Pr oiect co-fi nanțat din Programul Operațional Capital Uman 2014 - 2020

Axa prioritară nr. 6: „Educație și competențe”

Obiectivele specifice: O.S.6.4. - Creșterea numărului de tineri care au abandonat școala și de adulți care nu și-au finalizat educația obligatorie care
se reîntorc în sistemul de educație și formare, inclusiv prin programe de tip a doua șansă și programe de formare profesională;/O.S.6.6. -
Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul pre-universitar în vederea promovării unor servicii educaționale de calitate
orientate pe nevoile elevilor și a unei școli incluzive.
Titlu proiect: „Mai multe șanse prin educație!”, Contract nr.: POCU/665/6/23/134358

Proiect cofinanțat din FSE prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară: 6 - Educaţie şi competenţe
Titlul proiectului: “ADSE – A Doua Șansă pentru Educație”
Contract: POCU/665/6/23/134358

PORTOFOLIU DE EVALUARE PENTRU PROGRAMUL DE FORMARE

,, STOP BULLYING PRIN EDUCAȚIE PENTRU CETĂȚENIE DEMOCRATICĂ

ÎN UNITĂȚILE ȘCOLARE” .

SERIA 3

GRUPA 2

Numele și prenumele: Simescu Cristian-Gabriel

Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic Iordache Golescu
Formator : prof. Zivari Maria
 SIMESCU CRISTIAN GABRIEL

LICEUL TEHNOLOGIC ”IORDACHE GOLESCU„ GĂEȘTI

TEMA I.Bullying-ul ca formă de violență

TEMA:

Stabiliţi o ierarhizare a cauzelor/situațiilor care determină fenomenul de bullying.

Argumentaţi alegerea făcută.

Rădăcinile etimologice ale cuvântului bullying se pot regăsi în secolul XVI, când “my bully”
însemna “dragul meu”, “iubitul meu”, venind din cuvântul danez boele. Un secol mai târziu a apărut
pentru prima dată cu sensul actual, dar abia în secoul XX acest cuvânt a dobândit definițiile academice
folosite astăzi. Ca verb, to bully înseamnă: a intimida, a speria, a domina, printre altele.
„Bully” este o persoană care își folosește puterea și tăria sa pentru a speria sau răni persoanele mai slabe
(Oxford Advanced Learners Dictionary, 2016).
Având în vedere intenționalitatea, bullying-ul este o formă de comportament proactiv, ceea ce
înseamna că nu este un comportament provocat. copiii care agresează au intenția de a îi răni, dinadins, pe
ceilalți copii.
Bullying-ul există doar între copii sau adolescenți. Actele de violență verbală sau fizică ale adulților
asupra copiilor/adolescenților se numesc abuzuri și sunt pedepsite confom legilor referitoare la abuz.
Cauzele bullying-ului sunt multiple și trebuie considerate la nivel individual.
Cauzele cele mai des întâlnite care determină astfel de comportamente ale agresorului pot fi:
 lipsa de empatie
 egocentrismul
 orgoliul
 superficialitatea relațiilor umane
 expunerea și preluarea unor modele de comportament similare – de cele mai multe ori, copilul
reproduce cu semenii săi ceea ce vede acasă.
De multe ori bully-ul trăiește într-un mediu nesigur acasă și poate el însuși este victima abuzului în
familie. De asemenea riscul de abandon școlar este mai mare în această categorie. Probabilitatea de a
apărea probleme ,în viața acestora, mai târziu, este mai mare. Diferența dintre bullying și comportamentul
normal constă în intenția comportamentului și efectul negative asupra victimei. Copiii și adolescenții
învață să ,, voiajeze” relațiile interumane , iar acest proces poate să includă certuri, alianțe sau
neînțelegeri. Acest lucru este normal. Atunci când cineva este rănit(emoțional sau fizic) în mod
intenționat și repetat vorbim de bullying.
 SIMESCU CRISTIAN GABRIEL

