SISTEME CONSTITUTIONALE SEMIPREZIDENTIALE: ANALIZA JURIDICO-POLI Mareel CU! doctor in drept, conferentiar univ Carolina CU doctor in drept, conferentiar universitar i SUMMARY Semi-Prezidential System were extremely little wide-spread else two-three. of ten of the years back, Many researchers separate the standpoint that he ex ‘Weimar republic and as before functions in Heel to French republic, Finland, Sr Portugal, some add hereto list Austria, Iceland and Ireland. Beginning with 90. past centuries, when row of the countries of the former Soviet Union and East _ were infused in “wave to democratizations”, a part of them adapted the i | Prezidentialism of the rate, having bolted them constitutional. Some authors br |_| more forty Semi-Prezidential of the systems on political card of the modera (ss. + including seventeen of them - on post socialist space. In their count: calcul | Romania, Ukraine, Poland, Armenia, Federation of Russia. Lithuania and row i | Within the framework of given work will is analyzed formation, development | ution Semi-Prezidentialism in country of the Europe, stages of his(its) devel | __ well as contents existing in scientific literature of the constitutional alternatives © cess institutional design Dincolo de rigiditatea modelelor clasice @ fost introdus& pentru prima di Je sistemelor constitufionale parlamentare _circuitul academic de M. Duve i prezidentiale, s-a constatat cA foarte in 1970, a folosit aceasta sintagmai > putine tari corespund intocmai unuia sau 2 X-a a manualului su de4 altuia dintre ele. Majoritatea statelor constitufional si institufii politice. curopene, inclusiv Franfa, se plaseaza, intr-un sir de lucrari, editate in| undeva, intre cei doi poli teoretici clasici, francez, savantul a dezvaluit E ‘mai aproape de unul sau de celdlalt. Astfel, onfinutul acestui termen. Primal, “ intrucit modelele clasice nu reuscau si in limba englez cu denumirea .. | acopere o mare parte a sistemelor politice Political System Model: Semi-P1 [iationale (in primul rind, Franja nu Government’ a fost publicat de corespundea nici unuia dintre cle). la Duverger in anul 1980 in p | Inceputulanitor “80. seoluli treet, sa prestigioasei .European Journal 0 simtit necesitatea introducerii unci noi al Research” [vezi: 1, p.165-187] catego 1997, revista a apreciat acest arti Nojiunea de ..regim semiprezidential” wna dintre cele mai prefioase publ Mir. 4, 2007 Adminitrare iiul acelor 25 de ani de existenta a ii apoi conceptul de sistem a cunoscut o raspindire find acceptat pe larg. meritul lui M. Duverger consta farea la clasificarea dihotomica a constitutionale (in tratarea = regimurilor politice) si in a unei categorii noi de sistem ional. denumit de catre autor idential, care poate fi determinat care Constitutia care il instituic frei elemente: 1) presedintele es prin scrutin universal; 2) este eu prerogative semnificative: 3) cu eestea. el ii are in contrabalanta pe i pe ministri, care sint dotaji cu utiva si pot sA-si exercite anile pind cind Parlamentul se nla impotriva lor [1. p. 166] inofiunea de sistem (sau regim) dential provoaca discutii unii autori resping insdsi acestui regim, alfii resping ezidenfialism”. Mai mult, (0 unanimitate privind conjinutul ecum si la yarile care urmeaza la acest sistem. Astfel, M, t $i J, Carei atribuie Austria gi la ‘categoria sistemelor premier- nfiale (adic’ la cele ale), fapt criticat necrujator Ory, care considera aceste {ari Atribuirea Austriei si Islandei sistemelor premier- automul, ,.demonstreazi Aji temeinice de a delimita 132]. Autorul rus Saharov Italia, Cehia si Turcia la emelor semiprezidentiale (3, ind dreptul de veto $i dreptul | Parlamentul, ce intra in eestor presedinti [3. p.29]), fapt combatut de alt autor rus - Cerkasov, care raporteazA aceste state la categoria celor parlamentare [4, p.44-48]. Cerkasoy atribuie Irlanda si Austria, de asemenca, la categoria statelor parlamentare. / Autori ca F, Ardant [5, p. 237-238].L. | Fayoreu [6, p. 341] s.a. neaga insag existenfa semiprezidentialismului ca tip aparte de sistem constitutional, tratind Republica a V-a Franceza ca sistem parlamentar dualist sau neodualist, care a aparut ca rezultat al transformarii rolului sefului statului. dictata de tendinja fortificarii executivului, existent in | societatea contemporana, si corolarea sa _ cu personalizarea puterii, F. Ardant insist ca Republica a V-a Franceza se comporta ca un sistem parlamentar monist in sperioadele de coabitatie si ca sistem parlamentar dualist cind Presedintele ai de partea sa majoritatea parlamentari [ p. 605]. M.A. Kohende dizolva toate _ sistemele semiprezidentiale in categoria sistemelor parlamentare: printre sistemele : parlamentare distingind cele | bireprezentative (cu doua surse ale puterii elective — pregedinte si Parlament), care pot fi de doud feluri: moniste, care au un singur centru al puterii — pregedintele saut premierul (Austria, Franja, Islanda, Irlanda) si dualiste, cu dowd centre ale puterii (Finlanda, Portugalia) [cit,7, p.10 ] Fard a nega rafionamentele existente intr-o astfel de tratare, recunoastem existenfa semiprezidentialismului ca tip aparte de sistem constitutional. care, pastrind trasaturi specifice sistemului parlamentar, mai capt’ unele - tipice pentru sistemul prezidential, recurgind la o imbinare originala a acestora. fapt confer autenticitate. Cit priveste _semiprezidenialism”, termenul vom menfiona ca e932]31905 ydaup op (njeys 15 e2007 | | z 3 a a & 5 unii autori denumese sistemul conturat de M Duverger ..regim prezidentialist” [8. p. 827]. ..regim mixt” [9, p.189], ..regim pprezidential specific” [10, p.543]. Mai mulfi autori accept’ —_termenul _Semiprezidentialism”, dar