CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 2

CURS 21
FUNCTII
Definitie
Fie X, Y doua multimi nevide. Se numeste functie, definita pe X cu valori in Y, o lege
(corespondenta, asociere, procedeu), prin care fiecarui element din X ii corespunde un singur
element din Y si se noteaza
f : X Y .
X se numeste domeniul lui f
Y se numeste codomeniul lui f
Oricarui element din X ii corespunde un singur element din Y x  X , x  y , y  Y si notam
y  f x
y se numeste valoarea lui f in x sau imaginea lui x prin functia f .

Note istorice
1. Functiile erau cunoscute i.H., sub forma unor corespondente intre marimi, care au
aparut sub forma unor tabele.
2. In sec. XVI-XVII, erau cunoscute si utilizate unele dintre functiile pe care le cunoastem
astazi (polinomiale, trigonometrice si inversele lor, exponentiala si logaritmica).
3. In ceea ce priveste notatiile functiilor, acestea au fost introduse astfel:
i. In anul 1694, termenul “functie” a fost introdus de Leibniz(1646-1716).
ii. In anul 1714, se introduce notatia “f x” de catre Johann Bernoulli (1667-
1748).
iii. In anul 1734, se introduce notatia “f(x)” de catre Euler (1707-1783).
iv. In anul 1830, se introduce definitia uzuala a unei functii de catre Dirichlet
(1805-1859)

Propozitie
1. Fie X , Y   . O relatie f de la X la Y f  X  Y este functie daca si numai daca,
pentru orice element x  X , exista un singur element y  Y astfel incat  x, y   f .
2. Fie X , Y   . O relatie f de la X la Y f  X  Y este functie daca si numai daca au loc
urmatoarele doua conditii:
a. Domeniul lui f este domf  X .
b. x  X si y1 , y2  Y , din  x, y1   f si  x, y2   f rezulta y1  y2 .

Definitie
Fie X , Y   , functia f : X  Y , A o submultime a lui X ( A  X ), B o submultime a lui Y
(B Y ) .
1. f(A) se numeste imaginea multimii A prin functia f si se noteaza astfel
   
f  A  f  x  | x  A  y  Y | x  A a.i. y  f x   Y .
Pentru A  X , se obtine multimea tuturor valorilor functiei sau imaginea functiei
f(X) = Im f.
2. f (B) se numeste contraimaginea multimii B prin functia f sau multimea tuturor elementelor
-1

din X cu proprietatea ca f(x) B :

 CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 2

 
f  B1  x  X | f x   B  X . 2
Pentru y  Y, f -1({y}) se noteaza simplu prin f -1(y).

Atentie:
f  B1 nu este functie !!

 
f  y1  x  X | f  x   y este o multime, care poate sa aiba
- niciun element
- un element
- mai multe elemente

Exemplu Fie X = {1, 2, 3}, Y = {a, b, c, d} si functia f : X → Y, f (1) = f (2) = a, f (3) = d.

Atunci f -1(c) = Ø, f -1(d) = {3}, f -1(a) = {1, 2}, f -1({a, d}) = {1, 2, 3} = X.

Definitie O functie f : X  Y se numeste injectiva, daca x1 , x2  X , x1  x2  f  x   f  x 

1 2

Propozitie O functie f : X  Y este injectiva daca si numai daca

x1 , x2  X , f  x1   f  x2   x1  x2

Se aplica oricare din aceste doua forme in exercitii, care este mai usor de aplicat.

Observatie Daca functia f : X  Y este injectiva, atunci card f y1  1, y  Y .

Definitie O functie f : X  Y se numeste surjectiva (sau se mai spune ca f este surjectie)

daca y  Y , x  X a.i. f  x   y .
Propozitie O functie f : X  Y este surjectiva daca si numai daca imaginea functiei este
egala cu codomeniul:
Im f  Y .
Observatie Daca functia f : X  Y este surjectiva, atunci card f -1(y) ≥ 1, y Y.

Definitie O functie f : X  Y se numeste bijectiva daca este simultan injectiva si surjectiva.

Observatie Daca functia f : X  Y este bijectiva, atunci card f y1  1, y  Y .

Definitie Doua functii f : X  Y si g : T  U se numesc egale, si notam f  g , daca

- domeniile lor coincid X  T ;
- Codomeniile lor coincid Y  U ;
- f  x   g  x  , x  X .
In caz contrar, cele doua functii se numesc diferite si notam f  g .

Definitie Fie functia f : X  Y . Prin definitie, graficul functiei f este multimea inclusa in
X Y :
G f  Grf  grf   x , f  | x  X   X × Y.
 x
 CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 2

Definitie Fie X, Y, Z, E multimi nevide, cu E  Y si doua functii f : X → E si g : Y  Z . 3

Functia lor compusa, numita si compunerea celor doua functii, notata g  f , este functia
g  f : X  Z , definita astfel:
 g  f  x   g f , x  X .
  
x

Observatie Doua functii se pot compune doar cand codomeniul lui f este inclus in domeniul
lui g .

