Revoluția pașoptistă - imitație a revoluției franceze din februarie 1848 sau

impuls firesc al dezvoltării societății românești?

Revoluția din 1848-1849 reprezintă o etapă semnificativă în istoria Țărilor
Române, constituind un impuls firesc al dezvoltării societății românești, dar și
un factor important în afirmarea identității sale naționale. Ar fi greșit să se
refere la acest eveniment ca o imitație a revoluției franceze, dată fiind situația
particulară în care se aflau Moldova, Muntenia și Transilvania.
În primul rând, este necesar de a fi menționat un moment important care a
precedat revoluția respectivă și datorită căruia a început lupta românilor de
pretutindeni pentru libertatea națională și anume Răscoala lui Tudor
Vladimirescu din 1821. Acest ecou din trecut a servit ca model, revoluția
franceză reprezentând, conform lui Nicolae Bălcescu doar: ,,ocazia, iar nu cauza
revoluției române”. Astfel, în anul 1848 se urmărea, de asemenea, înlăturarea
dominațiilor străine din Principate. Prin intermediul ,,Petițiunii Naționale” de la
Blaj, din 8 mai, ,,națiunea română...pretinde independența sa națională în
respectul politic ca să figureze în numele său”.
În al doilea rând, ideea unificării naționale constituia dorința unanimă,
autentică a întregului spațiu românesc, izvorâtă din puternicul sentiment de
patriotism. În Programul revoluționarilor moldoveni ,,Prințipiile noastre pentru
reformarea Patriei” din 12 mai 1848, se pleda pentru ,,unirea Moldovei și a
Valahiei într-un singur stat neatârnat, românesc”. Un efect major al publicării
acestui document a fost antrenarea în luptă a românilor din cele trei Țări
Românești întru atingerea acestui țel comun.
În al treilea rând, revoluția mai avea ca scop rezolvarea problemei egalității
în drepturi și a libertății cetățenilor. În Transilvania, persistau divergențele
dintre români și națiunile privilegiate (maghiarii, sașii și secuii). Primii cereau
în ,,Petițiunea Națională” :,,...să-și aibă reprezentanții săi la Dieta țării în
proporție cu numărul său” , care era semnificativ mai mare decât al celorlalte
trei etnii. O altă problemă era cea a țăranilor dependenți. În același act se
impunea ,,fără întârziere desființarea de iobăgie fără nici o despăgubire din
partea țăranilor iobagi”.
Cu toate că Revoluția pașoptistă din spațiul românesc a avut scopuri
specifice, de ordin național, nu se poate nega faptul că a susținut anumite idei
promovate de răscoala din Franța, ca cea de ,,libertate, egalitate și fraternitate”.
Sfârșitul acestei mișcări revoluțioare pare să fi fost fără succes, dar amprenta
lăsată de evenimentele petrecute au avut un impact major asupra cursului
istoriei Țărilor Române. (Lavric Olivia)