il utilizeazd ca sinonim al_—_nofiunii_~— de ..semiparlamentarism”. Astfel, A. Stepan si E. Suleiman acorda prioritate expresiei sistem semiprezidenfial, dar consider c& ea este sinonim& cu sistemul semiparlamentar [1I, p. 394]. J. Linz foloseste ca echivalente trei sintagme: sistem semiprezidential, sistem scmiparlamentar $i sistem bipolar al puterii executive [vezi : 12, p.48-55]. M, Duverger insist c& termenul cel _ mai adecvat pentru sistemul cercetat este | col de semiprezidentialism, argumentind ca | relatia dintre presedinte si prim-ministru 90 | reprezinta exprimarea voinjei duble a poporului la doud serutine diverse. Regimul | prezidential are doua surse de legitimitate alegerea pregedintelui si alegerea arlamentului: regimul parlamentar are o ingurd sursd de legitimitate — alegerile parlamentare, Regimul semiprezidential /are, de asemenea, doua izvoare de | legitimitate (alegerea presedintelui si sf alegerea Parlamentului) [cit.13, p,5]. De ici rezult& cA regimul cercetat trebuic sa ¢ numeasca semiprezidential, si nu emiparlamentar. Teza este fortificatd de M. Kesselman, care insist cd elementul component semi” + din nofiunea analizata se utilizeaz% pentru "cA existenfa guvernului depinde de | Parlament, fat de care el este responsabil, ! iar puterea legislativa gi puterea exccutiva -= _ nusSint separate ngid, cumeste in sistemul E © prezidential pur. Sistemul se numeste © semiprecidential si mi semiparlamentar, deoarece puterea executiva (in persoana 8 s I i i } presedintelui) domind puterea legislat Presedintele controleaza activil Parlamentului, este in drept si-l dizol s& anunte noi alegeri [14. p103). are loc contopirea parjiala a puter legislativa si executiva. momé caracteristic regimurilor parlamenta de alt& parte, este prezenta gi s puterilor, deoarece Parlamentul nu s& demita Presedintele Totodata, se cere menfionat faptul sistemele semiprezidential si parlament au o importanta trasatura comun responsabilitatea politicd a guvernului fi de Parlament, care lipseste in sister prezidential, prin urmare, in baza aces indiciu regimul analizat ar putea fi semiparlamentar. Mai mult, sistem semiprezidcnjial intruneste atit trisit prezidentiale cit si parlamentare. deci putea fi numit atit semiprezidential, ‘semiparlamentar. Denumirca de sistem (regi .,semiprezidenfial” ii face pe unii auton: trateze semiprezidentialismul ca un tip sistem care se afla intr-o situa intermediara pe linia continuitdf «prezidentialism-parlamentarism’, Sartory noteaz cA accasta interpr semiprezidenjialismului este cron elementul component din limba latini traduce ca ,jumatate, semi”. dar, dupa: demonstreaza origice dictionar in sutei expresii, el nu presupune o continuital p,137] Shugart M. S., Carey J., fra a neg esenja sistemului semiprezidential, prop substituirea acestui termen cu unul, di arerea autorilor, mai adecvat, dregimuri demonstreaza i deosebite” [15, p.23]. Astfel. mul semiprezidentia! al lui M. Duverger, Shugart gi J, Carey il descompun in premicr-prezidential. ce se prin primatul premierului gi al-parlamentar ~ cu primatul Sartory expune criticii aceasta ‘considerind evidentierea sistemului ifial-parlamentar nejustificata, ind c& sistemul francez poate fi it concomitent si la grupa premier- ntiala. si la prezidential- deoarece in Franta primatul ccind presedintele, cind primul- ‘Dacé s-ar efectua o clasificare. ificat (in cazul dat Franta) ‘seafle numai in una dintre grupe atribuit numai la un singur tip. fn tipologia lui Shugart M. S.. joncluzia care se cere din cele expuse 4 fermenu! sistem (regim) nfial”, fara a exprima esenja tea fi acceptat, find luate in tradifiile stiintelor politice si in cadrul cdrora nofiunea i jismului si-a gasit un sediu -fiind utilizata pretutindeni. Totugi tiondm, c& esenta sistemului at ar fireflectatd mai amplu in olositi de J. Linz ~ sistem bi- li executive. contradictorii sint pozitiile in tratarea conjinutului sau mului semiprezidential. De ‘savantul francez J. Vedeli semiprezidential ca regim me a fazelor. Autorul afirma: in Franta guvernarea ideniala, de fapt nu ar prezenta a sistemelor parlamentar si prezidential, ci ar fio suecesiune a fazelor prezidentialé si parlamentara” [cit. 1. p.166}, Mai tirziu, aceasta idee a fost preluata de M. Duverger, acesta precizind ci nofiunea de guvenare semiprezidentiali ne permite si sesizim eventualele | = succesiuni” gi s& le pronosticém (1. p.166] Faza prezidenfiala ia nastere in cazurile in care gi pregedintele. si majoritatca dintr-un bloc de partide. in aceasta situatic premierul se transforma in ajutorul princi pal al presedintelui gi inceteaza s4 mai jouce unrolactivn politic, Atunci cind orientarea politica a presedintelui nu coincide cu cea a majoritatii parlamentare. se instaleazi faza parlamentara. Dupa cum afirma A Lijphart, punctul forte al analizei Ini M Duverger consta in capacitatea ci de pronosticare: autorul francez a prezis cu cijiva ani inainte aparitia coabitatici 16. p.127]. care pentru prima data a Iuat fiinga in Franja in anul 1986 si a durat doi ani - (pregedinte socialist si majoritate conservatoare a Adunarii Nationale), Ul- terior, in practica politica francez’ coabitafia s-a mai stabilit de doua ori: 1993- 1995 (presedinte Mitterand - premier Edouard Balladur). respectiv 1997-2002 (pregedinte Chirac - premier Lionel Jospin) (17. p.376-377] A. Lijphart trateaza, de asemenea. sistemul semiprezidenfial ca o succesiune a dowd faze, doar ca el merge pind laa conchide ch categoria -Semiprezidengialism” .devine 0 cclulé aproape lipsita de confinut” [16. p..127] inmodul acesta A. Lijphart neaga existenta sistemului semiprezidential ca tip de sine statator. in opinia sa, ... a