1896 Paremiile - Lui - Solomon - Extrase - Din - Biblia - de - La - 1688 - Djvu Ex Libris Doctoria Sufletului J. Popescu Băjenaru

<!
DOCTYPE html>
<html lang="en">

<head data-release=f5e431e4>
<title>Full text of "Paremiile Lui Solomon Extrase Din Biblia De La
1688"</title>
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1.0"/>
<meta name="google-site-verification"
content="Q2YSouphkkgHkFNP7FgAkc4TmBs1Gmag3uGNndb53B8" />
<meta name="google-site-verification"
content="bpjKvUvsX0lxfmjg19TLblckWkDpnptZEYsBntApxUk" />
<script>
/* @licstart The following is the entire license notice for the
* JavaScript code in this page.
*
* This program is free software: you can redistribute it and/or modify
* it under the terms of the GNU Affero General Public License as published by
* the Free Software Foundation, either version 3 of the License, or
* (at your option) any later version.
*
* This program is distributed in the hope that it will be useful,
* but WITHOUT ANY WARRANTY; without even the implied warranty of
* MERCHANTABILITY or FITNESS FOR A PARTICULAR PURPOSE. See the
* GNU Affero General Public License for more details.
*
* You should have received a copy of the GNU Affero General Public License
* along with this program. If not, see <http://www.gnu.org/licenses/>.
*
* @licend The above is the entire license notice
* for the JavaScript code in this page.
*/
</script>
<script>window.archive_setup=[]</script>
<script src="https://polyfill.archive.org/v3/polyfill.min.js?features=fetch
%2CIntersectionObserver%2CResizeObserver%2CglobalThis
%2CElement.prototype.getAttributeNames%2CString.prototype.startsWith
%2CArray.prototype.flat"></script>
<meta charset="UTF-8">
<script src="//archive.org/includes/build/npm/jquery/dist/jquery.min.js?
v1.12.4" type="text/javascript"></script>
<script src="//archive.org/includes/build/npm/jquery-ui-dist/jquery-ui.min.js?
v1.12.1" type="text/javascript"></script>
<script
src="//archive.org/includes/build/npm/bootstrap/dist/js/bootstrap.min.js?v3.0.0"
type="text/javascript"></script>
<script src="//archive.org/components/npm/clipboard/dist/clipboard.js?
v=f5e431e4" type="text/javascript"></script>
<script src="//archive.org/components/npm/@babel/polyfill/dist/polyfill.min.js?
<script src="//archive.org/includes/build/js/ie-dom-node-remove-
polyfill.min.js?v=f5e431e4" type="text/javascript"></script>
<script src="//archive.org/includes/build/npm/lit/polyfill-support.js?
<script src="//archive.org/includes/build/js/polyfill.min.js?v=f5e431e4"
<meta property="mediatype" content="texts">
<meta property="primary_collection" content="">
<script src="//archive.org/includes/analytics.js?v=f5e431e4"
<script
src="//archive.org/components/npm/@webcomponents/webcomponentsjs/webcomponents-
bundle.js?v=f5e431e4" type="text/javascript"></script>
<script src="//archive.org/includes/build/js/more-facets.min.js?v=f5e431e4"
<script src="//archive.org/includes/build/js/ia-topnav.min.js?v=f5e431e4"
<script src="//archive.org/includes/build/js/archive.min.js?v=f5e431e4"
<link rel="canonical"
href="https://archive.org/details/ParemiileLuiSolomonExtraseDinBibliaDeLa1688_1896"
>
<link href="//archive.org/includes/build/css/archive.min.css?v=f5e431e4"
rel="stylesheet" type="text/css"/>
<link rel="SHORTCUT ICON" href="https://archive.org/images/glogo.jpg"/>
</head>
<body class="navia ">
<a href="#maincontent" class="hidden-for-screen-readers">Skip to main
content</a>


<div id="wrap"
>
<div class="ia-banners">
<div
class="ia-banner hidden outage-2022-01-14"
data-campaign="outage-2022-01-14">
<p>Due to a planned power outage on Friday, 1/14, between 8am-1pm PST, some
services may be impacted.</p>
<form class="banner-close" action="" method="get" data-action="ia-banner-
close">
<fieldset>
<button aria-label="Close Banner" type="submit"></button>
</fieldset>
</form>
</div>
</div>
<div id="topnav">
<ia-topnav
baseHost="https://archive.org"
mediaBaseHost="https://archive.org"
username="absmath_botezat"
userProfileLastModified=""
screenName="botezat"
searchQuery=""
config="eyJ1cGxvYWRVUkwiOiJodHRwczpcL1wvYXJjaGl2ZS5vcmdcL2NyZWF0ZSIsImV2ZW50Q2F0ZWd
vcnkiOiJUb3BOYXYiLCJ3YXliYWNrUGFnZXNBcmNoaXZlZCI6IjY3MCBiaWxsaW9uIn0="
menus="eyJhdWRpbyI6eyJoZWFkaW5nIjoiSW50ZXJuZXQgQXJjaGl2ZSBBdWRpbyIsImljb25MaW5rcyI6
W3siaWNvbiI6Imh0dHBzOlwvXC9hcmNoaXZlLm9yZ1wvc2VydmljZXNcL2ltZ1wvZXRyZWUiLCJ0aXRsZSI
6IkxpdmUgTXVzaWMgQXJjaGl2ZSIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvZXRyZWUifSx7Imljb24iOiJodHRwcz
pcL1wvYXJjaGl2ZS5vcmdcL3NlcnZpY2VzXC9pbWdcL2xpYnJpdm94YXVkaW8iLCJ0aXRsZSI6IkxpYnJpd
m94IEZyZWUgQXVkaW8iLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2xpYnJpdm94YXVkaW8ifV0sImZlYXR1cmVkTGlu
a3MiOlt7InRpdGxlIjoiQWxsIEF1ZGlvIiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9hdWRpbyJ9LHsidGl0bGUiOiJ
UaGlzIEp1c3QgSW4iLCJ1cmwiOiJcL3NlYXJjaC5waHA/
cXVlcnk9bWVkaWF0eXBlOmF1ZGlvJnNvcnQ9LXB1YmxpY2RhdGUifSx7InRpdGxlIjoiR3JhdGVmdWwgRGV
hZCIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvR3JhdGVmdWxEZWFkIn0seyJ0aXRsZSI6Ik5ldGxhYmVscyIsInVybC
I6IlwvZGV0YWlsc1wvbmV0bGFiZWxzIn0seyJ0aXRsZSI6Ik9sZCBUaW1lIFJhZGlvIiwidXJsIjoiXC9kZ
XRhaWxzXC9vbGR0aW1lcmFkaW8ifSx7InRpdGxlIjoiNzggUlBNcyBhbmQgQ3lsaW5kZXIgUmVjb3JkaW5n
cyIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvNzhycG0ifV0sImxpbmtzIjpbeyJ0aXRsZSI6IkF1ZGlvIEJvb2tzICY
gUG9ldHJ5IiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9hdWRpb19ib29rc3BvZXRyeSJ9LHsidGl0bGUiOiJDb21wdX
RlcnMsIFRlY2hub2xvZ3kgYW5kIFNjaWVuY2UiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2F1ZGlvX3RlY2gifSx7I
nRpdGxlIjoiTXVzaWMsIEFydHMgJiBDdWx0dXJlIiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9hdWRpb19tdXNpYyJ9
LHsidGl0bGUiOiJOZXdzICYgUHVibGljIEFmZmFpcnMiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2F1ZGlvX25ld3M
ifSx7InRpdGxlIjoiU3Bpcml0dWFsaXR5ICYgUmVsaWdpb24iLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2F1ZGlvX3
JlbGlnaW9uIn0seyJ0aXRsZSI6IlBvZGNhc3RzIiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9wb2RjYXN0cyJ9LHsid
Gl0bGUiOiJSYWRpbyBOZXdzIEFyY2hpdmUiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL3JhZGlvIn1dfSwiaW1hZ2Vz
Ijp7ImhlYWRpbmciOiJJbWFnZXMiLCJpY29uTGlua3MiOlt7Imljb24iOiJodHRwczpcL1wvYXJjaGl2ZS5
vcmdcL3NlcnZpY2VzXC9pbWdcL21ldHJvcG9saXRhbm11c2V1bW9mYXJ0LWdhbGxlcnkiLCJ0aXRsZSI6Ik
1ldHJvcG9saXRhbiBNdXNldW0iLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL21ldHJvcG9saXRhbm11c2V1bW9mYXJ0L
WdhbGxlcnkifSx7Imljb24iOiJodHRwczpcL1wvYXJjaGl2ZS5vcmdcL3NlcnZpY2VzXC9pbWdcL2NsZXZl
bGFuZGFydCIsInRpdGxlIjoiQ2xldmVsYW5kIE11c2V1bSBvZiBBcnQiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2N
sZXZlbGFuZGFydCJ9XSwiZmVhdHVyZWRMaW5rcyI6W3sidGl0bGUiOiJBbGwgSW1hZ2VzIiwidXJsIjoiXC
9kZXRhaWxzXC9pbWFnZSJ9LHsidGl0bGUiOiJUaGlzIEp1c3QgSW4iLCJ1cmwiOiJcL3NlYXJjaC5waHA/
cXVlcnk9bWVkaWF0eXBlOmltYWdlJnNvcnQ9LXB1YmxpY2RhdGUifSx7InRpdGxlIjoiRmxpY2tyIENvbW1
vbnMiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2ZsaWNrcmNvbW1vbnMifSx7InRpdGxlIjoiT2NjdXB5IFdhbGwgU3
RyZWV0IEZsaWNrciIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvZmxpY2tyLW93cyJ9LHsidGl0bGUiOiJDb3ZlciBBc
nQiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2NvdmVyYXJ0YXJjaGl2ZSJ9LHsidGl0bGUiOiJVU0dTIE1hcHMiLCJ1
cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL21hcHNfdXNncyJ9XSwibGlua3MiOlt7InRpdGxlIjoiTkFTQSBJbWFnZXMiLCJ
1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL25hc2EifSx7InRpdGxlIjoiU29sYXIgU3lzdGVtIENvbGxlY3Rpb24iLCJ1cm
wiOiJcL2RldGFpbHNcL3NvbGFyc3lzdGVtY29sbGVjdGlvbiJ9LHsidGl0bGUiOiJBbWVzIFJlc2VhcmNoI
ENlbnRlciIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvYW1lc3Jlc2VhcmNoY2VudGVyaW1hZ2VsaWJyYXJ5In1dfSwi
bW9yZSI6W3sidGl0bGUiOiJBYm91dCIsInVybCI6IlwvYWJvdXRcLyJ9LHsidGl0bGUiOiJCbG9nIiwidXJ
sIjoiaHR0cHM6XC9cL2Jsb2cuYXJjaGl2ZS5vcmcifSx7InRpdGxlIjoiUHJvamVjdHMiLCJ1cmwiOiJcL3
Byb2plY3RzXC8ifSx7InRpdGxlIjoiSGVscCIsInVybCI6IlwvYWJvdXRcL2ZhcXMucGhwIn0seyJ0aXRsZ
SI6IkRvbmF0ZSIsInVybCI6IlwvZG9uYXRlP29yaWdpbj1pYXd3dy1Ub3BOYXZEb25hdGVCdXR0b24ifSx7
InRpdGxlIjoiQ29udGFjdCIsInVybCI6IlwvYWJvdXRcL2NvbnRhY3QucGhwIn0seyJ0aXRsZSI6IkpvYnM
iLCJ1cmwiOiJcL2Fib3V0XC9qb2JzLnBocCJ9LHsidGl0bGUiOiJWb2x1bnRlZXIiLCJ1cmwiOiJcL2Fib3
V0XC92b2x1bnRlZXJwb3NpdGlvbnMucGhwIn0seyJ0aXRsZSI6IlBlb3BsZSIsInVybCI6IlwvYWJvdXRcL
2Jpb3MucGhwIn1dLCJzb2Z0d2FyZSI6eyJoZWFkaW5nIjoiU29mdHdhcmUiLCJpY29uTGlua3MiOlt7Imlj
b24iOiJodHRwczpcL1wvYXJjaGl2ZS5vcmdcL3NlcnZpY2VzXC9pbWdcL2ludGVybmV0YXJjYWRlIiwidGl
0bGUiOiJJbnRlcm5ldCBBcmNhZGUiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2ludGVybmV0YXJjYWRlIn0seyJpY2
9uIjoiaHR0cHM6XC9cL2FyY2hpdmUub3JnXC9zZXJ2aWNlc1wvaW1nXC9jb25zb2xlbGl2aW5ncm9vbSIsI
nRpdGxlIjoiQ29uc29sZSBMaXZpbmcgUm9vbSIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvY29uc29sZWxpdmluZ3Jv
b20ifV0sImZlYXR1cmVkTGlua3MiOlt7InRpdGxlIjoiQWxsIFNvZnR3YXJlIiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWx
zXC9zb2Z0d2FyZSJ9LHsidGl0bGUiOiJUaGlzIEp1c3QgSW4iLCJ1cmwiOiJcL3NlYXJjaC5waHA/
cXVlcnk9bWVkaWF0eXBlOnNvZnR3YXJlJnNvcnQ9LXB1YmxpY2RhdGUifSx7InRpdGxlIjoiT2xkIFNjaG9
vbCBFbXVsYXRpb24iLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL3Rvc2VjIn0seyJ0aXRsZSI6Ik1TLURPUyBHYW1lcy
IsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvc29mdHdhcmVsaWJyYXJ5X21zZG9zX2dhbWVzIn0seyJ0aXRsZSI6Ikhpc
3RvcmljYWwgU29mdHdhcmUiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2hpc3RvcmljYWxzb2Z0d2FyZSJ9LHsidGl0
bGUiOiJDbGFzc2ljIFBDIEdhbWVzIiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9jbGFzc2ljcGNnYW1lcyJ9LHsidGl
0bGUiOiJTb2Z0d2FyZSBMaWJyYXJ5IiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9zb2Z0d2FyZWxpYnJhcnkifV0sIm
xpbmtzIjpbeyJ0aXRsZSI6IktvZGkgQXJjaGl2ZSBhbmQgU3VwcG9ydCBGaWxlIiwidXJsIjoiXC9kZXRha
WxzXC9rb2RpX2FyY2hpdmUifSx7InRpdGxlIjoiVmludGFnZSBTb2Z0d2FyZSIsInVybCI6IlwvZGV0YWls
c1wvdmludGFnZXNvZnR3YXJlIn0seyJ0aXRsZSI6IkFQSyIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvYXBrYXJjaGl
2ZSJ9LHsidGl0bGUiOiJNUy1ET1MiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL3NvZnR3YXJlbGlicmFyeV9tc2Rvcy
J9LHsidGl0bGUiOiJDRC1ST00gU29mdHdhcmUiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2NkLXJvbXMifSx7InRpd
GxlIjoiQ0QtUk9NIFNvZnR3YXJlIExpYnJhcnkiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2Nkcm9tc29mdHdhcmUi
fSx7InRpdGxlIjoiU29mdHdhcmUgU2l0ZXMiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL3NvZnR3YXJlc2l0ZXMifSx
7InRpdGxlIjoiVHVjb3dzIFNvZnR3YXJlIExpYnJhcnkiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL3R1Y293cyJ9LH
sidGl0bGUiOiJTaGFyZXdhcmUgQ0QtUk9NcyIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvY2RiYnNhcmNoaXZlIn0se
yJ0aXRsZSI6IlNvZnR3YXJlIENhcHN1bGVzIENvbXBpbGF0aW9uIiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9zb2Z0
d2FyZWNhcHN1bGVzIn0seyJ0aXRsZSI6IkNELVJPTSBJbWFnZXMiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2Nkcm9
taW1hZ2VzIn0seyJ0aXRsZSI6IlpYIFNwZWN0cnVtIiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9zb2Z0d2FyZWxpYn
Jhcnlfenhfc3BlY3RydW0ifSx7InRpdGxlIjoiRE9PTSBMZXZlbCBDRCIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvZ
G9vbS1jZHMifV19LCJ0ZXh0cyI6eyJoZWFkaW5nIjoiQm9va3MiLCJpY29uTGlua3MiOlt7InRpdGxlIjoi
Qm9va3MgdG8gQm9ycm93IiwiaWNvbiI6Imh0dHBzOlwvXC9hcmNoaXZlLm9yZ1wvc2VydmljZXNcL2ltZ1w
vaW5saWJyYXJ5IiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9pbmxpYnJhcnkifSx7InRpdGxlIjoiT3BlbiBMaWJyYX
J5IiwiaWNvbiI6Imh0dHBzOlwvXC9hcmNoaXZlLm9yZ1wvaW1hZ2VzXC93aWRnZXRPTC5wbmciLCJ1cmwiO
iJodHRwczpcL1wvb3BlbmxpYnJhcnkub3JnXC8ifV0sImZlYXR1cmVkTGlua3MiOlt7InRpdGxlIjoiQWxs
IEJvb2tzIiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9ib29rcyJ9LHsidGl0bGUiOiJBbGwgVGV4dHMiLCJ1cmwiOiJ
cL2RldGFpbHNcL3RleHRzIn0seyJ0aXRsZSI6IlRoaXMgSnVzdCBJbiIsInVybCI6Ilwvc2VhcmNoLnBocD
9xdWVyeT1tZWRpYXR5cGU6dGV4dHMmc29ydD0tcHVibGljZGF0ZSJ9LHsidGl0bGUiOiJTbWl0aHNvbmlhb
iBMaWJyYXJpZXMiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL3NtaXRoc29uaWFuIn0seyJ0aXRsZSI6IkZFRExJTksg
KFVTKSIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvZmVkbGluayJ9LHsidGl0bGUiOiJHZW5lYWxvZ3kiLCJ1cmwiOiJ
cL2RldGFpbHNcL2dlbmVhbG9neSJ9LHsidGl0bGUiOiJMaW5jb2xuIENvbGxlY3Rpb24iLCJ1cmwiOiJcL2
RldGFpbHNcL2xpbmNvbG5jb2xsZWN0aW9uIn1dLCJsaW5rcyI6W3sidGl0bGUiOiJBbWVyaWNhbiBMaWJyY
XJpZXMiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2FtZXJpY2FuYSJ9LHsidGl0bGUiOiJDYW5hZGlhbiBMaWJyYXJp
ZXMiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL3Rvcm9udG8ifSx7InRpdGxlIjoiVW5pdmVyc2FsIExpYnJhcnkiLCJ
1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL3VuaXZlcnNhbGxpYnJhcnkifSx7InRpdGxlIjoiUHJvamVjdCBHdXRlbmJlcm
ciLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2d1dGVuYmVyZyJ9LHsidGl0bGUiOiJDaGlsZHJlbidzIExpYnJhcnkiL
CJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2lhY2wifSx7InRpdGxlIjoiQmlvZGl2ZXJzaXR5IEhlcml0YWdlIExpYnJh
cnkiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2Jpb2RpdmVyc2l0eSJ9LHsidGl0bGUiOiJCb29rcyBieSBMYW5ndWF
nZSIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvYm9va3NieWxhbmd1YWdlIn0seyJ0aXRsZSI6IkJvb2tzIGJ5IExhbm
d1YWdlIiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9ib29rc2J5bGFuZ3VhZ2UifSx7InRpdGxlIjoiQWRkaXRpb25hb
CBDb2xsZWN0aW9ucyIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvYWRkaXRpb25hbF9jb2xsZWN0aW9ucyJ9XX0sIndl
YiI6eyJtb2JpbGVBcHBzTGlua3MiOlt7InVybCI6Imh0dHBzOlwvXC9hcHBzLmFwcGxlLmNvbVwvdXNcL2F
wcFwvd2F5YmFjay1tYWNoaW5lXC9pZDEyMDE4ODgzMTMiLCJ0aXRsZSI6IldheWJhY2sgTWFjaGluZSAoaU
9TKSIsImV4dGVybmFsIjp0cnVlfSx7InVybCI6Imh0dHBzOlwvXC9wbGF5Lmdvb2dsZS5jb21cL3N0b3JlX
C9hcHBzXC9kZXRhaWxzP2lkPWNvbS5hcmNoaXZlLndheWJhY2ttYWNoaW5lJmhsPWVuX1VTIiwidGl0bGUi
OiJXYXliYWNrIE1hY2hpbmUgKEFuZHJvaWQpIiwiZXh0ZXJuYWwiOnRydWV9XSwiYnJvd3NlckV4dGVuc2l
vbnNMaW5rcyI6W3sidXJsIjoiaHR0cHM6XC9cL2Nocm9tZS5nb29nbGUuY29tXC93ZWJzdG9yZVwvZGV0YW
lsXC93YXliYWNrLW1hY2hpbmVcL2Zwbm1nZGthYmttbmFkY2pwZWhtbGxsa25kcGttaWFrIiwidGl0bGUiO
iJDaHJvbWUiLCJleHRlcm5hbCI6dHJ1ZX0seyJ1cmwiOiJodHRwczpcL1wvYWRkb25zLm1vemlsbGEub3Jn
XC9lbi1VU1wvZmlyZWZveFwvYWRkb25cL3dheWJhY2stbWFjaGluZV9uZXdcLyIsInRpdGxlIjoiRmlyZWZ
veCIsImV4dGVybmFsIjp0cnVlfSx7InVybCI6Imh0dHBzOlwvXC9hcHBzLmFwcGxlLmNvbVwvdXNcL2FwcF
wvd2F5YmFjay1tYWNoaW5lXC9pZDE0NzI0MzI0MjI/
bXQ9MTIiLCJ0aXRsZSI6IlNhZmFyaSIsImV4dGVybmFsIjp0cnVlfSx7InVybCI6Imh0dHBzOlwvXC9taWN
yb3NvZnRlZGdlLm1pY3Jvc29mdC5jb21cL2FkZG9uc1wvZGV0YWlsXC93YXliYWNrLW1hY2hpbmVcL2tqbW
lja2Vvb2dnaGFpbW1vbWFnYWdobm9nZWxwY3BuP2hsPWVuLVVTIiwidGl0bGUiOiJFZGdlIiwiZXh0ZXJuY
WwiOnRydWV9XSwiYXJjaGl2ZUl0TGlua3MiOlt7InVybCI6Imh0dHBzOlwvXC93d3cuYXJjaGl2ZS1pdC5v
cmdcL2V4cGxvcmUiLCJ0aXRsZSI6IkV4cGxvcmUgdGhlIENvbGxlY3Rpb25zIn0seyJ1cmwiOiJodHRwczp
cL1wvd3d3LmFyY2hpdmUtaXQub3JnXC9ibG9nXC9sZWFybi1tb3JlXC8iLCJ0aXRsZSI6IkxlYXJuIE1vcm
UifSx7InVybCI6Imh0dHBzOlwvXC93d3cuYXJjaGl2ZS1pdC5vcmdcL2NvbnRhY3QtdXMiLCJ0aXRsZSI6I
kJ1aWxkIENvbGxlY3Rpb25zIn1dfSwidmlkZW8iOnsiaGVhZGluZyI6IlZpZGVvIiwiaWNvbkxpbmtzIjpb
eyJpY29uIjoiaHR0cHM6XC9cL2FyY2hpdmUub3JnXC9zZXJ2aWNlc1wvaW1nXC90diIsInRpdGxlIjoiVFY
gTmV3cyIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvdHYifSx7Imljb24iOiJodHRwczpcL1wvYXJjaGl2ZS5vcmdcL3
NlcnZpY2VzXC9pbWdcLzkxMSIsInRpdGxlIjoiVW5kZXJzdGFuZGluZyA5XC8xMSIsInVybCI6IlwvZGV0Y
Wlsc1wvOTExIn1dLCJmZWF0dXJlZExpbmtzIjpbeyJ0aXRsZSI6IkFsbCBWaWRlbyIsInVybCI6IlwvZGV0
YWlsc1wvbW92aWVzIn0seyJ0aXRsZSI6IlRoaXMgSnVzdCBJbiIsInVybCI6Ilwvc2VhcmNoLnBocD9xdWV
yeT1tZWRpYXR5cGU6bW92aWVzJnNvcnQ9LXB1YmxpY2RhdGUifSx7InRpdGxlIjoiUHJlbGluZ2VyIEFyY2
hpdmVzIiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9wcmVsaW5nZXIifSx7InRpdGxlIjoiRGVtb2NyYWN5IE5vdyEiL
CJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2RlbW9jcmFjeV9ub3dfdmlkIn0seyJ0aXRsZSI6Ik9jY3VweSBXYWxsIFN0
cmVldCIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvb2NjdXB5d2FsbHN0cmVldCJ9LHsidGl0bGUiOiJUViBOU0EgQ2x
pcCBMaWJyYXJ5IiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9uc2EifV0sImxpbmtzIjpbeyJ0aXRsZSI6IkFuaW1hdG
lvbiAmIENhcnRvb25zIiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9hbmltYXRpb25hbmRjYXJ0b29ucyJ9LHsidGl0b
GUiOiJBcnRzICYgTXVzaWMiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2FydHNhbmRtdXNpY3ZpZGVvcyJ9LHsidGl0
bGUiOiJDb21wdXRlcnMgJiBUZWNobm9sb2d5IiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9jb21wdXRlcnNhbmR0ZWN
odmlkZW9zIn0seyJ0aXRsZSI6IkN1bHR1cmFsICYgQWNhZGVtaWMgRmlsbXMiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbH
NcL2N1bHR1cmFsYW5kYWNhZGVtaWNm
aWxtcyJ9LHsidGl0bGUiOiJFcGhlbWVyYWwgRmlsbXMiLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL2VwaGVtZXJhIn0
seyJ0aXRsZSI6Ik1vdmllcyIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvbW92aWVzYW5kZmlsbXMifSx7InRpdGxlIj
oiTmV3cyAmIFB1YmxpYyBBZmZhaXJzIiwidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9uZXdzYW5kcHVibGljYWZmYWlyc
yJ9LHsidGl0bGUiOiJTcGlyaXR1YWxpdHkgJiBSZWxpZ2lvbiIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvc3Bpcml0
dWFsaXR5YW5kcmVsaWdpb24ifSx7InRpdGxlIjoiU3BvcnRzIFZpZGVvcyIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1w
vc3BvcnRzIn0seyJ0aXRsZSI6IlRlbGV2aXNpb24iLCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL3RlbGV2aXNpb24ifS
x7InRpdGxlIjoiVmlkZW9nYW1lIFZpZGVvcyIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvZ2FtZXZpZGVvcyJ9LHsid
Gl0bGUiOiJWbG9ncyIsInVybCI6IlwvZGV0YWlsc1wvdmxvZ3MifSx7InRpdGxlIjoiWW91dGggTWVkaWEi
LCJ1cmwiOiJcL2RldGFpbHNcL3lvdXRoX21lZGlhIn1dfSwidXNlciI6W3sidXJsIjoiaHR0cHM6XC9cL2F
yY2hpdmUub3JnXC9jcmVhdGUiLCJ0aXRsZSI6IlVwbG9hZCBmaWxlcyIsImFuYWx5dGljc0V2ZW50IjoiVX
NlclVwbG9hZCJ9LHsidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9AYWJzbWF0aF9ib3RlemF0IiwidGl0bGUiOiJNeSB1c
GxvYWRzIiwiYW5hbHl0aWNzRXZlbnQiOiJVc2VyTGlicmFyeSJ9LHsidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9AYWJz
bWF0aF9ib3RlemF0P3RhYj1sb2FucyIsInRpdGxlIjoiTXkgbG9hbnMiLCJhbmFseXRpY3NFdmVudCI6IlV
zZXJMb2FucyJ9LHsidXJsIjoiXC9kZXRhaWxzXC9mYXYtYWJzbWF0aF9ib3RlemF0IiwidGl0bGUiOiJNeS
BmYXZvcml0ZXMiLCJhbmFseXRpY3NFdmVudCI6IlVzZXJGYXZvcml0ZXMifSx7InVybCI6IlwvZGV0YWlsc
1wvJTQwYWJzbWF0aF9ib3RlemF0XC93ZWItYXJjaGl2ZSIsInRpdGxlIjoiTXkgd2ViIGFyY2hpdmVzIiwi
YW5hbHl0aWNzRXZlbnQiOiJVc2VyV2ViQXJjaGl2ZSJ9LHsidXJsIjoiXC9hY2NvdW50XC9pbmRleC5waHA
/
c2V0dGluZ3M9MSIsInRpdGxlIjoiQWNjb3VudCBzZXR0aW5ncyIsImFuYWx5dGljc0V2ZW50IjoiVXNlclN
ldHRpbmdzIn0seyJ1cmwiOiJodHRwczpcL1wvaGVscC5hcmNoaXZlLm9yZyIsInRpdGxlIjoiR2V0IGhlbH
AiLCJhbmFseXRpY3NFdmVudCI6IlVzZXJIZWxwIn0seyJ1cmwiOiJcL2FjY291bnRcL2xvZ291dCIsInRpd
GxlIjoiTG9nIG91dCIsImFuYWx5dGljc0V2ZW50IjoiVXNlckxvZ091dCJ9XX0=">
<noscript class='static-content'> <style
scope="icon-hamburger-1">.icon-hamburger-1 svg.icon-hamburger {
display: block;
}
.icon-hamburger-1 .fill-color.icon-hamburger {
fill: #fff;
}</style><style scope="login-
button-1">.login-button-1 .dropdown-toggle.login-button {
display: block;
height: 4rem;
font-size: 1.6rem;
text-transform: uppercase;
text-decoration: none;
color: #ccc;
cursor: pointer;
}
.login-button-1 .dropdown-toggle.login-button .fill-color.login-button {

fill: #999;
}
.login-button-1 .dropdown-toggle.login-button:active .fill-color.login-

button,.login-button-1 .dropdown-toggle.login-button:focus .fill-color.login-
button,.login-button-1 .dropdown-toggle.login-button:hover .fill-color.login-button
{
fill: #fff;
}
.login-button-1 .active.login-button {
border-radius: 1rem 1rem 0 0;
background: #333;
}
.login-button-1 .active.login-button .fill-color.login-button {

fill: #fff;
}
.login-button-1 span.login-button {
display: none;
font-size: 1.4rem;
color: #999;
}
.login-button-1 span.login-button a.login-button {

color: inherit;
}
.login-button-1 a.login-button:hover,.login-button-1 a.login-

button:active,.login-button-1 a.login-button:focus {
color: #fff;
}
@media (min-width: 890px) {

