International Journal of Volume 3

Issue 1 / 2013
Criminal Investigation 93-102

CUPLUL PENOLOGIC VICTIMĂ – INFRACTOR ÎN DOMENIUL

TRAFICULUI DE PERSOANE
Bianca TUNCAYi
”Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane
Ion Câmpineanu, nr.20, et.5, sector 5, București, România”

Abstract
Traficul de persoane a cunoscut în ultima perioadă o evoluție îngrijorătoare, caracterizându-se printr-o
activitate ce se profesionalizează din ce în ce mai mult. Se evidențiază gradul crescut de organizare al reţelelor
de traficanţi care îşi aleg piaţa în funcţie de nivelul de trai al ţării ţintă, cât şi de mentalitatea, tradusă în
legislaţie şi în acţiuni concrete ale factorilor de decizie de la un moment dat din acea ţară. În consecinţă profilul
traficantului este determinat de profilul victimei, fapt ce ne-a determinat să analizăm factorii care cresc gradul
de vulnerabilitate, constituind un element de atracție pentru recrutor.

Cuvinte cheie: trafic de persoane, cuplu penologic, victimă activantă, recrutor, client, supraveghetor adecvat,
factori, recomandări.

Introducere Împotriva Traficului de persoane), dar şi

Din cele mai vechi timpuri, traficul printr-o documentare de teren, prin
de persoane a îmbrăcat diferite forme de observaţii şi discuţii cu personalul Agenției
manifestare dictate de „tarele” vremurilor, Naționale Împotriva Traficului de persoane.
zonele geografice b. Ancheta prin chestionar. Cercetarea s-a
Însă, în studiul de față, ne-am bazat pe metoda anchetei, instrumental
propus să identificăm principalele folosit fiind chestionarul, ce a fost
caracteristici care cresc gradul de organizat pe următoarele zone de interes:
vulnerabilitate ale unei femei la trafic şi - stabilirea nivelului de cunoaştere
care au un rol activant pentru recrutor, teoretică şi/sau practică a domeniului
constituind un element de atracţie pentru traficului de persoane;
acesta. - factorii care cresc gradul de
Metodele şi tehnicile de cercetare vulnerabilitate ale unei femei la trafic
ce au fost folosite sunt următoarele: şi care constituie, în acelaşi timp, şi un
a. Studiu bibliografic. Etapa de informare element de atracţie pentru recrutor;
şi documentare s-a realizat prin analiza - factorii care stau la baza deciziei de a
literaturii de specialitate, a documentelor da curs „ofertei” primite din partea
statistice, (în special, baza de date recrutorului de către posibila victimă;
administrată de către Agenției Naționale