LICEUL TEHNOLOGIC ”IORDACHE GOLESCU„ GĂEȘTI

TEME DE EVALUARE MODUL II

II. Deficiențe de comunicare – sursă a fenomenului de bullying în școală

2. Propuneţi o listă de maximum cinci activități de abordat/desfășurat la întâlnirile consiliului elevilor din
școală pentru evitarea blocajelor în comunicare.
Folosirea metodelor de interacțiune în cadrul școlii în sprijinul gradului de eficiență a asimilării reprezintă
o resursă cu adevărat importantă, acestea determinând optimizarea comunicării, dar, în același timp,
eficiența acestor metode depinde de existența unor astfel de structuri comunicaționale optime într-un grup
de copii. La întâlnirile consiliului elevilor din școală pentru evitarea blocajelor în comunicare aș propune
următoarele activități:
1.      Activitate dirijată de citire gândire- constă în fragmentarea unui text astfel încât elevii să poată face
predicții despre ce se va întâmpla în fragmentul următor;
3.      Predicțiile în perechi- pot fi folosite în mai multe situații unde elevii vor fi grupați în perechi și vor vi
implicați în desfășurarea acțiunii unui text creat de copii pornind de la câteva cuvinte dintr-o povestire,
relatare etc. Copiii vor fi  să emită idei și să-și valorifice experiența socială și culturală pe care o dețin;
3.      Gândiți / lucrați în perechi / comunicați - constă în prezentarea unui subiect de către educator, după care,
fiecare elev se gândește timp de câteva minute, la problema respectivă, apoi își găsește un partenere cu
care să discute ideile; în final se comunică tuturor elevilor concluzia la care a ajuns fiecare pereche.
Această metodă poate fi utilizată cu elevi din clase mai mari și constituie o bună ocazie de a începe o
discuție sau de a lansa o provocare;
4.      Rezumați / lucrați în perechi / comunicați - este asemănătoare cu metoda anterioară, cu deosebire că
elevii vor citi un text după care împreună cu un coleg, formând o pereche își vor împărtăși unul altuia
rezumatele, vor vedea asemănările și deosebirile și vor elabora un rezumat împreună. Metoda poate fi
aplicată și după o discuție asupra unui subiect, după o prezentare  sau o prelegere a profesorului;
5.      Interviul în trei etape (2-4 elevi) - educatorul lansează o întrebare sau o problemă elevilor grupați câte trei
sau patru. după ce fiecare se gândește la o soluție, apoi, în perechi, elevii se intervievează reciproc în
legătură cu răspunsul sau soluția identificată, după care perechile se vor alătura altor perechi, formând
grupuri de câte 4-6 elevi în care fiecare elev prezintă soluția partenerului sau celeilalte perechi;
 SIMESCU CRISTIAN GABRIEL

LICEUL TEHNOLOGIC ”IORDACHE GOLESCU„ GĂEȘTI

TEMĂ EVALUARE MODUL III

III. Activități de prevenire și intervenție asupra bullyingului în mediul școlar
1. Prezentați ierarhic activitățile de informare cu elevii. Argumentați.

Bullying-ul are fețe ascunse și se manifestă sub forma a numeroase comportamente, a căror
intenție este să provoace suferință. Există lovituri care se văd, răni care pot fi pansate, dar există și lovituri
insinuante, răni care nu știu să strige după ajutor.

Activitățile de informare cu elevii asupra bullyingului pot fi:

- discuţii cu elevii, în cadrul cărora li se va prezenta acestora efectele negative ale bullyingului, pentru
echilibrul emoţional al copiilor, punând accentul pe conştientizarea, de către elevi, a faptului că oricine
poate ajunge victimă a bullyingului, dar şi pe dezvoltarea unui sentiment de solidaritate între elevi, cu
scopul de a face intolerabil comportamentul abuziv

- dezbateri privind legislaţia specifică, regulamentul şcolar şi noţiunile de

disciplină şi reguli, participare activă la orele de consiliere și orientare pe tema
bullyingului,
-realizare de referate, eseuri, proiecte studii de caz sau schiţe (individual sau în
grup), pe tema bullying, având ca suport documentaţia pusă la dispoziţie de grupul de intervenţie;
-Organizarea unui ciclu de workshop-uri cu elevii, pentru realizarea de produse cu tematică specifică: -
proiecte - materiale multimedia: fotografii, filme, observări, desene, compuneri, eseuri, postere), broşuri
pe tema violenţei şi distribuirea lor altor elevi.