.login-button-1 .logged-out-toolbar.login-button {
transform: translateY(-.5rem);
}
.login-button-1 .active.login-button {
background: transparent;
}
.login-button-1 .dropdown-toggle.login-button {
display: inline-block;
vertical-align: middle;
}
.login-button-1 span.login-button {
display: inline;
}
}</style><style scope="nav-search-

1">.nav-search-1 input.nav-search:focus {
outline: none;
}
.nav-search-1 button.nav-search {
background: none;
color: inherit;
border: none;
font: inherit;
cursor: pointer;
}
.nav-search-1 button.nav-search:focus {
outline: none;
}
.nav-search-1 .search.nav-search {
padding-top: 0;
margin-right: .5rem;
}
.nav-search-1 .search.nav-search svg.nav-search {

position: relative;
top: -5px;
right: -3px;
fill:;
}
.nav-search-1 .search-activated.nav-search {
display: -webkit-box;
display: -ms-flexbox;
display: flex;
position: absolute;
top: 0;
right: 5rem;
bottom: 0;
left: 5rem;
z-index: 3;
padding: 0.5rem 0.2rem;
background: #333;
}
.nav-search-1 .search-inactive.nav-search {
display: none;
}
.nav-search-1 .search-activated.nav-search .highlight.nav-search,.nav-search-

1 .search-activated.nav-search .search.nav-search {
background: #fff;
border-radius: 0.5rem;
}
.nav-search-1 .search-activated.nav-search .highlight.nav-search {

display: flex;
width: 100%;
margin: 0 .5rem;
}
.nav-search-1 .search-activated.nav-search .search.nav-search {

height: 100%;
padding: 0;
margin-right: 0;
-ms-flex-item-align: center;
-ms-grid-row-align: center;
align-self: center;
}
.nav-search-1 .search-activated.nav-search .search-field.nav-search {

width: 100%;
height: 100%;
box-sizing: border-box;
padding-left: 1rem;
border-radius: 0.5rem;
border: none;
font-size: 1.6rem;
text-align: center;
}
.nav-search-1 .search-activated.nav-search .search-field.nav-search:focus {
outline: none;
}
@keyframes fade-in-nav-search-1 {
0% {
opacity: 0;
}
100% {
opacity: 1;
}
.nav-search-1 .fade-in.nav-search {
animation: fade-in-nav-search-1 .2s forwards;
}

.nav-search-1 .search.nav-search svg.nav-search {
display: inline;
width: 28px;
height: 28px;
vertical-align: -14px;
}
.nav-search-1 .search.nav-search path.nav-search {

fill: #333;
}
.nav-search-1 .search-inactive.nav-search,.nav-search-1 .search-

activated.nav-search {
display: block;
position: static;
padding: 1.2rem .2rem;
}
.nav-search-1 .search-activated.nav-search .highlight.nav-search {

width: 13rem;
height: 2.8rem;
-webkit-box-orient: horizontal;
-webkit-box-direction: reverse;
-ms-flex-direction: row-reverse;
flex-direction: row-reverse;
}
.nav-search-1 .search-activated.nav-search .search-field.nav-search {

width: calc(100% - 28px);
height: 100%;
padding-left: 0;
font-size: 1.4rem;
text-align: left;
}
.nav-search-1 .search-activated.nav-search .search.nav-search svg.nav-search

{
width: 28px;
height: 28px;
}
}</style><style scope="media-

button-1">.media-button-1 a.media-button {
}
.media-button-1 .menu-item.media-button {
display: inline-flex;
width: 100%;
padding: 0;
font-size: 1.6rem;
text-align: left;
-webkit-box-align: center;
-ms-flex-align: center;
align-items: center;
}
.media-button-1 .menu-item.media-button:focus {
outline: none;
}
.media-button-1 .label.media-button {
padding: 0;
font-weight: 400;
color: #fff;
text-align: left;
}
.media-button-1 .menu-item.media-button > .icon.media-button {

display: inline-flex;
width: 42px;
height: 42px;
-webkit-box-pack: center;
-ms-flex-pack: center;
justify-content: center;
}
.media-button-1 .menu-item.selected.media-button .icon.media-button {

background-color: #333;
border-radius: 1rem 0 0 1rem;
}
.media-button-1 .icon.media-button .fill-color.media-button {

fill: #999;
}
.media-button-1 .icon.active.media-button .fill-color.media-button {

fill: #fff;
}
.media-button-1 .donate.media-button .fill-color.media-button {
fill: #f00;
}

.media-button-1 .menu-item.media-button {
width: auto;
height: 5rem;
color: #999;
}
.media-button-1 .menu-item.media-button:hover,.media-button-1 .menu-

item.media-button:active,.media-button-1 .menu-item.media-button:focus {
color: #fff;
}
.media-button-1 .menu-item.media-button:hover .fill-color.media-

button,.media-button-1 .menu-item.media-button:active .fill-color.media-
button,.media-button-1 .menu-item.media-button:focus .fill-color.media-button {
fill: #fff;
}
.media-button-1 .label.media-button {
display: none;
}
.media-button-1 .label.media-button,.media-button-1 .web.media-button:after {

padding-right: 1rem;
font-size: 1.3rem;
color: inherit;
}
.media-button-1 .web.media-button:after {
display: none;
content: "web";
}
.media-button-1 .donate.media-button,.media-button-1 .more.media-button {

display: none;
}
.media-button-1 .menu-item.selected.media-button {
background: #474747;
}
.media-button-1 .menu-item.selected.media-button .label.media-button,.media-

button-1 .menu-item.selected.web.media-button:after {
color: #fff;
}
.media-button-1 .menu-item.selected.media-button .icon.media-button {

}
.media-button-1 .web.selected.media-button .fill-color.media-button {

fill: #ffcd27;
}
.media-button-1 .texts.selected.media-button .fill-color.media-button {
fill: #faab3c;
}
.media-button-1 .video.selected.media-button .fill-color.media-button {

fill: #f1644b;
}
.media-button-1 .audio.selected.media-button .fill-color.media-button {

fill: #00adef;
}
.media-button-1 .software.selected.media-button .fill-color.media-button {

fill: #9ecc4f;
}
.media-button-1 .images.selected.media-button .fill-color.media-button {

fill: #aa99c9;
}

.media-button-1 .label.media-button,.media-button-1 .web.media-button:after {
display: inline;
}
.media-button-1 .web.media-button .label.media-button {

display: none;
}
}</style><style scope="media-menu-

1">.media-menu-1 {
outline: none;
}
.media-menu-1 .media-menu.media-menu {
position: absolute;
z-index: -1;
top: -100vh;
width: 100%;
margin: 0;
overflow: hidden;
}
.media-menu-1 .media-menu.tx-slide.media-menu {
transition-property: top;
transition-duration: 0.2s;
transition-timing-function: ease;
}
.media-menu-1 .media-menu.tx-slide.open.media-menu {
top: 100%;
}
.media-menu-1 .media-menu.tx-slide.closed.media-menu {
top: -100vh;
}
.media-menu-1 .media-menu.tx-slide.closed.media-menu {
}
.media-menu-1 .menu-group.media-menu {
position: relative;
line-height: normal;
}

.media-menu-1 .media-menu.media-menu {
position: static;
width: auto;
height: 5rem;
}
.media-menu-1 .media-menu.tx-slide.media-menu {
transition-property: none;
}
.media-menu-1 .media-menu.tx-slide.open.media-menu,.media-menu-1 .media-

menu.tx-slide.closed.media-menu {
top: 0;
}
.media-menu-1 .menu-group.media-menu {
font-size: 0;
}
}</style><style scope="primary-nav-

1">.primary-nav-1 button.primary-nav:focus,.primary-nav-1 a.primary-
nav:focus,.primary-nav-1 input.primary-nav:focus {
outline: none;
}
.primary-nav-1 nav.primary-nav {
position: relative;
display: -ms-grid;
display: grid;
height: 4rem;
grid-template-areas: "hamburger empty search user";
-ms-grid-columns: 4rem minmax(1rem, 100%) 4.3rem 5rem;
grid-template-columns: 4rem auto 4.3rem 5rem;
-ms-grid-rows: 100%;
grid-template-rows: 100%;
background: #222;
border-bottom: 1px solid #333;
}
.primary-nav-1 button.primary-nav {
background: none;
color: inherit;
border: none;
font: inherit;
cursor: pointer;
}
.primary-nav-1 .link-home.primary-nav {
position: absolute;
top: 50%;
left: 50%;
z-index: 2;
-webkit-transform: translate(-50%, -50%);
-ms-transform: translate(-50%, -50%);
transform: translate(-50%, -50%);
}
.primary-nav-1 media-menu.primary-nav {
grid-column-start: hamburger-start;
grid-column-end: user-end;
}
.primary-nav-1 .ia-logo.primary-nav {
display: block;
}
.primary-nav-1 .ia-wordmark.primary-nav {
display: none;
}
.primary-nav-1 .hamburger.primary-nav {
-ms-grid-row: 1;
-ms-grid-column: 1;
grid-area: hamburger;
padding: 0;
}
.primary-nav-1 .search-trigger.primary-nav {
-ms-grid-row: 1;
-ms-grid-column: 3;
grid-area: search;
position: relative;
padding: 0;
z-index: 1;
width: 100%;
text-align: right;
}
.primary-nav-1 .search-trigger.primary-nav .fill-color.primary-nav {

fill: #999;
}
.primary-nav-1 .search-activated.primary-nav {
position: relative;
z-index: 3;
}
.primary-nav-1 .upload.primary-nav {
display: none;
}
.primary-nav-1 .upload.primary-nav span.primary-nav {
display: none;
}
.primary-nav-1 .user-info.primary-nav {
-ms-grid-row: 1;
-ms-grid-column: 4;
grid-area: user;
-ms-grid-row-align: stretch;
align-self: stretch;
-ms-grid-column-align: end;
justify-self: end;
}
.primary-nav-1 .username.primary-nav {
display: none;
font-size: 1.3rem;
}
.primary-nav-1 .user-menu.primary-nav {
height: 100%;
padding: .5rem 1rem;
color: #999;
}
.primary-nav-1 .user-menu.primary-nav:hover {
color: #fff;
}
.primary-nav-1 .user-menu.active.primary-nav {
background: #333;
}
.primary-nav-1 .user-menu.primary-nav img.primary-nav {

display: block;
width: 30px;
height: 30px;
}

.primary-nav-1 {
;
}
.primary-nav-1 nav.primary-nav {
display: block;
z-index: 2;
height: 5rem;
padding-right: 1.5rem;
}
.primary-nav-1 .link-home.primary-nav {
position: static;
float: left;
margin-top: 1rem;
padding: 0 10px 0 13px;
-webkit-transform: translate(0, 0);
-ms-transform: translate(0, 0);
transform: translate(0, 0);
}
.primary-nav-1 .ia-logo.primary-nav,.primary-nav-1 .ia-wordmark.primary-nav {

}
.primary-nav-1 .ia-wordmark.primary-nav {
margin-left: 1rem;
}
.primary-nav-1 .hamburger.primary-nav,.primary-nav-1 .search-trigger.primary-

nav {
display: none;
}
.primary-nav-1 .user-info.primary-nav {
float: right;
padding-top: 1rem;
}
.primary-nav-1 .user-menu.primary-nav {
padding-top: 0;
}
.primary-nav-1 .user-menu.active.primary-nav {
}
.primary-nav-1 .user-menu.primary-nav img.primary-nav {

}
.primary-nav-1 .upload.primary-nav {
display: block;
float: right;
margin-top: 1rem;
font-size: 1.4rem;
color: #999;
}
.primary-nav-1 .upload.primary-nav:active,.primary-nav-1 .upload.primary-

nav:focus,.primary-nav-1 .upload.primary-nav:hover {
color: #fff;
}
.primary-nav-1 .upload.primary-nav svg.primary-nav {

width: 32px;
height: 32px;
fill: #999;
}
.primary-nav-1 .upload.primary-nav:hover svg.primary-nav,.primary-nav-
1 .upload.primary-nav:focus svg.primary-nav,.primary-nav-1 .upload.primary-
nav:active svg.primary-nav {
fill: #fff;
}
.primary-nav-1 nav-search.primary-nav {
float: right;
margin-left: 1rem;
}
.primary-nav-1 login-button.primary-nav {
display: block;
margin-right: 1rem;
}

.primary-nav-1 .username.primary-nav {
}
.primary-nav-1 .upload.primary-nav span.primary-nav {

display: inline;
}
}</style><style scope="search-menu-1">.search-menu-1 {
;
}
.search-menu-1 button.search-menu:focus,.search-menu-1 input.search-

menu:focus {
outline-color: #428bca;
outline-width: 0.16rem;
outline-style: auto;
}
.search-menu-1 .search-menu.search-menu {
position: absolute;
top: -800px;
right: 0;
left: 0;
z-index: 1;
padding: 0 4.5rem;
font-size: 1.6rem;
}
.search-menu-1 .tx-slide.search-menu {
overflow: hidden;
}
.search-menu-1 .initial.search-menu,.search-menu-1 .closed.search-menu {

top: -800px;
}
.search-menu-1 .closed.search-menu {
}
.search-menu-1 .open.search-menu {
top: 4rem;
}
.search-menu-1 label.search-menu,.search-menu-1 a.search-menu {

padding: 1rem;
display: block;
}
.search-menu-1 .advanced-search.search-menu {
color: #428bca;
}

.search-menu-1 .search-menu.search-menu {
overflow: visible;
top: -400px;
right: 2rem;
left: auto;
z-index: 5;
padding: 1rem 2rem;
transition: opacity .2s ease-in-out;
font-size: 1.4rem;
color: #333;
border-radius: 2px;
background: #fff;
box-shadow: 0 1px 2px 1px rgba(0, 0, 0, .15);
}
.search-menu-1 .search-menu.search-menu:after {
position: absolute;
right: 7px;
top: -7px;
width: 12px;
height: 7px;
color: #fff;
content: "";
border-bottom: 7px solid currentColor;
border-left: 6px solid transparent;
border-right: 6px solid transparent;
}
.search-menu-1 .initial.search-menu,.search-menu-1 .closed.search-menu {

opacity: 0;
transition-duration: .2s;
}
.search-menu-1 .open.search-menu {
top: 5.1rem;
opacity: 1;
}
.search-menu-1 label.search-menu {
padding: 0;
}
.search-menu-1 label.search-menu + label.search-menu {

padding-top: 7px;
}
.search-menu-1 a.search-menu {
padding: 1rem 0 0 0;
}
}</style><style scope="media-
subnav-1">.media-subnav-1 a.media-subnav {
color: #fff;
}
.media-subnav-1 img.media-subnav {
display: block;
width: 90px;
height: 90px;
margin: 0 auto 1rem auto;
border-radius: 45px;
}
.media-subnav-1 h3.media-subnav {
margin-top: 0;
font-size: 1.8rem;
}
font-size: 1.6rem;
}
.media-subnav-1 ul.media-subnav {
padding: 0;
margin: 0;
list-style: none;
}
.media-subnav-1 li.media-subnav + li.media-subnav {

padding-top: 1.5rem;
}
.media-subnav-1 .icon-links.media-subnav {
display: flex;
-webkit-box-pack: space-evenly;
-ms-flex-pack: space-evenly;
justify-content: space-evenly;
text-align: center;
}
.media-subnav-1 .icon-links.media-subnav a.media-subnav {

width: 120px;
margin-bottom: 1.5rem;
overflow: hidden;
white-space: nowrap;
text-align: center;
text-overflow: ellipsis;
}
.media-subnav-1 .icon-links.media-subnav a.media-subnav + a.media-subnav {

margin-left: 2rem;
}
.media-subnav-1 .featured.media-subnav h4.media-subnav {

display: none;
}

.media-subnav-1 {
display: -ms-grid;
display: grid;
-ms-grid-columns: 40% 20% 40%;
grid-template-columns: 40% 20% 40%;
}
.media-subnav-1 .wayback-search.media-subnav {
-ms-grid-column: 1;
-ms-grid-column-span: 3;
grid-column: 1 / 4;
}
display: none;
}
margin: 0 0 1rem 0;
font-weight: 100;
}
.media-subnav-1 ul.media-subnav {
font-size: 1.3rem;
}
.media-subnav-1 li.media-subnav {
padding-bottom: .5rem;
}
.media-subnav-1 li.media-subnav + li.media-subnav {

padding-top: 0;
}
.media-subnav-1 li.media-subnav a.media-subnav {

display: block;
overflow: hidden;
white-space: nowrap;
}
.media-subnav-1 .icon-links.media-subnav {
-ms-grid-column: 1;
}
.media-subnav-1 .icon-links.media-subnav a.media-subnav {

padding-top: 3.5rem;
max-width: 160px;
}
.media-subnav-1 .links.media-subnav {
padding: 0 1.5rem;
}
.media-subnav-1 .featured.media-subnav {
-ms-grid-column: 2;
}
.media-subnav-1 .featured.media-subnav h4.media-subnav {

display: block;
}
.media-subnav-1 .top.media-subnav {
-ms-grid-column: 3;
}
.media-subnav-1 .top.media-subnav ul.media-subnav {

display: -ms-grid;
display: grid;
-ms-grid-columns: 50% 3rem 50%;
grid-template-columns: 50% 50%;
-ms-grid-rows: (auto)[7];
grid-template-rows: repeat(7, auto);
grid-column-gap: 3rem;
grid-auto-flow: column;
}
.media-subnav-1 .top.media-subnav ul.media-subnav > *.media-subnav:nth-

child(1) {
-ms-grid-row: 1;
-ms-grid-column: 1;
}

child(2) {
-ms-grid-row: 2;
-ms-grid-column: 1;
}

child(3) {
-ms-grid-row: 3;
-ms-grid-column: 1;
}

child(4) {
-ms-grid-row: 4;
-ms-grid-column: 1;
}
child(5) {
-ms-grid-row: 5;
-ms-grid-column: 1;
}

child(6) {
-ms-grid-row: 6;
-ms-grid-column: 1;
}

child(7) {
-ms-grid-row: 7;
-ms-grid-column: 1;
}

child(8) {
-ms-grid-row: 1;
-ms-grid-column: 3;
}

child(9) {
-ms-grid-row: 2;
-ms-grid-column: 3;
}

child(10) {
-ms-grid-row: 3;
-ms-grid-column: 3;
}

child(11) {
-ms-grid-row: 4;
-ms-grid-column: 3;
}

child(12) {
-ms-grid-row: 5;
-ms-grid-column: 3;
}

child(13) {
-ms-grid-row: 6;
-ms-grid-column: 3;
}

child(14) {
-ms-grid-row: 7;
-ms-grid-column: 3;
}
}</style><style scope="media-
slider-1">.media-slider-1 .overflow-clip.media-slider {
display: none;
position: absolute;
top: 4rem;
right: 0;
left: 4rem;
height: 368px;
overflow-x: hidden;
}
.media-slider-1 .information-menu.media-slider {
position: absolute;
top: 0;
right: 0;
left: 0;
padding: 0;
height: 368px;
overflow-x: hidden;
font-size: 1.4rem;
background: #333;
}
.media-slider-1 .open.media-slider {
display: block;
}
.media-slider-1 .info-box.media-slider {
padding: 1rem;
}

.media-slider-1 .overflow-clip.media-slider {
display: block;
top: 0;
left: 0;
height: auto;
overflow-x: visible;
transform: translate(0, -100%);
transition: transform .2s ease;
}
.media-slider-1 .information-menu.media-slider {
left: 0;
z-index: 1;
height: auto;
min-height: 21rem;
background: #474747;
transform: translate(0, -100%);
transition: transform .2s ease;
}
.media-slider-1 .overflow-clip.open.media-slider {
transform: translate(0, 8rem);
}
.media-slider-1 .information-menu.open.media-slider {
transform: translate(0, 0);
}
.media-slider-1 .info-box.media-slider {
max-width: 1000px;
padding: 1.5rem 0;
margin: 0 auto;
}
}</style><style scope="desktop-

subnav-1">.desktop-subnav-1 ul.desktop-subnav {
position: relative;
z-index: 3;
padding: .8rem 0;
margin: 0;
font-size: 1.2rem;
text-align: center;
background: #333;
}
.desktop-subnav-1 li.desktop-subnav {
padding: 0 15px;
}
.desktop-subnav-1 a.desktop-subnav {
color: #aaa;
}
.desktop-subnav-1 a.desktop-subnav:hover,.desktop-subnav-1 a.desktop-

subnav:active,.desktop-subnav-1 a.desktop-subnav:focus {
color: #fff;
}
.desktop-subnav-1 .donate.desktop-subnav svg.desktop-subnav {

width: 16px;
height: 16px;
vertical-align: -4px;
fill: #f00;
}</style><style
scope="signed-out-dropdown-1">.signed-out-dropdown-1 {
;
}
.signed-out-dropdown-1 nav.signed-out-dropdown {
position: absolute;
top: -1500px;
right: 0;
z-index: 1;
overflow: hidden;
font-size: 1.6rem;
}
.signed-out-dropdown-1 .initial.signed-out-dropdown,.signed-out-dropdown-
1 .closed.signed-out-dropdown {
top: -1500px;
}
.signed-out-dropdown-1 .closed.signed-out-dropdown {
}
.signed-out-dropdown-1 .open.signed-out-dropdown {
top: 4rem;
max-width: 100vw;
overflow: auto;
}
.signed-out-dropdown-1 h3.signed-out-dropdown {
padding: 0.6rem 2rem;
margin: 0;
font-size: inherit;
overflow: hidden;
}
.signed-out-dropdown-1 ul.signed-out-dropdown {
padding: 0.4rem 0 0.7rem 0;
margin: 0;
list-style: none;
max-height: calc(100vh - 7.2rem + 1px);

overflow: auto;
}
.signed-out-dropdown-1 .divider.signed-out-dropdown {
margin: .5rem 0;
border-bottom: 1px solid #666;
}
.signed-out-dropdown-1 a.signed-out-dropdown,.signed-out-dropdown-1 .info-

item.signed-out-dropdown {
display: block;
color: #fff;
padding: 1rem 2rem;
}
.signed-out-dropdown-1 .info-item.signed-out-dropdown {
font-size: .8em;
color: #999;
}

.signed-out-dropdown-1 nav.signed-out-dropdown {
overflow: visible;
top: calc(100% + 7px);
left: auto;
z-index: 5;
transition: opacity .2s ease-in-out;
font-size: 1.4rem;
border-radius: 2px;
background: #fff;
box-shadow: 0 1px 2px 1px rgba(0, 0, 0, .15);
}
.signed-out-dropdown-1 nav.signed-out-dropdown:after {
position: absolute;
right: 7px;
top: -7px;
width: 12px;
height: 7px;
color: #fff;
content: "";
border-bottom: 7px solid currentColor;
border-left: 6px solid transparent;
border-right: 6px solid transparent;
}
.signed-out-dropdown-1 h3.signed-out-dropdown {
display: none;
}
.signed-out-dropdown-1 ul.signed-out-dropdown {
max-height: calc(100vh - 8.5rem + 1px);
}
.signed-out-dropdown-1 .divider.signed-out-dropdown {
border-bottom-color: #666;
}
.signed-out-dropdown-1 a.signed-out-dropdown {
color: #333;
transition: background .1s ease-out, color .1s ease-out;
}
.signed-out-dropdown-1 .info-item.signed-out-dropdown {
font-size: .8em;
}
.signed-out-dropdown-1 a.signed-out-dropdown:hover,.signed-out-dropdown-1
a.signed-out-dropdown:active,.signed-out-dropdown-1 a.signed-out-dropdown:focus {
color: #fff;
background: #428bca;
}
1 .closed.signed-out-dropdown {
opacity: 0;
transition-duration: .2s;
}
.signed-out-dropdown-1 .open.signed-out-dropdown {
top: 5.1rem;
opacity: 1;
overflow: visible;
}
}

1 .closed.signed-out-dropdown,.signed-out-dropdown-1 .open.signed-out-dropdown {
right: 33.7rem;
}
.signed-out-dropdown-1 .search-hidden.initial.signed-out-dropdown,.signed-
out-dropdown-1 .search-hidden.closed.signed-out-dropdown,.signed-out-dropdown-
1 .search-hidden.open.signed-out-dropdown {
right: 18.3rem;
}

1 .closed.signed-out-dropdown,.signed-out-dropdown-1 .open.signed-out-dropdown {
right: 39.7rem;
}
.signed-out-dropdown-1 .search-hidden.initial.signed-out-dropdown,.signed-
out-dropdown-1 .search-hidden.closed.signed-out-dropdown,.signed-out-dropdown-
1 .search-hidden.open.signed-out-dropdown {
right: 23.5rem;
}
}</style><style scope="ia-topnav-

1">.ia-topnav-1 {
;
color: #fff;
font-size: 2rem;
font-family: 'Helvetica Neue', Helvetica, Arial, sans-serif;
}
.ia-topnav-1 #close-layer.ia-topnav {
display: none;
position: fixed;
top: 0;
right: 0;
bottom: 0;
left: 0;
z-index: 0;
}
.ia-topnav-1 #close-layer.visible.ia-topnav {
display: block;
}
.ia-topnav-1 .topnav.ia-topnav {
position: relative;
z-index: 3;
}
@media (max-width: 889px) {