http://www.ijci.eu eISSN: 2247-0271 93

Published in Articles section of www.manupatra.com

Bianca TUNCAY
- rolul jucat de către cei implicaţi în
procesul de recrutare;
- soluţii identificate în vederea reducerii
gradului de vulnerabilitate al unei
femei la trafic, ca element de atracţie
pentru recrutor.
- informaţii considerate a fi relevante
pentru studiul nostru, respectiv
profesia şi instituţia pe care
reprezintă.
Ipotezele cercetării formulate au
fost următoarele:
„Dacă o persoană este foarte
săracă atunci prezintă un grad mare de
vulnerabilitate, constituind un element de
atracţie pentru recrutor”
„Dacă o persoană provine dintr-un
mediu limitat social atunci prezintă un grad
mare de vulnerabilitate, constituind un
element de atracţie pentru recrutor”
„Dacă o persoană are un nivel de
educaţie scăzut atunci prezintă un grad
mare de vulnerabilitate, constituind un
element de atracţie pentru recrutor”
„Dacă o persoană provine dintr-un
mediu familial dezorganizat, caracterizat
de relaţii tensionate, cu probleme de
comunicare, afectat de violenţa domestică,
consum de alcool sau stupefiante, si/sau
abuz sexual ori neglijenţa aspectelor
importante din viaţa partenerilor sau a
minorilor aflaţi în grijă atunci prezintă un
grad mare de vulnerabilitate, constituind
un element de atracţie pentru recrutor”
94 International Journal of Criminal Investigation, 3, 1, 93-102
Published in Articles section of www.manupatra.com
„Dacă o persoană (fată/femeie) este
singură, necăsătorită sau divorţată atunci
prezintă un grad mare de vulnerabilitate,
constituind un element de atracţie pentru
recrutor.”
Chestionarele utilizate pentru
realizarea cercetării au fost special
concepute pentru acest studiu şi au avut la
o bază informaţiile obţinute în urma studiului
bibliografic, a experienţei de 8 ani în
domeniu şi a discuţiilor avute cu specialişti
din cadrul ANITP. Chestionarul a cuprins
întrebări cu variante preformulate de
răspuns, întrebări închise, semi-închise, dar
şi întrebări deschise. Au fost transmise prin
poştă, iar prelucrarea datelor s-a făcut în
Excel.
Lotul de subiecţi supuşi cercetării.
Eşantionul de analiză a asigurat
reprezentativitatea pentru comunitatea
specialiştilor implicaţi cu atribuţii directe şi
cu experienţă în domeniul traficului de
persoane. Au fost intervievaţi, în aceeaşi
măsură, specialişti din sistemul public şi
privat, din domeniile de combatere şi
prevenire a traficului de persoane, precum
şi din aria de asistenţă şi protecţie a
victimelor traficului de persoane sau alte
domenii conexe ce au reprezentat șase
zone geografice: București, Alba Iulia,
Craiova, Târgu Mureş, Bacău și Ploieşti.
CUPLUL PENOLOGIC VICTIMĂ – INFRACTOR ÎN DOMENIUL TRAFICULUI DE PERSOANE
Precizări terminologice
În art. 2, pct. 3. din capitolul I al
Legii nr. 678/2001 privind prevenirea și
combaterea traficului de persoane definește
victima traficului de persoane ca fiind
persoana fizică, subiect pasiv al faptelor
prevăzute la art. 12, 13, 15, 17 şi 18,
indiferent dacă participă sau nu în
procesul penal în calitate de parte
vătămată.
Definiţia traficului de persoane. În
conformitate cu art.12 din Legea nr.
678/2001 privind prevenirea şi combaterea
traficului de persoane, constituie
infracţiune de trafic de persoane recrutarea,
transportarea, transferarea, cazarea ori
primirea unei persoane, prin mijloace
abuzive în scopul exploatării acestei
persoane, şi se pedepseşte cu închisoare de
la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor
drepturi.
Prin „exploatarea unei persoane” ,
potrivit art. 2 din Legea nr. 678/2001, se
înţelege: a) executarea unei munci sau
îndeplinirea de servicii, în mod forţat ori
cu încălcarea normelor legale privind
condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi
securitate; b) ţinerea în stare de sclavie sau
alte procedee asemănătoare de lipsire de
libertate ori de aservire; c) obligarea la
practicarea prostituţiei, cerşetoriei, la
reprezentări pornografice în vederea
producerii şi difuzării de materiale
pornografice sau alte forme de exploatare
http://www.ijci.eu eISSN: 2247-0271
Published in Articles section of www.manupatra.com
sexuală; d) prelevarea de organe, ţesuturi
sau celule de origine umană, cu încălcarea
dispoziţiilor legale; e) efectuarea unor alte
asemenea activităţi prin care se încalcă
drepturi şi libertăţi fundamentale ale
omului.
Traficanţii sunt toate acele
persoane implicate în procesul de traficare.
Prima persoană care întră în contact cu
posibila victimă a traficului de persoane
este recrutorul, apoi transportatorul şi, în
final, exploatatorul. De asemenea, un rol
important îl au şi complicii care uneori fac
parte din familia sau anturajul victimei.
Recrutorul este cel care racolează
(selectează) o persoană susceptibilă de a fi
exploatată şi o determină să devină victimă
a exploatării.
Modalităţile de recrutare diferă în
funcţie de specificul societăţii şi mai ales
de profilul psihologic al victimei (gradul
de vulnerabilitate, vârsta, nivelul de
educaţie, starea materială, lipsa de
experienţă de viaţă, deficienţe fizice sau
psihice), traficanţii adaptându-se de la caz
la caz, erijându-se în binevoitori/salvatori
ai victimei, oameni de afaceri sau iubiţi.
Astfel, principalele modalităţi de
recrutare constau în: promisiunea unei
slujbe onorabile şi bine plătite în ţări din
Occident, făcută direct de către traficant,
ori prin intermediul rudelor sau prietenilor
victimei care se bucură de încredere din
partea ei; anunţuri în ziare/ pe internet
95
Bianca TUNCAY
privind oferte de locuri de muncă în
străinătate, deosebit de atractive sub
aspectul salariului foarte mare ce poate fi
obţinut, în raport de condiţiile minime
privind pregătirea cerute viitorilor angajaţi;
anunţuri ale agenţiilor matrimoniale.
Victimele sunt atrase de perspectiva
căsătoriei cu cetăţeni occidentali,
considerând ca fiind unica posibilitate de a
scăpa de sărăcie şi de a-şi ajuta familiile;
însă după ce ajung în ţara de destinaţie,
traficanţii le confiscă paşapoartele şi apoi
le obligă să se prostitueze.
Grupul. Un alt aspect care trebuie
avut în vedere este faptul că, atât victima
cât şi infractorul fac parte din grupuri ce se
plasează într-o comunitate ce le imprimă
anumite constrângeri pe care aceştia le
incorporează şi le transformă în proprietăţi
individuale: opinii şi atitudini, stiluri
comportamentale, raportarea la ceilalţi şi la
cadrul social ideologic. Astfel, normele
vieţii de grup şi caracteristicile spaţio-
temporale sunt impuse membrilor de către
cadrul său social în care acesta evoluează
(A. Neculau, Dinamica grupului şi echipei,
2012 ).
Supraveghetorul adecvat. În cadrul
discuţiilor avute cu unii specialişti (Adelina
TAMAŞ, sociolog în cadrul Serviciului de
monitorizare, evaluare şi cercetare a
fenomenului traficului de persoane –
ANITP) s-a subliniat rolul
supraveghetorului adecvat în cadrul relaţiei
96 International Journal of Criminal Investigation, 3, 1, 93-102
Published in Articles section of www.manupatra.com
victimă-recrutor. Supraveghetorul adecvat
este considerat cel care are autoritate, care
se poate impune în faţa victimei, oferind –
în acelaşi timp - şi protecţie. Astfel, putem
vorbi de autoritatea părintelui, tutorelui,
curatorului asupra copilului, sau a
fundaţiilor, centrelor de plasament pentru
minori, centrelor de asistenţă socială
pentru refugiaţi, cât şi de o autoritate
instituită prin alte raporturi cum ar fi un
contract de muncă, o convenţie, un
contract de prestări servicii. De asemenea,
autoritatea se poate referi şi la persoanele
care desfăşoară o muncă educativă, cum ar
fi personalul didactic şi pedagogic din
instituţiile de învăţământ, cei care au sub
îndrumarea lor practicanţi, cei care în
virtutea profesiei sau a îndatoririlor de
serviciu au influenţă /autoritate asupra
persoanelor ce pot fi traficate; sau
autoritatea conferită autorităţilor religioase
asupra enoriaşilor sau de către
conducătorul sectei asupra sectanţilor.
Esenţial este ca autoritatea să fie reală, să
fie determinantă pentru persoana care va fi
traficată, aspect ce va fi speculat de
făptuitor în scopul traficării victimei.
Recrutorul acţionează datorită
lipsei sau ineficienţei controlului social,
pentru că se poate, iar victima nu este
apărată de nimeni. Victima nu are cu cine
să se sfătuiască, şi îşi acceptă statutul de
victimă pentru că oricum nu are încotro.
CUPLUL PENOLOGIC VICTIMĂ – INFRACTOR ÎN DOMENIUL TRAFICULUI DE PERSOANE

