UNICEF România

Comunicat de presă

Un miliard de copii sunt expuși „riscului extrem de ridicat” de a resimți impactul

crizei climatice – UNICEF

Copiii din Republica Centrafricană, Ciad și Nigeria sunt printre cei mai expuși riscului prezentat
de schimbările climatice, potrivit primului indice al riscului climatic în rândul copiilor realizat de
UNICEF.
20 August 2021
https://www.unicef.org/romania/ro/comunicate-de-pres%C4%83/un-miliard-de-copii-sunt-expu
%C8%99i-%E2%80%9Eriscului-extrem-de-ridicat-de-resim%C8%9Bi-impactul

BUCUREȘTI, 20 august 2021 – Tinerii care trăiesc în Republica Centrafricană, Ciad, Nigeria,
Guineea și Guineea-Bissau sunt cei mai expuși riscului de a resimți impactul schimbărilor
climatice, care le pun în pericol sănătatea, educația și protecția și îi expun unor boli fatale,
potrivit unui raport al UNICEF lansat astăzi.

„The Climate Crisis Is a Child Rights Crisis: Introducing the Children’s Climate Risk Index” [Criza
climatică este o criză a drepturilor copilului: Prezentarea indicelui de risc climatic în rândul
copiilor] este prima analiză completă a riscului climatic din perspectiva copiilor. Aceasta
clasează țările în funcție de expunerea copiilor la șocurile climatice și la cele de mediu, precum
cicloanele și valurile de căldură, dar și în funcție de vulnerabilitatea acestora la astfel de șocuri,
ținând cont de accesul lor la servicii esențiale.

Lansat în colaborare cu mișcarea Fridays for Future [„Zile de vineri pentru viitor”], cu ocazia
celei de-a treia aniversări a acestei mișcări coordonate de tineri, care au demarat greve
climatice globale, raportul relevă faptul că aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate
dintre cele 2,2 miliarde de copii ai lumii – trăiesc într-una dintre cele 33 de țări clasificate cu
„risc extrem de ridicat”. Acești copii sunt expuși unei combinații fatale de șocuri climatice și de
mediu multiple, însoțite de o vulnerabilitate crescută din cauza serviciilor esențiale neadecvate,
precum cele din domeniul apei, salubrității, sănătății și educației. Rezultatele reflectă numărul
copiilor afectați în prezent – este posibil însă ca cifrele să devină mai alarmante odată cu
accelerarea impactului schimbărilor climatice.
„Este pentru prima oară când avem o imagine completă a vulnerabilității copiilor la schimbările
climatice și a locurilor în care apare această vulnerabilitate, iar această imagine este cumplită,
aproape de neînchipuit. Șocurile climatice și de mediu subminează toate drepturile copilului, de
la acces la aer curat, la hrană și apă sigură până la educație, locuințe, lipsa exploatării și chiar
dreptul lor la supraviețuire. Practic, va fi afectată viața fiecărui copil”, a declarat Henrietta
Fore, directorul executiv al UNICEF. „De trei ani, copiii din lumea întreagă își fac auzite vocile
pentru a cere luarea de măsuri. UNICEF sprijină apelul lor la schimbare cu un mesaj categoric –
criza climatică este o criză a drepturilor copilului”.

Indicele de risc climatic în rândul copiilor (IRCC) relevă următoarele:

 240 de milioane de copii sunt extrem de expuși inundațiilor costiere;
 330 de milioane de copii sunt extrem de expuși inundațiilor fluviale;
 400 de milioane de copii sunt extrem de expuși cicloanelor;
 600 de milioane de copii sunt extrem de expuși bolilor transmise prin vectori;
 815 milioane de copii sunt extrem de expuși poluării cu plumb;

Page 1 of 3
  820 de milioane de copii sunt extrem de expuși valurilor de căldură;
 920 de milioane de copii sunt extrem de expuși penuriei de apă;
 1 miliard de copii sunt extrem de expuși unei poluări excesive a aerului[1].

Cu toate că aproape fiecare copil din lume este expus cel puțin unuia dintre aceste riscuri
climatice și de mediu, datele indică faptul că țările cele mai afectate se confruntă cu șocuri
multiple și adesea concomitente, care riscă să fragilizeze progresele în materie de dezvoltare și
să accentueze lipsurile copiilor.
Un număr estimativ de 850 de milioane de copii – unu din trei la nivel global – trăiesc în zone în
care se suprapun cel puțin patru dintre aceste șocuri climatice și de mediu. Mai mult, 330 de
milioane de copii – unu din șapte la nivel global – trăiesc în zone afectate de cel puțin cinci
șocuri majore.

În Indicele de risc climatic în rândul copiilor, România ocupă locul 102, aflându-se pe aceeași
poziție cu Republica Moldova, Kazahstan, Italia, Franța și Argentina, în jumătatea inferioară
a listei de 163 de țări incluse în raport, lista fiind ordonată descrescător începând cu statele
în care riscurile climatice pentru copii sunt cele mai ridicate. În ceea ce privește pilonul din
Indice reprezentat de șocurile climatice și de mediu, România are un scor de 5,4 (severitate
medie) și un scor de 2,5 în privința pilonului vulnerabilității copiilor (severitate medie),
indicele de risc climatic și de mediu fiind de 4,1 (severitate medie). Cu 74.880 de kilotone
emisii de CO2, care reprezintă 0,22% din emisiile globale, și emisii pe cap de locuitor de
3,85 de tone metrice, România se numără printre țările cu emisii de CO2 de nivel mediu-
superior.