.ia-topnav-1 desktop-subnav.ia-topnav {
display: none;
}
}</style><style>body {transition: opacity ease-in 0.2s; }

body[unresolved] {opacity: 0; display: block; overflow: hidden; position:
relative; }
</style>
<div class="topnav style-scope ia-topnav">
<primary-nav class="style-scope ia-topnav x-scope primary-nav-1">
<nav class="style-scope primary-nav">
<a class="link-home style-scope primary-nav" href="https://archive.org"
data-event-click-tracking="BetaTopNav|NavHome">
<svg class="ia-logo style-scope primary-nav" width="27" height="30" viewBox="0 0
27 30" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" aria-labelledby="logoTitleID logoDescID">
<title id="logoTitleID" class="style-scope primary-nav">Internet Archive
logo</title>
<desc id="logoDescID" class="style-scope primary-nav">A line drawing of the
Internet Archive headquarters building façade.</desc>
<g stroke="none" stroke-width="1" fill="none" fill-rule="evenodd" class="style-
scope primary-nav">
<mask id="mask-2" fill="white" class="style-scope primary-nav">
<path d="M26.6666667,28.6046512 L26.6666667,30 L0,30
L0.000283687943,28.6046512 L26.6666667,28.6046512 Z M25.6140351,26.5116279
L25.6140351,28.255814 L1.05263158,28.255814 L1.05263158,26.5116279
L25.6140351,26.5116279 Z M3.62469203,7.6744186 L3.91746909,7.82153285
L4.0639977,10.1739544 L4.21052632,13.9963932 L4.21052632,17.6725617
L4.0639977,22.255044 L4.03962296,25.3421929 L3.62469203,25.4651163
L2.16024641,25.4651163 L1.72094074,25.3421929 L1.55031755,22.255044
L1.40350877,17.6970339 L1.40350877,14.0211467 L1.55031755,10.1739544
L1.68423854,7.80887484 L1.98962322,7.6744186 L3.62469203,7.6744186 Z
M24.6774869,7.6744186 L24.9706026,7.82153285 L25.1168803,10.1739544
L25.2631579,13.9963932 L25.2631579,17.6725617 L25.1168803,22.255044
L25.0927809,25.3421929 L24.6774869,25.4651163 L23.2130291,25.4651163
L22.7736357,25.3421929 L22.602418,22.255044 L22.4561404,17.6970339
L22.4561404,14.0211467 L22.602418,10.1739544 L22.7369262,7.80887484
L23.0420916,7.6744186 L24.6774869,7.6744186 Z M9.94042303,7.6744186
L10.2332293,7.82153285 L10.3797725,10.1739544 L10.5263158,13.9963932
L10.5263158,17.6725617 L10.3797725,22.255044 L10.3556756,25.3421929
L9.94042303,25.4651163 L8.47583122,25.4651163 L8.0362015,25.3421929
L7.86556129,22.255044 L7.71929825,17.6970339 L7.71929825,14.0211467
L7.86556129,10.1739544 L8.00005604,7.80887484 L8.30491081,7.6744186
L9.94042303,7.6744186 Z M18.0105985,7.6744186 L18.3034047,7.82153285
L18.449948,10.1739544 L18.5964912,13.9963932 L18.5964912,17.6725617
L18.449948,22.255044 L18.425851,25.3421929 L18.0105985,25.4651163
L16.5460067,25.4651163 L16.1066571,25.3421929 L15.9357367,22.255044
L15.7894737,17.6970339 L15.7894737,14.0211467 L15.9357367,10.1739544
L16.0702315,7.80887484 L16.3753664,7.6744186 L18.0105985,7.6744186 Z
M25.6140351,4.53488372 L25.6140351,6.97674419 L1.05263158,6.97674419
L1.05263158,4.53488372 L25.6140351,4.53488372 Z M13.0806755,0
L25.9649123,2.93331338 L25.4484139,3.8372093 L0.771925248,3.8372093 L0,3.1041615
L13.0806755,0 Z" id="path-1" class="style-scope primary-nav"></path>
</mask>
<use fill="#FFFFFF" xlink:href="#path-1" class="style-scope
primary-nav"></use>
<g mask="url(#mask-2)" fill="#FFFFFF" class="style-scope primary-nav">
<path d="M0,0 L26.6666667,0 L26.6666667,30 L0,30 L0,0 Z" id="swatch"
class="style-scope primary-nav"></path>
</g>
</g>
</svg>

<svg class="ia-wordmark style-scope primary-nav" height="14" viewBox="0 0 183 14"
width="183" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg"><g fill="#fff" fill-rule="evenodd"
class="style-scope primary-nav"><g transform="translate(107.24177)" class="style-
scope primary-nav"><path d="m3.46567087
2.73592273c.09358964-.31350476.26547063-.95793121.26547063-1.08718317
0-.73655285-.57818604-.75488647-
1.20271694-.86488814v-.40471447h2.93682509l3.81107838 12.38893815h-1.62387035l-
1.17212033-3.82897484h-3.98340931l-1.17167038 3.82897484h-.96784292zm-.7032722
5.33783106h3.4520181l-1.78045302-5.37541496z" class="style-scope
primary-nav"></path><path d="m13.7607138 2.88304997c0-1.82281935-.0319465-
1.82281935-1.4843858-2.09919855v-.40471447h3.8425749c1.1721204 0 4.4050127 0
4.4050127 3.2954667 0 2.09828187-1.1554722 2.79816749-2.3896856 3.03696279l2.874282
6.05650866h-1.7957513l-2.7649442-5.72512863h-.9687428v5.72512863h-
1.7183599zm1.7183599 3.29500836h.8909015c1.0146377 0 2.4364804-.33092169 2.4364804-
2.39299467 0-1.98873853-.9687428-2.54103858-2.2812476-2.54103858-1.0461343 0-
1.0461343.33138003-1.0461343 1.6573585z" class="style-scope
primary-nav"></path><path d="m31.6158204 12.2524422c-.5304913.2768376-
1.3903462.6998857-2.9989182.6998857-3.389925 0-4.6083902-2.4113283-4.6083902-
6.55334954 0-3.35000921.8742533-6.07530059 4.3582178-6.07530059 1.3903462 0
2.4058839.27592086 3.1240044.55230005l.0940396
3.07500503h-.4530999c-.062543-.9395976-.921948-2.743625-2.6088113-2.743625-2.296096
0-2.6713545 2.88983555-2.6713545 5.19162051 0 2.90816916.8598549 5.52254214
3.0304147 5.52254214 1.4843858 0 2.2497511-.5523 2.7338976-.9386809z" class="style-
scope primary-nav"></path><path d="m36.1784975 2.80971552c0-1.45568877-.0935896-
1.62114962-1.5626771-
1.80448573v-.40563116l3.2805871-.42258975v5.70633665h4.2484299v-
5.50420858h1.7183599v12.38893815h-1.7183599v-6.01984144h-4.2484299v6.01984144h-
1.71791z" class="style-scope primary-nav"></path><path d="m46.8631973
12.3083598c1.1086774 0 1.3273532-.2759209 1.3273532-1.711901v-7.91645358c0-
1.43598014-.2186758-1.71144266-1.3273532-
1.71144266v-.46109033h4.3735162v.46109033c-1.093829 0-1.3273532.27546252-1.3273532
1.71144266v7.91645358c0 1.4359801.2335242 1.711901 1.3273532 1.711901v.4597153h-
4.3735162z" class="style-scope primary-nav"></path><path d="m56.1269544
2.73592273c-.4998947-1.67569211-.6407291-1.67569211-1.8902409-
1.95207131v-.40471447h3.0304147l3.0614614 10.08806985h.0310465l2.9840699-
10.08806985h1.0146377l-3.8106284 12.38893815h-1.3588497z" class="style-scope
1.82281935-1.4839359-2.09919855v-.40471447h7.4826722l.0467949
2.7243747h-.4378016c0-1.47264736-.6555775-1.85948657-1.6868634-1.85948657h-
1.2184652c-.7806636
0-.9835912.07333445-.9835912.95747287v3.66351396h1.8902409c1.0767309 0
1.1865187-.80942895 1.2805583-
1.41672984h.4369017v3.86518369h-.4369017c0-.9941401-.3437619-1.58356571-1.2805583-
1.58356571h-1.8902409v4.10535405c0 1.0308073.2029276 1.0679328.9835912
1.0679328h1.7345581c.8895516 0 1.311155-.3685056 1.4051946-
1.8040274h.4378015l-.0476947 2.6689156h-6.2322605z" class="style-scope primary-
nav"></path></g><g transform="translate(.24177 .277385)" class="style-scope
primary-nav"><path d="m1.57302598 10.3699491v-8.03470531c0-1.45706379-.25962128-
1.73802639-1.57302598-1.73802639v-.46659042h5.18252665v.46659042c-1.29540668 0-
1.57302597.2809626-1.57302597 1.73802639v8.03470531c0 1.4575222.27761929 1.7366514
1.57302597 1.7366514v.4675071h-5.18252665v-.4675071c1.3134047 0 1.57302598-.2791292
1.57302598-1.7366514z" class="style-scope primary-nav"></path><path d="m10.0331719
2.39116131c0-1.73756805-.25872136-1.66240024-1.85064525-
1.98003007v-.41113124h3.90556795l5.830455 10.1641543h.0368959v-
10.1641543h1.1662709v12.5741076h-1.7773033l-6.1076243-
10.63028642h-.0373459v10.63028642h-1.166271z" class="style-scope
primary-nav"></path><path d="m25.9161467.87818h-1.2774087c-1.4618883 0-
1.8875412.46704876-1.9991288 1.83198615h-.5178928l.0737919-
2.71016615h9.4768516l.0742417 2.76562533h-.5183426c0-1.43873018-.5925845-
1.88744533-2.0175768-1.88744533h-1.2580608v11.6959276h-2.0364747z" class="style-
scope primary-nav"></path><path d="m36.505907 2.54103859c0-1.84986143-.0562438-
1.84986143-1.7593054-2.12990735v-.41113124h8.8658192l.0557938
2.76562533h-.5183426c0-1.49510604-.777064-1.88744533-1.9982289-1.88744533h-
1.4443403c-.9255476 0-1.1662709.07516781-
1.1662709.97213976v3.71805646h2.2398522c1.2769587 0 1.4060944-.82272082 1.5176821-
1.43964686h.5187926v3.92430959h-.5187926c0-1.00880698-.406755-1.60648273-1.5176821-
1.60648273h-2.2398522v4.16631328c0 1.0463909.2407233 1.0830581 1.1662709
1.0830581h2.0544728c1.0555832 0 1.554578-.3735473 1.6652657-
nav"></path><path d="m48.7037894 2.54103859c0-1.84986143-.0368959-1.84986143-
1.7575055-2.12990735v-.41113124h4.5525963c1.3885464 0 5.2194226 0 5.2194226
3.34450912 0 2.13036568-1.3687486 2.8403348-2.8315368 3.08325515l3.4056733
6.14634333h-2.1287145l-3.2756376-5.81083823h-1.1478231v5.81083823h-
2.0364747zm2.0364747 3.34405077h1.0555833c1.202267 0 2.8873305-.33550509 2.8873305-
2.42782853 0-2.01898899-1.147823-2.57908083-2.7028509-2.57908083-1.2400629 0-
1.2400629.33596344-1.2400629 1.68256722z" class="style-scope
1.66240024-1.8510952-1.98003007v-.41113124h3.905118l5.830005 10.1641543h.0373458v-
10.1641543h1.166271v12.5741076h-1.7764035l-6.1085242-
10.63028642h-.0368959v10.63028642h-1.165821z" class="style-scope
1.84986143-1.7584055-2.12990735v-.41113124h8.8658192l.0557938
2.76562533h-.5183426c0-1.49510604-.777964-1.88744533-1.9991289-1.88744533h-
1.4438902c-.9250977 0-1.1658211.07516781-
1.1658211.97213976v3.71805646h2.2394023c1.2774087 0 1.4060944-.82272082 1.5176821-
1.43964686h.5187926v3.92430959h-.5187926c0-1.00880698-.406755-1.60648273-1.5176821-
1.60648273h-2.2394023v4.16631328c0 1.0463909.2407234 1.0830581 1.1658211
1.0830581h2.0544727c1.0555832 0 1.5550279-.3735473 1.6661657-
nav"></path><path d="m90.2243917.87818h-1.2765088c-1.4623382 0-1.8879911.46704876-
1.9995788 1.83198615h-.5178927l.0742418-2.71016615h9.4759517l.0742418
2.76562533h-.5178928c0-1.43873018-.5921344-1.88744533-2.0180267-1.88744533h-
1.2585108v11.6959276h-2.0360247z" class="style-scope
primary-nav"></path></g></g></svg>
</a>
<button class="search-trigger style-scope primary-nav" data-event-click-

tracking="BetaTopNav|NavSearchOpen">
<svg height="40" viewBox="0 0 40 40" width="40"

xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" aria-labelledby="searchTitleID searchDescID"
class="style-scope primary-nav">
<title id="searchTitleID" class="style-scope primary-nav">Search icon</title>
<desc id="searchDescID" class="style-scope primary-nav">An illustration of a
magnifying glass.</desc>
<path class="fill-color style-scope primary-nav" d="m32.4526364 29.8875889-
8.1719472-7.9751279c1.1046135-1.4876138 1.7652549-3.3102407 1.7652549-5.2846451
0-.101185-.0142895-.1981539-.030573-.2944743.0166158-.0976175.0309053-.196208.03090
53-.2990145 0-4.9814145-4.152935-9.0343271-9.2572866-9.0343271-.0907218
0-.1781206.01394537-.2655193.02594487-.0880633-.0119995-.1747974-.02594487-.2655193
-.02594487-5.1046839 0-9.25761889 4.0529126-9.25761889 9.0343271
0 .1011849.01395722.1981539.03057294.2947985-.01694804.0976176-.03090525.1958838-.0
3090525.2986903 0 4.9814145 4.1526027 9.0346514 9.2572866 9.0346514.0907218
0 .1777882-.0139454.2658516-.0262692.0873987.0123238.1741328.0262692.265187.0262692
1.7306942 0 3.3467399-.4747911 4.7338208-1.2852439l8.2882574
8.0886366c.3652137.3564177.843082.53414 1.3212826.53414.4782007 0 .9567336-.1780467
1.3212827-.53414.7294304-.7118622.7294304-1.8660845-.0003323-2.5782711zm-
15.9526364-7.8875889c-.0832667-.0118703-.1652765-.0253024-.2513711-.0253024-
2.8781993 0-5.2197212-2.3278242-5.2197212-5.1891862
0-.0974612-.013197-.1908615-.0289077-.2836371.0160249-.0940251.0292219-.1889874.029
2219-.2880105 0-2.861362 2.3418361-5.1891861 5.2200354-5.1891861.0854662
0 .1677902-.0131198.2510569-.0246777.0826383.0115579.1649623.0246777.2510569.024677
7 2.8781993 0 5.2197212 2.3278241 5.2197212 5.1891861
0 .0974612.0135112.1908616.0289077.2839496-.0157107.0940251-.0295361.1886749-.02953
61.287698 0 2.861362-2.3415219 5.1891862-5.2197212 5.1891862-.0860946
0-.1684187.0134321-.2507427.0253024z" fill-rule="evenodd"></path>
</svg>
</button>
<nav-search class="style-scope primary-nav x-scope nav-search-1"><div
class="search-activated fade-in search-inactive style-scope nav-search">
<form id="nav-search" class="highlight style-scope nav-search" method="get"
action="https://archive.org/search.php" data-event-submit-tracking="BetaTopNav|
NavSearchSubmit">
<input type="text" name="query" class="search-field style-scope nav-search"
placeholder="Search" autocomplete="off">
<input type="hidden" name="sin" class="style-scope nav-search" value="">
<button type="submit" class="search style-scope nav-search" data-event-
click-tracking="BetaTopNav|NavSearchClose">

xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" aria-labelledby="searchTitleID searchDescID"
class="style-scope nav-search">
<title id="searchTitleID" class="style-scope nav-search">Search icon</title>
<desc id="searchDescID" class="style-scope nav-search">An illustration of a
magnifying glass.</desc>
<path class="fill-color style-scope nav-search" d="m32.4526364 29.8875889-
8.1719472-7.9751279c1.1046135-1.4876138 1.7652549-3.3102407 1.7652549-5.2846451
0-.101185-.0142895-.1981539-.030573-.2944743.0166158-.0976175.0309053-.196208.03090
53-.2990145 0-4.9814145-4.152935-9.0343271-9.2572866-9.0343271-.0907218
0-.1781206.01394537-.2655193.02594487-.0880633-.0119995-.1747974-.02594487-.2655193
-.02594487-5.1046839 0-9.25761889 4.0529126-9.25761889 9.0343271
0 .1011849.01395722.1981539.03057294.2947985-.01694804.0976176-.03090525.1958838-.0
3090525.2986903 0 4.9814145 4.1526027 9.0346514 9.2572866 9.0346514.0907218
0 .1777882-.0139454.2658516-.0262692.0873987.0123238.1741328.0262692.265187.0262692
1.7306942 0 3.3467399-.4747911 4.7338208-1.2852439l8.2882574
8.0886366c.3652137.3564177.843082.53414 1.3212826.53414.4782007 0 .9567336-.1780467
1.3212827-.53414.7294304-.7118622.7294304-1.8660845-.0003323-2.5782711zm-
15.9526364-7.8875889c-.0832667-.0118703-.1652765-.0253024-.2513711-.0253024-
2.8781993 0-5.2197212-2.3278242-5.2197212-5.1891862
0-.0974612-.013197-.1908615-.0289077-.2836371.0160249-.0940251.0292219-.1889874.029
2219-.2880105 0-2.861362 2.3418361-5.1891861 5.2200354-5.1891861.0854662
0 .1677902-.0131198.2510569-.0246777.0826383.0115579.1649623.0246777.2510569.024677
7 2.8781993 0 5.2197212 2.3278241 5.2197212 5.1891861
0 .0974612.0135112.1908616.0289077.2839496-.0157107.0940251-.0295361.1886749-.02953
61.287698 0 2.861362-2.3415219 5.1891862-5.2197212 5.1891862-.0860946
0-.1684187.0134321-.2507427.0253024z" fill-rule="evenodd"></path>
</svg>
</button>
</form>
</div></nav-search>
<a class="upload style-scope primary-nav"

href="https://archive.org/create/">
<svg width="40" height="41" viewBox="0 0 40 41"
xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" aria-labelledby="uploadTitleID uploadDescID"
class="style-scope primary-nav">
<title id="uploadTitleID" class="style-scope primary-nav">Upload icon</title>
<desc id="uploadDescID" class="style-scope primary-nav">An illustration of a
horizontal line over an up pointing arrow.</desc>
<path class="fill-color style-scope primary-nav" d="m20 12.8 8 10.4h-4.8v8.8h-
6.4v-8.8h-4.8zm12-4.8v3.2h-24v-3.2z" fill-rule="evenodd"></path>
</svg>
<span class="style-scope primary-nav">Upload</span>

</a>
<div class="user-info style-scope primary-nav">
<login-button class="style-scope primary-nav x-scope login-button-1">

<div class="logged-out-toolbar style-scope login-button">
<a class="dropdown-toggle style-scope login-button" data-event-click-
tracking="BetaTopNav|NavLoginIcon">

xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" aria-labelledby="userTitleID userDescID"
class="style-scope login-button">
<title id="userTitleID" class="style-scope login-button">User icon</title>
<desc id="userDescID" class="style-scope login-button">An illustration of a
person's head and chest.</desc>
<path class="fill-color style-scope login-button" d="m20.7130435 18.0434783c-
3.5658385 0-6.4565218-2.9198821-6.4565218-6.5217392 0-3.60185703 2.8906833-
6.5217391 6.4565218-6.5217391s6.4565217 2.91988207 6.4565217 6.5217391c0 3.6018571-
2.8906832 6.5217392-6.4565217 6.5217392zm-12.9130435 16.9565217c0-7.9240855
5.7813665-14.3478261 12.9130435-14.3478261s12.9130435 6.4237406 12.9130435
14.3478261z" fill-rule="evenodd"></path>
</svg>
</a>
<span class="style-scope login-button">
<a class="style-scope login-button"
href="https://archive.org/account/signup">Sign up</a>
|
<a class="style-scope login-button"
href="https://archive.org/account/login">Log in</a>
</span>
</div>
</login-button>
</div>
<media-menu class="style-scope primary-nav x-scope media-menu-1"
tabindex="-1">
<nav class="media-menu tx-slide closed style-scope media-menu" aria-
hidden="true" aria-expanded="false">
<div class="menu-group style-scope media-menu">

<media-button class="style-scope media-menu x-scope media-button-1" data-
mediatype="web">
<a class="menu-item web style-scope media-button"
href="https://archive.org/web/" data-event-click-tracking="BetaTopNav|NavMenuWeb">
<span class="icon style-scope media-button">

xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" aria-labelledby="webTitleID webDescID"
class="style-scope media-button">
<title id="webTitleID" class="style-scope media-button">Web icon</title>
<desc id="webDescID" class="style-scope media-button">An illustration of a
computer application window</desc>
<path class="fill-color style-scope media-button" d="m8 28.7585405v-8.1608108-
9.3577297h24v9.3577297 8.1608108zm14.2702703-15.8863783h-
12.43243246v2.6114594h12.43243246zm7.7837838 14.0365946v-7.0727027-1.8497838h-
20.21621626v1.8497838 7.0727027zm-3.7837838-14.0365946h-
2.7027027v2.6114594h2.7027027zm4 0h-2.7027027v2.6114594h2.7027027z" fill-
rule="evenodd"></path>
</svg>
</span>
<span class="label style-scope media-button">Wayback
Machine</span>
</a>
</media-button>

mediatype="texts">
<a class="menu-item texts style-scope media-button"
href="https://archive.org/details/texts" data-event-click-tracking="BetaTopNav|
NavMenuTexts">

xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" aria-labelledby="textsTitleID textsDescID"
<title id="textsTitleID" class="style-scope media-button">Texts icon</title>
<desc id="textsDescID" class="style-scope media-button">An illustration of an
open book.</desc>
<path class="fill-color style-scope media-button" d="m10.3323235
11.0007023h6.9060825c.8851083 0 1.5847122.3064258
2.0988114.9192774v14.4324451h-.6460032c-.1435563-.120323-.3528315-.2434552-.6278257
-.3693964-.2749942-.1259413-.5201585-.2191097-.7354929-.2795053l-.3048241-.1081503h
-5.7042647c-.3108832
0-.5621067-.0601615-.7536705-.1804846-.0717781-.0599274-.1256117-.1439663-.1615008-
.2521166-.0358891-.1081502-.0598928-.2043619-.0720112-.2886348v-
13.8741368zm19.1752505
0v13.603761c-.0717781.3361555-.2211606.5943584-.4481473.7746089-.0717781.0599274-.1
733862.1079162-.304824.1439663-.1314379.0360501-.2451643.0601615-.3411793.0723343h-
5.5965975c-.9568865.2640552-1.5068748.5164059-1.649965.757052h-.6634817v-
14.4324451c.5140992-.6128516 1.2076439-.9192774
2.0806339-.9192774h6.92426zm1.3814961.6489017-.1796783 15.2976474c-.0955489 0-
1.0342578.0119386-2.8161268.035816-1.7818691.0238773-3.3006293.0898911-
4.5562806.1980414-1.2556514.1081503-1.9613144.2884008-
2.1169891.5407514-.0955488.1924233-.5439291.273419-
1.345141.2429871-.8012118-.0304319-1.3155441-.1776755-
1.5429969-.4417308-.334654-.3843783-3.4558378-.5765674-9.36355164-.5765674v-
15.3875385l-.96830576.3960828v16.2702977c6.4096947-.2041278 9.7760429-.0840388
10.0990445.3602669.2391051.276228.9864833.414342 2.2421347.414342.1915638
0 .4187835-.0210682.6816593-.0632047s.4810068-.0870821.6543929-.1348367c.1733862-.0
477547.2719646-.0838048.2957353-.1081503.0838965-.1563732.9599161-.2675666
2.6280587-.3335805 1.6681426-.0660138 3.3213703-.0931684
4.9596831-.0814638l2.4392915.0182591v-16.2344816z"></path>
</svg>
</span>
<span class="label style-scope media-button">Books</span>
</a>

mediatype="video">
<a class="menu-item video style-scope media-button"
href="https://archive.org/details/movies" data-event-click-tracking="BetaTopNav|
NavMenuVideo">

xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" aria-labelledby="videoTitleID videoDescID"
<title id="videoTitleID" class="style-scope media-button">Video icon</title>
<desc id="videoDescID" class="style-scope media-button">An illustration of two
cells of a film strip.</desc>
<path class="fill-color style-scope media-button" d="m31.0117647
12.0677966c0 .4067797-.2823529.6779661-.7058823.6779661h-1.2705883c-.4235294
0-.7058823-.2711864-.7058823-.6779661v-.6779661c0-.4067797.2823529-.6779661.7058823
-.6779661h1.2705883c.4235294 0 .7058823.2711864.7058823.6779661zm0
3.2542373c0 .4067797-.2823529.6779661-.7058823.6779661h-1.2705883c-.4235294
0-.7058823-.2711864-.7058823-.6779661v-.6779661c0-.4067797.2823529-.6779661.7058823
-.6779661h1.2705883c.4235294 0 .7058823.2711864.7058823.6779661zm0
3.2542373c0 .4067796-.2823529.6779661-.7058823.6779661h-1.2705883c-.4235294
0-.7058823-.2711865-.7058823-.6779661v-.6779661c0-.4067797.2823529-.6779661.7058823
-.6779661h1.2705883c.4235294 0 .7058823.2711864.7058823.6779661zm0
3.3898305c0 .4067797-.2823529.6779661-.7058823.6779661h-1.2705883c-.4235294
0-.7058823-.2711864-.7058823-.6779661v-.6779661c0-.4067797.2823529-.6779661.7058823
-.6779661h1.2705883c.4235294 0 .7058823.2711864.7058823.6779661zm0
3.2542373c0 .4067796-.2823529.6779661-.7058823.6779661h-1.2705883c-.4235294
0-.7058823-.2711865-.7058823-.6779661v-.6779661c0-.4067797.2823529-.6779661.7058823
-.6779661h1.2705883c.4235294 0 .7058823.2711864.7058823.6779661zm0
3.2542373c0 .4067796-.2823529.6779661-.7058823.6779661h-1.2705883c-.4235294
0-.7058823-.2711865-.7058823-.6779661v-.6779661c0-.4067797.2823529-.6779661.7058823
-.6779661h1.2705883c.4235294 0 .7058823.2711864.7058823.6779661zm-4.0941176-
10.440678c0 .5423729-.4235295.9491525-.9882353.9491525h-11.5764706c-.5647059
0-.9882353-.4067796-.9882353-.9491525v-
6.9152542c0-.5423729.4235294-.9491526.9882353-.9491526h11.5764706c.5647058
0 .9882353.4067797.9882353.9491526zm-.1411765
11.2542373c0 .5423729-.4235294.9491525-.9882353.9491525h-11.5764706c-.5647059
0-.9882353-.4067796-.9882353-.9491525v-
6.9152542c0-.5423729.4235294-.9491526.9882353-.9491526h11.5764706c.5647059
0 .9882353.4067797.9882353.9491526zm-14.9647059-
17.220339c0 .4067797-.2823529.6779661-.7058823.6779661h-1.27058828c-.42352941
0-.70588236-.2711864-.70588236-.6779661v-.6779661c0-.4067797.28235295-.6779661.7058
8236-.6779661h1.27058828c.4235294 0 .7058823.2711864.7058823.6779661zm0 3.2542373c0
.4067797-.2823529.6779661-.7058823.6779661h-1.27058828c-.42352941
0-.70588236-.2711864-.70588236-.6779661v-.6779661c0-.4067797.28235295-.6779661.7058
8236-.6779661h1.27058828c.4235294 0 .7058823.2711864.7058823.6779661zm0 3.2542373c0
.4067796-.2823529.6779661-.7058823.6779661h-1.27058828c-.42352941
0-.70588236-.2711865-.70588236-.6779661v-.6779661c0-.4067797.28235295-.6779661.7058
8236-.6779661h1.27058828c.4235294 0 .7058823.2711864.7058823.6779661zm0 3.3898305c0
.4067797-.2823529.6779661-.7058823.6779661h-1.27058828c-.42352941
0-.70588236-.2711864-.70588236-.6779661v-.6779661c0-.4067797.28235295-.6779661.7058
8236-.6779661h1.27058828c.4235294 0 .7058823.2711864.7058823.6779661zm0 3.2542373c0
.4067796-.2823529.6779661-.7058823.6779661h-1.27058828c-.42352941
0-.70588236-.2711865-.70588236-.6779661v-.6779661c0-.4067797.28235295-.6779661.7058
8236-.6779661h1.27058828c.4235294 0 .7058823.2711864.7058823.6779661zm0 3.2542373c0
.4067796-.2823529.6779661-.7058823.6779661h-1.27058828c-.42352941
0-.70588236-.2711865-.70588236-.6779661v-.6779661c0-.4067797.28235295-.6779661.7058
8236-.6779661h1.27058828c.4235294 0 .7058823.2711864.7058823.6779661zm20.0470588-
20.4745763h-.8470588v.27118644.6779661c0 .40677966-.2823529.6779661-.7058823.677966
1h-1.2705883c-.4235294 0-.7058823-.27118644-.7058823-.6779661v-.6779661-.27118644h-
16.5176471v.27118644.6779661c0 .40677966-.2823529.6779661-.7058823.6779661h-
1.27058828c-.42352941
0-.70588236-.27118644-.70588236-.6779661v-.6779661-.27118644h-
1.12941176v24h1.12941176v-.2711864-.6779661c0-.4067797.28235295-.6779661.70588236-.
6779661h1.27058828c.4235294
0 .7058823.2711864.7058823.6779661v.6779661.2711864h16.6588235v-.2711864-.6779661c0
-.4067797.282353-.6779661.7058824-.6779661h1.2705882c.4235294
0 .7058824.2711864.7058824.6779661v.6779661.2711864h.8470588v-24z" fill-
</svg>
</span>
<span class="label style-scope media-button">Video</span>
</a>