O observaţie importantă referitoare

la studiul nostru este aceea că se observă
frecvent că exploatarea este adesea
asociată cu atitudini ostile faţă de victime,
care ar putea însemna, la prima vedere, că
grupurile slabe şi dispreţuite atrag
exploatarea” (Moscovici, S, 1998).
Totuşi apare şi o altă posibilă
explicaţie psihologică, şi anume: însăşi
situaţia de victimă le determină celorlalţi
dispreţul. Cu alte cuvinte, deoarece sunt
exploatate şi maltratate merită dispreţul (şi
nu invers).
Clientul. Această faptă nu ar fi
posibilă fără dezvoltarea reţelelor specifice
care răspunde unei necesităţi, clienţii
constituind pilonii veritabili ai acestui
sistem. Clientul, cumpărătorul masculin
rămâne în cea mai mare parte anonim sau
invizibil, jucând un rol important în
materie de trafic. Traficul cu fiinţe umane
este un fenomen care răspunde unei cereri
precise din partea clienţilor”, ale căror
comportamente urmăresc îndeaproape
evoluţia societăţilor europene. În
consecinţă, se pare că aceşti clienţi ai
comerţului sexual joacă un rol determinant,
traficanţii străduindu-se, mai presus de
toate, să răspundă “cererii”.
În consecinţă, considerăm că şi
comunitatea, alături de cei care reprezintă
autoritatea sau cei care solicită serviciile
sexuale (clienţii) influenţează victima şi
recrutorul, şi, implicit relaţia dintre aceştia.
Cuplul penologic victimă-infractor
(recrutor)
Noţiunea de “cuplu penal” a fost
introdusă de B. Medelsohn şi este compusă
din cuplul “criminal-victimă” aflat într-un
permanent conflict şi adversitate. Acest
cuplu penal prezintă câteva trăsături
(Tudorel Butoi, 2008), şi anume: dacă în
faza preinfracţională elementele cuplului
sunt fie indiferente, fie se atrag reciproc, în
faza postinfracţională cele două elemente
ale cuplului penal ajung să se respingă
reciproc, devenind elemente antagoniste.
În opinia noastră, în cazul cuplului
victimă – traficant, faza preinfracţională
(faza recrutării) este de importanţă
existenţială, elementele cuplului
atrăgându-se reciproc, în timp ce în faza
postinfracţională cele două elemente ale
cuplului uneori se resping, devenind
elemente antagoniste, alteori se atrag,
victima fiind într-o relaţie de dependenţă
emoţională faţă de exploatator ( a se vedea
sindromul Stockolm).
Hans von Hentig sublinia în
lucrarea sa “Criminalul şi victima sa”
(1948) că relaţiile interpersonale dintre
elemente cuplului infractor-victimă
converg către o formă de influenţare în
care victima constituie elementul care îl
“formează pe infractor”. Comportamentul
infracţional propriu-zis este determinat de
personalitatea victimei, de unde rezultă că,