V-a Republica. in loc sa fie semiprezidentiala, este una prezidenfiala obignuita i doar din cind in i parlamentara fac parte dintr-un partid sau = i : i i ‘ ydaup ap jnyeys 18 BIIAID eaye}a190gi | cind parlamentara”, din anul 1958 avind ca tendin}& dominanté prezidenfialismul. Referitor la alte ari semiprezi evidentiate de Duverger, A considera ca Germaniei Weimar ii cra caracteristicd suecesiunea fazelor, dar fara vreo tendinja dominanta: Finlanda postbelicd. a fost prepondercnt parlamentara, pe cind astfel de ari ca Austria, Islanda si Irlanda au trecut de la forma semiprezidentialé la cca parlamentara (18, p.95] G. Sartory supune criticii 0 astfel de tratare a sistemului semiprezidential, ‘cd, in primul rind, ambele al- ternative (fazele prezidentiala si parlamentara) sint evagerate, cdci. pe de _© parte, presedintele nu conduce | unipersonal,fiind obligat s& exercite puterca | prin intermediul guvernului, Pe de alta 2% parte, existenta domeniilor rezervate presedintelui (politica externa, ordine | publicd gi securitate national) asigura + instituiei prezidenfiale un rol important si vizibil chiar in perioadele de coabitare, | acesta neputind fi asimilat cu un pregedinte "din sistemul parlamentar. Presedintele + francez, care nu este sustinut de majoritatea _parlamentara, nu poate aplica | prerogativele sale de uzurpator” ce decurg | din Constitufia materiala, dar nicicind mu devine figura simbolicd. El ramine presedinte care se sprijind pe legitimitatea + obfinutd prin scrutinul universal siinzestrat _ cu atribupii in corespundere cu. ,,buchea” Constitufiei. ceea ce se intimpla rar sau | deloc presedinilor alesi de parlamente (2, tp. 124) | imal doilea rind (ceea ce. dupa parerea ‘lui G. Sartory. este mai important), | presupunerea precum, cd semiprezidenfialismul reprezinta o succesiune a doua tipuri,..rupe in bucdi™ Administrarea publica, nr. 4, 2007 natura integralé a sistemull semiprezidential gi serveste ca dovad inexistenfei unui sistem aute semiprezidential. Procescle descrise de Duverger ca succesiune a doua sistem G. Sartory propune sé fie examinate oscilatii”: dac& succesiunea sc refer trecerea de la un sistem preziden{ial law parlamentar gi invers, .oscilatile” se prod in cadrul sistemului” semiprezidential - timpul oscilarii esen{a sistemului pastreaza” [2, p. 124]. R. Elgic, la rindul su, constata, cd semiprezidenfiale manifesta diferite de practicd politica in limitele uneia aceleiasi structuri constitutionale, si dad s& credem acestor rafionamente, ajunoes la concluzia ca sistemele semipreziden sint la fel de . pure” ca gi cele prezident sau parlamentare care, la rindul lo demonstreaz’ o diversitate de exper politice in dependentd de timp gi loc [7. in procesul cercetarii sistemul semiprezidenfial apare intrebarea: cc luat ca bazd pentru aprecicrea. sister constititional? Problema ¢ c& intre supremé si realizarea ei in viaa politi adesea se constati disonanje. Astfel, pe Duvergeril preocupa problema, de ce cu calititi constitutionale identia functioneaza atit de diferit. Solutionin problema corelatici dintre continuti Constitujiei si traducerea ei in viay Duverger .,construieste 0 punte” i aspectele de drept si cele politice a sistemului semiprezidengial, la examina acestei probleme propunind utilizarea a do grupe de variabile: 1) variabile exogene,| care atribuic normele constitutional iti gicircumstanfele: 2) variabile endogene.. includ efectivul majoritatii parlamentare; atitudinea presedintelui fafa de accast majoritate [1, p.178-179},1, toate constitutiile statelor zidentiale contureaza anumite (unitare): presedintele, ca ative largi si activeaza impreund |-ministru si ministrii atit timp cit nu declard motiune de cenzura ii, Constitutiile se deosebese intre sar prin volumul diferit de competente lintilor fixat in continutul lor. er M., Le systeme politique 1996, cit, din sursa 19, p.125) mnstatd, din tabelul prezentat, ci i in care un pregedinte relativ sre sczuta in practica (Islanda). ii inverse, in care influenta efectiva intelui este mai mare decit ar din textul Constitutiei (Franfa) tsomul francez clasificd aceste tari pe[vezi: 1. p. 166-187: {in care in practic prerogativele tiale nu sint nici sporite, nici e (Finlanda, Republica Weimar, in care in practicd are loc 0 semnificativa a atributiilor de stat (Franta): in care in practica are loc 0 a imputemicirilor gefului tat (Islanda. Austria, Irlanda) Anume coraportul dintre imputemicirile constitufionale ale presedintelui gi cele exercitate de el de facto formeazd punctul _ de reper al lui M. Duverger la evaluarca - sistemelor semiprezidentiale gi aranjarea Jor in ordine descrescinds, $4 compardm puterea constitutionala — si puterea reald a pregedintilor. in diferite sisteme semi-prezidentiale: IN PRACTICN 1 Franta 2. Finlanda aii 3 Republica Weimar Portugalia {arile postcomuniste (Polonia, Romania, Ucraina, Bulgaria, Federatia Iugoslava ete). dar si aici s-ar putea observa, cu siguranfa, decalaje importante intre cele dowd planuri, cu un plus de influenja al Pregedintelui in practica politica. Astfel, observam cA sistemul politic se poate modifica radical in cadrul unuia si aceluiasi sistem constitufional, fiind influenjat de _variabile exogene” in aprecierea lui M Duverger. Variabilele endogene nu sint, in opinia savantului, mai pujin semnificative, in parlamente repartizarea fortelor politice poate fi urmatoarea: 1) majoritatea absolut unui singur partid sau in coalifie cu unul dintre partidele majoritare, sau o coalitie echilibrata: 2) majoritate relativa in cadrul cdreia un partid are mai multe locuri decit Din pacate, analiza lui Duverger nu confine noile republici semiprezidentiale din - ydaup ap [njzeys| i 94 inseamni ci aon istrarea publica, nr. 4, 2007, altele, dar totusi nu ajunge pind la 50%: 3) situafia cind nici un partid nu detine majoritatea, iar Parlamentul este divizat in grupuri mici cu coalitii instabile. fn aceste cazuri presedintele poate fi liderul majoritatii sau poate face parte din componenfa ci. sau poate reprezenta opozifia, sau poate fi independent. Orice corelatic dintre majoritatea parlamentara si presedinte conduce la modificarea configuratici sistemului semiprezidential in sensul intensificdrii sau diminuarii puterii prezidentiale. Presedintele poate fi sau ..un monarh absolut”. sau un monarh cu competente limitate”, sau .un controlor”. sau o figura simbolicd etc. [1, p.186] R. Elgie remarea cA dupa parerea lui Duverger, faptul c& practica politica din | gase regimuri semiprezidentiale | euroapusene se deosebeste temeinic nu nofiunea = de | semiprezidenfialism se estompeaza. Din | contra, aceasta este, pur si simplu. 0 | reflectare a faptului c& tarile cu acele’si | structuri constitutionale de baza pot | fuunetiona in mod diferit [7, p.11] | M. Duverger insist c politologul. ia ' elaborarea modelelor sale analitice. nu + poate ignora Constitujia dupa cum si un + observator care urmareste un meci de fotbal | sau o partida de bridje nu poate si nu tind _ cont de regula jocului, Aceste reguli | creeaza aspectul fundamental al strategici | sitacticiijucdtorilor. Dar juristii estompeaza | caracterul profund al constitutiilor, " considerind ca ele reprezinta texte sacre. Interpretarea Constitufiei nu poate fi ficuta separat de cercetarile corelatiilor dintre } fortele politice cdrora ea Ie este aplicata [1. p.186] G. Sartory observa, pe buna dreptatc, " c& intr-un sir de cazuri Constitutia material” objine foarte repede suprematie asupra Constitutici ..formale”. Astfl, form Constitutiei, Austria, Irlanda gi Isa Teprezinta sisteme semiprezidentiale, practica politica sint parlamentare. exemplu. in Rusia, de jure sist semiprezidential, iar de facto - considerat supraprezidential. in supuse. intii de toate, metamorfoal atribujiile pregedintilor din sister semiprezidentiale: daca presedinfii din Jari conform Constitutici sint putemia realitate din punct de vedere politic slabi si, din contra, cei slabi conf Constitufici politic sint uncori putemici Sartory considera c& Austria si Island pot fi atribuite la sist scmiprezidentiale. deoarece presedin sint putemici doar pe hirtie, dar cinde: de Frana, urmeaza si se find sea -puterca neformala” a presedintelui se realizeaza in practica politica. Cin Constitutie materiala il priveazi| presedinte de imputernici. continua| Sartory, dispozifiile Constitutiei for devin ..buche moarté”. dar dupa un ment mort” nu pofi stabili caract sistemului [vezi; 2, p. 122-126] in Franfa. caz clasic de sist semiprezidential. se constata diverges intre Constitutie gi practica politica. Constitutiei celei de a V-a Repub franeeze, pregedintele desemnedl premierul, dar nu are dreptul sit desti pecind Parlamentul are dreptul si exp mofiunea de cenzura guvernului, dar are dreptul sa participe direct la form cabinetului, Insa in realitate Tucrurile: putin altfel. Desi presedintele posibilitatea de a alege candidatural funcfia de premier, totusi la forma guvernului este obligat s4 ind seamal componenta de partid a Adundrii Nation De jure guvernul rispunde doar inarlamentului, dar de facto el raspunde jin fafa presedintelui. Pregedintele nu ddemite premicrul, el doar ii propune ta sf plece .,de bund voie”. si dacd entul sustine presedintele, primul- este nevoit si plece, neformali, nonconstitufionala linfilor in sistemele semiprezidentiale fie din asocierea unei majoritafi de aceeasi culoare politica, sonalitatea putemica si prestigiul al presedintelui (de exemplu, ralul Charles de Gaulle. care isi @ voinfa prin practica eferendumului, sau Urho Kekkonen in nga sa presedintie finlandeza, intre 1956- in timpul carcia a recurs la demiterea mului-ministru. fara si aiba aceasta gativa si far macar sa fie contestat, si simplu, din tradifia puterilor tate ale sefului statului (Rusia, Turcia, n Europa Centrala gi de Est) [20 ] r, pornind de la cele relatate. am rational si facem deosebire tele juridice gi cele politice ale adic intre forma de organizare rii prevazutd de Constitutic ictia de jure) ~ sistemul jonal si raportul de fapt dintre puterit (constructia de facto) — emul politic. Intr-adevar. daca xamindm sistemul constitutional ca pe o eristicd constitutional stabil, este ent c& ea nu se modifica radical odati a alegerilor si schimbarea Hui dintre forjele politice din nt si guvern. Daca reiesim din ed sistemul constitutional reprezinta stabilite in practica dintre puterea iva si cea executiva (punet de vedere de A. Lijphart), care se schimba | dupa alegeri, atunci categoriile ial” si .parlamentar™ igi pierd Jat sensul, Considerdm ca aceste dou moduri de abordare necesita a fi conciliate. sisteraul constitfional fiind considerat elemental fi ~ scheletul pe care vine si se edifice sistemul politic. Majoritatea autorilor trateaza | semiprezidenfialismul ca un sistem mist ce intruneste partial elemente ale sistemului - prezidential, partial — ale sistemului parlamentar, Asifel, G. Sartory defineste semiprezidentialismul ca forma politica ce _ se aflé la riscrucea dintre sistemul prezidential si cel parlamentar si soarbe trasaturi de la ambele forme” [2, p12]. | Conjugarea elementelor imprumutate de la doud sisteme poate fi diferita (de aici si nofiuinea de regimuri mixte), Dupa cum susfine constitufionalistul francez P. Pacté, uneori aceste trisaturi se impletesc astfel incit apare problema compatibilitaii lor [cit 7.p.6-7]. i Desi sistemele prezidential