mediatype="audio">
<a class="menu-item audio style-scope media-button"
href="https://archive.org/details/audio" data-event-click-tracking="BetaTopNav|
NavMenuAudio">
<svg width="40px" height="40px" viewBox="0 0 40 40" version="1.1"

xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" aria-labelledby="audioTitleID audioDescID"
<title id="audioTitleID" class="style-scope media-button">Audio icon</title>
<desc id="audioDescID" class="style-scope media-button">An illustration of an
audio speaker.</desc>
<g stroke="none" stroke-width="1" fill="none" fill-rule="evenodd" class="style-
scope media-button">
<g transform="translate(10, 8)" class="fill-color style-scope media-button">
<path d="M19.4264564,11.8585048 L19.4264564,20.7200433
C19.4264564,22.3657576 18.8838179,23.2519114 16.8489237,23.2519114
C12.2364969,23.125318 7.75972977,23.125318 3.14730298,23.2519114
C1.24806842,23.2519114 0.569770368,22.492351 0.569770368,20.7200433
L0.569770368,2.74377955 C0.569770368,1.09806526 1.11240881,0.211911416
3.14730298,0.211911416 C7.75972977,0.338504822 12.2364969,0.338504822
16.8489237,0.211911416 C18.7481583,0.211911416 19.4264564,0.971471855
19.4264564,2.74377955 C19.2907967,5.78202131 19.4264564,8.82026306
19.4264564,11.8585048 L19.4264564,11.8585048 Z M10.0659432,2.74377955
C8.16670861,2.74377955 6.67445288,4.13630702 6.67445288,5.90861471
C6.67445288,7.6809224 8.16670861,9.07344988 10.0659432,9.07344988
C11.9651777,9.07344988 13.4574335,7.6809224 13.4574335,5.90861471
C13.4574335,4.13630702 11.8295181,2.74377955 10.0659432,2.74377955
L10.0659432,2.74377955 Z M10.0659432,11.4787246 C7.21709133,11.4787246
5.04653754,13.6308125 5.04653754,16.1626806 C5.04653754,18.8211422
7.35275094,20.8466367 10.0659432,20.8466367 C12.914795,20.8466367
15.0853488,18.6945488 15.0853488,16.1626806 C15.0853488,13.6308125
12.7791354,11.4787246 10.0659432,11.4787246 L10.0659432,11.4787246 Z" class="style-
scope media-button"></path>
<ellipse cx="10.2016028" cy="16.5690777" rx="1.35659611" ry="1.34075134"
class="style-scope media-button"></ellipse>
</g>
</g>
</svg>
</span>
<span class="label style-scope media-button">Audio</span>
</a>

mediatype="software">
<a class="menu-item software style-scope media-button"
href="https://archive.org/details/software" data-event-click-tracking="BetaTopNav|
NavMenuSoftware">

xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" aria-labelledby="softwareTitleID softwareDescID"
<title id="softwareTitleID" class="style-scope media-button">Software
icon</title>
<desc id="softwareDescID" class="style-scope media-button">An illustration of a
3.5" floppy disk.</desc>
<path class="fill-color style-scope media-button" d="m32 30.6900373v-
21.44521088c0-.82988428-.4156786-1.24482642-1.2470357-1.24482642h-
21.50592858c-.83135715 0-1.24703572.4221795-1.24703572
1.26653851v21.44521089c0 .8588337.41567857 1.2882506 1.24703572
1.2882506h21.48327168c.8458575 0 1.2687863-.4366542 1.2687863-1.3099627zm-
5.9950155-20.4410268v6.114667c0 .6694561-.3428744 1.0041841-1.0286232 1.0041841h-
10.1294464c-.2622159
0-.4773054-.0802141-.6452685-.2406423s-.2519447-.3642806-.2519447-.6115572v-
6.1363791l.0217506-.1311772h12.0326259zm-4.9437353.8295827v5.0010178h3.0405558v-
5.0010178zm-9.7134658 18.8035735v-7.753025c0-.5241057.1604108-.9025595.4812325-
1.1353613.1897138-.1453504.4011782-.2180256.6343932-.2180256h14.7451099c.3208217
0 .5905898.1091636.8093044.3274907s.3280719.5023936.3280719.8521995v7.8181612l-.021
7506.1094652h-16.9772676z"></path>
</svg>
</span>
<span class="label style-scope media-button">Software</span>
</a>

mediatype="images">
<a class="menu-item images style-scope media-button"
href="https://archive.org/details/image" data-event-click-tracking="BetaTopNav|
NavMenuImages">

xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" aria-labelledby="imagesTitleID imagesDescID"
<title id="imagesTitleID" class="style-scope media-button">Images icon</title>
<desc id="imagesDescID" class="style-scope media-button">An illustration of two
photographs.</desc>
<path class="fill-color style-scope media-button" d="m20.8219178 15.3769871c0
1.1136708-.8767123 1.8932404-1.8630137 1.8932404s-1.9726027-.8909367-1.9726027-
1.8932404c0-1.0023038.8767123-1.8932404 1.9726027-1.8932404.9863014 0
1.8630137.8909366 1.8630137 1.8932404zm-5.9178082-3.7864808h15.4520548v6.0138225l-
1.9726028-3.3410125-2.6301369 6.3479237-2.1917809-2.67281-6.1369863 5.1228859h-
2.5205479zm-1.7534247-1.6705063v14.9231892h18.8493151v-14.9231892zm-2.9589041
7.2388604c.2191781 0 1.9726028-.3341012 1.9726028-.3341012v-2.0046075l-
4.1643836.5568354c.43835616 4.7887846.87671233 9.9116704 1.31506849 14.700455
6.02739731-.5568354 13.26027401-1.5591391 19.39726031-
2.1159746-.1095891-.5568354-.1095891-2.0046075-.2191781-2.67281-.4383562.1113671-
1.4246575 0-1.8630137.1113671v.8909367c-5.1506849.4454683-10.3013699 1.1136708-
15.4520548 1.6705062.109589-.111367-.5479452-7.0161262-.9863014-10.8026071z" fill-
</svg>
</span>
<span class="label style-scope media-button">Images</span>
</a>

mediatype="donate">
<a class="menu-item donate style-scope media-button"
href="https://archive.org/donate/" data-event-click-tracking="BetaTopNav|
NavMenuDonate">

xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" aria-labelledby="donateTitleID donateDescID"
<title id="donateTitleID" class="style-scope media-button">Donate icon</title>
<desc id="donateDescID" class="style-scope media-button">An illustration of a
heart shape</desc>
<path class="fill-color style-scope media-button" d="m30.0120362 11.0857287c-
1.2990268-1.12627221-2.8599641-1.65258786-4.682812-1.57894699-.8253588.02475323-
1.7674318.3849128-2.8262192 1.08047869-1.0587873.6955659-1.89622 1.5724492-2.512298
2.63065-.591311-1.0588196-1.4194561-1.9357029-2.4844351-2.63065-
1.0649791-.69494706-2.0039563-1.05510663-2.8169316-1.08047869-1.2067699-.04950647-
2.318187.17203498-3.3342513.66462439-1.0160643.4925893-1.82594378 1.2002224-
2.42963831 2.1228992-.60369453.9226769-.91173353 1.9629315-.92411701
3.1207641-.03715043 1.9202322.70183359 3.7665141 2.21695202 5.5388457 1.2067699
1.4035084 2.912594 3.1606786 5.1174721 5.2715107 2.2048782 2.1108321 3.7565279
3.5356901 4.6549492 4.2745742.8253588-.6646243 2.355647-2.0647292 4.5908647-
4.2003145s3.9747867-3.9171994 5.218707-5.3448422c1.502735-1.7723316 2.2355273-
3.6186135 2.1983769-5.5388457-.0256957-1.7608832-.6875926-3.2039968-1.9866194-
4.3302689z"></path>
</svg>
</span>
<span class="label style-scope media-button">Donate</span>
</a>

mediatype="more">
<a class="menu-item more style-scope media-button"
href="https://archive.org/about/" data-event-click-tracking="BetaTopNav|
NavMenuMore">

xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" aria-labelledby="ellipsesTitleID ellipsesDescID"
<title id="ellipsesTitleID" class="style-scope media-button">Ellipses
icon</title>
<desc id="ellipsesDescID" class="style-scope media-button">An illustration of
text ellipses.</desc>
<path class="fill-color style-scope media-button" d="m10.5 17.5c1.3807119 0 2.5
1.1192881 2.5 2.5s-1.1192881 2.5-2.5 2.5c-1.38071187 0-2.5-1.1192881-2.5-
2.5s1.11928813-2.5 2.5-2.5zm9.5 0c1.3807119 0 2.5 1.1192881 2.5 2.5s-1.1192881 2.5-
2.5 2.5-2.5-1.1192881-2.5-2.5 1.1192881-2.5 2.5-2.5zm9.5 0c1.3807119 0 2.5
1.1192881 2.5 2.5s-1.1192881 2.5-2.5 2.5-2.5-1.1192881-2.5-2.5 1.1192881-2.5 2.5-
2.5z" fill-rule="evenodd"></path>
</svg>
</span>
<span class="label style-scope media-button">More</span>
</a>

</div>
</nav>
</media-menu>
<button class="hamburger style-scope primary-nav" tabindex="1" data-event-
click-tracking="BetaTopNav|NavHamburger">
<icon-hamburger class="style-scope primary-nav x-scope icon-hamburger-
1">
xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" aria-labelledby="hamburgerTitleID
hamburgerDescID" class="style-scope icon-hamburger">
<title id="hamburgerTitleID" class="style-scope icon-hamburger">Hamburger
icon</title>
<desc id="hamburgerDescID" class="style-scope icon-hamburger">An icon used
to represent a menu that can be toggled by interacting with this icon.</desc>
<path d="m30.5 26.5c.8284271 0 1.5.6715729 1.5 1.5s-.6715729 1.5-1.5 1.5h-
21c-.82842712 0-1.5-.6715729-1.5-1.5s.67157288-1.5 1.5-1.5zm0-8c.8284271 0
1.5.6715729 1.5 1.5s-.6715729 1.5-1.5 1.5h-21c-.82842712 0-1.5-.6715729-1.5-
1.5s.67157288-1.5 1.5-1.5zm0-8c.8284271 0 1.5.6715729 1.5 1.5s-.6715729 1.5-1.5
1.5h-21c-.82842712 0-1.5-.6715729-1.5-1.5s.67157288-1.5 1.5-1.5z" fill="#999" fill-
rule="evenodd" class="style-scope icon-hamburger"></path>
</svg>
</icon-hamburger>
</button>
</nav>
</primary-nav>
<media-slider class="style-scope ia-topnav x-scope media-slider-1">
<div class="overflow-clip closed style-scope media-slider">
<div class="information-menu closed style-scope media-slider">
<div class="info-box style-scope media-slider">
<media-subnav class="style-scope media-slider x-scope media-subnav-
1"></media-subnav>
</div>
</div>
</div>
</media-slider>
</div>
<desktop-subnav class="style-scope ia-topnav x-scope desktop-subnav-1">
<li class="style-scope desktop-subnav">
<a class="about style-scope desktop-subnav"
href="https://archive.org/about/">About</a>
</li>

<a class="blog style-scope desktop-subnav"
href="https://blog.archive.org/">Blog</a>
</li>

<a class="projects style-scope desktop-subnav"
href="https://archive.org/projects/">Projects</a>
</li>

<a class="help style-scope desktop-subnav"
href="https://archive.org/about/faqs.php">Help</a>
</li>

<a class="donate style-scope desktop-subnav"
href="https://archive.org/donate/">Donate
xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" aria-labelledby="donateTitleID donateDescID"
class="style-scope desktop-subnav">
<title id="donateTitleID" class="style-scope desktop-subnav">Donate
icon</title>
<desc id="donateDescID" class="style-scope desktop-subnav">An illustration of a
heart shape</desc>
<path class="fill-color style-scope desktop-subnav" d="m30.0120362 11.0857287c-
1.2990268-1.12627221-2.8599641-1.65258786-4.682812-1.57894699-.8253588.02475323-
1.7674318.3849128-2.8262192 1.08047869-1.0587873.6955659-1.89622 1.5724492-2.512298
2.63065-.591311-1.0588196-1.4194561-1.9357029-2.4844351-2.63065-
1.0649791-.69494706-2.0039563-1.05510663-2.8169316-1.08047869-1.2067699-.04950647-
2.318187.17203498-3.3342513.66462439-1.0160643.4925893-1.82594378 1.2002224-
2.42963831 2.1228992-.60369453.9226769-.91173353 1.9629315-.92411701
3.1207641-.03715043 1.9202322.70183359 3.7665141 2.21695202 5.5388457 1.2067699
1.4035084 2.912594 3.1606786 5.1174721 5.2715107 2.2048782 2.1108321 3.7565279
3.5356901 4.6549492 4.2745742.8253588-.6646243 2.355647-2.0647292 4.5908647-
4.2003145s3.9747867-3.9171994 5.218707-5.3448422c1.502735-1.7723316 2.2355273-
3.6186135 2.1983769-5.5388457-.0256957-1.7608832-.6875926-3.2039968-1.9866194-
4.3302689z"></path>
</svg>
</a>
</li>

<a class="contact style-scope desktop-subnav"
href="https://archive.org/about/contact.php">Contact</a>
</li>

<a class="jobs style-scope desktop-subnav"
href="https://archive.org/about/jobs.php">Jobs</a>
</li>

<a class="volunteer style-scope desktop-subnav"
href="https://archive.org/about/volunteerpositions.php">Volunteer</a>
</li>

<a class="people style-scope desktop-subnav"
href="https://archive.org/about/bios.php">People</a>
</li>

</ul>
</desktop-subnav>
<search-menu class="style-scope ia-topnav x-scope search-menu-1" tabindex="-
1">
<div class="search-menu tx-slide closed style-scope search-menu" aria-
hidden="true" aria-expanded="false">

<label class="style-scope search-menu">
<input form="nav-search" type="radio" name="sin" class="style-scope
search-menu" value="" checked="">
Search Metadata
</label>

search-menu" value="TXT">
Search text contents
</label>

search-menu" value="TV">
Search TV news captions
</label>

search-menu" value="WEB">
Search archived websites
</label>

<a class="advanced-search style-scope search-menu"
href="https://archive.org/advancedsearch.php" data-event-click-
tracking="BetaTopNav|NavAdvancedSearch">Advanced Search</a>
</div>
</search-menu>
<signed-out-dropdown class="style-scope ia-topnav x-scope signed-out-
dropdown-1" tabindex="-1">
<nav class="initial style-scope signed-out-dropdown" aria-hidden="true" aria-
expanded="false">
<ul class="style-scope signed-out-dropdown">

<li class="style-scope signed-out-dropdown"><a class="style-scope
signed-out-dropdown" href="https://archive.org/account/signup" data-event-click-
tracking="BetaTopNav|NavSignUpDropdown">Sign up for free</a>
<li class="style-scope signed-out-dropdown"><a class="style-scope
signed-out-dropdown" href="https://archive.org/account/login" data-event-click-
tracking="BetaTopNav|NavLogInDropdown">Log in</a></li>

</ul>
</nav>
</signed-out-dropdown>
</noscript> </ia-topnav>
</div>
<input class="js-tvsearch" type="hidden" value='{"ands":
[],"minday":"06/04/2009","maxday":"04/03/2022"}'/>


<main id="maincontent">
<div class="container container-ia">
<h1>
Full text of "<a
href="/details/ParemiileLuiSolomonExtraseDinBibliaDeLa1688_1896">Paremiile Lui
Solomon Extrase Din Biblia De La 1688</a>"
</h1>
<h2 class="pull-right">
<small><a
href="/details/ParemiileLuiSolomonExtraseDinBibliaDeLa1688_1896">See other
formats</a></small>
</h2>
<br class="clearfix" clear="right"/>
<pre>AUTORJI IVOMÂNl,
VECHI ŞI CONT1 IPORANI.
EDIŢIUNE ŞCOLARĂ
APROBATA DE MINISTERUL INSTRUCŢIUNII PUBLICE
Şl AL CULTELOR.
PAREMIILE
LUI
SOLOMON
EXTRASE DIN BIBLIA DE LA 1688.

BUCURESCI
Editura LIBRĂRIEI SOCECU & Comp
1896
Ed. III.
Preţul 40 bani
AUTORII ROMÂNI,
VECHÎ ŞI CONTIMPORANI
EDIŢIUNE ŞCOLARĂ
APROBATA DE MINISTERUL INSTRUCŢIUNII PUBLICE

ŞI AL CULTELOR
PAREMIILE
LUI
SOLOMON
EXTRASE DIN BIBLIA DE LA 1688
BUCURESCI
Editura LIBRĂRIEI SOCECO & Comp,
1896
www.dacoromanica.ro
47,1U- Stabilimentul grafic I. F. Socecu-Bucurescî.
www.dacoromanica.ro
PAREMIILE
LUÎ
SOLOMON
www.dacoromanica.ro
AUTOR ^sSabmaxL
M 4390. ÂNUI
PAREMIILE LUI SOLOMON *)
CAP. L
1. Paremiile lui Solomon fiiul luîDavid, carele a

împărăţit în Israil.
2. Ca să cunoscă înţelepciunea şi învăţătura şi să

socotiască cuvintele înţelepciuneî.
3. Şi să priimiască întorsurile cuvintelor şi des-

legările cuvintelor întunecose şi să socotiască
direptatea adevărată şi judecata a o îndirepta.
4. Pentru ca să dea la ceî ne răî 2 ) măestrie şi

la copilul tener sânţire şi cugetare.
5. Pentru ca, aurind acestea înţeleptul, mai înţe-

lept va fi.
6. Şi cel socotitor ocârmuire va câştiga şi va

pricepe pilda şi întunecosul cuvent şi graiurile
înţelepţilor şi ghicitorilor.
*) Paremiile lut Solomon = pildele sau proverbele lut Solomon.

% ) Ne reî==fără rSutaie.
www.dacoromanica.ro
— 5 —
7- începătura înţelepciuneî, frica Domnului, şi pri-

cepere bună Ia tot ceia ce fac pre ia, bună
credinţă Ia Dumnezeu începătura sânţireî şi
înţelepciunea şi învăţătura necuraţilor va de-
făima.
3. Ascultă, fiîule, învăţătura tătână-tău şi nu Ie-

păda învăţăturile mână-ta.
9. Pentru că cunună de daruri veî priimi Ia cre-

ştetul tău.
10- Fiîule, să nu te rătâciască omenii păgâni nicî

să voeştî.
11. Să vaî de te vor rugacîicend: vino cu noî de

te însoţeşte la sânge şi să ascundem în pă-
ment cu dirept, cu strîmbătate.
12. Şi să'I înghiţim pre el de viu ca iadul şi să

ridicăm a Iui pomenire de la păment.
13. Câştigarea lui cea de mult preţ să o apucăm

şi să împlem casele nostre de pră^î.
14. Şi sorţul tău pune între noi, şi punga de obşte

să câştigăm toţi şi o cămară să se facă nouă.
15. Să nu mergi în căî cu dînşiî, abate piciorul

tău din cărările lor.
16. Pentru că picidrele lor Ia răutate alergă şi sîr-

guitorî sunt a vărsa sânge.
17. Pentru că nu cu strâmbătate se întind mrejile

la pasări.
18. Pentru că aceştia ce sunt părtaşi la ucidere
www.dacoromanica.ro
îşi câştigă lor rele şi surparea omeniîor fără

de lege re e.
19. Aceste căi sunt ale tuturor, celor ce isprăvesc

cele f5ră lege, pentru că cu necurăţia sufletul
lor îşi ridică.
20. înţelepciunea întru eşire să laudă şi în uliţe

cinste portă.
21. Şi pre marginile 1 ) zidurilor să mărturiseşte, şi

la porţile cetăţilor îndrăsnind îce:
22. Orî câtă vreme ceY ne rei se vor ţinea de di-

reptate, nu se vor ruşina, iară ceî ftră minte
ai sudălmiiî 2 ) fiind poftitori necuraţi fâcendu-se
urîtă sâmţirea.
23. Şi vinovaţi se făcură mustrărilor, iată voi is-

bucni vouă graiul suflăreî mele şi voî înveţa
pre voî al meu cuvent.
24. De vreme ce ve chemam şi nu m'aţî ascultat

şi am întins cuvinte şi nu luaţi aminte.
25. Ce mincinose aţi făcut sfaturile mele şi la ale

mele mustrări n'aţî luat luare aminte.
26. Pentru aceia eu la peirea vostră voiu rîde, şi

me voiu veseli, când va veni vouă pierderea.
27. Şi dacă va veni vouă fără veste gâlceva şi sur-

parea asemenea viforului va fi, sau când vine
vouă necaz şi încungiurare.
1 Marginile zidurilor = vîrfurile zidurilor.

s ) ATC sudălmiiî = batjocoreî.
www.dacoromanica.ro
2S. Pentru că va fi când mă veţi chema, eu nu

voiu asculta vouă; cerca-mă-vor rău şi nu mă
vor afla.
29. Pentru câ au urît învăţătura şi frica Domnului

n'a ales.
30. Nid vrea la ale mele sfaturi să ia aminte.
31. Batjocorea ale mele mustrări. Petr'aceia vor

mânca ale caii lor rode, şi de a lor necurăţie
se vor sătura.
32. Că, pentru că face strimbătate pruncilor se

vor omorî şi cercetoru pe necuraţi perde.
33. Iară cela ce pre mine ascultă, va sălăşlui pre

nădejde, şi va odihni ftrâ frică de către tot
răul
CAP. II.
1. Fiîule, de primiaî graiul porunceî mele veî as-

cunde lângă mine.
2. Asculta-va înţelepciune urechia ta şi veî ală-

tura inima ta la pricepere şi o veî apropia pe
ea spre învăţătura fliuluî tău.
3. Pentru că de veî chema înţelepciunea şi pri

cepereî veî da glasul tău şi simţirea veî cerca
cu mare glas.
4. Şi de veî cerca pre ea ca argintul şi ca co-

morile, veî cerca-o pre ea.
www.dacoromanica.ro
5- Atuncea veî pricepe frica Domnuluî, şi cuno-

ştinţa luî Dumnezeu veî afla.
6. Căci Domnul dă înţelepciune şi de la faţa luî

este mintea şi priceperea.
7. Şi adună vistierie celor ce isprăvesc mântuirea

şi scuteşte călătoria lor.
8. Ca să păzescă calea direpţilor şi calea celor

ce să tem de el va păzi.
9. Atuncea veî pricepe direptatea şi judecata şi

veî isprăvi tote osiile l ) bune.
10. Pentru că de va veni înţelepciunea la cugetul

teu şi simţirea la sufletul t£u. bună se va părea,
11. Sfatul cel bun te va păzi şi socotela cea cu-

rată te va cruţa.
12. Pentru ca să te mântuiască de la calea cea

rea şi de către om ce grăeşte nimica de creclut-
13. O! ceia ce părăsesc căile direpte ca să mergă.

în căile întunerecuîuî !
14. O! ceia ce se bucură spre rele şi se veselesc

spre intorcere rea.
15. Cărora cărările într'o parte şi şovăite rotele lor
16. Ca să te depărteze de la calea direptă şi strein

de direptul gând, fnule sa nu te apuce sfa
tul r£u.
*) Osiile bune = caile bune.
www.dacoromanica.ro
17- Care lasă învăţătura tinereţelor, făgăduinţa lui

Dumnezeu fiind uitată.
18. Pentru că a pus lângă morte casa Iui", şi lângă

iad cu pământenii osiile lui,
19. Toţi câţi merg într'ensul nu'şT vor maî întorce,

nici vor apuca cărări direpte, pentru că nu se
prind de anii vieţeî.
20. Pentru că de or merge în căî bune, aflarear
cărările direptăţeî netede.
21. Ceî buni vor fi locuitoriî pământului şi ceî ne

reî vor rămânea întru el.
22. Căile necuraţilor din păment pier şi ceî fără

de lege se vor scote de Ia el.
CAP. III.
1. Fiîule, ale mele legiuiri nu uita şi graiurile mele

cruţe a ta inimă.
2. Pentru că îndelungare de viaţă şi aniî vieţeî şi

pace vor adaoge ţie.
3. Milele şi credinţele nu te lipsesc *) şi le atinge 2 )

pre ele preste grumazi ; scrie-le pre ele pre
lespedea inimeî tale.
4. Şi veî afla har şi gândeşte înainte bune, în-

naintea Domnului şi a omenilor.
] ) Nu te lipsesc = să. nu-ţt lipsesc;!.