http://www.ijci.eu eISSN: 2247-0271 97

Published in Articles section of www.manupatra.com

Bianca TUNCAY

direct sau indirect, şi victima poartă o parte Similitudinile afacerii de trafic de persoane
din vină în desfăşurarea acţiunii cu alte afaceri, caracterizate de cerere şi
infracţionale. Toate aceste aspecte l-au ofertă, au condus specialiştii din domeniul
determinat pe H. von Hentig să introducă analizei traficului de persoane să considere
noţiunea de “victimă activantă” prin care traficanţii din perspectiva persoanelor care
înţelege rolul victimei în declanşarea aleg în mod raţional tipul infracţiunii,
mecanismelor latente ale infractorilor victima, momentul şi locul în care va avea
(Tudorel Butoi, 2008). loc infracţiunea. Teoria alegerii raţionale a
Şi în cazul traficului de persoane fost preluată din economie, utilizată pentru
considerăm că se poate vorbi de “victimă prima oară în perioada aniilor 1970 în
activantă” deoarece recrutorul este atras de Criminologia Clasică, conform căreia
vulnerabilitatea emoţională, socială şi infractorii sunt indivizi raţionali care comit
materială a persoanei. Recrutorul caută, în un delict numai după ce cântăresc foarte
special, fete/femei cu vârsta între 14 şi 25 bine costurile implicate, beneficiile şi
de ani, necăsătorite, cu un nivel de educaţie riscurile pe care şi le asumă comiţând o
scăzut, provenind din medii rurale, limitate asemenea infracţiune. Teoria alegerii
social, cu motivaţii puternice de a căuta raţionale poate fi aplicată cu succes în
condiţii mai bune de trai, dar iniţiativele de înţelegere respectiv
disproporţionate cu posibilităţile lor. cunoaştere a mecanismelor infracţiunii de
O altă trăsătură importantă este trafic de persoane (Office of the Special
nevoia exagerată de atenţie, de dragoste Representative and Co-ordinator for
sau nevoia de protecţie pe care o resimte Combating Trafficking in Humain Beings,
posibila victimă care provine, în general, OSCE, Analysing the Bussines Model of
din familii caracterizate de relaţii Trafficking in Humain Beings to better
tensionate, cu probleme de comunicare, prevent the crime, Austria 2010).
afectate de violenţa domestică, Din punct de vedere al relaţiei dintre
dezorganizate, consum de alcool sau cei doi membrii ai cuplului penal, există
stupefiante, si/sau abuz sexual ori situaţii în care, între cei doi nu a existat
neglijenţa aspectelor importante din viaţa nici o legătură anterioară (40% au fost
partenerilor sau a minorilor aflaţi în grijă. recrutate de persoane necunoscute anterior
Se observă că recrutorii abordează în acestui moment ), dar în majoritatea
mod direct victimele, în cele mai multe cazurilor - 60% - recrutorul face parte din
cazuri, (85% din cazuri în acest an, procent anturajul sau chiar familia
chiar mai mare decât anul anterior). victimei(Aproximativ 623 de victime,

98 International Journal of Criminal Investigation, 3, 1, 93-102

Published in Articles section of www.manupatra.com

CUPLUL PENOLOGIC VICTIMĂ – INFRACTOR ÎN DOMENIUL TRAFICULUI DE PERSOANE
dintre care 463 cunoştinţă/prieten, 57
partener, 45 vecin, 34 proxenet, 17 alte
rude, 7 rude de gradul I).
În prima situaţie este îngrijorătoare
atitudinea posibilei victime, a cărei
încredere este câştigată cu multă uşurinţă
de către un străin, un necunoscut.
Naivitatea, lipsa de experienţă de viaţă,
disperarea de a găsi un loc de muncă sau
lipsa de informare sunt cauze care
determină şi favorizează un asemenea
comportament.
În al doilea caz, aspectul periculos
derivă din faptul că recrutorul face parte
din anturajul victimei, fiind o cunoştinţă,
un prieten, rudă, vecin sau partener de
viaţă. O asemenea situaţie relevă un pericol
social sporit, deoarece victima, mizând pe
încrederea sau afecţiunea care ar trebui să
existe în relaţii de prietenie sau de familie,
nu este avizată despre intenţiile
recrutorului şi nu ia măsuri de apărare,
ceea ce poate să înlesnească săvârşirea
infracţiunii de trafic de persoane.
Un alt aspect ce priveşte cuplul
victimă – recrutor, este cazul în care
victima nu este dispusă să-l denunţe pe
traficant fie de teama reacţiilor acestuia, fie
pentru că este îndrăgostită de el (metoda
loverboy) fie datorită dependenţei create.
Sindromul Stockholm.
O consecinţă inedită ce apare în
urma traficării este ceea ce se numeşte
http://www.ijci.eu eISSN: 2247-0271
Published in Articles section of www.manupatra.com
sindromul Stockholm. Denumirea
sindromului "Stockholm" a apărut ca
urmare a studiului victimelor unui jaf ce a
avut loc într-o bancă din Stockholm. În
cadrul acestui simptom anumite
caracteristici comportamentale aparţin atât
agresorilor cât şi victimelor: 1. Vina –
persoanele ţinute cu forţa îşi direcţionează
frica şi frustrarea spre cei care deţin
autoritatea şi îşi manifestă nevoia de a
învinovăţii pe cineva ca şi în cazurile
pierderii persoanelor apropiate (de
exemplu spre alţi membri ai grupului de
ostatici); de asemenea, o parte din victime
devin agresori, transformând, aşadar,
frustrările în agresivitate; 2.
Simpatie/empatie - victimele aflate în
captivitate ajung să creadă că cei care le ţin
cu forţa nu sunt chiar atât de răi pe cât
credeau la început. Încep să vadă în
agresorii/traficanţii lor nişte fiinţe capabile
de sentimente umane, ajungând să se
identifice cu aceştia. Chiar şi cel mai mic
gest de bunătate din partea agresorilor le
„demonstrează” că de fapt aceştia sunt
nişte oameni cumsecade. Într-un mod
asemănător agresorii/traficanţii pot
dezvolta sentimente de apropiere şi chiar
de ataşament faţă de victimele lor. Sunt
cazuri în care ostaticii s-au alăturat
propriilor agresori, s-au identificat cu
aceştia şi au ajuns să le ia partea şi să
lucreze împreună cu ei /pentru ei.
99
Bianca TUNCAY

