Sunteți pe pagina 1din 4

ADJECTIVUL este partea de vorbire flexibilă care arată unui obiect (lucru, ființă, fenomen al naturii

etc.).
Acesta determină un substantiv. Adjectivul se acordă în gen și număr cu substantivul determinat.
Adjectivul poate fi:
- Propriu-zis: mare, verde, inteligent, cuminte, frumos, lung, curajos etc
- Provenit din verb la participiu (are la bază un verb): înverzit, necitit, povestit, înflorit, desenat
etc.

Desinența indică modificarea formei adjectivului în funcție de gen și număr (curajos, curajoasă,
curajoși, curajoase).

Adjectivul poate avea doar funcțiile sintactice de:


-atribut: Băiatul frumos/inteligent/atent este prietenul meu.
-nume predicativ: Câinele este prietenos/ mic/ zglobiu.

Adjectivele sunt: ■ variabile, cele care își modifică forma în vorbire;


■ invariabile, cele care nu își modifică forma în vorbire.
Adjectivul poate fi:
- Variabil cu 4 forme flexionare: frumos-frumoasă-frumoși-frumoase
- Variabil cu 3 forme flexionare: mic-mică-mici-mici
- Variabil cu 2 forme flexionare: mare-mare-mari-mari
- Invariabil: gri

Articolul demonstrativ leagă un adjectiv de substantivul determinat.


Formele articolului demonstrativ sunt:
masculin feminin
singular plural singular plural
cel, celui cei, celor cea, celei cele, celor
Articolul demonstrativ se acordă în gen și număr cu substantivul determinat de
adjectiv.

Pe lângă categoriile de gen și număr, adjectivul prezintă în raport cu substantivul o categorie


proprie, aceea a gradelor de comparație sau de intensitate.

GRADE DE COMPARAȚIE:
POZITIV (forma din dicționar): atent
COMPARATIV:
a. de egalitate: la fel de atent;
b. de inegalitate:
- de superioritate: mai atent;
- de inferioritate: mai puțin atent;

SUPERLATIV:
a. relativ:
- de inferioritate: cel mai puțin atent.
- de superioritate: cel mai atent.
b. absolut:
-de inferioritate: foarte puțin atent, extraordinar de puțin atent;
-de superioritate: foarte atent, din cale-afară de atent, nemaipomenit de atent.

pg. 1
Există adjective care nu au grade de comparație, pentru că:

sunt la origine (în limba latină) comparative sau superlative (superior, inferior, anterior, posterior,
optim, suprem, maxim, minim, superb etc.);
însușirea exprimată nu poate fi modificată (complet, unic, principal, fundamental, veșnic, viu,
definitiv etc.);
sensul cuvântului nu permite comparația (acvatic, rădăcinos, energetic, profesional, bucureștean
etc.).

 Precizează gradele de comparație la care se află adjectivele din propozițiile de mai jos.
Cel mai frumos costum îl are Dana.
Pelerina mai largă îi aparține lui Mihai.
Supereroii au puteri deopotrivă de mari.
Costumul lui Batman este mai puțin atrăgător decât al tău.
Supereroii sunt tare generoși.
Eroii unor jocuri pe calculator sunt foarte cunoscuți.

 ANALIZEAZĂ cuvintele evidențiate cu galben din textele de mai jos:

a) La răsărit, pe cer, atârna o perdea de flăcări.. Cerul era curat ca în zorii zorilor, doar câteva
stele mai mari pâlpâiau..., gata parcă și ele să moară. Glasuri de păsări neștiute
străpungeau aerul înmiresmat, topindu-se în purpuriul depărtărilor.

pg. 2
b) Ne alăturăm cu barca de tufișuri întunecate, cu frunza măruntă, în care atârnă
struguri de flori liliachii. În seara aceea aveau florile lor un parfum amețitor.
c) Soarele asfințise; deasupra răsăritului, undeva, mai stăpânea încă rumeneala
lui… Aburii bălții începură a pluti pretutindeni pe luciul undelor. Și Delta cu
profunzimi se întindea până departe în jurul nostru, din colțul acela de Dunăre
veche.

 Identifică o comparație în textul a).