*) Şi le atinge = şi le înfîţ?6ră.
www.dacoromanica.ro
II —
5. Fii nădăjduind cu totă inima pre Dumnezeu,

şi pre a ta învăţătură nu te semeţi.
6. In tote căile tale cunoşte-o pre ea, pentru ca

să îndirepteze căile tale.
7. Nu fiî înţelept întru sine, şi te teme de Dum-

nezeu şi te abate de tot răul.
8. Atuncea va fi vindecare trupului teu şi soco-

telă vaselor tale.
9. Cinsteşte pre Domnul din ale tale ostenele, şt

dă începătură luî din ale tale rode ale direp-
tăţeî.
10. Pentru ca să se umple cămările tale de saţiu,

de grâu şi de vin tescurile tale se vor revărsa
11. Fiîule, nu defăima învăţătura Domnului nici tc

muia de ia mustrându-te.
12. Pentru că pre cela ce iubeşte Domnul, certă,
şi bate pre tot fitul pre carele priimeşte.
13. Fericit omul carele a aflat înţelepciunea şi pă-

mentenul carele ştie înţelepciunea.
14. Pentru că mai bine e pre ea a neguţători, de

cât vistierii de aur şi de argint.
15. Şi maî cinstit este de cât pietrile cele de mult

preţ ; nu se imponcişeză eî nicî un reu ; bine-
cunoscută este la toţî ceia ce se apropiă de
ea, şi tot ce e cinstit nu este vrednic eî,
16. Pentru că lungimea traiului şi aniî vieţeî sunt

în drepta eî, iară în stînga eî bogăţie şi mă-
www.dacoromanica.ro
rire; din rostul eT iase direptate şi lege şi milă

pre limbă portă.
17. Căile ei, căi bune, şi tote cărările eî cu pace.
18. Semn de viaţă este la toţi ceî ce se ţin de

densa şi ce se razimă pre ea, ca pre Domnul
e întemeiată.
19. Dumnezeu cu înţelepciunea întemeiă pămentul

şi găti cerurile cu mintea.
20. Cu simţirea luî beznele se rupseră şi noriî

curseră rouă.
21. Fftule, să nu prea cari 1 ) şi cruţă al meu sfat

şi socotelă.
22. Pentru ca sufletul teu să trăiască, şi să fie

har împrejurul grumazuluî t£u, şi va fi vinde-
care trupului t£u şi socotinţă oselor tale.
23. Pentru ca să mergi, nădăjduind, cu pace, tote

căile tale şi piciorul t£u nu se va poticni.
24. Pentru că de veî şedea fără frică vei fi şi de

vei adormi, dulce veî dormi.
25. Şi nu te veî teme, de frica ce a venit, nici

de pornirile necuraţilor care vin.
26. Pentru că Domnul va fi preste tote căile tale

şi vor răzima piciorul tSu, pentru ca să nu te
clătineştî.
) Să nu pre carY=»sîî nu trect.
www.dacoromanica.ro
27. Nu te depărta a face bine celui Jipsit, când vcî

avea mâna ta a ajuta.
28. Să nu cjicî înturnându te, mal întdrnă te şi mâine

voî da, putincîos tu fiind a face bine, pentru
că nu ştii ce va naşte ceja ce vine.
29. Nu meşteşugul asupra prietinului t£u rele carele

nemerniceşte şi nădăjdueşte spre tine.
30. Nu iubi a face vrajbă către om indeşert. pen-

tru ca sâ nu facă vre-un rfcu Ja tine
31. Să nu caştigî al reilor 6menl ponoslu, nici să

rîvneştf căile lor
32 Pentru că necurat este înaintea Domnului, tot

ce) fără lege şi întru cer direpţî nu se adună.
35, Blestemul Domnului în casele necuraţilor şi

curţile direpţilor să blagoslovesc.
34. Domnul celor mândri să împoncişezâ *) iar celor

smeriţi dă har.
3c. Mărirea, ceî înţelepţi o vor moşteni şi ceî ne-

credincioşi înălţarâ necinste.
CAP. JV.
I. Ascultaţi fiî învdţătura tatălui şi luaţî aminte

a cunoşte socotela.
J ) Să împoncişez? = \t >ti Improtivîî.
www.dacoromanica.ro
— 14 —
2. Pentru că dar bun hărăzesc vouă; cuventul

meu să nu-1 părăsiţi.
3. Pentru că şi eu am fost fiu tătânc-meu, as-

cultător şi iubindu-me în faţa maiceî.
4. Carii me înve'ţa şi qlicea: razime-se cuventul

111 inima ta, păzăşte poruncile, nu uita.
5. Câştigă înţelepciunea, câştigă priceperea; să

nu uiţî nici să treci cu vederea graiul gureî
mele, nicî să te abaţi de către graiurile gureî
mele.
6. Să nu părăseşti pre ea şi se va ţine de tine ;

iubeşte pre e.., şi cruţa-te-va.
j. începătura înţelepciuneî este a câştiga înţelep-

ciunea şi în totă cugetarea ta câştigă pricepere.
8. Ingrădeşte-o pre ea, şi te va înălţa ; cinsteşte-o

pre ea pentru ca să nu te cuprindă.
9. Pentru ca să dea capului tSu cununa de da-

ruri şi cu cununa deşteptăciuneî va scuti pre tine.
10. Auo!î fiîule şi primeşte ale mele cuvinte, şi se

vor înmulţi ţie anii vieţeî tale, pentru ca să-ţî
facă ţie multe căî vieţeî.
î 1 Pentru că căile înţelepciuneî te înveţ şi te puî

pre tine la cărări direpte.
12. Pentru că de vei merge, nu se vor închide ţie

paşii şi de veî alerga nu veî osteni.
13. Apucă-tc de a mea înveţătură; nu te lăsa, ci

păzeşte pre ea ţie în viaţa ta.
www.dacoromanica.ro
— i5 —
14- In căile necuraţilor să nu mergi, nici să rîv-

neştî căile celor fără de lege.
15, In care loc se vor tăbărî să nu mergî acolo,

abate-te de la eî şi scapă-te,
16. Pentru că nu vor adormi şi de nu vor face

rfcîi, luatu-s'a somnul de Ia eî şi nu dorm,
17, Pentru că aceştia mănâncă bucatele necurăţieî

şi cu vin fără de lege se îmbată,
18. Tară căile direpţilor asemenea cu lumina stră-

lucesc» merg şi lummeză pină unde isprăveşte
(Jiua.
rg. fară căile necuraţilor mtunecose-s, nu ştiu cum
să împiadecă
20 Fiîule, Ia ale mele cuvinte ia aminte, şi la ale

mele cuvinte alătură'ţî urechia.
21 Pentru ca să nu te părăsescâ isvdrele tale; pă-

zeştele pre ele intru a ta inimă,
22. Pentru că viaţa este la top ceia ce află pre

iale şi la tot trupul lor vindecare.
23. Cu totă paza ta păzeşte a ta inimă, pentru că

dintr'acestea-s ieşire de viaţă.
24. Ia din pregiurul t£u cea îndărăptnică gură şi

nedirepte buze, departe de la tine împinge,
25. Ochiî tei dirept să caute şi genile tale să cli-

pescă dirept.
26. Direpte alergături fa cu piciorele tale şi căile

tale indirepteză.
www.dacoromanica.ro
- 16 —
27. Să nu te abaţi nicî în direpta nicî în stinsa

şi întorce piciorul t£u de către calea cea rea.
28. Pentru că căile cele din nedirepta le ştie Domnul,

şi întorse sunt cele din a stingă.
29. Şi el directe va face alergăturile tale şi călăto-

riile tale cu pace le va aduce înainte.
CAP V.
1. Fiîule, la a mea înţelepciune ia aminte, şi la

cuvintele mele alergăţî urechia.
2. Pentru ca să păzeşti socotinţa bună şî sîmţirei

buzelor mele poruncesc ţie,
3. Nu lua aminte la muierea rea, pentru că mier;

cură din buzele muereî curve, până la o vrenv:
unge getlejul t2u.
4. Ensă maî apoi mai amar vei afla-o de cât fiare 1

şi ascuţit maî mult de cât sabia cu două a^
cuţite.
5. Pentru că ale nebuniei pici6re pogoră pre cei 1

ce se deprind cu ea, cu morte la iad.
6. Şi urmele eî nu se razimă pentru că în căile

vieţeî nu merge, şi greşite-s alergăturile eî şi
nu bine cunoscute.
7. Acum, fiîule, ascultă-mS şi să nu facî mincinos

cuvintele mele.
www.dacoromanica.ro
— 17 —
8, Departe de Ia ele fă calea ta şi să nu te a«
propiî de uşile casei eî.

9- Pentru ca să nu dea la alţii viaţa ta, şi traiul
teu la ceî nemilostivî.
10. Pentru ca să nu se sature streinii de virtutea

ta şi ale tale ostenele la case streine vor intra.
11. Şi te veî căi la cele de apoi ale tale când se

vor rode peliţele trupului teu.
12. Şi veî grăi: cum urîî înveţătura şi mustrările

le abătu inima mea ?
13. Nu ascultai glasul celui ce me îndrepta şi me

înveţa, nici mi-am alăturat urechia.
14. Preste puţin mS ftcuî întru tot reu, în mijlocul

adunare! şi împreunăreî.
15. Fifule, bea ape din ale tale vase şi din isvorul
fontânilor taie.
16. Să se pre verse ţie apele din isvorul teii, şi

la uliţile tale umble apele tale.
17. Fie ţie singur avute 1 ) şi niminea strein să fie

părtaş cu tine.
18. Isvorul teu al apei fie ţie osebită şi te vese-

leşte împreună cu muierea cea din tinereţele tale.
19. Cerbul priinţei şi mânzul darurilor tale să-şî

petrecă cu tine şi acesta a ta să se socotescă.
şi fie împreună cu tine în totă vremea.
l ) Fie ţie singur avute = sa-ţf fie averea numai ţie singur.
43648. Aut. %ww.d^rtf#fonica.ro

— iS —
20. Pentru că în priinţa aceştia împrejurîndu-te,

înmulţit veî fi; nu rtî mult către cea streina,
nici te ţinea în braţele ce nu-s ale tale.
21. Pentru că înaintea ochilor lui Dumnezeu sunt

căiJe omuluî şi la tote alergăturile luî, soco-
teşte.
22 Fără de legile pre om vîneză şi cu şirurile pi-

catelor sale fiecare se strînge.
23 Acesta more cu ceî neînveţaţî şi din mulţimea

avuţieî luî, se lepăda şi vor peri pentru nebuniă,
CAP. VI.
1. Fiîule, de te veî chezăşui pre al tiu prietin,

da-veî mâna ta Ia vrăjmaşi.
2. Pentru că laţ mare e la om buzele luî, şi să

prinde cu buzele gureî luî,
3. Fă, fitule, cele ce-ţî poruncesc eu şi te mântu-

cşte; pentru că veî veni la manile reilor; pen-
tru prietinul teu fă neslăvindu-te şi învitcză şi
pre prietinul teu carele l'aî chezăşuit
4. Să nu dat somn ochilor tel, nicî sa fldormezî

cu genele tale.
5. Pentru ca să te mantueştî ca căpriora din laţ

şi ca. pasărea din cursă.
6. Pasă către furnică, o leneşule 1 şi rîvneşte ve*-

ênd căile ef $i fiî de cât aceia maî înţelept.
www.dacoromanica.ro
— 19 —
7. Pentru că la ea, arătură nefiind, nici pre cel

ce să o îndemne avend, nicî sub stăpân fiind.
8. Găteşte vara hrană şi multa strînsore la se-

ceră; sau pasă către albină şi află cat este de
lucrătore şi lucru forte curios face, ale căria
ostenele, Imperaţiî şi proştii spre sănătate le
aduc, şi poftită este la toţi şi slăvită, măcar
fiind la tărie slabă, pre înţelepciune cinstind'o,
se aduse înainte.
9. Pînă când leneşule zacî, şi când din somn te

vei scula?
to. Puţin să dormi şi puţin să şezî şi puţin să

dormitezi şi puţin înbrăţoşaţî cu manile pieptul.
11. Dupe* aceia vine ţie ca un reu curâtoriu 1 ) să-

răcia şi încă lipsa ca un bun alergător,
12. Iară de vei fi tără de lene, veni-va ca isvorul

secerea ta, şi lipsa ca un rău alergător va fugi
de la t ne.
13. Omul fără minte şi fără de lege, merge-va în

căi nu bune şi acesta face semn cu ochiul şi
însemncză 2 ) cu piciorul şi învaţă cu înduple-
căturile degetelor.
14. Şi inima îndărătnică meşterşugueşte rele, în

totk vremea unul ca acesta gâlcevă întăreşte la
cetate.
*) C ir&toriu = alcrgîîtoriu. 2 ) insemneza = bate.
www.dacoromanica.ro
15. Pentru aceia fără veste vine peirea Iui, tăerea

şi sfărîmarea nevindecată.
16. Pentru că se bucură la tote care urasce Dom-

nul şi se va sdrobi pentru necurăţia sufle-
tului.
17. Ochiul sămeţuluî, limbă nedireptă, mâinile ce

varsă sânge dirept.
18. Şi inima ce meşteşugueşte gânduri rele, şi

piciorele ce sîrguesc a face reu vor peri
de tot.
19. Aţâţă minciuni, mărturie strîmbă şi trimite ju-

decăţi în mijlocul fraţilor.
20. Fiiule, păzeşte legile tătâng-teu şi nu lepăda

obiceele mâne-ta.
21. Şi le lipeşte pre ele preste sufletul teu puru-

rea şi le închee împrejurul grumazului teu.
22. Când umbli, o ia cu tine pre ea şi cu tine fie

şi când dormi păzescă-te pentru ca sculându-te
să vorovescă cu tine.
23. Căci sfetnic este porunca legeî şj lumină şi
cale vieţeî şi mustrare şi înveţătură.
24. Ca să te păzescă de fămeia cu bărbat şi de

pâri de limbă streină.
25. Fiiule, să nu te biruescă pofta frumuseţilor,

nici să te vânezi cu ochii tei nici să te ră-
peşti de genele eî.
www.dacoromanica.ro
21 —
26. Pentru ca preţul curveî e cât al unei pânî şi

femeia bărbaţilor cinstite suflete vâneză.
27 Baga-va cine va foc în sîn şi hainele nu-şi va

arde ?
28. Au va umbla cine-va pe cărbuni de foc aprinşi

şi piciorele nu-şî va arde?
29. Aşa cele ce întră către femeia cu bărbat nu

se va desvinovăţi nici tot cele ce se va atinge
de densa.
30. Nu e minune de să va prinde nescine furând,

pentru că fură să sature suflet flămînd.
31. Iară de se* va prinde plati-va cu şepte părţi şi

tote agonisitele luî, dându-le, se va isbavi.
32. Iară pricurvarul pentru lipsa minţilor, perire

sufletului lui câştigă
33. Chinuri şi necinste sufere, şi ocara lui nu se

va stinge în vec.
34. Pentru ca plină-î de răvnirea mâniei bărbatu-

lui eî, şi nu se va conteni în ziua jude-
căţeT.
35. Nu va schimba pentru nici o rescumpărare

vrajba, nici se va slobozi prin multe daruri.
CAP. VIL
I. Fiiule, păzeşte ale mele cuvinte şi poruncile

mele ascunde lângă tine.
www.dacoromanica.ro
2. Fiiule, cinsteşte pre Domnul şi te veî întări,

şi afară din el nu te teme de altul.
3. Păzeşte ale mele porunci şi vei trăi, şi ale

mele cuvinte ca luminile ochilor, punc-le pre
ele pregiur degetelor tale şi le scrie preste
lăţimea inimei tale.
4. Zi 1 inţelepciunei soră a ta sa fie, şi mintea

cunoscută 'ţi-o câştigă ţie.
5. Pentru ca să te păzescâ de muerea streină şi

rea, care te răpune cu cuvinte cele ce-s 3pre
dor 1 ).
6. Pentru că de pre Terestră, din casa eî, privind

la uliţă;
7. Ori pre care tinerel va vedea din ceî ţără

minte teciorî lipsiţi de minre;
8. Trecând pe lângă unghiul casei eî;
9. Şi grăind intru intunerec de sera, când linişte

de noptea va fi şi negurosă;
10. Şi muerea '1 intâmpină pre el, chip avind cur-

vesc, care face a sbura inimile tinerilor;
11. Şi răsfăţată esteţi neastimpărată şi în casă nu

să a$>eză piciorele eu
12. Pentru că oreş câtă vreme afara să desmerda

şi cîtă-va vreme in uliţă prin tot unghiul pân-
deşte.
') Cu cuvinte cele ^.e-s spre dor = cu cuvinte dulcî.
www.dacoromanica.ro
13- Dupe aceia, apucându-se, scrută pre el şi cu
obraz fără de ruşine zice el.

14 Jertvă de pace este mie, astă-zî dau rugile
meie.
15. Fentru aceia am eşit întru întâmpinarea ta,

poftind a ta faţă; aflatute-am.
16 Cu făşiurî am întins patul meu, cu aşternuturi
de acelea de Eghipet am aşternut.
17, Am stropit stratul meu cu şofran şi casa mea

cu scorţişore,
18, Vino, şi să ne desfătăm cu iubire până la

mânecate, vino şi cu dragoste să ne tăvălim,
19, Pentru că nu este bărbatul meu acasă, s'a

dus cale delungată,
20 Legătură de argint luând în mâinele luî, dup£

zile multe se va întorce la casa luî.
21, Şi '1 rătăci 1 ) pre el cu multă voroavă şi cu la-

ţurile buzelor ei l'au tras pre el,
22, Şi el urmă ei, sburându-se, şi ca un bou la

junghere se aduce şi ca un câine la le-
gătură.
23, Sau ca un cerb cu săgeata rănindu-se la ficat

şi sârgueşte ca paserea la laţ, neştiind că pen-
tru suflet aleargă.
*) II avatn.
www.dacoromanica.ro
— 2 4 —
24- Acum dar, fiiule, ascultâ-me şi ia aminte Ia

cuvintele guref mele.
25. Să nu se abată ia căile eî inima ta şi să nu

te rătăceşti în drumurile ei, pentru că pre
mulţi rănind 'i-au surpat.
26. Şi nenumeraţT sunt pre cari 'i-au omorât.
27. Căile Iadului e casa ei pogorînd la cămările

morţeî.
CAR VIII
1. Pentru aceea, tu înţelepciunea mărturiseşte ca

mintea să te asculte.
2. Pentru că pre cele înalte vîrfurî este şi in

mijlocul cărărilor stă.
3. Şi lângă porţile silnicilor şade şi la intrări se

laudă.
4. Pre voi o! omenilor, ve rog şi slobozesc al

meu glas fiilor omenilor.
5. Gândiţi ceî fără rentate măestria şi cei nc ; n-

veţaţî însemnaţi la inimă.
6. Ascultaţi-m£ că cuviose voiu grăi şi voiu

scote din buze direpte.
7. Că adeverul va cerceta gât'ejul meu şi irr.e

sunt înaintea mea bu7ele mincinose.
8. Că direptate's tote graiurile gureî mele, ni-

mica fiind întru ele strîmb nice încâlcit.
www.dacoromanica.ro
— 25 —
9 Tote's înaintea celor ce pricep şi direpte celor
ce află cunoscinţa.
io. Luaţi înveţătură şi nu argint, şi minte maî
mult de cât aur lămurit, şi luaţi simţiri decât
aur curat.
n. Pentru că maî buna este înţelepciunea de cât

pietrele celea scumpe şi tot cinstitul nu este
vrednic el.
12. Din înţelepciunea sălăşluiiu sfatul; şi mintea

şi gândul eu am chemat,
13. Frica Domnului urăşte strîmbâtatea, semeţia

şi mândria, şi căile vicleanilor, şi gura cea ne-
credinciosă o am urît şi căile cele încâlcite aie
celor r£î,
14 Al meu este sfatul şi întemeerea; a mea este

înţelepciunea şi virtutea.
15. Prin mine împăraţii împărătesc şi silnicii 1 )

scriu direptate.
16. Prin mine cei marî se măresc şi tivaniî prin

mine biruiesc pamentul
17. Din pre cei ce me iubesc, îndrăgesc şi cei ce

cerră pre mine afla-vor dar.
18. Avuţia şi mărirea la mine este şi câştigarea

a multora şi direptatea.
19. Mrtî bine pre mine sa mă rodiască de cât au-
L ) Cet puternici.
www.dacoromanica.ro
— 26 -
rul şi piatra scumpă ; şi ale mele rodurî mai

bune sunt de cât argintul cel ales.
20. In căile direptăţeî umblu şi în mijlocul cără-

rilor adevSruIur me întorc.
21. Pentru casă împart celor ce me iubesc avere;

şi visteriile lor să le umplu de bunătăţî; de
voiu spune vouă celea ce fac în toate zilele,
voiu pomeni celea din veac să le numer.
22. Domnul ziJi pre mine începătura cailor lui la

lucrurile luY.
23. Maî 'nainte de veci me întemeia din început

mal înainte de cât a face pementul.
24. Şt maî înainte de cât face besnele, maî na-

inte de cât a eşi isvorele apelor.
25. Maî nainte de a se întări munţiîşimaî nainte

de tote dealurile me* naşte.
26. Domnul a făcut ţerî şi nelocuite l ) şi margim

locuite celui de sub ceriu.
27. Când gătea Ceriul, eram de faţă cu el şi când

osăbia scaunul seTi preste venturî.
28. Când tari făcea pre ceî de sus nourî şi ca

nişte tării au pus izvorele cele de sub ceriu.
29. Când au pus mărcî hotar şi apelor ca să nu

trecă ţărmurile sale şi tari au îăcut temeliile
pămentuluî.
*) Ncocunc = pustiile,
www.dacoromanica.ro
— 27 —
30. Eram lângă el tocmind; eu eram cu care se

bucura, şi in tote zilele m£ veseleam în faţa
luî preste totă vremea.
31. Când s£ veselia lumea săverşind şi se veselia

întru fiii oamenilor.
32. Acum Hară, fiiule, ascultă-mg; fericiţi cari căile

mele vor păzi.
33. Ascultaţi înţelepciunea şi ve înţelepţiţî şi sa.

nu ve astupaţi urechile.
34. Ferit omul carele me va asculta şi omul ca-

rele ale mele câî va păzi, priveghiând la ale
mele uşi pururea, păzind pragurile intrărilor
mele.
35. Pentru că eşirile mele, eşirî de viaţă sunt, şi

se găteşte vrerea de la Domnul.
36. Eara cei ce greşesc la mine, păgânesc la ale

lor suflete; şi cei ce urăsc pre mine, iubesc
moartea.
CAP. IX.
1. înţelepciunea îşi zidi ei casă şi o întări cu

stâlpi şapte,
2. Junghiat-au ale ei junghiuri şi turnă în clon-

dir! al s£u vin, şi găti a ei masă.
3. Trimise pe aî eî robi, chemând cu innaltu.

strigare la clondirî, zicend:
www.dacoromanica.ro
— 2S —
4 Carele este dintru vot fără de minte, abat;"

către mine; şi celor lipsiţi de minte zise:
5. Veniţi de mâncaţi pânea mea şi befî vin ca-

rele am turnat vouă.
6. Părăsiţi nebunia, şi veţi trăi, in veac veţi* im

părăţi ; şi cercaţi înţelepciunea pentru ca să
trăiţi şi v£ îndireptaţî priceperea, cu mintea.
7. Cela ce ceartă l ) pre ceî ret îşî va lua luî ne-

cinste ; şi mustrând pe cel necurat se va huli ;
răci mustrările Ia cel necurat rane sunt hiî. '
<S. Nu mustra pre ceî reî pentru ca să nu te
urască; mustră pre cel înţelept şi te va iubi,

9. Dă celui înţelept pricină şi maî înţelept va fi;
arata direptuluî, şi va adaoge a primi.
a o. începătura înţelepciune! este frica Domnului

şi sfatul sfinţilor, priceperea ; iară a cunoşte
legea este a cugetului bun.
li. Pentru că întru acesta chip multă vreme veî

trăi şi se va adaoge ţie anii vieţeî tale.
12 Fiiule, de veî fi înţelept, ţie înţelept veî fi ţ şi

celor de apropele t£u, iară de veî petrece rău,
singur vu suferi relele; fiiul certat (învăţat) în-
ţelept va fi şi pre cel nebun slugă îl va avea,
carele se reazămă pre minciuni; acesta va paşte
venturî şi acesta va goni păserî sburătore pen*
1 ) Cearta = invaţa.
www.dacoromanica.ro
— 29 —
tru că au lăsat căile viieî lut şi osiile arăturef

lui au rătăcit şi merge prin pustii fără apă şi
în păment rînduit întru seteciunî şi adună cu
mânile nerodire.
13. Femeea fără de minte şi obraznică lipsită de

pâine se face carea nu ştie ruşinea.
14, Şezut-a la uşile casei eî preste jeţu-i la iveală

în uliţă.
15, Chemând preceeace trece pre cale, pre ceî ce

mergea dirept întru căile lor; carele este întru
voi prea fără de minte, abate-se către mine.
16. Şi celor lipsiţi de minte le porunceşte zi-

când :
17 De pâine ascunsă, cu dulceaţă ve atingeţi ş

din apă bună, de furtişag, să beţi.
18. Şi el nu ştie că pământenii lângă ea pic şi
la fundul iaduluî se* tâmpină.
19. Ci saî 1 ) să nu zăboveşti în locul eî, nici să

pui ochiul teu spre ea, pentru că aşa o vei
trece ca o apă streină, şi veî trece rîut
strein şi de apă streină te depărteză şi din
izvor strein să nu belf, pentru ca multă vreme
să trăieşti şi să ţi se adauge ţie anii vieţeî tale
CAP. X.
I, Fiiul înţelept veseleşte pre tatăl, iar fiul nebu»

este întristare maiceL
y Sat — fngT.
www.dacoromanica.ro
- 3° —
2. Nu vor folosi vîsteriile celor fără de lege, şi

direptatea izbăveşte din morte.
3. Nu va omorî cu fbme Domnul sunetul direp-

ţilor, şi viaţa celor necuraţi o va surpa.
4. Sărăcia pre om smereşte, şi mâmele celor vi-

teji îmbogăţescu-se.
5. Fiul certat (înveţat) înţelept va fi, şi pre cel

nebun slugă '1 va avea.
6. Scapă de Ia zăduf fiul înţelept, şi stricat de

vent se face la secere fiul fără de lege.
7. Blagoslovenia Domnului pe capul direptuluf,

iară gura celor necredincioşi o acopere plân-
gere fa>ă de vreme.
8. Pomenirea direpţilor cu laude, şi numele celor

necuraţi se stinge.
9. Cel înţelept la inimă va primi porunci, iară

cel neacoperit la buze îndărătnicind se va îm-
pedeca.
10. Cine merge cu prostime (cu dreptate) merge

nădăjduind, şi cel ce îndărătniceşte căile Iul,
se va cunoşte,
11. Cela ce face semn cu ochiul, cu vicleşug, a-

dună omenilor voî rele, iar cel ce mustră cu
îndrăsnire, face pace.
12. Izvorul vieţeî în mâna direptutuî, şi gura pă-

gânului o va acoperi pierzarea.
www.dacoromanica.ro
13- Ura ridică price, şi pre toţî ceia ce nu

pricesc, iî va acoperi prieteşugul.
14. Care din buze scote înţelepciune, cu toeag

bate pre omul fără de inimă.
15. înţelepţii vor ascunde simţirea şi gura obraz-

nicului apropie-sg la sfărîmare.
16. Câştigarea avuţiilor, cetate tare, şi sfărîmarea

celor necuraţî, sărăcia.
17. Faptele direpţilor vieaţă fac, şi rodele celor

necuraţî, păcatele.
18. Căile vieţeî Ie păzeşte mvctătura, şi inveţătura

nemustrată, rătăceşte.
19. Acopere vrajba buzele direpte, şi cei ce scot

sudălmî prea fară de minte sunt.
20. Din cuvinte multe nu vei scăpa de păcat, şi

scumpindu-ţî cuvintele, înţekp vef fi.
21. Argint lămurit, limba direptuluî; şi inima ce-

luî necurat se va sfîrşi.
22. Buzele direpţilor ştiu înnalte, iar ceî fără de

minte cu lipsă mor.
23. Blagoslovenia D >mnu!uY pe capul direptuluT,

acesta '1 îmbogăţeşte şi nu se va adaoge eî
în inimă mâhnire.
24. Cu rîsul nebunul face rele, iară învăţătura la

om naşte înţelepciune.
25. Cu peerirea cel necurat să portă, şi pofta di-

reptuluî, priimită.
www.dacoromanica.ro
26. Mergend viforul pie>e cel necurat, şi direptul

abătându-se, se mântueşte în veac.
27. In ce chip e aguri la la dinţi stricătorc $>j fu-

mul la ochî, aşa fără dc legea celor ce se
portă cu ea.
23 Frica Domnului adaoge zilele şi aniî necura-

ţilor se vor împuţina.
21, Zăvceşte la direpţî veselia, iară nndejdea ne-

curaţilor pi£re.
30. întărirea curatuluî. frica DomnuluT, şi sfărâ-

mare celor ce fac rele.
3*. Direptul în veac nu se va clăti şi necu'Sţii nu

vor locui pământul.
32. Gura direptuluî pică înţelepciune, iar limba

nedireptuluî pi£re.
33. Buzele dmenildr direpţî pică daruri şi gura

celor necuraţi s£ întorce.
CAP. XI.
î. Cumpenele viclene, urâciune înaintea Domnu-

lui, şi cântarul dirept priimit la densul.
2. Orî unde va intra sudalma, acolo necinste, şi

gura smeriţilor cercetează înveţătura.
3. Săvîrşirea direpţilor va îndrepta pre denşi

iară împîedecarea nebăgătorilor de semă îi va
prăda pre eî.
www.dacoromanica.ro
4. Nu vor folosi averile în ziua mâniei, şi direp-

tatea va isbăvi de la morte; murind direptul
lasă locuinţă şi gata se face şi bucurosă pie-
rirea necuraţilor,
5. Direptatea nevinovatului indreptează căile, şi

necurăţia cade asupra strîmbdtăţeî,
6, Direptatea omenilor direpţî va isbăvi pre eî

şi cu nesfatul să prind cei fără de lege,
7, Murind omul dirept, n'aii pierit nădejdea, iar

tala necuraţilor au pierit.
8 Direptul din venat (cursă) iese, şî în Jocul luî

st dă cel necurat,
9, In gura necuraţilor, laţul cetăţenilor, şi simţi-

rea (chibzuirea) direpţilor, bine călătorită.
10. Intru bunătăţile direpţilor se* îndireptă cetatea,
şi întru pierirea necuraţilor, bucurie.
11. Cu blagoslovenia direpţilor se va înnâlţa ce-

tatea, şi gura necuraţilor s'aîi săpat,
12. Batjocoreşte pre cetăţeni cel lipsit de minte,

şi omul înţelept linişte portă.
13. Omul îndoit la limbă, descopere sfaturi la a-

dunare şi cel credincios la duh, ascunde lu-
crurile,
14. La carT nu este o cârmuire, cad ca frunzele,

iară mântuirea este cu mult sfat,
15* Cel reu face reu când se va împreuna cu di-

reptul şi urăşte sunetul adeverinţei.
43648, Aut, Rom, — Biblia 1688, 3
www.dacoromanica.ro
— 34 -
16. Muierea de treabă ridică bărbatului mărire;

iar scaun necinstei este muierea, urând cele
direpte; de avuţie leneşii lipsiţi se fac, iar vi-
tejii reazămă spre avuţie.
17. Sufletului lui bine face omul milostiv, şi pierde

al seu trup cel nemilostiv.
18. Necuratul face fapte nedirepte; iară sSmînţa

direpţilor, plata adeveruluî.
19. Fiul dirept sS naşte spre viaţă; gonirea ne-

curatului spre moarte.
20. Urâte's Domnului încâlcitele căi, şi primiţi sunt

la el toţi nevinovaţii în cale.
21. Asupra mâneT puind mânele cu strîmbătate

nu ne certat va fi de rSutăţT; iar cel ce sa-
mănă direptatea lua-va plată credinciosă.
22. In ce chip cercelul de aur în nasul scroafei,

aşa la femeea îndărătnică frumuseţea.
23. Pofta direpţilor totă e bună, iară nădejdea ne-

curaţilor va pieri.
24. Sunt cei ce ale lor seamănă şi care mai mult

fac şi sunt şi cei ce adună celea streine care
se împuţinează.
25. Tot sufletul ce bine s£ cuvinteză este prost