Însă în multe cazuri relaţia În urma analizei literaturii de

victimelor cu traficanţii este conflictuală,
aceştia din urmă utilizând forme de
violenţă diferite pentru a menţine controlul
asupra femeilor traficate. De obicei,
conflictele sunt cauzate de lipsa acceptului
victimei de a practica prostituţia (atunci
când sunt racolate prin promisiunea falsă a
unui loc de muncă sau chiar răpite).
Atitudinea acestora se bazează în special,
pe faptul că victimele au deja complexul de
vinovăţie al propriilor fapte şi ezită să
ceară sprijin autorităţilor, pe tinereţea şi
lipsa de experienţă a femeilor traficate, pe
necunoaşterea limbii şi legislaţiei
respective sau pe teama că altfel nu ar
putea supravieţui economic. De cele mai
multe ori, victimele nu au recurs la
sprijinul autorităţilor, deoarece în aceste
ţări prostituţia este prohibită, riscând
expulzarea. De altfel, incriminarea
prostituţiei, neurmată de alte măsuri
adecvate, reprezintă una din pârghiile
eficiente de control utilizate de traficanţi
asupra conduitei victimelor, aceştia
folosindu-se de legislaţie pentru a le
şantaja, traficanții ameninţându-le, pe ele şi
familiile lor, cu divulgarea ilegalităţii
comise (Gh. Mateuţ și colab., 2005).
Factorii care cresc gradul de
vulnerabilitate ale unei femei la trafic, şi
care constituie, în acelaşi timp, şi un
element de atracţie pentru recrutor
specialitate, cât şi a anchetei realizată pe
baza chestionarului ce a fost aplicat
specialiştilor implicaţi cu atribuţii directe şi
cu experienţă în domeniul traficului de
persoane, s-a confirmat ipoteza cercetării
„Dacă o persoană prezintă un grad mare
de vulnerabilitate atunci recrutorul este
atras de aceste caracteristici şi va face
demersuri pentru a recruta victima în
vederea traficării”
În concluzie, referitor la factorii
consideraţi ca fiind relevanţi vizavi de
creşterea gradului de vulnerabilitate ale
unei femei la trafic, şi care constituie, în
acelaşi timp, şi un element de atracţie
pentru recrutor am constatat următoarele:
mediul familial dezorganizat, caracterizat
de relaţii tensionate, cu probleme de
comunicare, afectat de violenţa domestică,
consum de alcool sau stupefiante, şi/sau
abuz sexual ori neglijenţa aspectelor
importante din viaţa partenerilor sau a
minorilor aflaţi în grijă este considerat de
către toţi respondenţii ca fiind un factor
relevant în procesul de recrutare. Aşa cum
am menţionat şi anterior, de această
vulnerabilitate emoţională profită
traficanţii care mimează faţă de victime
interese de natură afectivă în momentul
racolării.
Situaţia materială precară, în
strânsă legătură cu provenienţa din medii
limitate social, dar şi educaţia sub oricare

