Funcţii măsurabile

1. Cercetaţi măsurabilitatea Lebesgue a următoarelor funcţii:

x3 , x ∈ Q

(i) f : R → R, f (x) = ;
x2 , x ∈ R\Q

2x + 1, x ∈ Q
(ii) f : R → R, f (x) =
x2 − 3x, x ∈ R\Q.

Rezolvare. Fie τ0 topologia uzuală pe R. Amintim următoarele:

Definiţie. Fie X, o mulţime oarecare, nevidă, τ o topologie pe X, A o σ-
algebră de părţi ale lui X şi µ : P(X) → [0, +∞] o măsură completă, arbitrară.
O funcţie f : (X, A) → (R, τ0 ) se spune că este A-măsurabilă dacă ∀D ∈
τ0 , f −1 (D) ∈ A (f −1 (D), imaginea inversă sau contraimaginea mulţimii A prin
funcţia f, este mulţimea {x ∈ X; f (x) ∈ D}).

Observaţie. Dacă o funcţie f este continuă pe X iar τ ⊆ A, atunci f

este A-măsurabilă. Prin urmare, noţiunea de funcţie măsurabilă constituie o
generalizare a noţiunii de funcţie continuă.

Fie τu topologia uzuală pe R, µ măsura Lebesgue pe R iar M clasa mulţimilor

Lebesgue măsurabile. Evident, τu ⊂ A(τu ) = B ⊂ M, deci τu ⊂ M.

˙ g, unde g : R → R, g(x) = x2 , ∀x ∈ R (f coincide

(i) Se observă că f =
R
µ-a.p.t. (aproape peste tot) pe R cu g : f (x) = g(x), ∀x ∈ R\Q, iar Q este
mulţime numărabilă, deci Q ∈ M şi µ(Q) = 0).
Deoarece funcţia g este evident continuă, ı̂n baza observaţiei anterioare este
Lebesgue măsurabilă şi cum f =
˙ g, rezultă că şi f este Lebesgue măsurabilă.
R

(ii) Se raţionează similar.

2. Arătaţi că funcţia parte ı̂ntreagă f : R → Z, f (x) = [x], ∀x ∈ R, este

Lebesgue măsurabilă.


 ...
n − 1, x ∈ [n − 1, n)

Rezolvare. ∀x ∈ R, f (x) = .

 n, x ∈ [n, n + 1)
...

Se observă că funcţia f este continuă pe R\Z şi cum mulţimea Z este
numărabilă (deci Z ∈M şi µ(Z) = 0), rezultă că f este continuă µ-a.p.t. pe
R (adică, este continuă cu excepţia unei mulţimi de măsură Lebesgue nulă µ).
Vom arăta că f este Lebesgue măsurabilă.
Ne propunem să demonstrăm următorul rezultat mai general:

Propoziţie. Fie X, o mulţime oarecare, nevidă, τ o topologie pe X, A

o σ-algebră de părţi ale lui X ı̂ncât τ ⊆ A, µ : P(X) → [0, +∞] o măsură

1
completă, arbitrară şi f : (X, A) → (R, τ0 ) o funcţie oarecare. Dacă f este
continuă µ-a.p.t. pe X, atunci f este A-măsurabilă.

Demonstraţie. Fie D ∈ τ0 , oarecare. Vom arăta că f −1 (D) ∈ A.