şi omul mânios nu e cu chip bun.
26. Cela ce ţine grâul să '1 lase pre el limbilor şi

cel ce vinde grâul scump îl blastămă norodul;
iar blagoslovenia în capul celui darnic.
www.dacoromanica.ro
35 -
27. Cel ce meşteşugueşte cele bune cercă dar bun,

iară pre cel ce cercă relele, îl vor apuca
pre el.
28. Cel ce nădăjdueşte spre avuţia luî, aceste va

cădea, iară cela ce se apucă de direpţî acela
va răsări.
29. Cela ce nu să portă împreună cu casa luî va

moşteni vent, şi va sluji cel fără de minte la
cel înţelept.
30. Din roda direptăţeî odrăsleşte copaciul vieţeî,

şi să omoră fără de vreme sufletele celor fără
de lege.
31. De vreme ce direptul abia să spăşeşte, dară

necuratul şi păcătosul unde se va ivi?
CAP. XII.
1. Cela ce iubeşte învăţătura, iubeşte simţirea

(ştiinţa), iar cel ce urăşte mustrările, ne-
bun e.
2. Mai bun este cel ce află dar de la Domnul

Dumnezeu, iară omul fără de lege se va mul-
comisi (se va uita).
3. Nu se va isprăvi (ferici) omul de la cel fără

de lege şi rădăcinele direpţilor nu se vor
scoate.
4. Muierea bărbata cunună e bărbatului ei*, şt
www.dacoromanica.ro
_ 3 b -
în ce chip e în lemn viermele, aşa pre băr-
bat pierde muierea făcătore de rele.
5. Socotelile 1 ) direpţilor sunt judecăţî, şi necu

raţii ocârmuiesc vicleşuguri.
6. Cuvintele necuraţilor viclene's spre sânge şi

gura direpţilor va isbăvi pre denşiî.
7. Orî unde se va întorce cel necurat, se va

stinge, iară casele direpţilor vor rămânea.
8. Gura înţeleptului se laudă de om, iar cel greu

la inimă se batjocoreşte.
9. Maî bine este omul întru necinste (fără debo-

erie) slujindu'şî lui de cât cinste pre sine pu-
ind şi lipsit fiind de pâine.
10. Direptuluî i se face milă de sufletul dobitoce-

lor luî, iar ficaţii necuraţilor nemilostivî sunt.
11. Cela ce lucrează al seu pământ se va sătura

de pâine, iară ceî ce gonesc în deşert, sunt
lipsiţi de minte.
12. Carele e dulce în petrecerile vinului întru a

luî tării lua-va necinste.
13. Poftele necuraţilor rele sunt, iară rădăcinile

direpţilor în tăriî sunt.
14. Pentru păcatele buzelor cade în laţurf păcăto-

sul, iară direptul lunecă de ele ; cela ce
caută 2 ) luî, milui-se-va, iară cela ce va întîm-
pina în porţi va necăji sufletele.
*) Socotelile = pîndurile. 2 ) Caută = sî uit*.
www.dacoromanica.ro
— 37 -
15- Din rodurile gureî sufletul omului seva sătura

de bunătăţi şi răscumpărarea buzelor Iui se
va da Iuî.
16. Căile celor fără de minte direpte's înnaintea

lor, iară direptul ascultă sfaturile.
17. Nebunul într'aceeaşî <î vesteşte urgia Iuî iară

omul viclean îşi ascunde a lui necinste.
18. Credinţa dovedită o va vesti direptul; iară
mărturia strîmbilor vicleană e.
19 Sunt ceea-ce grăiesc de rănesc ca cu sabia,

iară limbile înţelepţilor vindecă.
20 Buzele adeverate isprăvesc mărturiselă, iară

martorul iute are limbă strâmbă.
2 1 . Vicleşugul e inima celuia ce meşteşugeşte

rele, iară cei ce vor pacea se vor veseli.
22. Nu va plăcea direptuluî nimica strâmb, şi ne-

curaţii se vor umplea de rele.
23. Scârbos Domnului buzele mincinose, iară cel

ce face credinţa priimită, e lângă el.
24. Omul priceput, scaunul simţire?, iară inima

celor fără de minte va întâmpina blestemurî.
25. Mâna celor aleşY birui va prea lesne, şi vicle-

nii vor fi la pradă.
26. Groznicul cuvînt turbuiă inima omului dirept,

iară vestea bună veseleşte pre densul.
27. Cunoscătorul dirept luişî prieten va fi, iar

gîndurile necuraţilor sunt nesuferite; pre ceî
www.dacoromanica.ro
- 38 -
ce greşesc îî vor goni relele şi calea necura-

ţilor rătăcita pre denşiî.
28. Nu va nemeri vicleanul, vînat, iară omul cu»

rat câştigare cinstită.
29. In căile direptăţeî vieaţa este, iară căile po-

menitorilor de rele sunt spre morte.
CAP. XIII.
1. Fiîul iscusit este ascultător tatălui, iar fiîul ne-

ascultător, întru pierzare.
2. Din rodele direptăţeî mânca-va cel bun, iar

sufletele celor fără de lege pieri-vor fără de
vreme.
3. Cine 'şî păzeşte gura sa, păzeşte al seu suflet,
iar cel îndrăzneţ la buze, înfricoşa-va pre sine.
4. Intru pofte este tot cela ce este fără de lucru,

iară mâinele celor bărbaţi sunt întru nevoinţă.
5. Cuventul strîmb uraşte'l cel dirept şi necuratul

ruşineză-se, şi nu va avea îndrăznire.
6. Direptatea păzeşte pre cel fără răutate, iară

pre cei necuraţi re*î îî face păcatul.
7. Sunt ceia ce îmbogăţesc pre sine, neavend ni-

mica, şi sunt ceia ce smeresc pre sine cu multă
avuţie.
8. Răscumpărarea sufletuluî omuluî e avuţia sa,

şi săracul nu îngăduite înfricoşare.
www.dacoromanica.ro
— 39 —
9- Lumina e la direpţî pururea, iară lumina ne-

curaţilor stinge-se; sufletele viclene rătăcescu-se
în picate, iară direpţiî îndură-se şi miluesc.
10. RSuI, cu sudalmă face rele, iară ceî ce se cu-

nosc pre sine, direpţî sunt.
11. Averea sîrguindu-se cu fără de lege, maî pu-

ţină se face; iară cela ce strânge luî cu bună
credinţă, se va înmulţi.
12. Direptul se îndură şi împrumuteză; maî bună

este cel ce începe a ajuta cu inima, de cât
cel ce făgăduieşte, şi la nădejde aduce ; că
pomul vieţeî este pofta bună.
13. Cine nu bagă în semă lucrul, nebăga-se-va în

semă de el ; iar cel ce se teme de poruncă,
acela e sănătos.
14. La fiul viclen nimica bun nu este; iară la sluga

înţeleptă sporite lucrurî vor fi şi se va îndi-
repta calea luî.
15. Legea înţeleptuluY, isvorul vieţeî ; iară cel fără

de minte, de laţ va muri.
16. Priceperea bună dă dar; iară a cunoşte legea,

este a cugetuluî bun, şi căile celor nebăgăton
în semă întru pierire.
17. Tot viclenul face cuminte, iar cel fară de

minte, îşî întinde sie'şî rele.
18. Tmperatul dârz cădea-va la rele, iar sluga în-

ţeleptă izbăvi-va'l pra el.
www.dacoromanica.ro
— 40 —
19- Sărăeia şi necinstea o strică înveţătura, iară

cela ce păzeşte mustrările, se va mări.
20. Poftele necuraţilor îndulcesc sufletul, şi faptele

necuraţilor departe's de minte.
21. Cel ce umblă împreună cu ceî învgţaţî, învă-

ţat va fi; iară cel ce merge cu ceî fără de
minte, cunoşte-se-va.
22. Pre ceî ce greşesc goni-i-va relele; iară pre

ceî direpţî îî va apuca binele.
23. Omul bun va lăsa moşteni pre fiiî fiilor; iară

avuţia necuraţilor se strânge direpţilor.
24. Direpţiî face-vor cu avuţie, anYmulţî; iară cei

nedirepţî pier degrabă.
25. Care nu se îndură de toiag, urăşte pre fiul luî;

iară cel ce'l iubeşte cu nevoinţa îl certă.
26. Direptul mâncând satură sufletul luî, iară su-

fletele necuraţilor lipsite's.
CAP. XIV.
1. înţeleptele muierî oMdiră case, iar ceea nebună

o a săpat cu inâinele eî.
2. Cela ce merge dirept, teme-se de Domnul ;

iară cela ce şovăaşte în căile luî, ruşina se-va.
3. Din gura celor fără de minte toeag de sudalmă,

iară buzele înţelepţilor păzeşte-î pre eî.
www.dacoromanica.ro
— 41 —
4. Unde nu's boT, £slele curate; şi unde's multe

pâini arătată este virtutea boului.
5. Mărturia credinciosă nu minte; iară mărturia
mincinosă aţâţă minciuni.
6. Cerea-veî înţelepciunea la cei ret şi nu o vet

afla; iară simţirea la ceî înţelepţî e uşoră.
7. Tote's împotriva omului foră de minte; armele

simţireî, buzele înţelepte.
8. înţelepciunea celor harnici cunoşte-va căile lor,

iară gândul celor fără de minte în rătăcire.
9. Caselor celor fără de lege le trebueşte cură-

ţenia, iar casele direpţilor, primite's.
10. Inima omului simţitore mâhnitore sufletului

sSu, iar când se veseleşte nu se amestecă cu
sudalma sa.
11. Casele necuraţilor stinge-se-vor, iar corturile

celor ce isprăvesc, sta-vor.
12. Este cale care se pare a fi omenilor direpta,

iară sfirşitui eY duce la fundul iadului.
13. In veselie nu se amestecă mâhnirea; iar maî

pre urmă bucuria, se întorce în plâns.
14. De căile luî umplea-se-va cel dârz la inimă;

iară din cugetele luî, e omul bun.
15. Cel prost crede la tot cuventul, iară viclenul

vine la căinţă.
16. înţeleptul spăimîntu-se s'a abătut de la rSu,
www.dacoromanica.ro
— 42 —
iar cel fără de minte Iuişî nădăjduind ame-

stecă-se cu cel fără de lege.
17. Cel iute la mânie face fară de sfat; iară omul

înţelept multe suferă.
18. Impărţi-vor cei fără de minte reutatea, iară cel

ştiutori vor birui simţirea.
19. Luneca-vor rSif înaintea celor buni, şi necuraţi*

vor sluji la uşile direpţilor.
20. Prieteni* vor urî pre prieteni* săraci, iar prie-

tenii bogaţilor sunt mulţi.
21. Cela ce nu cinsteşte pre sărac greşeşte, iar
cela cine milueşte pre sărac, este fericit
22. Rătăcindu-se cei strimbî meşteşuguesc rele;

iară mila şi adeverul meşteşuguesc cei buni'.
23. Nu ştiîi mila şi credinţa meşterii de rele; iară

milele şi credinţele lângă meşterii cei buni.
24. Tot cela ce portă grijă, are de prisosit, iară

cela desmierdat şi nepurtător de grijă, în lipsa
va fi.
25. Cununa înţelepţilor, avuţia lor; iară zăbava

celor fără de minte, e rea.
26. Mântui«va din rele sufletul mărturia credinciosă;

iar viclenul aţâţă minciuni
27. In frica Domnului nădejdea virtuţeî, şi la fiii

luî va lăsa rezăm de pace.
28. Frica Domnuluî, izvorul vieţeî; şi face a te

abate din laţul morţeî,
www.dacoromanica.ro
— 43 —
2g, In multă limbă (norod), mărirea împăratului;

iar întru lipsirea norodului, surparea silnicului.
30. Bărbatul mult răbdător, multe ia la înţelep-

ciune ; iar cel tare cu puţin la suflet, fXră
minte e.
31. Bărbatul îmblânzitor de mânie, este înimeî

vraciu; iar carul vaselor inima simţitore.
32. Cel ce năpâstuîeşte pre cel sărac, întărită pre

cel ce Ta făcut pre el ; iar cela ce cinsteşte-
pre el, milueşte pre sărac.
33. Tntru reutatea lui se va împinge necredinciosul;

iar cela ce nădâjdueşte spre Domnul cu a lui
curăţie, dirept e.
34. In inima cea bună a bărbatului, odihni-se-va.

înţelepciunea, iară în inima celor (Sra de minte,,
nu se pricepe.
35. Direptatea înnalţă norodul, iară păcatele împu-

ţineză nemurile.
36. Primită e la împăratul, sluga înţeleptă şi cu a
lui bună păstrare, ridică necinstea.
CAP, XV.
I. Urgia pierde şi pre ceî înţelepţi; iară răspun-

sul cucernic, întorce mânia, şi cuvîntul aspru
aprinde urgia.
www.dacoromanica.ro
— 44 —
2. Limba înţelepţilor bine ştie, iară gura celor
fără de minte, vesteşte rele.

3 In tot locul ochii Domnului privesc şi pre cei
reî şi pre cei buni.
4, Vindecarea limbeî, copaciul vieţeî, şi cela ce

păzeşte pre ea, împlea-se-va de duh.
5, Cel fără de minte batjocoreşte înveţâtura părin-

telui, iară cela ce păzeşte poruncile, mântuit e.
=6. In direptatea ce prisoseşte este putere multă,

iară cei necuraţî, cu totă rădăcina, vor pieri
de pre păment,
7. In casele direpţilor, tărie multă; iar rodele ne-

curaţilor vor pieri.
$. Buzele înţelepţilor legate's cu simţirea; iară

inimile celor fără de minte nu's întemeiate,
9. Jertfa necuraţilor urâciune e Domnului; iară

rugele celor ce se îndrepteză primite's lângă el.
10. Urâciuni sunt Domnului căile necuratului ; iară

pre cei ce gonesc (urmeză) direptatea, iubeşte.
11. învăţătura celui prost (fără răutate) se cunoşte

de cei ce trec pre cale, iar ceî ce urăsc mu-
strările, mor grozav.
12. Iadul şi pierzarea aievea's lângă Domnul, cum

nu şi inimile omenilor?
13. Nu va îndrăgi cel neînvăţat pre ceî ce mustră

pre el şi cu înţelepciuni nu se va dumăi (nu
va vorbi),
www.dacoromanica.ro
14- A inimeî ce se veseleşte, faţa înfloreşte, şî

fiind în voi rele, posomorăştese.
15. Inima direptă caută ştiinţa, iar gura celor ne*

curaţi va cunoşte relele.
16. In totă vremea ochii celor re*î aşteptă rele;

iară ceî buni sunt în linişte pururea.
17. Maî bună e o mică parte, dar cu frica Dom-

nului, de cât vistierii cu fară de frică.
18. Mai bun este ospeţul de legumi spre prieteşug

şi dar, de cât punerea înainte de viţei, cu
vrajbă.
19. Omul mânios găteşte vrăjbî, iară cel îndelungat

la mânie şi pre cea viitore potoleşte; cel mult
îngăduitor om va stinge judecăţi, iară cel ne
curat maî vîrtos le ridică.
20. Căile celor ce şed fară de lucru, sunt aşternute

cu spini, iară ale celor destoinicY, bătute's.
21. Fiul înţelept veseleşte pre tatăl; iară fiul fără

de minte batjocoreşte maica luî.
22. Cărările nebunului sunt lipsite de minte; iară

omul înţelept îndireptând va merge.
23. Covîrşesc cu gândurile ceea ce nu cinstesc a-

dunările, iar în inimile celor ce se sfătuiesc,,
rcmâne sfatul.
24. Că nu Tascultă pre el cel rcu, nicî va elice de-

săvîrşit de va fi şi bun la obşte.
www.dacoromanica.ro
- 46 -
25* Căile vieţeî, socotelile priceputului; că abS-

tându-se din Iad, se va mântui.
26. Casele semeţilor le surpă Domnul şi întăreşte

hotarul vSduveT.
-27. Urâciune e Domnulut gândul strîmb; iar gra-

iurile curaţilor, cuviose.
28. Piarde pre sine cel ce ia daruri, iar cela ce
urăşte luările darurilor, se mântueşte,
29. Cu milele şi cu credinţele se curăţesc pecatele,

şi cu frica Domnului se abat tote de la r£u.
30. Inima direpţilor va cerceta credinţa, iar gura

necuraţilor răspunde rele.
31. Primite's lângă Domnul căile omenilor direpţî

şi prin mijlocul lor şi vrăjmaşiî prieteni se fac.
32. Departe lipseşte Dumnecjeu de la ceî necuraţi,

iară rugile direpţilor ascultă.
33. Maî bună e puţină luare cu direptate, de cât

multe rodurî cu strtmbătate.
CAP. XVI.
1. Inima omului să gândiască cele direpte ; cu

de Dumnezeu să se tocmiască paşii lui.
2. Vccjend ochiul bune, veseleşte inima; şi vestea

bună îngraşă osele; cela ce ascultă mustrările
vieţeT, în mijlocul înţelepţilor va petrece.
www.dacoromanica.ro
— 47 —
3. Cine isgoneşte învăţătura urăşte pre sine; iară

cele ce păzeşte mustrările, iubeşte sufletul Iuk
4 Frica Domnului, învăţătura şi înţelepciunea;

şi începătura mărirei se va răspunde eî; şi
merge înainte la cei smeriţi mărire.
5. Tote lucrurile smeritului ivite's lângă Dum-

nezeu, iar necuraţii în cjiua rea pier.
6. Necurat e lângă Dumnezeu tot cel cu inimă

înnaltă; asupra mâinei mâinele punend cu strîm-
bătate nu se va indrepta.
7. începătura căeî bune este a face cele direpte

şi primite 's lângă Dumnezeu maî virtos de
cât a jertfi jertfe.
8. Cela ce cercă pre Domnul, afla-va minte cu direp-

tate şi ceia ce dirept îl ce>că pre el afla-vor pace.
9. T6te lucrurile Domnului cu direptate sunt, şi

se păzeşte cel păgân la îua cea rea.
10. Vrajbă e pre buzele împăratului şi la judecată
nu se va rătăci gura luî.
11. Pornirea cumpenei direptate este la Dumnezeu

şi faptele lui cumpăniturî direpte.
12. Urâciune e împăratului cel ce face rele; pen-

tru că cu direptatea se găteşte scaunul Domniei.
13. Primite's la împăratul buzele direpte şi cuvin-

tele direpte iubeşte Domnul.
14. Mânia împăratului, îngerul morţei; iar omul

înţelept va îmblânzi pre el.
www.dacoromanica.ro
- 4 8 -
15. In lumina vieţeî, fiul împeratuluî; iar ceî prL

miţî luî, ca nourul târziu.
16. Cuiburile învăţăturei maî alese sunt de cât

aurul; iar cuiburile înţelepciune, maî alese 's
de cât argintul.
17. CărăriJe vieţeî abat de la rele; iară lungimea

vieţei sunt căile direptăţeî.
18. Cel ce primeşte învăţătura in ceî bunî va fi,

şi cel ce păzeşte mustrările, inţelepţi-seva.
19. Cine păzeşte caile luî păzeşte al seu suflet, şi

iubind viaţa luî, va opri gura lui.
20. Mai iute de cât surparea povăţueşte semeţia

şi maî 'namte cădereî, gândirea cea rea.
21. Mai bun este cel blând cu smerenie, de cât

cei ce împarte prăclî cu ceî ce fac strâmbătate.
22. Cel înţelept în lucrurî este aflător de bunătăţi

şi cel ce nădăjdueşte întru Dumnezeu fericit este
23. Pre cei înţelepţi şi pricepuţi, răi 11 numesc;

iar ceî dulci la cuvent, maî multe vor aucJL
24. Izvor de viaţă este priceperea la ceî ce o au ;

iar înveţătura celor fără de minte, rea este.
25. Inima înţeleptului cunoşte cele din rostul luî;

şi pe buză purta-va a cunosce pe sine.
26. Faguri de miere cuvintele bune şi îndulcirea-
lor, leacul sufletului.
27. Sunt căi părându-se direpte a fi la om, iară

celea de apoi ale lor caută la fundul Iadului.
www.dacoromanica.ro
— 49 -
28. Bărbatul întru ostenele osteneşte Iui şi abate

de Ia sinepTeirea sa; iar cel îndărătnic în gura
sa îşi portă pîeirea.
29. Bărbatul fără de minte sapă luişT rele, şi pre

buzele lut adună foc.
30. Bărbatul îndărătnic trimite rele, şi celor rea-

prind făclia înşelăciune! şi deoparte pre prieteni,
31. Omul fără de lege amăgeşte pre prieten* şi

duce pre et la căi nu bune.
32. Cel ce'şî întăreşte ochii, gândeşte îndărătnicit

şi cel ce'şî muşcă buzele, alege tote relele : a-
cesta cuptorul este re'ute'ţeT.
33. Cunună de laudă sunt bătrâneţile şi în căile

direptâţeî se află.
34. Mai bun este omul cel îndelungat la mânie, de

cât cel tare şi omul cel ce are minte, de cât
lucrătorul cel mare de păment; şi cel ce'şî con-
teneşte mânia mai bun este de cât cel ce ia
cetatea.
35. In sinul celor nedirepţîintră tote cele nedirepte

iară de la Domnul sunt toate cele direpte.
CAP. XVII.
1. Mai bine pâine cu bucurie, cu pace, de cât

casă cu multe bunătâţî plină şi de cât nedirepte
jertfe cu vrajba.
4364S. Aut Rom. — Biblia 168S 4-
www.dacoromanica.ro
- 5° —
2. Sluga înţeleptă birui-va stăpânii fară de minte
şi între fraţi va împărţi părţi.
3. In ce chip se ispiteşte în cuptor argintul şi

aurul, aşa inimile cele alese de la Domnul.
4. Cel r£u ascultă limba celor fără de lege, iară

direptul nu ia aminte la buzele cele mincinose.
5. Cela ce batjocoreşte pre sărac, întărâtă pre

cel ce Ta făcut pre el, şi cel ce se bucură de
cel ce piere, nu va fi fără vină; iar celuia ce
i se face milă, milui-se-va.
6. Cununa betrânilor sunt fii fiilor şi fala fiilor

părinţii lor. Celui credincios e totă lumea cu
bani, iar celui necredincios nicî un ban.
7. Nu se vor tocmi la cel fără de minte buze

credinciose, nicî la cel dirept, buze mincinose.
8. Plata darurilor este înve'ţe'tura la ceî ce se tre-

buesc cu densa, şi unde se va înturna, bine se
va călători.
9. Cel ce ascunde strâmbătâţî caută prieteşug;

iar carele urăşte a ascunde, desparte prietenii
şi rudeniile.
IO. Sfărâmă înfricoşarea inima înţeleptului, iar cel

fără de minte bătându-se, nu simte.
11 Pricî va ridica tot omul rgu şi Domnul ânger

nemilostiv va trimete luî.
12. Cădea-va grija la om înţelept, iar ceî făr. v i rîe

minte socotesc rele.
www.dacoromanica.ro
— S l —
I3« Cel ce dă rele pentru bune nu va muta relele

din casa luf.
14. Volnicia dă cuvintelor începătura direptăţeY şi

povăţueşte înaintea lipsei prici şi vrajbe.
15. Cel ce judecă pe cel strâmb, dirept, şi pre cel

dirept, strâmb, necurat şi urât lângă Dumnezeu.
16. Pentru ce sunt bani la cel fără de minte?

Că a dobândi înţelepciunea cel r£u la inimă
nu va putea.
17. Carele înaltă face casa lui cercă surparea, iar
cel ce şovăeşte a şti, cădea-va la rele.
18. In totă vremea prieteni să'ţî fie ţie; fraţii la

nevoe de folos să fie, că pentru aceea se fac.
19. Bărbatul fară de minte bate în palme, şi se

veseleşte luişi ca şi cel ce se chezăşueşte cu
chezăşie pre at seu prieten, şi pre buzele lui
foc agoniseşte.
20. Cel iubitor de păcat bucură-se Ia vrajbă, şi

cela ce înnaltă face casa, caută surpare.
21. Col tare la inimă nu ca afla bănătăţî, şi băr-

batul de prea des îşi schimbă limba va cădea
la rele
22 Nu se veseleşte tatăl de feciorul cel neînve'ţat,

iar fiul înţelept veseleşte pe maica sa.
23. Inima ce se veseleşte face a fi sănătos, iară

omului mâhnit usucă-i-se osele.
24. Celuia ce ia darul cu strâmbătate în sînu-î,.
www.dacoromanica.ro
— 52 -
nu i se sporesc căile şi necuratul abate căile

direptăţeL
25. Obraz priceput este ai omului cel învăţat, iară

ochi celuî far£ de minte, pre marginile pă-
mântului
26. Urgia părintelui e fiul fără de minte şi du-

rerea cei ce Ta născut pre el.
27. A păgubi pe omul dirept nu este bine, nict

este curat a vicleni reu asupra silnicilor direpţî.
28. Cel ce se scumpeşte a scote cuvent, cuminte

este; şi cel mult îngăduitor, bărbat înţelept este.
29. Cel fără de minte, întrebând înţelepciunea, în-

ţelepciunea i se va socoti şi năuc nescine pre
sine făcându-se părea se-va înţelept a fi.
CAP. XVIII.
1. Pricinî caută omul vrend a se obosi de pri-

eteni şi în totă vremea ocărât este.
2. Nu-Î trebueşte înţelepciunea celui f&ră de minte
pentru că mal vârtos se trage ia nebunie.
3. Când vine necuratul la adâncul relelor, dosă-

deşte şi vine lui necinste şi ocară.
4. Apă adâncă e cuventul în inima omului, şi

isvor ce se varsă şi fântână de viaţă.
5. A lăuda faţa necuratului nu este bine, nici

cel curat a abate direptatea la judecată.
www.dacoromanica.ro
- 53 -
6. Buzele celui fără de minte aduc pre densul la

rele şi gura luî cea dîrje pre morte chîamă.
7. Gura nebunului pierirea luî este şi buzele luî

laţ sufletului.
8. Pre cei leneşf birueşte 1 frica şi sufletele 6me-

nilor muieroşf vor flămânzi.
9. Cel ce nu se vindecă pre sine în faptele luî,

frate este celui ce pre sine să strică.
10. Din mărimea virtuţei, numele Domnuluî şi la

el alergând direpţiî, se înnalţă.
11. Averea omului bogat, cetate tare, şt mărirea

eî mult umbreşte.
12. Mai 'naintede surpare se'nnalţâ inima omuluî

şi mai 'nainte de mărire se smereşte.
13. Cel ce răspunde cuvânt mai 'nainte de ce aude

nebunie este luî şi ocară.
14. Mânia omuluî o potoleşte sluga cea înţeleptă,

iar pre omul slab la suflet, cine'l va suferi?
15. Inima înţeleptului câştigă ştiinţă, şi urechile

înţelepţilor cearcă gândurile.
16. Darul omuluî lărgeşte pre el şi lângă silnici

îl aşează.
17. Direptul luişî este pîriş între graiul întâiu, şi

dacă '1 va asupri pirîşul, se mustră
18. Pricele le potoleşte sorţul şi între domnî ho-

tărăşte.
www.dacoromanica.ro
— 54 -
19, Frate de către frate ajutorându-se, ca o cetate

tare şi înaltă ; şi p6te ca o împărăţie întemeiată.
20, Din rodele gureî omul umple pântecele sSu,

şi din r6dele buzei luî săturase-va.
21, M6rtea şi viaţa în mâna limbeî şi ceî ce o stă-

pânesc pre ea, mânca-vor rodele eî,
22, Cel ce au aflat muiere bună, aflat-au darurî