100 International Journal of Criminal Investigation, 3, 1, 93-102

Published in Articles section of www.manupatra.com

CUPLUL PENOLOGIC VICTIMĂ – INFRACTOR ÎN DOMENIUL TRAFICULUI DE PERSOANE

din ele patru componente - nivelul de
pregătire şcolară, pregătire profesională,
nivelul de educaţie receptată şi sedimentată
în plan familial şi social şi percepţia
experienţelor personale sunt considerate ca
fiind elemente relevante în procesul de
recrutare sub aspectele studiate de noi.
Majoritatea respondenţilor, res-
pectiv 93% consideră că disproporţia
dintre aspiraţiile unei persoane şi
posibilităţile ei de a-şi asigura acele nevoi,
alimentează considerabil vulnerabilitatea la
trafic, recrutorul ştiind să profite de acest
aspect, promiţând posibilei victime ceea ce
îşi doreşte, dar nu poate avea tocmai
datorită acestei discrepanţe despre care
menţionam în întrebare.
De asemenea, respondenţii au
speranţa pentru o viaţă mai bună, de
independenţă financiară, şantajul
emoţional (metoda lover boy) constituie
factori de atragere („pull-factors”) ce stau
la baza deciziei de a da curs „ofertei”
primite din partea recrutorului de către
posibila victimă.
Factorii care sunt sau ar putea fi
implicaţi în procesul de recrutare sunt
multipli. Recrutarea în sine este un proces
complex având ca element comun faptul că
recrutorii au, de obicei cunoştinţe
aprofundate despre victimele lor potenţiale,
evaluând destul de bine situaţia lor de viaţă
şi profitând de carenţele cauzate de situaţia
economică precară sau de neglijarea
emoţională (Ioana Genţiana Gavril, Ana Maria
Tamaş, 2009).

identificate şi alţi factori care pot creşte Recrutorul este considerat actorul
gradul de vulnerabilitatea ca element de principal, victima situându-se pe al doilea
atracţie pentru recrutor, precum probleme loc, după recrutor, urmată de iubit, grup de
de sănătate, probleme mintale sau prieteni şi părinţi, fapt ce susţine teoria
dezabilități psihice, lipsa accesului la noastră referitoare la rolul său activant în
informaţie sau lipsa de informaţie, lipsa relaţia victimă – recrutor.
reţelei de suport social sau o reţea scăzută, Important este că majoritatea
dorinţa de a acumula în scurt timp sume respondenţilor au conştientizat faptul că, în
mari de bani, anturajul, nivelul scăzut de relaţia victimă-recrutor, ceilalţi actori
inteligenţă, nivelul scăzut de cultură, sociali (familia, comunitatea, anturajul) au
accesul redus la oportunităţi de angajare un rol secundar comparativ cu recrutorul,
sau eşecuri repetate. dar rol protector - supraveghetor adecvat
Factorii menţionaţi în rândurile de aşa cum menţionam în prima parte a
mai sus constituie „push factors” (factori lucrării.
de împingere) pentru procesul de recrutare, Clientul are un rol principal
în schimb cei precum poveştile de succes, deoarece, dacă nu ar exista cererea

