre deosebire de grup, echipa indeplineste cumulativ patru conditii: © este un grup de echipieri; # are un gef (pilot, manager, responsabil); ise asociaza un obiectiv; ‘© utilizeaz practici de actiune concertata Echipa nu existd in absenta unuia dintre cele patru clemente si mu mumai existenta lor confera grupul atutul de echipd. Un grup care nu are un obiectiv precis si a c&rui organizare are un caracter preponderent Yormal nu se poate numi echip’. O chips cuprinde un anumit numar de persoane care meazii 0 alianté jn scopul de a colabora la realizarea unui obiectiv comun, 626. PERFECTIONAREA PROFESIONALA Ce este instruirea? Instruirea constituie premisa cresterii eficienfei si eficacitayii salariatilor in muncd. Pe Tanga orientarea general a noului angajat si inifierea pe post, functia de instructie presupune organizarea unor programe speciale cate s& satisfacd nevoile angajafilor de imbundtiire a capacititii lor de mune’ si de pregatire pentru alte posturi. Care sunt funetiile instruirii? Instruirea poate fi: © 0 parte a procesului de acfiune corectiva necesara atunci cand nu se ating standardele de performanta; ‘© un putemic intrument de motivare a angajafilor, «0 forma de asigurare a sinatafi si sigurangei engojatilor la locul de munca. Care sunt etapele instruirii? 1. Instruirea creste performanta, Instruirea este folosité pentru a solutiona problemele legate de performantele angajatilor. Ori de cite ori exist’ diferente intre cea ce face si cea ce ar trebui sé facd un angajat la locul stu de ‘muncé, aceasta diferenté poate fi modificata prin activitetea de instruire, 2, Instruirea creste potest de performant al unui angst, putind miegora diferente Gea Ge fige i c&ea ée at putea face TaTocul sau dé munca. Instruirea se circumscrie urmatoarelor obiective: — actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice politici si locului de munca; — obtinerea de noi calific&ri profesionale pentru perfectionarea pregatirii profesionale de baza; — dobandirea unor cunostinte avansate privitoare la metode gi procedee de lucru; — adaptarea angajatului la cerintele postului gi ale locului de munca; — promovarea in munca si dezvoltarea carierei profesionale. Avantajele instruirii Instruirea are multiple avantaje: = echipeazi angajatii cu calitafile necesare realizarii sarcinilor postului; — creste flexibilitatea si stabilitatea angajatil 63=~ se imbunatajeste satisfactia pe post; = crese perspectivele de promovare ale angajafilor si se asigura succesiunea pe posturi. Procesul de instruire Un program de instruire include 0 suecesiune de activitati 1, analiza si identificarea nevoilor privind instruirea; 2. proiectarea programului de instruire: corelatia obiective-continut-metode-mijloaee; 3. implementarea programului (instruirea propriu-zisd) 4, evaluarea rezultatelor. jn analiza de nevoi prin perspectiva organizatiei se pomneste de la strategia si obiectivele generale ale acesteia (dezvoltare-menjinere-redimensionare structural sau tehnologici), in -ctia oferita de analiza postului si de descrierea acestuia, astfel neat programele de instruire care se vor desfigura si se refere la aspecte ce necesit’ ameliorare, Cand nevoile postului sunt dezvoltate-redimensionate si angajatii prezenti nu au abilittile necesare noilor responsabilitti, cdnd compania igi schimbi productia, servicile, echipamentele folosite apare necesitatea unei analize a nevoilor de instruire. Nevoile de instruire pot aplirea si pot fi evidentiate prin analiza rezultatelor in munca, Se vor analiza date referitoare la: absenteism, fluctuatie de personal, plangeri, accidente de munca, atitudinea angaja(ilor, eficienté redusd. ‘Toate acestea pot constitui semnale ale unei instruiri insuficiente a personalului organizatici. eee f eee ‘ Nevoile de instruire rezults din: — introducerea unor noi proceduri de lucru sau a unei noi tehnologii; — pregitirea promovirii unor angajatis — inlocuirea unor “demisionari” = orientarea si integrarea noilor angajati. ‘Analiza performantelor angajatilor ‘Analiza este necesara pentru a se identifica necesitatile de formare la un anumit moment dat la nivelul angajatilor.Tanivel individual se va realiza analiza: — ati \dinilor— motivatie, implicare, acceptarea valorilor organizationale; — abilitatilor — comportamente necesare pentru a desfasura activitatea pe post in bune conditii sau, in cazul schimbarii structurii postului, a noilor nevoi provocate de aceasta schimbare; — eumostingclor ~ recalificare sau actualizarea cunostinjelor Exista trei situafii diferite in care trebuie realizata o analiza de nevoi in functie de contextul existent, raportiindu-se la angajati ‘Subiectul evaluarii Informatii obfinute ‘Angajatii firmei Descrierea responsabilitijilor Descrierea abilitatilor, cunostinjelor Prefigurarea profilului carierei Noi angajafi Rezultate ale testirii la intervievare Cercetarea instruirii anterioare Experiente care descriu capacitaile Echipe de muncd Planuri de manc& Rezultate din munca Th analiza de nevoi se foloseste o gama variati de metode: chestionare; ‘ interviuri ale angejatilor analiza SWOT sisRESTLE: tehnica fishboning; 1 1 tehnica copacului cu erori. Interviurile de evaluare vor viza detectarea principalelor slabiciuni ale angajatilor si planul de depisire a lor pritr-o instruire adecvatt. Chestionarea angajatilor va viza nevoile lor de instruire si perfectionare, Determinarea corecta a nevoilor de .struire va permite un réspuns adecvat fiecdreia dintre urmatoarele intrebi Este