şi au luat de la Domnul îmblânzire,
23, Cel ce leapădă muierea bună, leapădă bună-

tăţile şi cel ce ţine pre cea prea curvă, fără
de minte e şi necurat.
24, Rugăciuni răspunde săracul şi cel bogat răs-

punde aspru.
25, Omul prietenos în prietenie mai prieten este

decât fratele.
CAP. XIX.
1. Maî bun este săracul mergend în prostimea

luî, de cât îndărătnicul la buzele luî, şi acesta
fără de minte.
2. Fără de ştiinţa sufletuluî nu este bine; şi cela

ce sârgueşte cu piciorele, greşeşte,
3. Nebunia omuluî strică căile lui şi pre Dum-

nezeu vinueşte cu inima luî.
4. Avuţia adaoge prietenî mulţî, iar cel sărac şi

prietenul ce 'l are se lipseşte.
www.dacoromanica.ro
- ss -
5. Mărturia mincinosă, nu va fi fară certare; şi

cela ce pârăşte cu strâmbătate, nu va scăpa.
6. MulţT cinstesc feţele împăraţilor şi tot cel reu
face-să ocară omului.
7. Tot cela ce pre fratele sărac urăşte, şi de

prieteşug departe va fi ; gândul bun s'apropie
de ceî ce-î cunosc prieteşugul ; şi omul înţe-
lept îl va afla pre el; cela ce multe rele face,
isprăveşte răutatea; iar cela ce întârâtă cu cu-
vinte nu se va mântui.
8. Cel ce câştigă înţelepciune, iubeşte pre sine

şi carele păzeşte înţelepciunea afla-va cete
bune.
9. Mărturia mincinosă nu va fi necertată, iar cine

va aţâţa răutatea, pieri-va de ea.
10. Nici de un folos este celuî fără de minte des-

fStăciunea, şi de va începe sluga cu semeţie
a domni.
11. Omul milostiv mult îngădueşte şi fala Iuî vine

asupra celuî fară de lege.
12. înfricoşarea împăratului asemenea e cu răcnirea

leului, şi ca roua pre iarbă aşa e îmblânzi-
rea luî.
13. Ruşinea tatălui e fiul fără de minte, şi nu sunt

curate rugile de la simbria curveî.
14. Casa şi averea împart părinţiî la fecîorî, şi de

la Domnul să lipeşte muierea de bărbat.
www.dacoromanica.ro
- 56 -
15. Frica opreşte pre bărbatul muîeros, iar sufle

tul celui leneş va flămânzi.
16. Carele păzeşte porunca, păzeşte al său suflet;

iară cela ce huleşte ale sale căi, piere,
17 Cel ce milueşte pre sărac împrumuteazâ pre

Dumnezeu şi după darea lui se va răsplă-
ti lut.
18. Ceartă pre fiul tău că aşa va fi cu bună nă-

dejde şi la semeţie nu te ridica cu sufle-
tul tău.
19. Cel răii gânditor bărbat, mult se va păgubi,

şi de va fi şi lacom, şi sufletul lui va a-
daoge.
20. Ascultă fiule învăţătura tătâni-tău, ca înţelept
să te facî la celea de apoi ale tale.
21. Multe gânduri sunt în inima omului, iară sfa-

tul Domnului, în veac rămâne.
22. Roadă omului e milostenia, şi mai bun e să-

racul dirept, de cât bogatul mincinos.
23. Frica Domnului este spre viaţa omului', iară

cel fără de frică petrece-va în locuri unde nu
socoteşte mintea.
24. Cela ce ascunde în sînurile luî mâinele cu

strîmbătate, nici la gură nici cum le va aduce
pre ele.
25. Rana bătând pre făcătorul de rău, cel nepri-
www.dacoromanica.ro
— 57 —
ceput maî înţelept se va face, şi de veY certa

pre omul înţelept, va cunoşte învăţătura.
26. Cela ce necinsteşte pre tatăl şi se leapădă de

maica luî, ruşina-se-va şi ocărit va fi.
27. Fiul părăsindu-se a păzi învăţătura tătâne-sătî,

va deprinde graiuri rele.
28. Cel ce chezăşuîeşte copilul far* de minte, ruşi-

na-va direptatea şi gura celor necuraţî înghi-
ţi-va judecata.
29. Gătescu-se celor neastîmpăraţî biciurî, şi cazne

asemenea celor fără de minte.
CAP, XX.
1. Neastîmpărat lucru e vinul şi semeaţă e beţia,

şi tot cel stricat nu va fi înţelept.
2. Nu se osebeşte înfricoşarea împăratuluî de mâ-

nia leului, iară cela ce 'I întărită pre el gre-
şeşte în sufletul luî.
3. Mărire e omului a ura sudălmile şi tot cel

fără de minte, c u unele ca acestea să împleticeşte .
4. Ocărându-se leneşul, nu se va ruşina ; aşa e şi

cel ce să împrumutează grâu la secere.
5. Apă adâncă e sfatul în inima omului şi omul

înţelept îl va zlei pre el.
6. Mare şi cinstit lucru e omul milostiv, iar cu

anevoe este a afla om credincios.
www.dacoromanica.ro
- 5 s -
7. Cel ce petrece nevinovat întru direptate feri

ciţî pre feciorii luî va Jăsa.
8. Când împărat dirept va şedea pre scaun, nu

va sta împrotiva ochilor luî tot rgul.
9. Cine se va făli să aibă inimă curată? sad

cine se va înfăţişa curat a fi de păcate?
10. Cel ce grăiaşte de rgu pretată, au pre maică,

stinge-i-se-va luminătorul şi luminile ochilor luî
vedea-vor întuneric.
11. Partea ce sg grăbeşte dintr'un întâiu, în celea

de apoi nu se va bine-cuventa.
12. Să nu zici: plăti-voiu neprietenului, ci îngă-

dueşte pre Domnul ca se ajute ţie.
13. Cântarul mare şi mic şi mgsurile îndoite, ne

curate's înnaintea Domnuluî amândouă; şi cel
ce face acesta întru tocmelile sale s£ îm-
piedecă.
14. Tineretul cu cel curat şi dirept e calea luî.
15. Urechea aude şi ochiul vede; lucrurile Dom-

nuluî amândouă sunt.
16. Nu iubi a cleveti, pentru ca să nu pîerî; ci

deschide ochii tgî şi te satură de pâine.
17. R£u este, zice cel ce cumpără, şi dacă se va

duce, atuncea se va făli.
18. Aur şi mulţime de pîetre scumpe, şi vase cins-

tite sunt buzele înţelepciuneî.
19. Ia haina celuî ce s'a pus chezaş pentru cel
www.dacoromanica.ro
- 59 -
necunoscut; şi ia de la el zălog, pentru ceî

străini.
20. Dulce este omului pâinea minciuneî, iară dupe

aceea se va umplea gura Iui de halice.
21. Gândurile cu sfatul să întemeiază şi eu ocâr-

muirî sg face răsboiul.
22. Cel ce descoperă sfaturi întru adunare, umblă

cu două limbi, şi cu cel ce 'şî lărgeşte buzele,
nu te amesteca.
23. Urâciune este Domnului cântarul îndoit şi cum-

păna vicleană nu este bună înnaintea luî.
24. De la Domnul sg îndireptează paşii omului,"

iară pământeanul cum ar putea pricepe căile
salel
25. Laţ este omuluî curând a sfinţi ceva dintru

ale sale; şi după ce s'a făgăduit, să-î pară rău.
26. Venătorul celor necredincioşi este împăratul

înţelept şi va pune preste ei roată.
27. Lumina Domnului, suflarea 6menilor, cel ce

cerceteză cămările pânteculuî.
2S, Milostenia şi adevărul pază sunt împăratului

şi vor înconjura cu direptate scaunul luî.
29. Podoba la tinerî e înţelepciunea şi mărirea bă-

trânilor cărunteţele ; sdruncinăturî şi sfârîmă-
turi întîmpină în rele, iară rane întru cămările
pânteceluî
www.dacoromanica.ro
— 60 —
CAP. XXI
1. In ce chip pornirea apeî, aşa inima împăratu-

lui este în mâna luî Dumnezeu ; orî încotro
vrea să o plece, acolo o plecă.
2. Tot omului i se pare în sine că este dirept

iară Domnul îndirepteză inimile.
3. A face direpte şi a grăi adevăr, mai plăcute's

lângă Dumnezeu, mai mult de cât a jertfe-
lor sânge.
4. Mare e la sudalmă cu gândul cel dârz la inimă

şi luminătorul necuraţilor, păcatele sunt.
5. Gândurile celui bărbat, pururea întru prisosinţă,

iar cel leneş totdeauna întru lipsă este.
6. Cel ce face vistierii cu limbă mincinosă,

dup£ deşârtăciunf umblă şi merge în laţurile
morţeî.
7. Pornise-va totâ pierirea asupra celor necre-

dincioşi, pentru că nu vor să facă cele direpte.
8. La cei îndărătnici căi îndărătnice trimite Dum-

nezeu, pentru că curate şi direpte's lucrurile lui.
9. Mai bine este a locui în unghîu descoperit,

de cât în celea văruite şi în casa de obşte cu
nedireptate.
10. Sufletul celui necurat pofteşte cele rele, şi nu

se va milui nici de unul dintre omeni.
11. Păgubindu-se cămătarnicul, mai înţelept se va
www.dacoromanica.ro
— 61 —
face cel fără de răutate şi înţeleptul cel ce

pricepe va primi cunoştinţă.
12. Cunoşte direptul inimile necredincioşilor şi de-

faimă pre ceî necredincioşi pentru rele.
13. Care 'şî-astupă urechile lui ca să nu asculte

pre cel bolnav, şi el va striga şi nu va avea
cine sâ'l asculte.
14. Darea pre ascuns întorce urgiile, şi cel ce s£

scumpeşte de daruri mânie mare ridică.
15. Veselia direpţilor este a face judecata, iar cel

curat, ne-curat este lângă făcătorii de r£u.
16. Bărbatul rătăcindu*se din calea direptăţei, în

adunarea uriaşilor se va odihni.
17. Omul cui este drag în ospeţe, în lipsă va fi,,

şi cel ce iubeşte vinul şi untul-de-lemn, nu se
va îmbogăţi.
18. Curăţire direptuluî este cel fără de lege, in

locul celui dirept, se va da cel vinovat.
19. Maî bine e a locui în păment pustiu, de cât

cu muierea sfătnică, şi limbută, şi vrăjmaşă.
20. Comoră poftită odihni-se-va în casa celui în-

ţelept şi omenii ceî fără de minte înghiţi-o-vor
pre ea.
21. Calea direptăţei şi milosteniei câştiga-va vieţa

şi mărirea.
22. Cetăţi tari calcă înţeleptul şi surpă tăria preste

care nădăjduiau necuraţii.
www.dacoromanica.ro
— 62 —
23. Cine păzeşte gura luî şi limoa, păzeşte şi de

scârbă sufletul lui.
24. Dârzul, şi obrasnicul, şi mândrul, ciuma s£ chîa-

mă; iar carele ţine minte rSul, fără de lege
este.
25. Foitele pre cei leneşi îî otnoră pentru că nu

vor mâinele lor a face ceva.
26. Necuratul pofteşte totă ziua pofte rele, iară

direptul milueşte şi s£ îndură fără de scum-
pgtate.
27. Jertfele necuraţilor urâciune's Domnului, pen-

tru că le aduc cu fără de lege.
28. Mărturia mincinosă piere, iară bărbatul as-

cultător ia sema ce grăieşte.
29. Bărbatul necurat, cu obrăznicie stă înaintea

fetei, iară cel dirept ensuşî îşi cunoşte căile
sale.
30 Nu este înţelepciune, nu este vitejie, nu este
sfat, la omul necurat,

ji. Calul sg găteşte la ziua războiului, iară de la
Domnul este ajutorul.
CAP. XXII
l. Mai ales este numele bun de cât avuţia multă,
$i darul bun de cât argintul şi aurul.
?, Săracul şi bogatul s'au intîmpinat în de sine,

iar pre a mân du oY Domnul *i-a făcut.
www.dacoromanica.ro
-6 3 -
3. Cel iscusit, v£<Jend pre cel rSu certându-se, în-

suşi se învaţă ; iar ceî nepricepuţi, trecend, nu
sg folosesc.
4. Nemul înţelepciuneî e frica Domnului, şi avu-

ţie, şi mărire, şi vieţă.
5. Ciulim şi laţuri 's în căile celea strîmbe; iar

cela ce păzeşte sufletul luî, se va feri de ele t
6. învaţă copilul pe calea sa şi âtice' de şi va

îmbătrâni, nu se va depărta de la ea.
7. Bogaţii vor stăpâni pre ceî săraci, iar slugile

la stăpânii lor s£ vor împrumuta.
8. Cel ce s6mănă rele, rele va secera, şi rana

faptelor luî va săvîrşi ; pre omul blând şi dă-
tător iubeşte Dumnezeu şi deşărtarea lucrurilor
luî va săvârşi.
9 Cel ce milueşte pre săracul, el se va hrăni,

pentru că din pâinea luî a dat săraculuî; bi-
ruinţă şi cinste câştigă cel ce darurî dă; ensă
ia sufletul celor ce au.
10 Scote din adunare pre cel ucigaş şi va ieşi cu

densul pricea, pentru căcî când va şedea în
adunare, pre toţî necinsteşte.
1 1 Iubeşte Domnul inimile curate şi primiţî sunt

luî toţî ceî curaţî în căile luî; cu buzele va
paşte împeratul pre norodul său.
12. Ochiî Domnuluî păzesc simţirea şi defaimă cu-

vintele celea fără de lege.
www.dacoromanica.ro
- 64 -
13. Să mântufeşte şi zice leneşul: leul este în cale
şi ucigaşul în uliţă.
14. Gropă deschisă, gura celui fără de lege; şi

cela ce s'a urât de către Domnul, va cădea
într'ensa; sunt căi rele înaintea omului, şi nu
iubeşte a sS întorce de la ele, şi a s£ întorce
trebuie, din calea şovăită şi rea.
15. Negândirea sboră inima tenorului, şi toeagul

învgţâtureî departe e de la el.
16. Cela ce năpăstuieşte pre sărac, multe face ale

luî rele şi dă bogatului pre maî puţin.
17. La cuvintele înţelepţilor apropie urechea ta,

şi ascultă ale mele cuvinte; şi inima ta aşază-o,
ca să cunoştî că bune sunt.
18. Şi de veî pune pre ele la inima ta, veseli-te-

vor împreună cu buzele tale.
19. Ca să fie întru Domnul nădejdea ta şi va arăta

ţie calea luî.
20. Şi tu scrie le ţie pre ele întreit la sfat, şi la

gând, şi la cunoştiinţă, pre lărgimea inimeT
tale.
21. Invaţă'te dar cuvinte adevărate şi minte bună

a asculta, ca să răspunzi tu cuvintele adevă-
rului celor ce te întrebă.
22. Nu sili pre mizer, că sărac este şi să nu ne-

cinsteşti pre cel slab în porţî.
www.dacoromanica.ro
- 6 5 -
23. Pentru că Domnul va judeca luî judecată şi

va mântui pre cel fărâ de trup suflet al teu.
24. Nu fii prieten cu omul mânios şi cu prieten

mânios nu te amesteca.
25. Pentru ca să nu înveţî din caile luî şi vei lua

laţuri la sufletul tău.
26. Nu da pre tine la chezăşie ruşinându-te de

obraz.
27. Pentru câ, de nu vei avea de unde să plăteşti,
lua-vor aşternutul cel de sub costele tale.
28. Nu trece hotarele vecînice care le-au pus pă-

rinţii tei.
29 Omul vederos şi iute la lucrurile luî la tmpe-

raţî trebuie a dvon (a sta) şi să nu dvoriască
la 6menî leneşi.
CAP. XXIII
1. De vei şedea să cinî Ja masa celuî puternic,

înţelepţeşte ia a mânca cele ce să pun înainte'tî
2. Şi pune mâna ta, ştiind cum că ca acestea tre-

buie tu să găteştî.
3. Tară de eşti maî nesăţios nu pofti bucatele luî,

că acestea se ţin de viaţă minciunosă.
4. Nu te asemCna, fiind mizer, cu cel avut, ci

te strînge pre tine cu gândul tSu.
5. De vei căuta cu ochiul t£u către el, nicî de
43648 Aut. Rom. — BiUla 1688. 5
www.dacoromanica.ro
— 66 —
unu nu se va vedea pentru că i s'a făcut lui

aripi ca unui vultur şi se întorce la casa celuia
ce stă înaintea Juî.
6. Nu cina împreună cu omul zavistnic, nici poft

din bucatele lui.
7. Că precum cine-va înghite păr, aşa mănâncă

şi bea, nici către tine să'l abaţi pre el ca să
mănânci pâînea ta cu el,
8, Că o va borî pre ea si va strica cuvintele tale

cele bune.
9, La urechea celuî tară de minte nimica nu zice,

ca nu cum-va sâ ruâ de cuvintele uile cele
înţelepte.
10. Să nu muţi hotarele cele vechî si 'n agonisita

săracului să nu intri,
11. Că cel ce-î apără pre eî este Domnul, tare

este şi va judeca judecata lor cu tine
12. Dă la înveţătură inima ta şi cuvintele cale le

găteşte spre cuvintele înţeiegereî.
13. Nu înceta a certa pruncul; că pentru-că'l veî

lovi pre el cu nuea, nu va muri.
14. Că tu îl vet bate pre el cu nuea, iar sufletul

lut din morte îl veî isbăvi,
15. Fiule, de se va face inima ta înţeleptă, vese-

li'veî şi pre a mea inimă,
16. Şi se vor înveţa buzele tale din cuvintele bu-

zelor mele, de va f» direpte,
www.dacoromanica.ro
- 6? -
IJ, Nu rîvniască inima ta păcătoşilor; ci fiT t6tă

ziua în frica Domnului.
18. Că de le vei păzi acestea, fi-vor fie nepoţi şi

nădejdea ta nu se va depărta.
19. Ascultă, fiule, şi fii înţelept şi 'ţi îndrepteză

gândurile inimeî tale.
20. Nu fii beţiv, nici te întinde la sfaturi, şi la

cumperăturî de cărnuri.
21. Că tot curvarul şi beţivul va sărăci şi tot som-

norosul se va îmbrăca în haine rele şi sparte.
22. Ascultă, fiule, pre tatăl teu cel ce te-a născut,

şi nu huli, căci a îmbetrânit maica ta.
23. Câştigă adeverul şi nu lepăda înţelepciunea, şi

învăţătura, şi priceperea.
24 Bine hrăneşte tatăl dirept şi de fiul cel înţe-

lept se veseleşte sufletul luî.
25. Veselescă-se tatăl teu şi muma ta de tine şi

să se bucure ceea ce te-a născut.
26. Dă'mî fiule a ta inimă şi ai tei ochi, ale mele

căi să păziascâ.
27. Pentru că vas găurit este casa streina şi strîmtă

fontân? streină
28. Că acesta aegrab' va pieri şi tot cel fără de

lege va pieri.
29. La cine este vaî ! la cine e gâlcevă ! la cine's

judecaţi! la cine's voi rele şi bârfelT 1 La cine's
sdiobiturile in zădar ! Ai cui sunt ochii urduroşîj
www.dacoromanica.ro
- 63 —
30. Au nu aî celor ce să zăbovesc la vin ? Au nu

aî celor ce urmeză unde băuturi să fac? Nu
ve* îmbătaţi cu vin, ci umblaţi cu omenii direpţi
şi voroviţî la preumblarî.
31. Că de vei da ochii te*î spre pahar si potire

apoi vei umbla mai gol de cât un pilug.
32. Şi apoi vei fi precum se* tem de cel muşcat

de şarpe şi ca de Cherast s£ varsă luî veninul
33. Ochiî telf, când vor vedea pre strein, atunci

gura va grăi strîmb.
34. Şi veî zăcea ca în inima măreî şi ca un câr-

rnaciu în multă volvură.
35. Şi veî zice: bătutu-m'a şi nu m'a durut, ocă-

râtu-m'a şi eu n'am ştiut: când se va face ziuă
ca să viu să întreb cu care să me* 'mpreun ?
CAP. XXIV
r. Fiule, să nu te potriveşti cu 6menii re*T, nici

să pofteştî a fi cu denşiî.
2. Pentru că minciuni cugetă inima lor şi oste

nele buzele lor grăiesc.
3. Cu înţelepciunea se zideşte casa şi cu price-

perea se îndirepteză.
4. Cu simţirea se umplu cămările de totă avuţia

cinstită şi bună.
5. Maî bun este înţeleptul de cât cel tare şi omul

ce are minte de cât un arător mare.
www.dacoromanica.ro
- 6 9 -
6. Cu o cârmuire se face războiul, iar ajutorul cu

inima cea cu sfat.
7. înţelepciunea şi gândul bun la porţile înţelep-

ţilor; înţelepţii nu se abat de la legea Dom-
nului.
8. Ci gândesc întru adunări; pre ceî neînveţaţî

îî tempină mortea.
9. Şi more cel fără de minte întru picate; iară

necurăţia este la omul pierzător.
10. Pângări se-va în ziua cea rea şi în ziua neca-

zuluî, până ce se va sfîrşi.
11. A isbăvi pre ceî ce se aduc Ia morte şi a res-

cumpera pre ceî ce-î trag, nu te scumpi.
12. Si de veî zice: nu'l ştiu pre acesta, să ştii că

Domnul inimile tuturor le cunoşte şi cela ce
au zidit suflare la toţî, acela ştie tote, carele
va răsplăti fieşte-căruia dupe faptele luî.
13. Mănâncă mieie, fiule, că este bun fagurul, ca

să ţi se îndulciască gâtlejul
14. Pentru că aşa veî simţi înţelepciunea la sufle-

tul teu, carea de veî afla bună va fi săvîrşi-
rea ta şi nădejdea nu te va părăsi.
15. Să nu apropiî la cel necurat porunca direpţi-

lor, nici să te amăgeşti cu saţiul pânteceluî.
16. Că de şapte orî va cădea direptul şi se va

scula, iar ceî necuraţî se vor sfirşi in rele.
17. De va cădea neprietenul te*u să nu te bucuri
www.dacoromanica.ro
r - 7o -
de el şi pentru împîedecarea lui, nu te în-

nălţa.
18. Că va vedea Domnul şi nu-î va plăcea lui, şi

va întdrce mânia sa de la densul.
19. Nu te bucura de ceî ce fac rău, nicî rîvni celor

pecătoşi.
20. Că ceî rSî nu vor avea nepoţi şi lumina ne-
curaţilor stinge-se-va,
21. Temete de Dumnezeu, fiule, şi de împăratul;

şi nicî unuia să nu fiî neascultător.
22. Pentru că fară de veste vor plăti celor necu-

raţi, şi caznele amânduror, cine le ştie?
23. Şi iară acestea zic vou£, înţelepţilor, a cunoşte

faţa la judecată, nu este bine.
24. Cel ce cîce celui necurat că este dirept, ble

stemat norodelor va fi şi urât n^murilor.
25. Iară cei ce mustră mai bine se vor arăta şi

preste eî va veni blagoslovenie bună.
26. Şi buzele vor iubi a răspunde cuvinte bune.
27. Găteşte spre ieşire lucrurile tale şi te găteşte

la ţarină, şi pasă dc'nnapoea mea şi de iznova
vei zidi casa ta.
2S. Nu fii mărturie mincinosâ împrotiva cetăţcnu

luî t£u. nici' te lărgi cu buzele tale.
29 Să nu (ţici: în ce chip a fccut mie, face-voiu

luî, şi voiu plăti lui cele ce m'au năpăstuit.
www.dacoromanica.ro
— 7i -
30. Ca o arătură e omul târă de minte şi ca via

e omul lipsit de minte.
31. De'l veî lăâ pre el, ţeleni-se-va, şi se va îm-

buriena tot, şi se tace părăsit, şi îngrădirile
pietrilor luî se sapă de tot,
32. Apoi eu m'am căit, căutat-am ce să aleg în-

văţătura.
33. Puţin sa dormitezi şi puţin să doimî, şi puţin

să îmbrăţişezi cu mâineie pieptul.
34. Iar de veî face acesta, veni-va înainte mergend

sărăcia ta şi lipsa ca un bun alergător.
CAP. XXV.
1. Acestea's pildele lui Solomon cele nealese ca-
rele le-au scris prietenii Ezechieî împăratului
Iudeeî.
2. Mărirea lui Dumnezeu ascunde cuventul, iar

mărirea împăratului cinsteşte poruncile.
3. Innalt este cerul şi adânc este pămentul, iară

inima împăratului neoblicită.
4. Bate argintul nelămurit şi se va curăţi tot,

curat.
5 Ucide pre necuraţi de'nnaitea împăratuluî şi

vei isprăvi întru direptate scaunul luî.
6, Nu te mândri înnaintea împăratului şi nu sta

în locurile celor puternici.
www.dacoromanica.ro
— 72 —
?, Că mai bine este să ţi se qlică: sui lângă mine 4

de cât să te smereşti înaintea celui puternic.
8. Nu cădea în grab la sfadă, pentru ca să nu

te căieşti mai apoî, când te va ocări priete-
nul teu.
9, Tu tai înnapoî, nu huli, ca să nu te ocărască

prietenul.
10. Şi sfada ta, şi vrajba ta, nu se va depărta, ci

va fi ţie întocma cu mortea. Harul şi priete-
şugul mântueşte, care tarele ţine Ia tine ca să
nu fii de ocară, ci păzeşte căile tale în bună
prietenie.
11. Precum mer de aur în fir de sardion aşa a

îce cuvântul la cel ce se cuvine luî.
12. Precum la cercel de aur sardion de mult preţ

este legat, aşa cuventul înţelept la urechia as-
cultătore.
13. Precum ieşirea zăpeêi la secere foloseşte ză-

dufului, aşa rolul credincios celor ce Iau tri-
mes pre el : foloseşte sufletele celor ce trăiesc
cu el.
14. Precum vînturile, şi norii, şi ploile se arată»

aşa sunt cei ce se lălesc cu dare minciunosă.
15. Intru îndelungarea mâniei, sporul împăratului,

iară limba mole sdrobeşte ose.
16. Miere aflând, mănâncă cât îţi e destul, ca nu

cumva umplându-te, să o borăştî.
www.dacoromanica.ro
- 73 -
17- Rar bagă piciorul teu la prietenul teu, ca nu

cumva săturându-se de tine, să te urască.
18. Sburătură (măciucă) şi sabie, şi săgetă fără de

smardă (ascuţită), aşa e şi omul care mărturi-
seşte asupra prietenului luî mărturie minciun6să.
19. Calea celui reu şi piciorul celuî fără de lege,

pieri-va în ziua cea rea.
20. In ce chip e oţetul la rană nefolositor şi fumul

la ochi, aşa boia căcjlend in trup inima mâh-
neşte.
21. Tn ce chip molia în haine şi viermele în lemn,

aşa voea rea a omului strică inima.
22. De e flămând vrăjmaşul teu, hrăneşte'l pre el ;

de-î este sete, adapă'l pre el.
23. Pentru că făcend acesta, cărbuni de foc veî

grămădi preste capul luî, şi Domnul răsplăti-va
ţie bune.
24. Ventul Crivăţ ridică norî şi obrazul obraznic

limba întărită.
25. Mai bine e a locui în un unghiu în pod, de

cât cu muierea suduitore în casă de obşte,
26. In ce chip apa rece la sufletul însetat este

dulce, aşa e vestea bună de la păment de de-
parte.
27. Precum de va astupa nescine izvorul şi a apei

ieşire va strica, aşa fără podobă e a cădea di-
reptul înnaintea necuratului.
www.dacoromanica.ro
— 74 —
28. A mânca miere multă nu este bine; iar cu-
vintele slăvite trebue a le cinsti.
29. In ce chip e cetatea cu ziduri surpate şi ne-

zidită, aşa este bărbatul carele nu cu sfat iace
ceva.
CAP. XXVI
1. In ce chip roua la secere şi în ce chip ploea

vara, aşa nu este ia cei fără de minte, cinste.
2. In ce chip paserile sboră şi vrăbiile, aşa bles-

temul în deşert nu va veni asupra nimenuî.
3. In chip biciul la caf şi boldul la măgari, aşa

e toegul la norodul cel fără de lege.
4. Nu respunde la cel fără de minte dup£ nebunia

luî, pentru ca să nu fiî asemenea lui.
5. Ci respunde celui nebun după nebunia luî pen-

tru ca să nu se pară înţelept la sine.
6. Din căile luî ocară face, cel ce a trimis prin

vestitor fără de minte cuvent.
7 La mergerea vinelor şi fără de legea din ro-

stul celor fără de minte.
8. Ceia ce legă piatră în praştie, asemenea este

celor ce dă celor fără de minte mărire.
9. Ghimpî cresc în mâna beţivului şi robie în

mâna celuî fără de minte.
www.dacoromanica.ro
- 75 -
10. Mult să bate de valuri trupul celor ftră de

minte, pentru că se surpă spăimîntarea lor.
11. Vgcîuiu bărbat ce i se păru în sine a fi înţe-

lept, ensă mai bună nădejde avu cel fără de
minte de cât el.
12. Zice cel leneş trimiţendu-se în cale: leu e irr

căî şi'n uliţă ucigaş.
13. In ce chip uşa se întorce la ţîţînă, aşa leneşul

pre patul lui.
14. Leneşul carele ascunde mâna în sinul sSu, nir
pote s'o aducă la gură.
rj. Maî înţelept luişî leneşul i se pare, de cât ctt

ce în săturare duce veste.
16. In ce chip ceia ce ispitesc, pun înnainte cu-

vent la omeni, iar cela ce va timpina cuventul
înteiu se va împiedeca.
17. Aşa toţi ceî ce în ascuns pândesc pe aj lor

prieteni şi când se vor vedea clic că glumind
au făcut.
18. In multe lemne odrăsleşte focul şi unde ni-

este omul iute la mânie, se potoleşte sfada.
19. Grătar pe cărbuni şi lemne in foc: iar omu;

suduitor spre gâlceva sfedeî.
20. Cuvintele măgulitorilor, moî sunt; şi acestea

bat la locurile ficaţilor.
21. Argintul, dându-se cu vicleşug, ca hîrbul sase

socotescă; buzele viclene acopere inima mâhnită.
www.dacoromanica.ro
- 76 -
^2. Cu buzele tote le primeşte jeluindu-se vrăjma-