-Activităţi extracurriculare: sportive, turistice, artistice, campanii sociale, concursuri -asumarea rolului
de mediatori în conflicte și constituirea unor echipe de intervenţie în situaţii de criză. Va fi implicat în
acţiuni şi Consiliul Elevilor. Vor fi imlicaţi în toate activităţile elevii cu potenţial violent.
 SIMESCU CRISTIAN GABRIEL

LICEUL TEHNOLOGIC ”IORDACHE GOLESCU„ GĂEȘTI

TEMA EVALUARE
MODUL IV
Identificarea, înregistrarea și examinarea cazurilor de bullying în unitățile școlare

2. Detaliați etapele de intervenție în cazul unui act de bullying

Rolul profesorului – diriginte este unul major în prevenirea, identificarea, soluţionarea situaţiilor
conflictuale din clasa de elevi. Colaborarea între cadrele didactice ale şcolii şi părinţi poate “ţine în frâu”
acest flagel de anvergură internaţională. Unul dintre cele mai eficiente moduri de a combate și preveni
fenomenul bullying este să oferim elevilor „înțelepciunea” de a cunoaşte cum să reacționeze față de
agresori
Etapele de intervenție în cazul unui act de bullying pot fi:
-Identificarea -după semnele descrise în continuare se poate bănui că elevul este în stare de stres, care
poate fi provocat de conflictele și violența cu care se confruntă în instituția de învățământ:

 lipsa frecventă de la ore sau absența în anumite zile ori de la anumite lecții;
 întârzierile, refuzul de a participa la activități extrașcolare fără a avea cauze obiectiv sau din
motive inventate;
 plângerile frecvente de stare de rău în timpul orelor;
 închiderea în sine, evitarea prietenilor, colegilor de clasă, autoizolarea sau izolarea din partea altor
elevi;
 scăderea bruscă a reușitei școlare, pierderea interesului față de învățătură și alte activități
 starea permanentă sau frecventă de anxietate, încordare, deprimare, apăsare sau, dimpotrivă,
hiperactivitate, iritabilitate, agresivitate;
 schimbările dese și fără motiv de dispoziție;
 pierderea sau deteriorarea frecventă a lucrurilor personale (telefon mobil, ghiozdan, manuale etc.);
 echimoze, excoriații, haine rupte sau incapacitate;
 refuzul de a explica cauzele stărilor și comportamentelor descrise mai sus sau explicații evident
inventate
Oprirea violenței Angajaţii instituţiei de învățământ care sunt martori sau deţin informaţie despre un act
de abuz, neglijare, exploatare, trafic sunt obligaţi să intervină pentru a-l stopa sau să solicite ajutor în
cazul în care nu pot interveni de sine stătător. Sarcina lor principală este să separe părțile, să oprească
violența și, în caz de necesitate, să acorde victimelor primul ajutor. La fel trebuie să procedeze și elevii: să
anunțe imediat adulții, să îndemne părțile să înceteze violența, să-i separe pe cei care se bat dacă aceasta
nu le amenință siguranța.
Acordarea primului ajutor Până la sosirea lucrătorului medical al instituției de învățământ sau în lipsa
acestuia, primul ajutor îl va acorda orice angajat al instituției. Atunci când depistează (sau suspectează) că
victima are traume și răni, acesta trebuie să cheme ambulanța și imediat să informeze părinții elevului
despre incident.
Informarea Despre incidentul care a avut loc în instituția de învățământ ori în afara ei sau despre cazul
suspect de abuz trebuie informați: dirigintele (diriginții) participanților la conflict, coordonatorul
acțiunilor de prevenire și asistență în cazurile de violență, directorul instituției de învățământ
Analiza primară a cazului
Imediat după incident se va discuta separat cu victimele, inițiatorii și martorii violenței.Această discuție,
de regulă, este purtată de diriginte sau alt angajat al instituției de învățământ care se bucură de încrederea
copiilor. După caz, la discuție participă și psihologul sau coordonatorul din instituție. La această etapă,
este importantă clarificarea detaliilor cazului pentru a determina tactica ulterioară de lucru cu părțile
implicate.
Analiza cazului presupune:
• constatarea realității comiterii acțiunilor cu caracter violent;
• determinarea duratei și frecvenței acestor acțiuni (primul și unicul caz, acțiuni violente repetate sau
hărțuire sistematică);
• stabilirea caracterului acțiunilor și circumstanțelor în care au avut loc;
• identificarea participanților la acțiunile violente (victimă, autor, susținători, martori, apărători);
• precizarea stării victimei; •
clarificarea motivației comiterii acțiunilor violente;
• constatarea atitudinii martorilor față de întâmplare, victimă și inițiator;
• prezicerea dinamicii cazului, eventualelor consecințe ale violenței pentru toate
• părțile implicate și modelul posibil de evoluție a situației
 SIMESCU CRISTIAN GABRIEL