Întrucât f este continuă µ-a.p.t. pe X, ∃A ∈ A astfel ca µ(A) = 0 şi f este
continuă pe cA.
Observăm că f −1 (D) = f −1 (D) ∩ X = f −1 (D) ∩ (A ∪ cA) = (f −1 (D) ∩ A) ∪
−1
(f (D) ∩ cA).
Deoarece f −1 (D) ∩ A ⊆ A, µ(A) = 0 şi µ este completă, rezultă că f −1 (D) ∩
A ∈ A.
Deoarece A este algebră, rămâne să arătăm că f −1 (D) ∩ cA ∈ A.
Observăm că f −1 (D) ∩ cA = (f/cA )−1 (D) şi deoarece f este continuă pe
cA, aceasta ı̂nseamnă că f/cA este continuă pe X şi ı̂ntrucât τ ⊆ A, rezultă că
f/cA este A-măsurabilă. Prin urmare, cum D ∈ τ0 , rezultă că (f/cA )−1 (D) ∈ A,
adică f −1 (D) ∩ cA. Cu aceasta rezolvarea se ı̂ncheie.
∞
xln n , x > 0.
P
3. Fie funcţia f : D → R, f (x) =
n=1
(i) Determinaţi domeniul maxim de definiţie, D, a lui f ;
(ii) Studiaţi măsurabilitatea Lebesgue a lui f pe D.
∞ 1 1
x1+ 2 +...+ n , x > 0, respectiv,
P
Aceeaşi problemă pentru f : D → R, f (x) =
n=1
∞ n
√ x n,x
P
f : D → R, f (x) = n+x
∈ R.
n=1
∞
xln n ∈ R}.D este mulţimea punctelor x
P
Rezolvare. I. (i) D = {x > 0;
n=1
∞
xln n , care este o serie numerică cu termeni pozitivi.
P
de convergenţă a seriei
n=1
Fie an = xln n , ∀n ≥ 1. Atunci

an+1 xln(n+1) n+1

lim = lim = lim xln(n+1)−ln n = lim xln n = x0 = 1,
n→∞ an n→∞ xln n n→∞ n→∞

deci criteriul raportului nu furnizează nicio informaţie. Să aplicăm atunci criteriul
lui Raabe-Duhamel:

n
an n (xln n+1 − 1) n n 1
lim n( −1) = lim n(xln n+1 −1) = lim n ·ln( ) = ln x·ln = − ln x.
n→∞ an+1 n→∞ n→∞ ln n+1 n+1 e

· Dacă − ln x < 1 ⇔ ln x > −1 ⇔ x > 1e , seria este divergentă;

· Dacă − ln x > 1 ⇔ ln x < −1 ⇔ x < 1e , seria este convergentă;
∞ ∞
· Dacă − ln x = 1 ⇔ x = 1e , obţinem seria ( 1e )ln n = 1
P P
n , care este
n=1 n=1
divergentă.
Prin urmare, D = (0, 1e ).

2
 ∞
xln n (f (x) este suma seriei convergente). ∀x ∈
P
(ii) ∀x ∈ D, f (x) =
n=1
D, ∀n ≥ 1, fie Sn (x) termenul general al şirului sumelor parţiale ale seriei
∞
xln n .
P
convergente
n=1
Atunci, ∀x ∈ D, ∀n ≥ 1, Sn (x) = x0 +xln 2 +...+xln n . Se observă că ∀n ≥ 1,
Sn este funcţie continuă, deci Lebesgue măsurabilă pe D.
∞
xln n este convergentă, rezultă că şirul (Sn )n
P
Deoarece ∀x ∈ D, seria
n=1
converge punctual pe mulţimea D la funcţia f. Prin urmare, ı̂ntrucât convergenţa
punctuală conservă măsurabilitatea, rezultă că f este Lebesgue măsurabilă pe
D.
∞ 1 1
x1+ 2 +...+ n , x > 0.
P
II. Raţionăm acum similar pentru seria numerică
n=1
∞ 1 1
x1+ 2 +...+ n ∈ R}.D este mulţimea punctelor x de
P
(i) D = {x > 0;
n=1
∞ 1 1
x1+ 2 +...+ n , care este o serie numerică cu termeni pozitivi.
P
convergenţă a seriei
n=1
1 1
Fie an = x1+ 2 +...+ n , ∀n ≥ 1. Atunci
1 1 1
an+1 x1+ 2 +...+ n + n+1 1
lim = lim 1 1 = lim x n+1 = 1,
n→∞ an n→∞ x 1+ 2 +...+ n n→∞

deci criteriul raportului nu furnizează nicio informaţie. Să aplicăm atunci criteriul
lui Raabe-Duhamel:

1
an 1 (x− n+1 − 1) 1
lim n( − 1) = lim n(x− n+1 − 1) = lim 1 ·− · n = − ln x.
n→∞ an+1 n→∞ n→∞ − n+1 n+1

· Dacă − ln x < 1 ⇔ ln x > −1 ⇔ x > 1e , seria este divergentă;

