Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi Titlul absolventului: inginer licenţiat

Facultatea de Construcţii şi Instalaţii Studii universitare de licenţă: 4 ani

Domeniul: Inginerie Civilă Forma de învăţământ: zi
Specializarea: CCIA+CFDP Seria: 2012-2016

– LISTA DE SUBIECTE -
PROBA TEORETICĂ DE EVALUARE FINALĂ PRIN EXAMEN LA DISCIPLINA
REZISTENŢA MATERIALELOR I
Anul de studii I Anul universitar 2012-2013

INTRODUCERE. IDEALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII ŞI A

REAZEMELOR. SISTEME DE REFERINŢĂ
1. Obiectul rezistenţei materialelor. Clasificarea şi idealizarea elementelor de construcţii.
2. Idealizarea rezemărilor. Reazeme pentru elemente şi structuri plane. Elemente şi structuri
static determinate, nedeterminate, mecanisme.

ACŢIUNI. ECHILIBRUL CORPURILOR

3. Definirea acţiunilor şi a efectelor acestora. Clasificarea acţiunilor după diverse criterii
(variaţia în timp; natura răspunsului structural; poziţia în spaţiu; locul de aplicare pe element).
4. Echilibrul corpurilor. Exprimarea vectorială, grafică şi prin lucru mecanic virtual a
echilibrului.

EFORTURI ÎN SECŢIUNE LA BARE DREPTE

5. Definirea eforturilor. Solicitări. Convenţii de semne pentru eforturi.
6. Relaţii diferenţiale între eforturi şi încărcări la bare drepte.
7. Diagrame de eforturi. Metode (procedee) pentru calculul eforturilor şi trasarea
diagramelor.

FORŢE INTERIOARE. DEPLASĂRI. DEFORMAŢII

8. Noţiuni asupra forţelor interioare. Tensiuni (eforturi unitare). Tensorul tensiunilor.
9. Dependenţa dintre eforturi şi tensiuni (relaţii de echivalenţă).
10. Deformaţii. Deplasări. Deformaţii specifice liniare. Deformaţii specifice unghiulare.
Tensorul deformaţiilor specifice.

BAZELE FIZICE ALE REZISTENŢEI MATERIALELOR

11. Încercări experimentale. Consideraţii asupra solicitării de întindere. Relaţia forţă-
deplasare. Relaţia tensiune-deformaţie specifică (curba caracteristică).
12. Modul tangent. Modul secant. Modul de elasticitate longitudinală. Legea lui Hooke.
Contracţia transversală.
13. Curba caracteristică a oţelului (la întindere, la compresiune). Descărcarea şi reîncărcarea
epruvetei (ecruisaj). Factori care influenţează curba caracteristică.
14. Curba caracteristică la forfecare. Curbe caracteristice ale altor materiale. Materiale cu
comportare simetrică şi nesimetrică. Curbe caracteristice idealizate.
15. Legea conservării energiei. Lucrul mecanic al forţelor exterioare.
16. Lucrul mecanic interior. Energia de deformaţie. Materiale ductile şi casante.
17. Ipotezele rezistenţei materialelor.
18. Elemente de proiectare. Metode de calcul în rezistenţa materialelor.

ÎNTINDERE ŞI COMPRESIUNE
19. Consideraţii asupra solicitării de întindere. Tensiuni. Deformaţii specifice. Deplasări.
20. Modificarea secţiunii transversale şi modificarea de volum.
 21. Efectul greutăţii proprii (eforturi, tensiuni, deformaţii specifice, deplasări). Energia
potenţială de deformaţie.
22. Bara de egală rezistenţă la întindere-compresiune.
23. Noţiuni de proiectare la întindere-compresiune.
24. Elemente cu variaţie accentuată a secţiunii. Concentrări de tensiuni.
25. Elemente cu secţiune variabilă în trepte.
26. Calculul conductelor circulare supuse acţiunii presiunii uniforme.
27. Elemente static nedeterminate solicitate la întindere-compresiune.

STAREA PLANĂ DE TENSIUNE. STAREA PLANĂ DE DEFORMAŢIE.

LEGĂTURA DINTRE TENSIUNI ŞI DEFORMAŢII
28. Analiza stării plane de tensiune. Tensiuni într-un punct pe secţiuni oarecare (înclinate).
29. Tensiuni principale şi direcţiile lor. Tensiuni tangenţiale extreme.
30. Reprezentarea grafică a stării plane de tensiuni cu ajutorul cercului lui Mohr.
Traiectoriile tensiunilor principale. Analiza stării de tensiune la întindere.
31. Starea plană de deformaţie
32. Legătura dintre tensiuni şi deformaţii. Legea lui Hooke pentru starea plană de tensiuni şi
deformaţii.

FORFECARE. ÎMBINĂRI
33. Consideraţii introductive. Tensiuni la forfecare. Deformaţii specifice. Elemente de
proiectare la forfecare.
34. Îmbinări prin sudură. Sudură cap la cap. Sudură de colţ (în relief).
35. Îmbinări cu conectori mecanici (şuruburi, nituri, buloane etc.).

TORSIUNE
36. Consideraţii generale. Torsiunea barelor cu secţiune circulară şi inelară (deducerea
relaţiei de calcul a tensiunilor într-un punct, distribuţia de tensiuni pe secţiune, tensiuni maxime).
37. Deformaţii şi deplasări la torsiune. Noţiuni de proiectare la torsiune. Torsiunea liberă a
barelor cu secţiune oarecare (bare cu secţiune dreptunghiulară).
38. Torsiunea liberă a barelor cu pereţi subţiri profil deschis.
39. Torsiunea liberă a barelor cu pereţi subţiri profil închis.

ÎNCOVOIERE
40. Consideraţii introductive. Tensiuni normale. Relaţia lui Navier.
41. Tensiuni extreme. Modul de rezistenţă la încovoiere. Braţul cuplului interior.
42. Noţiuni de proiectare a secţiunilor la încovoiere. Consideraţii privind proiectarea optimă
la încovoiere. Energia de deformaţie la încovoiere.

ÎNCOVOIERE CU FORFECARE
43. Consideraţii introductive. Tensiuni tangenţiale la încovoiere cu forfecare (relaţia lui
Juravski).
44. Aplicaţii: variaţia tensiunilor tangenţiale pe diverse secţiuni (dreptunghiulară, dublu te,
circulară, etc.). Consideraţii privind valabilitatea relaţiei lui Navier.
45. Analiza stării de tensiuni dintr-un punct la solicitarea de încovoiere cu forfecare.
Traiectoriile tensiunilor principale (liniile izostatice). Consideraţii asupra proiectării secţiunilor.

Titular disciplină Conf. dr. ing. Mihai Vrabie

Lista de subiecte propuse de titularul disciplinei are rolul de a îndruma activitatea de

învăţare a studentului. Pentru fiecare subiect se indică cuvintele cheie ale răspunsului corect.
(extras din PROCEDURA DE EXAMINARE ŞI NOTARE A STUDENŢILOR, cod UTI.POB.05)