inst ea o solufie? Da. Instruirea este 0 solutie atunei cand: 65= se constaté o lipsa a abilit , si nu a motivarii in munca sau a condifiilor de munca adecvate; = angajatii au capacitatea si dorinfa de a invata; = conducerea incurajeaza dezvoltarea profesional si aplicarea cunostinfelor dobandite in instruire Este instruirea cea ms muna solutie? Instruirca poate fi o solutie potentiak’, dar nu si cea perfects, Devine solufia cea mai bund atunci And este si cel mai eficient mijloc de a corecta o problema din organizatie. Care sunt metodele de instruire? {in practicd apar dou mari situafii de aplicare a programelor de instruire: — programele de instruire la locul de munca (on-the-job-training); — programele de instruire in afara locului de muncé (off-the-job training) Programe de instruire la locul de munci Instruirea la locul de munc& poate include: sesiuni de orientare, coaching-ul, mentoratul, rotatile pe post. ‘Angajatul este plasat intr-o situafie de munca obisnuiti, prezentindu-i-se modalitatea de indeplinire a sarcinilor sale ca si “dedesupturile meseriei”. Instruirea la locul de munea poate consta in; explicatii verbale demonstratii sau simpla observare. _ ln rotatile pe post se, fet cursantului posibilitjea de a ocupa o, serie, de posturi in compartimente diferite ale organizatici pentru perioade specifice de timp. Etapele unui program de instruire Etapa premergitoare 4). stabilirea obiectivelor pentru atingerea eficientei dorite ») asigurarea echipamentelor necesare de jucru si amenajarea locului de rmuned Etapa L-pregatires ©) identificarea gradului de stapdnite de clitre cursant a deprinderilor necesare activitatii respective 4) teezirea interesului si dorinta cursantului de a invaja Etapa 2-asimilarea cunogtinfelor gia operatillor practice 66Ty canantul este Informat toretic in legaturd cu operafiile ce webuie efectuate | ) cursantul este motivat in a adresa fntrebari In vederea clarificdrii nelmuritilor gi {nfelegeri in ansamblu a informatiilor si operatiunilor ce trebuie asimilate 2) trainerul trebuie si ofere timp suficient pentru aceasta etapa astfl incdt prograrmul de instruite s& permita invagarea in ritm propriu h) se repett insistent, pand incepe s& se formeze deprinderea j) Ja finalul instru se asigurd retentia (fixarea cunostintelor) prin reprezentarea procesului in integralitatea sa ca suma de operatii Etapa 3- verificarea performantelor |) se testeazi modul de insugire a sarcinilor 1k) se adreseazi intrebari despre ce trebuie facut, cum, end, unde, de ce: au loc discutii care si motiveze angajatul si-si exprime opinia in legatura cu posibililele neclaritati 1) la nivel practic se observ’ performanfa, se corecteaza erorile, amintindu-se din nou mesajul teoretic Etapa 4- sesiune de evaluare im) se verificd daca sunt respectate instructiunile Programe de instruire in afara Jocului de munc& _lnstrutea poate fiat fara leaf de munct, fe tm cadral uni centr de instruire, fe chiar fn incinta organizafiei dar intr-un cadru special rezervat. ‘An de an apar noi metode, Tati céteva dintre cele mai freevent utilizate: - _ instruirea pre-operatorie (vestibul training) si simularile; = instruirea prin prelegeri; ~ cursurile prin corespondenta; = brainstorming-ul; ~ discutia-panel, ete Vestibul training-ul reprezinta o metoda extrem de apropriatd de instruirea de la locul de munca, Ea presupune “construirea” spafiului de mune aga cum este el in aproprierea ariet de productie efectiva, cu scopul de a exersa deprinderile care trebuie insusite, 67‘Astfel sunt eliminate discontinuitajile in procesul muncii, el find practic simulat. “Angajatul gi va face astfel acomodarea cu organizatia intr-o manier’ mai putin stresanti, © forma mai complex de instruire pre-operatorie o reprezinta simulirile; acestea constau in aproximari ale situafilor si evenimentelor din viata real Tdeea de baza este de a pune cursantul intr-o situatie apropiata de cea reala. in cadrul acestui mod de lucru se disting: 2) simulirile fizice ~ pentru insusirea unor deprinderi motrice pentru a lucra cu anumite materiale, echipamente; ») simmuléri de tipul jocului de rol — pentru identificarea si insusirea unor comportamente adecvate unor situafii de munca specifice: ©) simuliti de tipul studiilor de caz — pentru dezvoltarea capacitatii de analiza si identificare de soluti in parametri optimi, in situafii asemanatoare sau identice eu cele avute la locul de munca. Avantaje -simularile prezint® posibilitatea de transfer al cunostintelor si abilitatilor in cel mai fnalt grad. Dezavantaje — cursantul ste cf se afla intr-o situatie in care trebuie si actioneze, dar ca greselile lui mu pot face nici un tu, eondifile schimbndu-se complet alunci cénd va trebui s& lucreze sub presiunea responsabilitatii propriilor erori. Instructia prin prelegeri Anumiteaspecte supuse invari pot fi asimilate cel mai bine intr-o sal de cus, departe de presiunea exerctatd de ipsa existenfei unor deprinderi nedezvoltate : act ‘Avantaje— se prezinta un pachet de cunostinte larg, intr-un timp scurt Cursurile prin corespondent {n situafia in care scoaterea din productie ar fi prea costisitoare pentru organizatie, cand angajatii, pentru a se forma, au nevoie de cunostinfe care necesité o frecventare de lung durat& a ‘unor cursuri, se poate aborda si aceasti manierd: cursurile prin corespondenté. ‘Aceste cursuti trebuie concepute in maniera invatiméntului 1a distanta, in sensul c& trebuie construite intr-un mod care sé suplineasca lipsa trainerului