· Dacă − ln x > 1 ⇔ ln x < −1 ⇔ x < 1e , seria este convergentă;
∞ ∞
· Dacă − ln x = 1 ⇔ x = 1e , obţinem seria ( 1e )ln n = 1
P P
n , care este
n=1 n=1
divergentă.
Prin urmare, D = (0, 1e ).
∞ 1 1
x1+ 2 +...+ n (f (x) este suma seriei convergente).
P
(ii) ∀x ∈ D, f (x) =
n=1
∀x ∈ D, ∀n ≥ 1, fie Sn (x) termenul general al şirului sumelor parţiale ale seriei
∞ 1 1
x1+ 2 +...+ n .
P
convergente
n=1
1 1 1
Atunci, ∀x ∈ D, ∀n ≥ 1, Sn (x) = x1 + x1+ 2 + ... + x1+ 2 +...+ n . Se observă
că ∀n ≥ 1, Sn este funcţie continuă, deci Lebesgue măsurabilă pe D.
∞ 1 1
x1+ 2 +...+ n este convergentă, rezultă că şirul
P
Deoarece ∀x ∈ D, seria
n=1
(Sn )n converge punctual pe mulţimea D la funcţia f. Prin urmare, ı̂ntrucât

3
convergenţa punctuală conservă măsurabilitatea, rezultă că f este Lebesgue
măsurabilă pe D.
∞ n
√x n
P
III. (i) D = {x ∈ R; n+x
∈ R}.D este mulţimea punctelor x de
n=1
∞ n
√ x n , care este o serie numerică cu termeni oarecare.
P
convergenţă a seriei n+x
n=1
xn n |x|n
∀n ≥ 1, fie an = √n+x n . Atunci |an | = |
√ x n| ≥ √ .
n+x n+|x|n
|x|n
· Dacă |x| ≥ 1, lim √n+|x|n = lim √n1 = 1, deci, (ı̂n cazul ı̂n care
n→∞ n→∞ n +1
|x|
există), lim |an | ≥ 1, de unde lim |an | 6= 0, ceea ce echivalează cu faptul că
n→∞ n→∞
∞ n
√ x n este deci ı̂n situaţia aceasta divergentă.
P
lim an 6= 0. Seria n+x
n→∞ n=1
· Dacă |x| < 1, x 6= 0, atunci

√ x
n+1 √
|an+1 | n+1+xn+1 n + xn
lim = lim | x n | = |x| · lim √ = |x| < 1,
n→∞ |an | n→∞ √ n→∞ n + 1 + xn+1
n+xn

∞ n
x
P
deci seria modulelor | √n+x n | este convergentă, ceea ce ı̂nseamnă că seria
n=1
∞ n
√x n
P
n+x
este absolut convergentă.
n=1
· Dacă x = 0, se obţine seria cu termenul general 0, care este, evident,
convergentă.
∞
√ 1 , care este divergentă.
P
· Dacă x = 1, obţinem seria n+1
n=1
∞
P (−1)n
· Dacă x = −1, obţinem seria √
n+(−1)n
. Fie Sn , termenul general al
n=1
şirului sumelor parţiale. Atunci
1 1 1 1 1 1 1
S2n = √ −√ +√ −√ +√ − ... − √ +√ <
2+1 3−1 4+1 5−1 6+1 2n − 1 − 1 2n + 1
1 1 1 1 1 1 1
< √ −√ +√ −√ +√ − ... − √ +√ =
2+1 3+1 4+1 5+1 6+1 2n − 1 − 1 2n − 1 + 1
n n n
1 X 1 1 1 X −2 1 X 1
= √ + (√ −√ )= √ + =√ − =
2 + 1 k=2 2k − 1 + 1 2k − 1 − 1 2 + 1 k=2 2k − 2 2 + 1 k=2 k − 1
1 1 1
= √ − (1 + + ... + ) → −∞,
2+1 2 n−1

ceea ce implică lim S2n = −∞. Prin urmare, şirul (Sn )n este divergent, deci
n→∞
∞
P (−1)n
seria √
n+(−1)n
este divergentă. În concluzie, D = (−1, 1).
n=1
Se raţionează la fel ca mai sus ı̂n ceea ce priveşte măsurabilitatea Lebesgue
a funcţiei sumă a seriei pe mulţimea sa de convergenţă (−1, 1).