Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curtea de Apel CRAIOVA Jurisprudenta: Simulație. Contract de mandat fără reprezentare. Comparație.
portal.just.ro/54/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=800 1/2
1/11/2021 Jurisprudenta - Simulaţie. Contract de mandat fără reprezentare....
În speta, instanta de fond a retinut în mod corect ca suntem în prezenta unei simulatii prin interpunere de persoana indiferent ca
persoana care contracteaza cu mandatarul ocult este sau nu este partas la simulatie; în ambele cazuri, atât în cazul conventiei de
prete-nom cât si în cazul simulatiei prin interpunere de persoana, actul public consfinteste o situatie juridica necorespunzatoare realitatii,
prete
si, deci, este simulat, supus regimului juridic prevazut de art. 1175 Cod civil, raporturile dintre mandant si mandatar reglementându-se
conform regulilor de la mandatul simulat.
De altfel, autorii care neaga calificarea de simulatie a conventiei de prete - nom nu precizeaza care este regimul juridic care ar
guverna raporturile dintre parti, dintre parti si terti si între acestia din urma.
Tribunalul a apreciat ca intimatul reclamant nu trebuia sa sustina si nici sa dovedeasca existenta unui acord simulatoriu si cu pârâtul
apelant C.A., acesta nefiind parte în contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 2326/19.06.2000 de BNP G.I. - Craiova.
Nefondate sunt si criticile referitoare la aprecierea de catre instanta de fond a probatoriului administrat în cauza, convingerea
instantei ca ne aflam în fata unei simulatii prin interpunere de persoana fiind data de coroborarea tuturor probelor administrate în cauza,
inclusiv a înscrisurilor din care reies veniturile apelantilor pârâti.
În termen legal, împotriva ambelor hotarâri au declarat recurs pârâtii C.E., C.A., criticându-le pentru nelegalitate deoarece în mod gresit
s-a retinut simulatia atât timp cât nu a existat intentia de a simula, nu s-a încheiat actul secret obligatoriu si s-a facut o confuzie
juridica între simulatia prin interpunere de persoane si contractul prêt-nome. Pe de alta parte, hotarârea judecatoreasca nu este
motivata, având în vedere ca au fost enumerate numai probele fara a se face analiza acestora, care sa demonstreze cum au condus la
convingerea instantei.
Criticile formulate sunt întemeiate, având în vedere urmatoarele considerente:
Caracteristic pentru simulatie este faptul ca aceleasi parti încheie concomitent doua contracte: unul public (aparent), care constituie
contractul simulat prin care este creata o aparenta juridica ce nu corespunde realitatii si un altul secret (contraînscris) care reprezinta
vointa reala a partilor prin care este anihilata în tot sau în parte aparenta juridica creata prin actul public.
Pentru a se putea retine incidenta simulatiei, este necesar ca actul secret sa se fi încheiat concomitent sau înainte de încheierea actului
aparent, deoarece în situatia unui contract ulterior, acesta corespunde vointei reale a partilor si poate avea ca efect anihilarea sau
modificarea efectelor primului.
În situatia manifestarii simulatiei sub forma interpunerii de persoana, actul aparent se încheie între anumite persoane, fiind însotit însa de
contraînscrisul prin care se arata adevaratul beneficiar al actului aparent.
La aceasta forma a simulatiei ambele parti din contractul aparent urmaresc, în mod constient, ca efectele sa se produca fata de o terta
persoana, careia i se asigura anonimatul, tocmai prin simularea persoanei contractante.
Art. 1175 Cod civil prevede ca actul secret, care modifica un act public, nu poate avea putere decât între partile contractante si
succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect în contra altor persoane. Tocmai de aceea, simulatia constituie o
exceptie de la opozabilitatea fata de terti a contractului, respectiv a actului secret.
În cauza de fata, reclamantul a invocat existenta simulatiei în ceea ce priveste contractul de vânzare-cumparare nr. 2326, încheiat de
mama si sora sa, în calitate de cumparatori, cu vânzatorii D.C. si D.N., la data de 19 iunie 2000, fara sa fi sustinut însa ca ar fi existat un
contract fictiv încheiat cu aceiasi vânzatori si în cadrul caruia sa se fi precizat ca adevaratul cumparator este reclamantul.
Or, asa cum s-a aratat mai sus, pentru a exista simulatia sub forma interpunerii de persoane, ambele parti din contractul aparent
urmaresc în mod constient, ca efectele actului sa se produca fata de o a treia persoana, careia i se asigura anonimatul tocmai prin
simularea persoanei, respectiv, în speta, reclamantul.
S-a invocat de catre reclamant în mod constant ca între el, pe de o parte, mama si sora sa, C.E., pe de alta parte, a existat o conventie
prin care le-a împuternicit pe acestea sa cumpere în interesul sau apartamentul ce face obiectul contractului de vânzare cumparare nr.