gi parlamentar se considera ..parintii sistemului semiprezidential, totusi aver in - fata un tip aparte. integral, el detinind © trasdituri institutionale specifice proprii, care nu pot fi create doar pe calea recrudesccentei unor calitdt ale sistemelor prezidentiale (de exemplu. introducerea alegerilor directe ale presedintelui) sau pe calea reducerii unora dintre trisdturile sistemului parlamentar (de exemplu, delegarea puterii executive la doi lideri diferiti)...Sistemele prezidentiale nu Pot. pur gi simplu, s& se .pritoceasca” intr- un sistem semiprezidential, iar sistemul parlamentar sd .salte” intr-un sistem semiprezidential. Necesar pentru construirea unui sistem semiprezidential este: scopuri evidente ce urmaresc crearea lui, actiuni bine elaborate in domeniul ingineriei institufionale gi constitutionale” [21. p.129} Astfel, ydaup ap injeys 1$ ej!A19 eayeaI90g consideram casemiprezidentialismul este un tip aparte de sistem constitu ional, ce se caracterizeaza prin trasaturi specifice proprii, principalele dintre ele referindu-se la imbinarea pozitici active a sefului statului cu responsabilitatea politica a cabinetului in fata legislativului, Aceasta imbinare unicd a elementelor nu cuprinde nici forma prezidengiala, pentru care este caracteristicA pozitia activa a sefului statului. care este concomitent si seful puterii executive. si absenta responsabilitafii guvernului in fata parlamentului, nici tipul parlamentar. care se caracterizeaz prin faptul c& guvernul poarta responsabilitate politica in fata parlamentului, insd seful statului are 0 pozitic pasiva in opera de guvemare - domneste, dar nu guvemneaza” "Mai mult. individualitatea sistemului | semiprezidential consta gi in faptul cd cl 96 | este inzestrat cu trsaturi pe care nu le | posedi sistemele traditionale —bipolaritatea | puterii executive, Astfel, corelarea acestor | caracteristici genereazi 0 noua calitate, » conduce la crearea unui sistem principial ou, care functioneaz’ deosebit de cele joua clasice Comentind caracteristicile sistemului emiprezidential, I, Deleanw aratf c& un _astfel de sistem nu reprezinté o simpli | forma teoreticA si nici o schema de _ guvemnare aprioric deliberat. Regimul | semiprezidential este, de cele mai multe | ofi, produsul circumstanjelor. Pe deo parte. | cleste adescori sinteza unor corectii ficute regimului prezidential prin prisma | antecedentelor. Trecutul marcat, mai int | deipersdnificarea puterii, iar apoi a o e 3 | a eee provoac nu doar retineri, £ 8 nr. 4, 2007 ci chiar temeri fafa de orice formula de | prezidentialism. Prezentul, aflat sub presiunea cerinjei de a iesi cit mai grabnic din criza valorilor social-economice si politice. precum si a celor mo recomanda un executiv dinamic. oo tent, cu larg spatiu de actiune si deci Regimul semiprezidential incearci apropie. s& conjuge si, daca se poa armonizeze cele doua tendinte: p orientatd spre regimul parlamentar, uneori accentele guverndmintului adunare, a doua stiruind spre for ‘omnipotentei executivului” [22, p. 20). Agadar, sistemu! semiprezidential un tip .. pur”, cu un caracter propriu a deosebeste esential de sistemu! prezides sicel parlamentar si functioneazA altfel cele doud tradijionale, Desi acest sis confine gi trasituri proprii celor d sisteme clasice, conjugarea lor sp naste o alta calitate. Acest sistem o un loc de sine statator intre tipurile pi de sisteme constitutionale. cl nu este intermediar. nici o deviere de la regi obignuite, nici un fel de excepli Semiprezidentialismul are viz de resed in cadrul sistemelor constitutionale Referitor la trasatarule definitori sistemului semiprezidengial in literati stiinjificd, dupa cum am menfionat ‘nu exista o unitate de pareri. Din tre in mentionati de M. Duverger. cel putin, d au devenit obiect de critica: aleg directe ale pregedintelui si investirea lit atribufii considerabile intr-adevar. criteriul alegerilor dit ale presedintelui necesita rectificari. Un {8ri pe care M. Duverger le-a atribuito semiprezidentiale nu corespund a criteriu, De exemplu, pind la reforma anu! 1991 in Finlanda presedintele era de catre un colegiu de clectori, si nu’ populatie prin alegeri directe. In I exist o tradiie veche de a coord candidatura presedintelui cu toate p politice, astfel incit pind la urma luiici un oponent. G. Sartory propune a unui criteriu mai exact, El ri c@ 0 trasdtura esentiali a ezidentialismului este faptul cd le se alege de cdtre tot poporul et sau indirect — pe un termen fixat datului, astfel propunind area criteriilor lui M. Duverger a evita excluderca din lista jarilor siprezidentiale a Finlandei si Irlandei isiderentele noastre cu privire la stcriteriu au fost expuse in secfiunea tipologizarea _sistemelor ufionale. Totusi consideram necesar ta si de a insista asupra faptului erile sefului statului de catre intregul este un element important al ezidentialismului, mai mult chiar ~ dar nu si definitoriu, cAci un sistem ential ar putea exista gi in lipsa caracteristici. De altfel, este si iblicii Moldova. unde. in rezultatul constitufionale din 2000, s-2 doar modalitatea de desemnare statului, raminind neschimbate tivele sale — tipice pentru un sistem miprezidential. m zis .necesar”, deoarece alegerea edintelui de cdtre Parlament, volens- ‘are ca rezultat asezarea lui in magnetic al confruntarilor dintre de politice. El poate fi un factor de mai ales cind s-ar sprijini pe parlamentara. totdeauna incerta. av este cazul cind Pregedintele ar produsul pactelor politice ind in realitate, ponderea pare a fortelor sociale se afla in Parlamentului. fara nici o parlamentara un Presedinte ai fra ca Natiunea si-l fi dorit d Pregedintele este inzestrat cu vaste, ce-i