 Extrage pronumele personale, forme neaccentuate (clitice) din propozițiile de mai
jos:
a. Pe ea am întâlnit-o în parc.
b. Ție îți povestesc mâine cum mi-am petrecut vacanța de primăvară.
 Corectează greșelile de ortografie din propozițiile date.
a) Alteța sa regală, prințul moștenitor al Marii Britanii, a făcut o vizită în
România.
b) Excelenței sale, domnului ambasador al SUA, îi mulțumim pentru vizita de
astăzi.
 Completează spațiile punctate cu forme adecvate ale articolului demonstrativ.
- Copilul ….. nou s-a adaptat repede la regulile clasei noastre.
- ..... trei le-au fost recompensate eforturile.
 Precizează ce este sunetul e din adjectivul generoase.
 Alcătuiește un enunț în care adjectivul slabă să determină substantivul ploaie.
 Adjectivele etern și viu pot fi folosite la gradul comparativ de superioritate.
 Subliniază toate pronumele personale de politețe prescurtate corect: d-lui
(dumnealui), d-v (dumneavoastră), d-a (dumneata), d-ei (dumneaei) .
 Cuvintele subliniate sunt pronume: Dar mă voi lupta cu el cât m-or ține puterile.
II. Alcătuiește o compunere descriptivă de minimum 150 de cuvinte care să aibă
următorul început: Gara părea o scufiță roșie uitată între castani. Subliniază
adjectivele din compunerea ta.
III. Citește, cu atenție, următorul text pentru a rezolva corect cerințele date:
În masa aceea de oameni puteau fi recunoscuți undeva și cireșarii. Se
deosebeau ei de ceilalți care urmau să plece cu același tren? Nu se poate răspunde
sigur, dintr-o dată, la această întrebare. Dar ei erau acolo toți, cu excepția lui Ionel, care-
i aștepta undeva pe malul mării, pentru a-i antrena într-o nouă și fantastică aventură.
Erau toți acolo și, cu toate acestea, trăiau clipele unei despărțiri. Își luaseră rămas bun
de la părinți, îi rugaseră să nu-i petreacă la gară, așa cum făcuseră și cu prietenii și
cunoscuții lor. Părinții acceptaseră, poate numai formal, poate unii se aflau ascunși pe
undeva prin mulțime. Prin urmare, cireșarii se aflau singuri în apropierea vagonului lor,
probabil așteptau și ei cuvintele pe care le așteptau toți cei de pe peron. Dar acolo se
oficia o despărțire. Unii o trăiau intens, alții mai puțin. Ursu era cel mai trist și, cum avea
obiceiul să-și ascundă sentimentele, oricine putea să-i citească tristețea pe fată sau în
gesturi. Pentru că el vorbea întotdeauna cel mai puțin dintre toți. Maria căuta mereu cu
privirile cerul, poate stelele care începeau să se vadă, și absența, izolarea ei tăcută în
freamătul care vuia nu indicau oare o stare neobișnuită? Ce pricinuia această stare:
despărțirea sau altceva? Victor era aproape nepăsător, prea calm, prea atent la ce se
petrecea în jurul său, prea lucid pentru a i se putea atribui emoții prea mari. De aceea
Ursu, văzându-l, clătina uneori imperceptibil din cap și privirile lui, din triste, deveneau

pg. 3
dojenitoare și apoi parcă mai triste. Lucia, mai devreme foarte sigură, se îmbujorase la
față și se simțea parcă stingherită de când își descoperise tatăl în mulțime. Ducea o
luptă cu sine însăși, aproape că făcea un exercițiu de logică. Căuta o formulă care să
fixeze un echilibru între sentiment și rațiune. Dan, încercând să se adapteze pe rând
stărilor celorlalți, scornea glume vesele sau duioase, dar valoarea lor rămânea numai în
intenție. Adevărul e că-l chinuia, pe ici pe colo, gândul despărțirii.
(Constantin Chiriţă, Cireșarii, vol. V, Drum bun, cireșari!)
1. Formulează un enunț în care să indici autorul textului și altul în care să precizezi
titlul volumului al cincilea, din care e extras fragmentul.
2. Identifică unde şi când are loc acțiunea, selectând, din text, cuvinte sau grupuri
de cuvinte ce reprezintă indici spaţio-temporali.
3. Extrage, din text:
a. Un substantiv propriu și un substantiv comun;
b. Un substantiv articulat hotărât și un substantiv articulat nehotărât;
c. Un substantiv cu funcție sintactică de atribut și un substantiv cu funcție
sintactică de subiect.
4. Indică persoana, genul, numărul și forma pronumelor subliniate: ei, -i, -l.
5. Precizează ce parte de vorbire sunt următoarele cuvinte, numărul de forme
flexionare și genul acestora: nouă, tăcută, nepăsător.
6. Indică gradul de comparație al adjectivului cel mai trist.
7. Ce fel de adjectiv este tăcută?
8. Trece adjectivul trist la toate gradele de comparație.
IV. Scrie un text de 10 – 12 rânduri în care să-l prezinți pe unul dintre cireșari.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
-să ai un conținut adecvat cerinței;
-să existe în compunere introducere, cuprins și încheiere, fiecare idee nouă fiind
marcată printr-un paragraf;
-să te exprimi corect, clar și adecvat;
-să respecți normele de ortografie și de punctuație;
-să fii atent/atentă la aspectul textului, adică la așezarea în pagină și la felul cum scrii.
IV. Redactează o compunere de 10 – 15 rânduri despre vacanța de Paște. Tu decizi
dacă va fi un text narativ sau unul explicativ. Este important să respecți etapele scrierii
și normele de ortografie și de punctuație, iar compunerea ta să aibă introducere, cuprins
și încheiere.

pg. 4