Definitie Fie f : X  Y ,   A  X . Se numeste restrictia functiei f la multimea A, functia

f : A  Y , definita astfel:
A

 f A  x
 f  x  , x  A .

Definitie Fie X , Y  ,   A  X si o functie g : A  Y . O functie h : X  Y se numeste

prelugirea functiei g la tot spatiul X, daca h  g , adica restrictia lui h la A este egala cu g .
A

MULTIMEA NUMERELOR REALE R

Multimea numerelor reale este reuniunea dintre multimea numerelor rationale si
multimea numerelor irationale.
Modele pentru definirea lui R:
1. 1867 – modelul lui Weierstrass (1815-1897), care a construit modelul numerelor
reale cu fractii zecimale;
2. 1870 – modelul lui Cantor (1845-1918), care este cunoscut drept modelul cu siruri
fundamentale;
3. 1872 – modelul lui Dedekind (1831-1916), cunoscut drept modelul cu taieturi sau
sectiuni.

Definitia axiomatica pentru R

Se numeste multime (sau sistem) a numerelor reale (notat cu R), un corp comutativ, cu
cel putin doua elemente, total ordonat si complet, unic determinat pana la un izomorfism de
corpuri total ordonate.
Adica o multime nevida R   , inzestrata cu doua operatii algebrice:
1. Adunarea:
2. Inmultirea:
" ": R  R  R , x, y  R,  x, y   x  y .
3. O relatie “  ” pe R, astfel incat sunt verificate urmatoarele axiome:

I.  R, ,  corp comutativ
1. Asociativitatea adunarii: x, y, x  R, x   y  z    x  y   z .
2. Comutativitatea adunarii: x  y  y  x , x , y  R .
3. Element neutru la adunare: 0  R a.i. x  0  x, x  R .
4. Element simetrizabil la adunare: x R,  (- x)  R a.i. x + (- x) = 0.
5. Asociativitatea inmultirii: x, y, x  R, x   y  z    x  y  z .
 CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 2

6. Comutativitatea inmultirii: x  y  y  x , x , y  R . 4
7. Element neutru la inmultire: 1 R,1  0 a.i. x 1  x, x  R .
8. Element simetrizabil la inmultire: x  R \ 0 , x 1  R a.i. x  x 1  1 .
9. Distributivitatea inmultirii fata de adunare: x   y  z   x  y  x  z ,x , y , x  R .
II.  R, , ,   corp comutativ total ordonat (10-12 arata ca relatia de ordine este
partiala, 13 arata ca relatia de ordine este si totala, 16 arata ca R este corp complet)
10. Relatia de ordine este reflexiva x  x, x  R
11. Relatia de ordine este antisimetrica x, y  R, x  y si y  x  x  y
12. Relatia de ordine este tranzitiva x, y, z  R, x  y si y  z  x  z
13. Relatia de ordine este totala x, y  R, x  y sau y  x
14. Compatibilitatea relatiei de ordine fata de relatia de adunare
x, y, z  R, x  y  x  z  y  z
15. Compatibilitatea relatiei de ordine fata de relatia de inmultire:
pentru orice x, y, z  R, cu z ≥ 0, x ≤ y  x .y ≤ y .z

16. Axioma de completitudine (sau Axioma lui Cantor-Dedekind): Orice submultime a

lui R, nevida si majorata, admite supremum in R.

Multimea R este unic determinata pana la un izomorfism de corpuri comutative total ordonate,
adica, daca  R, , ,   si  R, , ,   sunt doua multimi de numere reale, atunci ele sunt
izomorfe, adica  : R  R , un izomorfism de corpuri comutative total ordonate, care satisface
conditiile:
1.  este bijectiva;
2.  x  y     x     y  ,  x, y  R ;
3.  x y     x     y  ,  x, y  R ;
4. Pentru orice x, y din R, x  y   x     y  .

Observatie
Multimea numerelor rationale Q  R verifica primele 15 conditii.
Q este un corp comutativ total ordonat, dar nu este complet (sau este necomplet), adica Q nu
verifica Axioma lui Cantor-Dedekind: aceasta inseamna ca exista o submultime a lui Q , nevida
si majorata, care nu are supremum in Q .

Proprietati ale multimii numerelor reale

Observatie
1. x, y  R , operatia de inmultire se noteaza fara punct x  y  xy
2. x  y se mai noteaza si y  x
3. Cu   x  se noteaza opusul lui x
1
4. x  0, se numeste inversul lui x
x
5. x    y  se noteaza x  y
 CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 2

x 5
6. y  0, x  y 1 se noteaza
y
7. x  x se noteaza x 2

Definitie Fie x, y din R. Se defineste x < y prin: x ≤ y si x  y.