http://www.ijci.eu eISSN: 2247-0271 101

Published in Articles section of www.manupatra.com

Bianca TUNCAY
clienţilor, recrutorul nu ar face demersuri
pentru a identifica o posibilă victimă în
vederea traficării.
De asemenea, în relaţia victimă –
infractor, respondenţii au considerat
relevante următoarele aspecte pe care le
enumerăm în rândurile de mai jos:
- persuasivitatea traficantului care este
un bun psiholog şi care îţi adaptează
oferta în funcţie de aspiraţiile, nevoile,
profilul general al victimei;
- vulnerabilitatea victimei (emoţională,
materială, socială), care, alături de
lipsa de experienţă, lipsa de educaţie,
abandonul şcolar constituie cauzele
principale ce facilitează manipularea
potenţialei victime de către traficant;
- rolul clientului în procesul de traficare,
care e considerat ca fiind cel ce
declanşează demersul recrutării;
- relaţia dintre victimă şi traficant.
Astfel, dacă traficantul este iubitul sau
prietenul victimei, vulnerabilitatea
acesteia este şi mai mare, ea ajungând
victimă sigură a traficului de persoane;
dacă ţinem cont de dependenţa de
traficant, această poate să ajungă chiar
să fie re-traficată.
Concluzii
Studiul a generat o serie de
rezultate care au creat premisele unei
diagnoze ulterioare a mecanismului de
protecţie a victimei traficului de persoane
102 International Journal of Criminal Investigation, 3, 1, 93-102
Published in Articles section of www.manupatra.com
axat pe o elemente de prevenire pe termen
lung, în special, şi în mod integrat.
Cele mai relevante aspecte au adus
în dezbatere elemente precum factorii
generatori, rolul victimei, al recrutorului şi
al altor actori sociali precum şi soluţii
eficiente pentru problematica supusă
dezbaterii.
În urma analizei literaturii de
specialitate, cât şi a anchetei realizată pe
baza chestionarului s-a confirmat ipoteza
cercetării „Dacă o persoană prezintă un
grad mare de vulnerabilitate atunci
recrutorul este atras de aceste
caracteristici şi va face demersuri pentru a
recruta victima în vederea traficării”
În cadrul studiului ne-am propus să
identificăm unele măsuri ce pot reduce
gradul de vulnerabilitate, măsuri ce sunt
prezentate sub formă de recomandări în
rândurile de mai jos și care reprezintă o
sinteză a răspunsurilor specialiștilor, ca
urmare a aplicării chestionarului aferent
studiului.
Recomandări
Referitor la nevoia de informare -
intensificarea campaniilor de informare/
sensibilizare/ conştientizare a publicului
larg şi a grupurilor de risc având în vedere
zonele de risc, modalităţile de recrutare,
riscurile asociate unei oferte ce implică
deplasarea în altă ţară şi consecinţele
traficului de persoane. De asemenea, având
CUPLUL PENOLOGIC VICTIMĂ – INFRACTOR ÎN DOMENIUL TRAFICULUI DE PERSOANE
în vedere rolul clientului în relaţia victimă
recrutor, considerăm necesară dezvoltarea
de campanii de prevenire care au în vedere
descurajarea cererii ce vizează
tipurile de exploatare.
Referitor la nivelul educaţiei
- facilitarea accesului la educaţie a
minorilor aflaţi în situaţii de risc (de
exemplu, cei cu situaţie materială
precară, cei care au crescut în centre
de plasament, cei cu tentativă de
abandon şcolar, cei marginalizaţi etc.);
- intensificarea activităţilor preventiv-
educative la nivelul instituţiilor de
învăţământ, inclusiv în centrele de
plasament;
- introducerea în programa şcolara a
unui număr mai mare de ore de
instruire (educaţie civică) în vederea
asigurării pregătirii elevilor, pentru
adaptarea la condiţiile existente în
societate.
- prezentarea, în cadrul orelor
dirigenţie, a unor teme privind traficul
de persoane (ce este traficul de
persoane, riscurile asociate acestui
fenomen infracţional, cum să recunoşti
şi să eviţi situaţiile periculoase etc );
- formarea de formatori din rândul
cadrelor didactice, părinţilor dar şi
elevilor / studenţilor, facilitând şi
amplificând în acelaşi
http://www.ijci.eu
Published in Articles section of www.manupatra.com
posibilitatea de a transmite mesajul
antitrafic.
- dezvoltarea unor activităţi de reducere
toate a abandonului şcolar în rândul copiilor
şi tinerilor.
- organizarea de cursuri de formare
profesională şi aplicarea de măsuri de
stimulare a ocupării persoanelor din
grupurile sociale vulnerabile.
- programele educaţionale să aibă în
vedere formarea şi dezvoltarea
abilităţilor elevilor de autoprotecţie şi
cunoaştere a circumstanţelor reale şi a
împrejurărilor în vederea evitării
situaţiilor periculoase, inclusiv a
traficului de persoane;
Referitor la implicarea mass-media:
- stimularea participării mass-media la
susţinerea şi promovarea mesajelor de
informare a publicului cu privire la
traficul de persoane / traficul de
minori;
de - organizarea unor sesiuni de
formare/informare a jurnaliştilor cu
privire la particularităţile traficului de
persoane/traficului de minori şi a
modului de intervievare a victimelor şi
familiilor de către media pentru a evita,
în acest fel, revictimizarea şi pentru a
eficientiza mesajul antitrafic.
- de exemplu, atunci când se relatează
timp un act de traficare, este de recomandat
să se prezinte ulterior şi măsurile luate
eISSN: 2247-0271 103
Bianca TUNCAY

de către autorităţi şi să se continue Referitor la cooperarea dintre actorii

relatarea până în momentul sociali implicaţi în lupta anitrafic (în
condamnării traficantului pentru a general) şi în relaţia victimă-recrutor (în
creşte, în acest fel, încrederea în special)
autorităţi. Uneori se întâmplă ca - dezvoltarea cooperării interinstitu-
victimele să nu reclame faptul că au ţionale, dar şi cu reprezentanţii
fost traficate neavând încredere că societăţii civile;
autorităţile competente vor reuşi să le - identificarea resurselor de specializare
rezolve problema. şi pregătire profesională a experţilor în
- alte aspecte care trebuie luate în domeniu, adaptată particularităţilor
considerare sunt legate de selectarea, acestui tip de fenomen infracţional;
structurarea şi prezentare informaţiilor - dezvoltarea unei strategii comune de
cu scop preventiv (precum „scenariile” adresare a lacunelor operaţionale şi de
utilizate în racolarea victimelor, infrastructură existente la nivelul
mesajele ascunse în anunţurile segmentului de asistenţă a victimelor
publicitare pentru locuri de muncă în traficului de persoane.
străinătate (Michael H.Haas, Uwe - creşterea nivelului de încredere în
Frigge, Gert Zimmer – Radio instituţiile şi persoanele abilitate să
management. Manualul jurnalistului ofere sprijin şi informare;
de radio). Mass-media trebuie să
sprijine şi să disemineze pe scară largă Referitor la situaţia economico-financiară:
practicile de prevenire a traficului de - parteneriat public-privat în vederea
fiinţe umane, acţiunile întreprinse responsabilizării societăţii civile
asupra traficanţilor, activităţile pentru realizarea de programe sociale
O.N.G.-urilor care lucrează în în cazurile unde există probleme
domeniu. De asemenea, ar trebui să financiare, sociale, economice;
furnizeze publicului informaţii legate - crearea unor oportunităţi de reinserţie,
nu numai de ceea ce se poate face a incluziune pe piaţa muncii pentru
preveni acest fenomen, ci şi ce trebuie personale cu studii nefinalizate;
făcut când un astfel de incident s-a - dezvoltarea unor oportunităţi reale
produs, inclusiv să furnizeze soluţii pentru participarea activă a femeilor la
legale sau alt tip de soluţii. activităţi ce pot contribui la creşterea
stimei de sine, a calităţii vieţii, a
bunăstării materiale.