şul, iar în inimă meşteşugueşte vicleşuguri.
23. De te*ar ruga vrăjmaşul cu glas mare, să nul

asculţi pentru că şopte vicleşuguri sunt în su-
fletul lui.
24. Cine ascunde vrajba închegă vicleşugul şi des-

copere ale sale greşale cele bine cunoscute
într'o adunare,
25. Cela ce sapă gropa apropeluî s£u, într'ensa va

cădea; şi cel ce tăvăleşte piatră preste el, se
va tăvăli.
36, Limba minciunosă urăşte adeverul, şi gura cea

neacoperită face neaşezărî,
CAP. XVII.
i. Nu te făli pentru celea de mâine, pentru ca

nu ştii ce va naşte ceea-ce vine.
.2. Laude-te apropele t£u şi nu gura ta; strei-
nul, şi nu buzele tale.
3. Grea este piatra şi cu anevoe de purtat nă-

sipul, iar urgia celuf fără de minte, mai grea
este de cât amânduoă.
4. Nemilostivă e mânia şi iute e urgia ; iară rîv-

nirea (pisma) nimica nu rabdă,
5. MaT bune's mustrările descoperindu se, decât

ascuns prieteşug.
www.dacoromanica.ro
— 77 —
6. Maî vrednice's de credinţă ranele prietenu-

lui, de cât sărutările cele de bună voe ale
vrăjmaşului.
7. Sufletul, în săturare fiind, bajocoreşte fagurii;

iar cel ce e în lipsă şi cele amare dulci i
se par.
S. Tn ce chip când paserea va sbura din al seîi

cuib, aşa omul se boleşte când se înstrăinează
de la ale sale locuri.
9. Cu miruri, şi cu vinuri*, şi cu tămâe, sg vese-

leşte inima, iară cu primejdiile se sparge su-
fletul.
10. Pre prietenul teu sau pre prietenul părin-

tesc să nu '1 părăseşti, şi n casa frăţing-tfcu
să nu intri în ziua necazului t£u; maî bun e
prietenul aprope de cât fratele locuind de-
parte.
11. înţelept fii, fiule, ca să ne veseliască inima ta

şi întorce de Ia tine cuvintele ocărâte.
12. Isteţul, când vin rele, se ascunde, iară ceî

fSră de minte umblând se păgubesc.
13. Ia haina luî pentru că a trecut semeţul carele

celea streine strică.
14. Cel ce bine cuvintează pre prieten cu glas

mare dimineaţa, de cât cel ce bleastemă ni-
mica nu se va părea că este osebit.
www.dacoromanica.ro
- 7» -
Picăturile scot pre om azi din casa luî, aşiş-

derea şi muierea sudalnică din casa sa.
16. Crivdţul silnic este, iara pre nume iscusit se
cheamă.
17 Fîer pre fier ascute şi omul întărită faţa pri-

etenului'.
18. Cine răsădeşte smochin mânca-va rodele luî,

şi cine păzeşte pre al s£u domn, se va cinsti;
19. In ce chip nu seamănă faţă cu faţă, aşa nici

inimile omenilor nu sunt asemenea.
20. Iadul şi pierirea nu se satură; aşişderea şi

ochii omenilor sunt nesăţioşi ; urâciune e Dom-
nului cel ce se uită ponciş cu ochii şi cei
neînveţaţî neopriţi la limbă.
21. Ispitirea argintului şi a aurului este lămurirea

iară bărbatul se ispiteşte prin rostul celora ce
'1 laudă pre el. Inima celuî fără de lege cer-
cetează rele; iară inima direaptă cearcă mintea.
22. De veî bate pre cel fară de minte, in mijlocul

adunăreî necinstindu-1, nu veî lua nebunia luî.
23. Cu cunoştinţă veî cunoşte sufletele turmeî

tale şi veî întări inima ta la ale tale cirezî.
24 Că nu este în veac la om putere şi virtutea (
nici se dă din neam în neam.

.25. Poartă grijă de verdeţele cele din câmp şi
veî tunde iarbă; şi adună buruienî de munte-
www.dacoromanica.ro
— 79 —
2*5. Pentru ca st aibî ot de îmbrăcăminte cinsteş-

te'ţî câmpul pentru ca să'ţî fie ţie mîeî.
27. Fiule, de la mine aî graiurî cuviose în vîaţa

ta şi spre vTaţa slugilor tale.
CAP. XXVIII
1. Fuge necuratul, nimenea gonindu'l; iară di-

reptul ca un leu nădăjduieşte (îndrăsneşte).
2. Pentru picatele necuraţilor judecăţi se sc61ă,

şi omul isteţ va stinge pre ele.
3. Viteazul, între ceî fără de credinţă, năpăstu-

eaşte pre săraci ca o ploaie mare şi nefolo-
sitoare.
4. Aşa ceia ce au lăsat legea, laudă necurăţia şi

ceia ce iubesc Ieşea sc îngrădesc cu zid.
ţ. Oameniî ref nu gândesc judecată, iară ceî ce
caută pre Domnul la toate iau aminte.

•6. Mat bun e săracul carele umblă cu adever, de
cât boeatul mincinos.

7. Păzeşte Ieşea fiul înţelegător, iară cela ce paşte
necurăţia necinsteşte pre tatăl luî.

-8. Cela ce îmmulţeşte avuţia lui, cu carnete şi
lăcomii, o aduna pre ea celuia ce milueşte
pre săracî.
•9. Cel ce *şî-abate urechea ca să nu auză legea

el ensuşî ruga luî 'şî-a urât.
www.dacoromanica.ro
— So-
10, Carele rătăceşte pre cei direpţî în cale rea, el

ensuşî Ia stricăciune va cădea; iară ceî fără
de lege vor trece celea bune şi nu vor intra
la ele,
11, Înţelept în sine se pare a fi omul avut iar

tot înţeleptul va defăima pre el,
12, Pentru ajutorul direpţilor, multă mărire se

face ; şi în locul necuraţilor, se prind oa-
menii,
13, Cela ce acopere necurăţia luî, nu se va spori;

iar cel ce tălmăceşte mustrările, iubi-se-va.
14, Fericit e omul carele se teme de tote pentru

smerenie; iară cel vîrtos la inimă cădea- va în
rele,
15, Leu flămend şi lup setos este cel cete răneşte,

sărac fiind de nem sărac,
16, împăratul ce-î lipsit de venituri, e mare asu
pritor, iar cel ce urăşte strîmbătatea, îndclun
gată vreme va trăi,
17, Cela ce ia în chezăşie pre bărbatul ce este în

vină de ucidere, pribdg va fi şi nu în linişte.
Certă pre fiii şi te vor iubi ; şi vor da podob\
sufletului teu, şi nu vor asculta la limba tără
de lege,
18, Cel ce merge dirept, se va ajutora, iar cela

ce merge în căî strâmbe, se va încleşta,
19, Cela ce lucrdză pămentul luî se va sătura de
www.dacoromanica.ro
— 81 —
pâine, iară cela ce goneşte zăbava, umplea-

se-va de sărăcie.
20. Omul ce e vrednic de credinţă! mult se va

blagoslovi; iară cel reu nu va fi necertat.
21. Cine nu se ruşinezăde obrazele direpţilor, nu

este bun ; unul ca acesta, pentru o bucată de
pâine, va ucide pre om.
22. Grăbeşte a se îmbogăţi omul zavistnic şi nu

ştie că cel milostiv va birui pre el,
23. Cel ce mustră căile omuluî, har va avea maî

mult de cât cel ce îmbun^ză cu limba.
24. Cine lepădă pre tată sau pre mumă şi i se

pare că nu greşeşte, acesta părtaş e omului
necurat.
25. Nesăţiosul om va judeca în deşert, iară carele

nădăjduieşte spre Domnul, întru socotinţă va fi.
26. Carele nădăjduieşte cu inima dîrză, unul ca

acesta e nebun; iar carele merge cu înţelep-
ciune, mântui-se-va.
27. Cel ce dă săracilor, nu se va lipsi; iar carele

întârce ochiul luY, în multă lipsă va fi.
^8. In locurile necuraţilor suspină direpţiî, iară în

pierirea acelora înmulţi-se-vor direpţiî.
CAP. XXIX.
1. Maî bun este omul ce mustră de cât omul cel
43648. Aut Rom,— Biblia. /6SS t 5
www.dacoromanica.ro
— Sa —
vîrtos la cerbice, pentru că fără de veste ar-

cjendu-se el, nu este vindecare.
2. Lăudându-se direpţiî, veseli-se-vor norodele, iar

de boeriî ce's fără de lege, suspină bărbaţii.
3. De bărbatul ce iubeşte înveţătura, veseJeşte-se

tatăl luî, iar cel ce va paşte curve va pierde
avuţia.
4. Împăratul dirept ridică ţara ; iar bărbatul fără

de lege, de tot o sapă.
5. Cel ce găteşte spre faţa prietenului seu mrejă,

o pune pre ea Ia piciorele luî.
6. La omul ce pecătuieşte mare e laţul, iară di-

reptul în bucurie şi 'n veselie va fi,
7. Ştie direptul a judeca la săraci, iară cel ne-

curat nu va pricepe judecata, şi cel sărac nu
are minte a se cunoşte pre sine.
8. Oamenii fără de lege ad aţâţat cetatea; iar

ceî înţelepţi întorseră urgia.
9. Bărbatul înveţat judecă limbf, iară omul r£u,

urgisindu-se, batjocoreşte şi nu se spăiminteză.
10, Bărbaţii părtaşi de sânglurî urî-vor pre cel

curat, iară ceî direpţî cercavor sufletul luî.
u. Totă mânia luî îşî arată cel fără de minte»

iară înţeleptul 'şi o ţine pre rînd.
12, Tmperatul careie ascultă cuventul strîmb toţi

ceî de sub densul făra de lege sunt.
13. Imprumutătorul şi datornicul unul cu altul s'a
www.dacoromanica.ro
- »3 -
împreunat, iar Domnul socotinţă va face amân-
durora.
14. împăratul cu adevăr judecând pre săraci scau-

nul Iui întru mărturie se va pune.
15. Ranele şi mustrările dau înţelepciune; iar co-

pilul ce umblă dupe* vaca sa, ruşineză pre pă-
rinţii Iui.
16. Unde sunt mulţi necuraţi, multe pecate se fac;

iar când cad aceia, direpţiî se umplu de frică.
17. Certă pre fiul teu şi te va odihni şi va da po-

dobă sufletului te*îL
18. Să nu fii tâlcuitor la limbă (nem) fară de lege,

iar cel ce păzeşte legea fericit este.
19. Cu cuvintele nu seva învăţa sluga îndărătnică,

că de va şi înţelege, tot nu va asculta.
20. De vei vedea bărbat grabnic la cuvinte, să ştiî

că nădejde are mai multă cel fără de minte de
cât el.
21. Carele se desfrâneză din copilărie slugă va fi

şi maî târziu îl va durea.
22. Omul mânios ridică price, iar bărbatul greu

la mânie apără pecatul.
23. Semeţia pre om smereşte iar pre cei ce gân-

desc cu smerenie 11 întăreşte cu mărire Domnul.
24. Cel ce se împărtăşeşte cu furul urăşte şi su-

fletul luT, şi de se va pune jurăment, aurind,
nu vor spune.
www.dacoromanica.ro
- 8 4 -
2$. Cel ce se teme şi se ruşineză de oment se îm-

piedecă, iară cel ce nădăjdueşte spre Domnul,
veseli-seva.
26. Necurăţia, la om, dă greşală, iar carele nădăj-

duieşte spre Domnul, mântui-se-va.
27. Mulţî slujesc obrazelor povăţuitorilor, iară dc

la Domnul se face direptate omului.
28. Urâciune e direptuluî omul strîmb şi urâciune
e celuî fXră de lege calea ce îndirepteză.
CAR XXX.
1. Acestea <}ice bărbatul celor ce cred luî Dum-

nezeu şi înceteză :
2. Pentru că maî neînţelepţî sunt de cât toţî 6-

menit, şi înţelepciunea omuluî nu este în mine.
3. Iară Dumnezeu m'a învăţat înţelepciune şi

mintea sfinţilor am cunoscut.
4. Cine s*a suit în cer şi s*a pogorît ? Cine a a-

dunat venturile în sîn ? Cine a întors totă apa
într*o haTnă? Cine a biruit tote marginile pă-
mântului? Care e numele luî? Sau care numele
fiilor luî, pentru ca să cunoscă?
5. Că tote cuvintele luî Dumnezeu sunt lămurite

şi ajută celor ce se smeresc de densul.
6. Nu adaoge la cuvintele luî, ca să nu te do-

ved^scă şi minciunos să fiî.
www.dacoromanica.ro
- «5 -
7. DuoS cer de la tine, să nu tei harul meu mai

'nainte de-aşî muri eu.
8. Cuventul deşert şi minciunos depărteză'l de la

mine, bogăţie şi sărăcie nu'mî da.
9. Ci'mî rînduieşte cele de lipsă şi cele de ajuns.
10. Pentru ca nu, săturândumS, să me fac minciu-

nos şi să (Jic : Cine mg vede, sau fiind sărac
să fur şi să jur pre numele lui Dumnezeu.
11. Să nu dai pre rob în mâinile stăpânului lut,

pentru ca să nu te blasteme şi să te stingî.
12. Fiul rgîa pre tatăl blestemă şi pre mumă nu

o binecuvinteză.
13. Fiul r£u pre sine se judecă a fi drept, şi eşirea

luî nu o a sp£lat.
14. Fiul reTi înnalţî ochi are şi cu genele luî se

înalţă, fiul r£u dinţii are sabie şi măselele
barde, ca să mistuiască şi să mănânce de tot
pre cei slabî de pre pămînt şi pre săraciî lor
dintre 6menî.
15. Lipitoreî treî fete i erau forte iubite şi aceste

trei nu o sătura, şi a patra nu ajungea a cjice:
destul îmî este.
16. Iadul şt dragostea muierei şi pămentul neum-

plut de apă şi apa şi focul, nu vor (Jice : de-
stul este.
17. Ochiul cel ce batjocoreşte pre tatăl şi necin-

steşte bfctrâneţele maTcei să'l scobescă pre el
www.dacoromanica.ro
~ 86 -
corbii din văî şi sal mănânce de tot pre el
puii vulturilor,
iS, Trei sunt mie preste putinţă a pricepe şi a
patra nu o ştiu.
19- Urmele vulturului când sboră şi căile şarpelui
pre piatră şi calea corăbiei când merge pre
mare şi căile omului în tinereţile luî,

20, Că acesta este calea muiereî prea curve : curva
dacă face, se spală picând: că nimica n'a făcut
fără de cale,
2î. Pentru trei lucruri se clăteşte pămentul şi al

patrulea nu'l pore suferi :
22, Dc va împărăţi sluga şi nebunul de se va să-

tura de bucate.
23, Şi slujnica de va scote pre stâpână-sa şi muierea

urâciosă de va nemeri bărbat bun.
24, Şi patru sunt pre păment maî mici şi acestea

sunt maî înţelepte de cât cele înţelepte :
25, Furnicile care nu au putere şi'şî gătesc vara

hrană,
26, Şi aricii, nem slab, care 'şî fac în pietre ca-

sele lor,
27, Lăcusta împărat mare şi dintr'o poruncă oste

neşte cu bun obiceiu.
28, Şi nevăstuica (păianjenul) care se rezămă pre
mâini şi lesne se pote prinde şi lacuieşte în
polăţile împăraţilor.
www.dacoromanica.ro
- fi? -
29 Şi treî sunt care fericit umblă şi a patra care

bine merge:
30. Puiul de leu cel ce este maî tare între dobi-

toce, carele nu se întorce, nicî se teme de do-
bitoc.
31. Şi cocoşul carele umblă între găini cu sfat bun

şi ţapul care pov£ţueşte turma, şi împeratul
carele grăieşte în nemuri,
32, De te vei da pre tine la veselie şi veî întinde

mâna ta cu sfadă, te veî necinsti,
33, Mulge lapte şi va fi unt; şi de veî storce nă-

rile va ieşi sânge; iar de veî trage afară cu-
vinte, vor ieşi vrăjbî şi sfezî.
CAF. XXXI.
1, Ale mele cuvinte sunt grăite de la Dumnezeu

învăţătura împăratului care l'a înveţat pre el
maica luî.
2, Ce vei păzi, fiîuler Ce? graiurile luî Dunwccleu

Ţie cjic fiule, cel întâiu născut: ce? filule pan
teceluî meu? Ce, fuule, rugăciunile mele?
3, Nu da muierilor avuţia ta şi mintea ta şi viaţa,

că maî pre urmă iţi vei muta sfatul.
4, Cu sfatul tote le fă, cu sfat bea vin; ceî pu-

ternici sunt mânioşi, iară vin să nu bea ;
www.dacoromanica.ro
5. Ca nu, bend, să'şî uite de înţelepciune şi nu

vor putea judeca dirept pre cef slabi.
6. Daţî băutură care 'mbată celor ce sunt în su-

pgrârî şi vin să bea celor ce sunt in durerî:
7. Ca să'şî uftede sărăcie şi de ostenele să nu'şî

maî aducă aminte.
8. FiTule, deschide gura ta cu cuventul luî Dum-
nezeii şi judecă tote sănătos.
9. Deschide gura ta şi judecă dirept, şi osăbeşte

pre sărac şi pre slab.
10. Muiere bărbată cine va afla? Mai cinstită este

de cât pietre scumpe una ca acesta.
11. Nădăjduieşte spre densa inima bărbatului*, una

ca acesta nu se va lipsi de bune agonisele.
12. Că lucreză bărbatuluî sgu lucrurî bune în t6tă

viaţa.
13. Depănând lână şi in au făcut cu mâinele sale

lucrurî de trebă.
14. Fostau ca o corabie ce face neguţătorie de

departe ; strînge avuţia sa.
15. Şi s'a sculat de nopte şi au dat bucate casei

şi lucrurî slujnicilor.
16. VSclend moşie au cumperat şi din rodurile

mâinilor sale au sădit vie.
17. Incingându'şî mijlocul seu cu tărie, 'şi-au în-

tărit braţul seu la lucru.
www.dacoromanica.ro
- 89 -
18. Gustat-au, că bine este a lucra, şi nu stinge

luminarea eî totă noptea.
19. Mâinele sale întinde spre cele de folos, şi co-

tele sale le întăreşte la fus.
20. Mâinele sale le a deschis săracului, şi rodă au

întins celui lipsit.
21. Nu portă grijă de cele din casă bărbatul eî,

când se zăboveşte unde-va, că toţi aî eî sunt
îmbrăcaţi.
22. Câte dou£ haine au făcut bărbatului s£u, şi

sieşi îmbrăcăminte de rison şi de profiră.
23. Şi cinstit este în porţi bărbatul eî orî-când

merge într'o adunare cu ceî betrânî, ceî ce
locuesc pământul .
24. Cerşafurî au făcut şi le-a vîndut Fenicianului
şi cingătorî Chananeilor.
25. Intru tărie şi întru bună podobă s'au îmbrăcat

şi s'au veselit în filele cele de pre urmă.
26. Gura sa 'şî-au deschis cu socotelă şi dup£ lege

şi rînduială au poruncit limbeî sale.
27. Strîmte's cărările casei eî şi bucatele nu le-au

mâncat cu lene.
28. Innălţatu-şi-au fiii seif şi s'au îmbogăţit şi băr-

batul eî o a lăudat pre ea.
29. Multe fete au agonisit bogăţie, multe fete au

făcut putere, iară tu aî întrecut şi le-aî co-
vîrşit pre tote.
www.dacoromanica.ro
— 9 o' —
30, Plăceri minciunose şi frumuseţe deşerte muie-

reştî nu's întru tine, că muierea cu minte se va
bine-cuvînta; iară ea să laude frica DomnuluL
31. Daţi eî din r6dele buzelor eî şi să laude în

porţi bărbatul eT.
— FINE —
www.dacoromanica.ro
v In ediţiunea şcolară a Autoriloi Români
• vor apare succesiv :
Alexandri Vas., Despot- Vodâ.
— Dumbrava roşie.
— Poesii poporale.
— Poesit eroice.
— Pasteluri (poesiî).
_Alexandrescu Gr., Poesiî şi Fabule.
Băkcscu N.j Dm Istoria Românilor sub

Mihaiu Vodâ viteazul.
Biblia din 16SS, Extracte.
Bolintineanu Dhn., Legende istorice.
Cantemir, Hronicul Romanilor.
Corczi, Psaltirea.
Cosii )i Miron, Cronice din
Daniei şi allifj Fabule din
DosofU'iu, Vieţile Sfinţilor.
Jvireamd Antim, Didahiile rinut.e in Mi-

tropolia din Bueurescî.
Kogăhiiccanu Enalti, Letopiseţul Moldovei.
Milescu Spdtnru, Cronice pe scurt a Ro-

mânilor.
Neculcea Joan. Letopiseţul ţereî Moldovei.

Nefjruzzi Const., Lăpinncanu, Scrisori, etc.
Otlobeşcu Alex., Doamna Chiajna.
Voesii J ; oporal<; est rase din dif. culegeri.
Ureche Gn'r/ , Domnii ţoriî Moldovei.
Varlam. Cazanii,
</pre> </div>
</main>
</div>

<script>
if (typeof archive_analytics !== 'undefined') {
archive_analytics.send_pageview_on_load(archive_analytics);
archive_analytics.process_url_events(location);
var vs = archive_analytics.get_data_packets();
for (var i in vs) {
vs[i]['cache_bust']=Math.random();
vs[i]['server_ms']=68;
vs[i]['server_name']="www10.us.archive.org";
vs[i]['logged_in']=1;
}
if (document.querySelectorAll('.more_search').length) {
archive_analytics.send_scroll_fetch_base_event();
}
}
</script>
<img src="//analytics.archive.org/0.gif?
kind=track_js&track_js_case=control&cache_bust=1546203906" alt="" />
<noscript>
<img src="//analytics.archive.org/0.gif?
kind=track_js&track_js_case=disabled&cache_bust=1395075550" />
</noscript>
<script>
document.addEventListener('DOMContentLoaded', function() {
if (typeof archive_analytics !== 'undefined')
archive_analytics.create_tracking_image('in_page_executes');
});
</script>
</div>
</body>
</html>

1896 Paremiile - Lui - Solomon - Extrase - Din - Biblia - de - La - 1688 - Djvu Ex Libris Doctoria Sufletului J. Popescu Băjenaru

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1896 Paremiile - Lui - Solomon - Extrase - Din - Biblia - de - La - 1688 - Djvu Ex Libris Doctoria Sufletului J. Popescu Băjenaru

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

<!

<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1.0"/>

.login-button-1 .dropdown-toggle.login-button .fill-color.login-button {

.login-button-1 .dropdown-toggle.login-button:active .fill-color.login-

.login-button-1 .active.login-button .fill-color.login-button {

.login-button-1 span.login-button a.login-button {

.login-button-1 a.login-button:hover,.login-button-1 a.login-

@media (min-width: 890px) {

}</style><style scope="nav-search-

.nav-search-1 .search.nav-search svg.nav-search {

.nav-search-1 .search-activated.nav-search .highlight.nav-search,.nav-search-

.nav-search-1 .search-activated.nav-search .highlight.nav-search {

.nav-search-1 .search-activated.nav-search .search.nav-search {

.nav-search-1 .search-activated.nav-search .search-field.nav-search {

@media (min-width: 890px) {

.nav-search-1 .search.nav-search path.nav-search {

.nav-search-1 .search-inactive.nav-search,.nav-search-1 .search-

.nav-search-1 .search-activated.nav-search .highlight.nav-search {

.nav-search-1 .search-activated.nav-search .search-field.nav-search {

.nav-search-1 .search-activated.nav-search .search.nav-search svg.nav-search

}</style><style scope="media-

.media-button-1 .menu-item.media-button > .icon.media-button {

.media-button-1 .menu-item.selected.media-button .icon.media-button {

.media-button-1 .icon.media-button .fill-color.media-button {

.media-button-1 .icon.active.media-button .fill-color.media-button {

@media (min-width: 890px) {

.media-button-1 .menu-item.media-button:hover,.media-button-1 .menu-

.media-button-1 .menu-item.media-button:hover .fill-color.media-

.media-button-1 .label.media-button,.media-button-1 .web.media-button:after {

.media-button-1 .donate.media-button,.media-button-1 .more.media-button {

.media-button-1 .menu-item.selected.media-button .label.media-button,.media-

.media-button-1 .menu-item.selected.media-button .icon.media-button {

.media-button-1 .web.selected.media-button .fill-color.media-button {

.media-button-1 .video.selected.media-button .fill-color.media-button {

.media-button-1 .audio.selected.media-button .fill-color.media-button {

.media-button-1 .software.selected.media-button .fill-color.media-button {

.media-button-1 .images.selected.media-button .fill-color.media-button {

@media (min-width: 1300px) {

.media-button-1 .web.media-button .label.media-button {

}</style><style scope="media-menu-

@media (min-width: 890px) {

.media-menu-1 .media-menu.tx-slide.open.media-menu,.media-menu-1 .media-

}</style><style scope="primary-nav-

.primary-nav-1 .search-trigger.primary-nav .fill-color.primary-nav {

.primary-nav-1 .user-menu.primary-nav img.primary-nav {

@media (min-width: 890px) {

.primary-nav-1 .ia-logo.primary-nav,.primary-nav-1 .ia-wordmark.primary-nav {

.primary-nav-1 .hamburger.primary-nav,.primary-nav-1 .search-trigger.primary-

.primary-nav-1 .user-menu.primary-nav img.primary-nav {

.primary-nav-1 .upload.primary-nav:active,.primary-nav-1 .upload.primary-

.primary-nav-1 .upload.primary-nav svg.primary-nav {

@media (min-width: 990px) {

.primary-nav-1 .upload.primary-nav span.primary-nav {

.search-menu-1 button.search-menu:focus,.search-menu-1 input.search-

.search-menu-1 .initial.search-menu,.search-menu-1 .closed.search-menu {

.search-menu-1 label.search-menu,.search-menu-1 a.search-menu {

@media (min-width: 890px) {

.search-menu-1 .initial.search-menu,.search-menu-1 .closed.search-menu {

.search-menu-1 label.search-menu + label.search-menu {

.media-subnav-1 li.media-subnav + li.media-subnav {

.media-subnav-1 .icon-links.media-subnav a.media-subnav {

.media-subnav-1 .icon-links.media-subnav a.media-subnav + a.media-subnav {