Daca x  0 , atunci x se numeste pozitiv.
Daca x  0 , atunci x se numeste negativ.

Teorema 1 Fie x, y, z  R . Atunci au loc urmatoarele proprietati:

1. 0  x  0
2.  1  x   x
3. Daca xy  0 , rezulta ca x  0 sau y  0
4. Daca x  y , rezulta ca  y   x
5. Daca x  y si z  0 , rezulta ca x  z  y  z
6. Daca x  0 si y  0 , rezulta ca xy  0
7. x 2  0
8. 1  0
9. Din x  0 rezulta ca x 1  0
10. Din 0  x  y rezulta ca 0  x 1  y 1

Demonstratie
1. 0  x = (0 +0)  x = 0  x + 0  x  0  x = 0.
2. Plecam de la egalitatea 0  0  0  0  x  1  1   x  x  1  x si avem
x   1  x  0   1  x   x .
3. Prin reducere la absurd, presupunem ca x  0 si y  0
xy  0  x 1 | xy  0  x 1  xy  x 1  0  x 1  xy   0
 x x   y  0  1 y  0  y  0 , fals, pentru ca am presupus ca
1
y  0.
Tema De demonstrat 4-10.

Definitie
 x, x  0
Pentru orice x  R , se defineste valoarea absoluta (sau modulul) lui x prin x   .
  x, x  0

Teorema 2 (Proprietatile modulului)

Au loc urmatoarele proprietati:
1. x  0, x  R si x  0  x  0 ;
2. x  y  x  y , x , y  R ;
3. x  y  x  y , x , y  R (inegalitatea triunghiulara);
4. x  y  x  y , x , y  R .
Demonstratie
1. Evidenta
2-3 Tema
 CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 2

x  x  y y  x  y  y 6
4. Plecam de la
y   y  x x  y  x  x  x  y  x
Din cele doua inegalitati se obtine:
x  y  x y
. De aici rezulta x  y  x  y , x , y  R .
y  x  x y

Teorema 3 (Caracterizare pentru supremum sau marginea superioara a unei multimi)

Fie A o submultime nevida a lui R,   A  R si   R . Atunci   sup A daca si numai daca
sunt indeplinite conditiile:
1. x   , x  A ( este majorant pentru A),
2.   0, x  A a.i. x     ( este cel mai mic majorant pentru A).

Demonstratie
Fie   sup A (cel mai mic majorant).
Din  majorant pentru A  x   , x  A .
Din  cel mai mic majorant  daca luam un numar mai mic decat  , atunci acesta nu mai
poate fi majorant (un numar mai mic decat  este de forma    ,   0 ).
Nefiind majorant, rezulta ca exista un numar x  A mai mare decat    .

Teorema 4 (Caracterizare pentru infimum sau marginea inferioara a unei multimi)

Fie A o submultime nevida a lui R,   A  R si   R . Atunci   inf A daca si numai daca
sunt indeplinite conditiile:
1.   x, x  A (  este minorant pentru A),
2.   0, x  A a.i. x     ( este cel mai mare minorant pentru A).

Demonstratie Tema.

Teorema 5
Fie A o submultime nevida a lui R,   A  R , majorata si multimea  A , unde  A este
multimea tuturor elementelor de tipul  x (opusele elementelor din A ):
 A   x | x  A . Atunci multimea  A este minorata, admite infimum si inf   A    sup A .

Demonstratie
Din A majorata, rezulta (din Axioma Cantor-Dedekind) ca  sup A    R . Trebuie demonstrat
ca inf   A    .
1.x   , x  A
Conform T3,   sup A   .
 2.  0,  x  A a.i. x    
Din x   |  1   x   , x  A     x,   x   A 1 .
Din x     |  1   x      .
Deci   0,   x   A a.i.  x      2  .
Din 1 si  2  , conform T4, rezulta ca inf   A      sup A .
 CALCUL DIFERENTIAL SI INTEGRAL PE MULTIMEA NUMERELOR REALE – CURS 2

Teorema 6 Analog, pentru orice submultime nevida si minorata A a lui R, rezulta ca - A este 7
majorata si are loc: sup   A    inf A .

Teorema 7 (Corolar al Teoremei 6)

Orice submultime a lui R, nevida si minorata, admite infimum in R.

Demonstratie Din T6, A minorata   A majorata. Conform Axiomei Cantor-Dedekind,

rezulta  sup   A   R  sup   A    inf A  inf A   sup  A  R .
Exemple
A = {- 3, 4, 9}  - A = {- 9, - 4, 3}.
B = (1, 3]  - B = [- 3, 1).
C = (- 2, 2)  - C = (- 2, 2).