confera o participare activa la opera de guvernare, cind el exercitd nu doar rolul de reprezentant. dar si de garant si mediator. Alegerea Presedintelui prin sufragiu universal nu numai ca este de natura sa-l clibereze de toate seryitutile aratate, dar ii si conferd | legitimare democratica. temeiuri de autoritate gi de impartialitate [23. p. 211] Al doilea indiciu in definitia lui M Duverger este prezenta unui presedinte relativ puternic. Or. in lista {arilor semiprezidenjiale pe care o aduce profesorul francez, alaturi de tarile cu presedinti foarte ,puternici” sint fini in care presedintele poate fi caracterizat ca ,slab” ~ Austria, Irlanda, Islanda, pe acestea ” criticiiatribuindu-4e la categoria sistemelor - parlamentare. Aceste {Ari se caracterizeaz prin trs&turi comune: prezenja unui _ presedinte ales prin scrutin universal, care. in comparafie cu premierul. este o figura mai ,.slaba”: responsabilitatea Guvernului 19’ in faja Parlamentului: func{ionarea mecanismului de stat ca in sistemul tipic parlamentar. : Soful statului in Austria ~ pregedintele federal - este ales de catre tot poporul (din anul 1957) peo perioada de 6 ani (alin 1 $5 art. 60 din Legea constitutional: federal). Volumul imputernicirilor sale este tipic pentru pregedinjii din republicile parlamentare: el reprezinti Republica in relafiile externe, primeste si numeste ambasadori, incheie contracte de stat, ‘convoaca gi incheie lucrarile sesiunilor Parlamentului, are dreptul si dizolve Consiliul national (camera inferioara a Parlamentului), numegte cancelarul fede- ral gi. lapropunerea lui, pe ceilalyi membri de Guvem, numeste functionarii federali, pronunfa grafiereate, (art. 27, 28. 29. 65 70 din Legea federala constitutional). Pregedintele federal isi realizeaza Ba}e}a1I90g ydaup ap jnjeysn s 3 N = e = 2 a =] a o 2 & = E z activitatea in baza propunerilor guvernului sau ale ministrului federal imputemicit de catre guvern gi toate deciziile lui necesita contrasemnare de cancelarul federal sau ministrul federal competent (art. 67 din Legea constitutionala federal) Presedintele federal numeste cancelarul federal si, la propunerea acestuia, ceilalti membri ai guvenului (alin. 1 art. 70 din Legea constitutionala federala), tinindu-se cont de amplasarea fortelor politice in Parlament. Guvernul se formeazd pe perioada de activitate a Consiliului najional fata de care este responsabil. Consiliu! national poate s& exprime votul de neincredere att intregului cabinet, cit si unui ministru aparte, fapt ce atrage demisia lor _ (alin. 1 art. 74 din Legea constitusionala | federal). Separatia puterilor este destul de distincté (fapt caracteristic pentru. - sistemele semiprezidentiale): membrii guvernului federal nu pot face parte din componenfa Consiliului nafional (alin. 2 art. 70 din Legea constitutional federald) [24 Sistemul constitufional irlandez este | asemanator celui austriac. Constitutia | Irlandei (alin. 1 art. 12) constata ca | presedintelui fi .apartine primatul fad de | celelalte persoane din stat”, El este ales | prin scrutin universal gi direct pe 0 perioada | de Tani. Daca la postul de Pregedinte exista sa un pretendent, nu este mecesar de a desfasura alegerile (alin. 5° art. 12) Competenfele sale - numirea persoanelor cu funcfii de raspundere, inclusiv a primului~ | ministu sia membrilor cabinetului, | convocarea $i dizolvarea Camerci | reprezentantilor (Camera inferioara a | Parlamentului), contrasemnarea legilor. ‘comandant suprem al forfelor de aparare. © dreptul de a gratia si alte prerogative (art. 13) - sint exercitate la recomandarea guvernului (alin, 9 art. 13), El este investit | cu unele atributii discretionare, in p lar, poate recurge la dizolvarea Can reprezentantilor la propunerea prim ministru care a incetat s4 mai fie de majoritatea din Camera rep (alin, 2 art. 13). Orice mesaj sau adres a presedintelui catre Cam Parlamentului sau popor ni aprobarea Guvernului (alin. 3 art. | propunerea Camerei reprezentanti presedintele numeste sefal Guvernulu la propunerea acestuia gi cu aco prealabil al Camerei reprezentan| numeste ceilalti membri ai Guvernului( 1.1. si2art. 13), Guvemul este respo in fata Camerei reprezentanfilor. Pri ministru este dator sA demisioneze ir cemu se mai bucura de sustinerea: Camerei reprezentantilor, doar dact cererea sa presedintele nu va diz Camera reprezentantilor si, convocata aceasta dizolvare. Camera n nu va asigura sustinerea premierului ( 10 art. 28) [25]. Constitutia Republicii Islanda aprec inart_ I. sistemul islandez ca parlamen Presedintele Islandei este ales de po (art. 3), Daca exist doar un sin candidat, else considera ales leptin § serutin (alin. | art. 5), Statutul juridie presedintelui comporta multe tra comune cu statutul juridic al a constitutional, exercitind puterea ministri (art. 13): presedintele conve si deschide sesiunile Alting-ului (art. are dreptul de a-i amina sedintele (art. de a-l dizolva (art. 24). reprezinta rep lica in relafiile internationale. ind contracte internationale (art. 21). num gi concediaza persoancle la cele importante functii de stat (art. 20) ete dintre cele mai importante prerogative presedintelui este dreptul de veto. In cagai lui, proiectul de lege este supus ii la referendum (art. 26) si nu minarii in Parlament, dupa cum se ca in majoritatea statelor [26] norma constituionala privind votul siv al Presedintelui se afla in stare are”, deoarece nici unul dintre ni slande, de la adoptarea institutt in anul 1944, nici o data nua acest drept. Prerogativele fixate /nu sint realizate de sine statator de re presedinte, deoarece el “exercita sa doar prin intermediul ministrilor 3) si toate actele sint supuse semnarii de cdtre unul