LICEUL TEHNOLOGIC ”IORDACHE GOLESCU„ GĂEȘTI

TEMĂ EVALUARE
MODUL V
Strategii anti-bullying la nivelul unităților școlare

1. Realizați un plan de acțiune la nivelul clasei la care sunteți diriginte

Succesul în asigurarea siguranței și garantarea protecției copilului necesită munca în echipă – la nivel
de administrație a școlii, profesori, părinți, elevi și comunitatea locală; dacă un actor nu este implicat,
întregul proces suferă. Prin urmare, este vital să creăm o cultură potrivită în școală, astfel încât toți să
cunoască angajamentele acesteia în protecția copilului, inclusiv în prevenirea și contracararea bullying-
ului, ca toţi să le împărtășească și să se implice.
Administrația instituției de învățământ, cadrele didactice, elevii și părinții ar putea recurge la
următoarele acțiuni, strategii și activităţi pentru a preveni și opri bullying-ul în instituție.
Atunci când adulții reacționează rapid și consecvent la comportamentul de bullying, ei transmit
mesajul că un astfel de comportament nu este acceptabil. Cercetările arată că acest lucru poate opri
bullying-ul în timp. Există pași simpli pe care adulții îi pot întreprinde pentru a opri bullying-ul la o etapa
incipientă și pentru a menține copiii în siguranță.
Un plan de acțiune la nivelul clasei unde suntem diriginți ar presupune să:
 Intervenim imediat. Putem implica un adult în ajutor ( directorul, un alt cadru didactic);
 Separăm copiii implicați;
 Ne asigurăm că toată lumea este în siguranță;
 Oferim imediat asistență medicală sau psihologică necesară;
 Trebuie să fim calmi. Liniștim copiii implicați, inclusiv pe cei prezenți.
 Modelăm un comportament respectuos atunci când intervenim.
  Apelăm imediat la ajutorul poliției sau la asistența medicală dacă: (este implicată o armă, există
vătămări corporale grave sau abuz sexual,există amenințări cu violența motivată de ură, cum ar fi
rasismul sau homofobia)
Intervenția într-un incident de bullying stopează în general comportamentul și trimite un mesaj că nu
este acceptabil.
În timpul intervenției trebuie să:
• rămânem calmi și să ne asigurăm că toată lumea este în siguranță.
• ascultăm cu atenție toate punctele de vedere.
• stabilim dacă cazul este, de fapt, bullying.
• ne asigurăm că sprijinul este oferit persoanei afectate de comportamentul de bullying, persoanei
care se implică în comportament și spectatorilor care asistă la comportament.
• ne asigurăm că luați în considerare vârsta, maturitatea și circumstanțele individuale.
Este important ca persoana care se angajează într-un comportament de bullying să aibă ocazia să
înțeleagă impactul acțiunilor sale.