2326/2000, scop pentru care a trimis în tara anumite sume de bani, urmând ca ulterior, acestea sa îi vânda apartamentul cumparat.
Prin urmare, contraînscrisul la care se refera reclamantul este aceasta conventie verbala încheiata între el, mama si sora sa, dar fata de
care vânzatorii Dima au fost straini, deci terti.
Contraînscrisul la care se refera legea este un act încheiat în forma scrisa, situatie în care, de regula, conventia verbala nu poate
constitui o astfel de dovada.
Se poate retine însa, conform practicii juridice constante, ca legatura strânsa de rudenie existenta între parti poate sa constituie un
impediment serios la constituirea actului - conventie în forma scrisa - motiv pentru care aceasta situatie poate fi considerata un început
de dovada scrisa conform art. 1198 Cod civil, putându-se completa cu alte probe pentru dovedirea celor sustinute.
În speta de fata, aceasta conventie verbala nu poate fi retinuta ca un contraînscris - început de dovada scrisa, potrivit celor aratate
anterior, deoarece aceasta conventie nu a fost încheiata cu vânzatorii D. si nu s-a facut dovada ca la momentul încheierii contractului de
vânzare-cumparare aparent, acestia au urmarit în mod constient ca efectele sa se produca fata de alta persoana, respectiv reclamantul,
caruia i s-a asigurat anonimatul.
Conventia la care se refera reclamantul ar putea fi considerata un contract de mandat fara reprezentare, deoarece mandatarii, dupa
cum sustine reclamantul, au primit împuternicirea de a contracta în numele lor, dar în interesul reclamantului, urmând ca ulterior sa i se
vânda acestuia apartamentul pentru a se da eficienta conventiei încheiata, iar cei care au contractat, respectiv pârâtii - vânzatori D., nu
au cunoscut ca în realitate mandatarii au lucrat pentru altcineva.
În cazul mandatului fara reprezentare, mandatarul, lucrând pentru o alta persoana, apare în contract în numele sau propriu. Cel care
contracteaza nu cunoaste ca, în realitate, acest mandatar lucreaza pentru altcineva.
Or, asa cum s-a aratat mai sus, în cadrul simulatiei prin interpunere de persoana, ambele parti din contractul aparent urmaresc, în mod
constient, ca efectele contractului sa se produca fata de o terta persoana, specificata în actul secret, încheiat de aceleasi parti.
În speta, reclamantul nu a sustinut niciodata ca vânzatorii din contractul de vânzare-cumparare ar fi cunoscut ca adevaratul cumparator
este acesta. Mai mult, în mod constant, a aratat ca între el, pe de o parte, mama si sora sa, pe de alta parte, a existat conventia ca
dupa ce se va cumpara apartamentul sa i se vânda de acestea bunul respectiv, situatie în care vânzatorii sunt terti fata de aceasta
conventie si nu parti, cum solicita simulatia prin interpunere de persoane.
Faptul ca mama sa a respectat si a executat aceasta conventie, nu este de natura a duce la concluzia existentei simulatiei.
În masura în care ar fi existat o astfel de conventie, cum aceasta ar fi un contract sinalagmatic ce se caracterizeaza prin reciprocitatea
si interdependenta obligatiilor ce revin partilor, cel care si-a executat obligatia, respectiv reclamantul, ar putea sa pretinda executarea
silita a contractului, raporturi juridice existând numai între acesta si celelalte doua parti, mama si sora sa. Conventia nu este însa
opozabila si pârâtului C.A., sotul sorei, care este tert fata de conventie, dar care este de asemenea proprietar asupra cotei de 1/2 din
apartament, ca bun comun.
Între reclamant si pârâtii vânzatori D.C., D.V. nu exista raporturi juridice, atât timp cât reclamantul nu a invocat niciodata încheierea unei
conventii secrete cu acestia si, asa cum s-a precizat, în cazul simulatiei prin interpunere de persoane era necesar ca astfel de raporturi
sa existe, pentru a se putea constata producerea efectelor actului secret cu consecinta desfiintarii actului public.
Prin urmare, în cauza, nu se poate retine incidenta simulatiei, situatie în care, facându-se aplicarea art. 312 alin.1 Cod pr. civ. si art. 304
pct. 9 Cod pr. civ., se va admite recursul, se va modifica decizia si, admitându-se apelul declarat de pârâtii C., se va schimba sentinta,
în sensul ca se va respinge actiunea formulata de reclamant.
??
??
??
??
Jurisprudenta 1
id_institutie 54
Institutie Curtea de Apel CRAIOVA
portal.just.ro/54/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=800 2/2