dintre ‘guvernului (art. 19). Axa puterti este guvemnul, Presedintele exercita dere “un rol ceremonial”. El ‘membrii cabinetului si accept Jor. desi nici in cazurile acestca posed libertatea de manevra, deoarece gnenta guvernului este stabilita pe srlamentara: presedintii Islandei au intotdeauna procedura votului de ‘guvernului, operind desemndiri ‘aproape desavirsite din punctul al parlamentului. Este prevazut bilitatea politica indi viduala gi aministrilor in fata Alting-ului a. presedintele poate fi destituit pind la expirarea mandatului 1 in baza sufragiului uni- ‘organizat la cererea Adunirit ale (alin. 2 art. 60 din Legea tionala federala). in Islanda depune mandatul inainte de in cazul in care faptul este acceptat de voturi prin referendum, ‘cu acordul a trei patrimi din g-ului (alin, 2 art, 11), Aceasta ‘poate fi interpretata ca un “vot * foarte original exprimat rlament sau “o revocare™ efectuata de clectorat la inifiativa legislativului Practica mondial nu cunoaste astfel de cazuri de destituire din functie a presedintelui La ce tip de sisteme constitutionale | urmeaza a fi raportate aceste trei state” Cea mai raspindita este opinia precum ca ‘Austria. Irlanda si Islanda sunt sisteme parlamentare. degi presedintele in aceste fri este ales prin scrutin universal (18, — p.95]. M. A. Kohende susfine ca aceste trei state sint regimuri parlamentare _ bireprezentative (exist dowd surse ale puterii elective - pregedintele si’ parlamentul) de tip monist (ele au un centra al puterii - primul-ministru) [cit. 7. p. 10]. M. S. Shugart si J. Carei atribuie Austria siIslanda la categoria sistemelor premier- prezidenfiale, fapt negat trangant de G. Sartory, deoarece in practic aceste {8ri_ sint parlamentare (2. p.132] Dupa cum am menfionat. M, Duverger atribuie Austria. Irlanda gi Islanda la | sistemele semiprezidentiale. Dupa parerea savantului francez, aceste state constitwie ‘un grup aparte — regimuri cu pregedinte- sef nominal al statului: “Desi sefull statului este ales in baza sufragiului universal, find investit prin lege cu imputemiciri careii apartin doar lui. in fiecare dintre aceste tari el acjioneazA ca presedin{ii contemporani ai Italici si Germaniei sau ca regina Mari Britanii...”"M. Duverger argumenteazd c& Constitutia din accste {ari este semiprezidentialA, iar practica politica - parlamentard, or. anume in practic are loc reducerea esential.a imputemicinilor sefului de stat. Cel mai slab dintre cei trei presedinti este presedintele Islandei, care “face un joc exclusiv parlamentar”, putin mai puternic este presedintele irlandez gi. in sfirgit, cel ‘mai putemic dintre acestia este presedintele austriac care “utilizeazi unelesentria tentiemgnt 12007 A = 8 : ia] [3 le] 12 ic 3 < ay dintre imputemicirile sale” (1, p.167-169| G. Sartory a adoptat o pozific dura. considerind cé Austria gi Islanda nu pot fi raportate la sistemele semiprezidentiale. deoarece presedinfii lor sint puternici doar pe hirtic. in cazul in care Constitutia material. exonereaza pregedintele de eas eee One ceet se transforma in “buche moarta™, dar dupa “un element mort” nu poate fi determinatd natura sistemului constitutional [2. p. 126] Criteriul de presedinte .puternic”, dupa cum scrie Elgie R., ii obliga pe oponenti s4 recunoascd ca nofiunea de semiprezidentialism nu este coerenta, fiind necesar de a renunfa la ea sau de ao accepta. dar modificind lista regimurilor _ semiprezidentiale a lui M, Duverger [7. p. | 9). Astfel, S. Mainwarning ajunge la © concluzia ca exist numai doud democratii semiprezidenfiale stabile - Finlanda si Franta [27, p. 205]. A. Stepan si C. Skach, urmind aceeasi logicd, numese doud sisteme semiprezidentiale - Franja si » Portugalia (28, p. 9}. : Aici consideram necesar sa remarcam, | pentru a putea muri optiunile autorilor. i Astfel, Constitutia Portugaliei din 1976 \ prevedea un sistem constitutional \ semiprezidential, Prin reforma constitutionala din 1982. competentele | Parlamentului au fost largite, iar cele ale | Presedintelui - diminuate. ccea ce a | insemnat o deplasare spre parlamentarism. astfel incit Portugalia astazi e pufin probabil |s4 poatA fi tratata ca sistem » semiprezidential. Cit priveste Finlanda, dupa cum am vazut, marea majoritate a autorilor 0 raporteazé la tipul sistemelor + semiprezidentiale, Or, Constitujia din 1919 "a Finlandei crea baza pentru un astfel de sistem: presedintele, inzestrat cu vaste prerogative. ales de catre popor. Guvernal, ultimul fiind responsabil inf Parlamentului, Exista bipolaritatea p executive: presedinte — prim-ministn ‘Totus logica functionarii sistemului pol finlandez era diferita de cea a sistem ti afoat riciodatl ta roll doll ajorit&fii parlamentare, deoarece acca a fost intotdeauna dispersaté. Mai mult Finlanda exista regula, care cere ca gel statului si activeze ca ..pouvoir neute find deasupra luptelor de partid (29. p.4 Neutralitatea liderului finlandez fortificatd de cultura politicd a acestei care pune accente pe pluralis compromisuri si pe protectia drepturils minoritajii. Ca rezultat. Presedinta Finlandei nu era atit de putemic ca omolo séu francez, Duverger atribuind acea {ard la ..regimurile cu presedinte si guva echilibrate”, Finlanda nu a cunose perioade de coabitatie. caracteristice pent Franta. Totugi .puterea” presedintelui i Finlanda - fapt tipic pentru. sistemel semiprezidengiale - depinde mult de cali personale ale ideului side situaia polit find posibila o tratare diferité a Constitu Astfel, Kekkonen a reusit, in cei 25 de: de presedintic, nu doar sa-si rezor domeniul politicii externe. ci si ma -acapareze” si domeniu! politicii int Finlanda devenind la acea perioada sistem semiprezidential cu presedin ~putemnic” [30, p. 18]. Situafia are tendinja de a se schiniht din 1982 cind incepe 0 perioada parlamentarizare, care isi are apogeul primirea unei noi Constituji in 1999. acea marcind trecerea la un nou tip de sist constitutional. Astizi Finlanda ar putaeterizati mai degraba ca un sistem ufional parlamentar cu presedinte ‘decitca un sistem semiprezidential. fortugaliei si al Finlandei A cA 0 caracterizare corectd lor semiprezidentiale mu este cit prin inventarierea ansamblului or prin care scfullui statului i se 0 participare activa la opera de pmare si corelarea acestora cu practica Sartory propune propria definitie a ui semiprezidential, pe care 0 ram deosebit de reusita. In opinia fa semiprezidentialismului const oscilanta, marcatd, la un capait, inanfa presedintelui, atunci cind este sustinut de o majoritate tara, si, la celdlalt capat, de anta primului-ministru, atunci cind” parlamentara ii este favorabild yurmé [vezi: 2, p.123-137]. Unalt i, considerat de Sartory definitoriu fu un regim scmiprezidential, este », 2006, République. Dalloz, 1986. 5 politiques, 3 ed, Paris, 1990. tranzijia de la 0 lecturd .materiala” (in spiritul conventiilor) a Constitutici, la o Jectura formal a textului constitutional (in litera sa) : in coneluzie, am mentiona ca | semiprezidenjalismul este un tip de sistem constitutional aparte, care are ca trasituri definitorii pozitia activa in procesul de guvemare conferiti efului statului de prevederile constitutionale si responsabilitatea guvernului in fata parlamentului, Aceste trisaturi necesita a” fi corelate cu practica politicd, care se caracterizeazi prin existenta diarhici oscilante marcate de predominanja presedintelui. atunci cind acesta este susfinut de 0 majoritate parlamentara. si de predominanta primului-ministru. atunc cind majoritatea parlamentara ii este favorabila celui din urma, precum si cu tratarea diferitd a Constitutiei in functic | de conjunctura politica sau de personalitatea 4 putemicd si prestigiul social al presedintelui. © a Q | i | i ydoip ap Injeys 15 eB BIBLIOGRAFIE uverger, M. A New Political System Model: Semi-Presidential Government // n Journal o Political Research, 1980, 48 . G. Comparative Constitutional Engineering: An Inquiry into Structures, es and Outcomes. New Jersey, 1994 axapos, H.A. Mxcruryt npesuaenrersa 8 cospemeniom supe. - Mocksa “Opuanuccas aureparypa”, 1994. pxacos A.V, Casa rocyaapersa u mpasnreabcreo B crpaitax CospemeHHoro ;YUHOHHO-npasosoe peryaMposaine n npaicraxa): Mocksa. waaareascTso F. Institutions politiques. Droit constitutionnel, 13 edition, L.G.D.J.. . L, et autres, Droit constitutionnel, 7 éd., Dalloz, 2004 gic. R. The Politics of Semi-Presidentialism // Semi-presidentialism in Europe/ R. Elgie, Oxford University Press, 1999 DG Le systéme politique frangais : constitution et pratique politique de sch, Ch., Bourdon, I., Pontier, 1.M.. Ricci, IC. Droit constitutionnel et10. Leclercq, C. Droit constitutionnel ct institutions politiques, 7 edition. Paris. 11. Stepan, A. and Suleiman E.N. The French Fifth Republic: A Model for Reflections on Poland and Brazil // Chebabi. H.E. and Stepan. A. (eds.). Politics. ety and Democracy: Comparative Studies. ~ Boulder: Westview Press, 1995. 12. Linz. J. The Perils of Presidentialism and The Virtues of Parliamentary racy // The Failure of Presidential Democracy. Comparative Perspectives / Ed, Linz and A Valenzuela. Baltimore: London: John Hopkins University Press. ! 13. Elie, R. Semi-Presidentialism in Europe. Oxford University Press. 1999. 14. Kesselman, M. Krieger, J. Joseph. W.A. Introduction to Comparative P Political Challenges and Changing Agendas, ~ 2nd. ed. ~ Boston, New York: Hou Mifflin Company, 2000. 15. Shugart. M. S., Carey, J. Presidents and Assemblies: Constitutional Desi Electoral Dynamics, Cambridge: Cambridge University Press. 1992. 16. Lijphart, A., Nomination: Trichotomy or Dichotomy? // European Jou Political, Research, 1997, vol. 31, a. 1/2. 17. Chantebout, B. Droit constitutionnel, 18 ed.. Armand Colin. Paris. 2001. 18. Lijphart, A. Democrafia in socictatile plurale. ~ lagi. Ed: Polirom, 2002. _ 19. Boe, E. Separatia puterilor in stat. Clujeand. - Cluj-Napoca, Ed | Universitara, 2000. © 20. Naumescu, V. Institufii politice 51 mecanisme constitutionale in Europa // Oz idd.euro.ubbelyj.ro/interactiv/cursuri/Naumescw/Cap2.htm 21. Pasquino, G. Semi-Presidentialism: A political model at work // European nal of Political Research, 1997. -4 31 22. Deleanu, I. Separatia puterilor in stat— dogma sau realitate? // .Dreptul”. ~ 3/1990, 23, Deleanu, I. Drept constitutional i institut politice. Il, Editura Fundagiei “ © Iasi. 1993. 24, Koncrinryzaaa Ancrpun //http://clin.iatp by/constitution/zapad_europe/austi 25, Konermtyuma Hpaanann ot 29 rexa6pa 1937 roa // http://clin.iatp.by/ tution/zapad_europefirelnd-r.htm 26. Koncrutyuna Pecny6amxu Meranaun or 17 mona 1944 1. // hi | constitution. garant.ru/DOC_3864827.htm#sub_para_N_1000 | 27. Mainwarning S., Presidentialism, Multipartism, and Democracy. The Di Combination // Comparative Political Studies, 1993. — Vol. 26, nr. 2. _ 28. Stepan, A. Skach, C. Constitutional Frameworks and Democratic Consol i Parliamentarianism versus Presidentialism // World Politics, 1993, ~ Vol. 46, - nr. | t | i 29, Arter, D. Fovernment in Finland: A ..Semi-Prezidential System”? // Parli tary Affaires. 1985, - Vol. 38, - nr. 4, 30. Paloheimo H., Divided Executive in Finland: From Semi-Presidential to mentary Democracy // Scandinavian Political Studies. 2003. - Vol. 26. - a3. istrarea publica, nr. 4, 2007 Prezentat: 20 noiembrie 2007. Recenzent: Victor POPA, doctor habilitat in drept, profesor universit E-mail: cevea@rambler.ru