104 International Journal of Criminal Investigation, 3, 1, 93-102

Published in Articles section of www.manupatra.com

CUPLUL PENOLOGIC VICTIMĂ – INFRACTOR ÎN DOMENIUL TRAFICULUI DE PERSOANE

procesul judiciar, M.I., Serviciul

În concluzie, majoritatea specia- editorial şi cinematografic, Bucureşti,
liştilor au conştientizat faptul că, în relaţia 1988
victimă-recrutor, ceilalţi actori sociali 3. Tudorel Butoi, Victimologie.
(familia, comunitatea, anturajul) au un rol Psihologie victimală, Ed.Pinguin
secundar comparativ cu recrutorul, având Book, 2008 (2004).
în special un rol protector - supraveghetor 4. Ioana-Teodora Butoi, T. Butoi,
adecvat. De asemenea, în relaţia victimă – Tratat universitar de psihologie
infractor, respondenţii au considerat judiciară: teorie şi practică, Editura
relevante aspecte precum persuasivitatea Pinguin Book, Bucureşti, 2006.
traficantului, vulnera-bilitatea victimei 5. V. Cioclei, Manual de criminologie,
(emoţională, materială, socială), care, Ed. ALL BECK, 1998
alături de lipsa de experienţă, lipsa de 6. Acad-I. Coteanu, Luiza Seche,
educaţie, abandonul şcolar constituie Mircea Seche, Alexandra Burnei,
cauzele principale ce facilitează Elena Ciobanu, Eugenia Contraş,
manipularea potenţialei victime de către Zorela Creţa, Valentina Hristea,
traficant, clientul, care e considerat ca fiind Lucreţia Mareş, Elena Stângaciu, Zizi
cel ce declanşează demersul recrutării. Iar Ştefănescu-Goangă, Tatiana Ţugulea,
referitor la soluțiile propuse, așa cum am Ileana Vulpescu, Dicţionarul
prezentat și în rândurile de mai sus, cele Explicativ al Limbii Române, Ed.
mai importante recomandări vizează Univers enciclopedic, Bucureşti,
educaţia, nevoia de informare, implicarea 1998.
mass-media, îmbunătăţirea situaţiei 7. Bianca Dragomirescu (Tuncay),
economico-financiare şi cooperarea dintre Traficul de persoane – formă de
actorii sociali implicaţi în lupta anitrafic manifestare a criminalităţii
(în general) şi în relaţia victimă-recrutor organizate, teză de doctorat, 2007.
(în special). 8. Bianca Dragomirescu, Factori
etiologici relevanţi implicaţi în
References fenomenul traficului de persoane în
1. ANITP, Evaluarea anuală privind vederea practicării prostituţiei,
situaţia traficului de persoane în anul Revista "Pro Patria Lex",nr.6/2005;
2011, Bucureşti. 9. Ioana Genţiana Gavril, Ana Maria
2. Bogdan, T, Santea, I., Analiza Tamaş, Traficul de copii în România.
psihosocială a victimei. Rolul ei în Studiu asupra procesului de

http://www.ijci.eu eISSN: 2247-0271 105

Published in Articles section of www.manupatra.com

Bianca TUNCAY

recrutare – Bucureşti, 2009, Buzău, Infracţiune, Asociaţia Alternative

Editura Alpha MDN, 2009. Sociale, Iaşi, 2005
10. Michael H.Haas, Uwe Frigge, Gert 14. Moscovici, S., Psihologia socială sau
Zimmer – Radio management. maşina de fabricat zei, Editura
Manualul jurnalistului de radio, Polirom, Iaşi, 1996.
Editura Polirom, Iaşi 15. Moscovici, S., (coord.), Psihologia
11. S. Lăzăroiu, Monica Alexandru, Who socială a relaţiilor cu celălalt,
is the next victim? Vulnerability of Editura Polirom, Iaşi, 1998.
young Romanian women to 16. Neculau, A., Manual de psihologie
trafficking in human beings, IOM, socială, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
2003. 17. A. Neculau, Dinamica grupului şi
12. Simona Marica, Dinamica grupurilor, echipei, suport de curs.
Fundaţia României de Mâine, 18. Cornelia RADA, Dinamica
Bucureşti. grupurilor – sinteza de curs,
13. Gh. Mateuţ, Nicoleta Ştefăroiu, 19. www.anitp.ro
Violeta E. Petrescu, Raluca A. Prună, 20. Legea nr.678/2001 privind prevenirea
R. Tărniceriu, Sofica Luca, Georgeta şi combaterea traficului de persoane,
L. Gafa, A. Dublea, D. Iovu, Elena cu modificările şi completările
Onu, Cătălina Luca, Traficul de fiinţe ulterioare.
umane. Infractor. Victimă.

i
Corresponding author: bianca.tuncay@mai.gov.ro

106 International Journal of Criminal Investigation, 3, 1, 93-102

Published in Articles section of www.manupatra.com