Raportul relevă și faptul că locul în care sunt generate emisiile de gaze cu efect de seră diferă
de cel în care se înregistrează cel mai mare impact climatic în rândul copiilor. Cele 33 de țări
„cu risc extrem de ridicat” emit, împreună, doar 9% dintre emisiile de CO2 de la nivel mondial.
În schimb, primele cele mai poluante 10 țări sunt responsabile de aproape 70% dintre emisiile
globale. Doar una dintre aceste țări este clasificată cu „risc extrem de ridicat” la nivelul
indicelui.
„Schimbările climatice sunt extrem de inechitabile. Cu toate că niciun copil nu este responsabil
de încălzirea globală, copiii vor plăti prețul cel mai mare. Copiii din statele cel mai puțin
responsabile vor suferi cel mai mult”, a afirmat Fore. „Încă mai este timp pentru a acționa.
Îmbunătățirea accesului copiilor la servicii esențiale, precum apă și salubritate, sănătate și
educație, poate crește simțitor capacitatea de supraviețuire a acestora în cazul unor astfel de
pericole climatice. UNICEF îndeamnă guvernele și companiile să asculte copiii și să prioritizeze
acțiunile care îi protejează împotriva acestor efecte, accelerând totodată eforturile menite să
reducă dramatic emisiile de gaze cu efect de seră”.

Dacă nu se întreprind urgent acțiunile necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de
seră, copiii vor continua să sufere cel mai mult. În comparație cu adulții, copiii au nevoie de mai
multă hrană și apă raportat la greutatea lor corporală, reușesc să supraviețuiască mai greu
fenomenelor meteorologice extreme și sunt mai susceptibili la toxicitatea chimicalelor, la
schimbările de temperatură și la boli, printre altele.
Dacă nu se întreprind urgent acțiunile necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de
seră, copiii vor continua să sufere cel mai mult. În comparație cu adulții, copiii au nevoie de mai
multă hrană și apă raportat la greutatea lor corporală, reușesc să supraviețuiască mai greu
fenomenelor meteorologice extreme și sunt mai susceptibili la toxicitatea chimicalelor, la
schimbările de temperatură și la boli, printre altele.

Page 2 of 3
„Mișcările inițiate de tinerii activiști de mediu vor continua să se extindă și să lupte pentru ceea
ce este drept, deoarece nu avem de ales", au afirmat Farzana Faruk Jhumu (Bangladesh), Eric
Njuguna (Kenya), Adriana Calderón (Mexic) și Greta Thunberg (Suedia), reprezentanții mișcării
Fridays for Future care au scris cuvântul înainte al raportului și care sprijină lansarea acestuia.
„Trebuie să conștientizăm punctul în care ne aflăm, să tratăm schimbările climatice ca pe o
adevărată criză și să acționăm negreșit pentru a ne asigura că planeta pe care o moștenesc
copiii de astăzi va fi una în care vor putea locui".

UNICEF îndeamnă guvernele, companiile și actorii relevanți:

1.Să crească investițiile în serviciile cheie adresate copiilor în vederea adaptării și a
creșterii rezilienței acestora la schimbările climatice. Pentru a proteja copiii,
comunitățile și persoanele cele mai vulnerabile împotriva celui mai devastator impact al
climei aflate deja în schimbare, trebuie adaptate serviciile critice, inclusiv sistemele de
apă, salubritate și igienă, serviciile de sănătate și educație.
2. Să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru a evita cele mai nefaste efecte ale
crizei climatice, sunt necesare demersuri ample și stringente. Țările trebuie să își reducă
emisiile cu cel puțin 45% (față de nivelul din 2010) până în 2030 pentru a limita încălzirea
globală la un nivel maxim de 1,5 grade Celsius.
3. Să ofere copiilor o educație pentru mediu și competențe ecologice, care sunt critice
pentru adaptarea lor la schimbările climatice și îi pregătesc să facă față efectelor
acestora. Copiii și tinerii vor resimți din plin consecințele devastatoare ale crizei
climatice și ale nesiguranței apei, deși sunt cel mai puțin responsabili de acestea. Avem o
datorie față de toți tinerii și față de generațiile viitoare.
4. Să includă tinerii în toate negocierile și deciziile privind clima de la nivel național,
regional și internațional, inclusiv în cadrul conferinței COP26. Copiii și tinerii trebuie să
fie incluși în toate procesele de luare a deciziilor referitoare la climă.
5. Să se asigure că procesul de redresare în urma pandemiei de COVID-19 este unul
prietenos cu mediul, cu emisii reduse de carbon și incluziv, astfel încât să nu fie
compromisă capacitatea viitoarelor generații de a aborda și de a răspunde crizei
climatice.

#####
Note pentru redactori:
Indicele de risc climatic în rândul copiilor a fost realizat în colaborare cu mai mulți parteneri,
inclusiv cu Data for Children Collaborative.
Pentru ca raportul să fie mai accesibil tinerilor din lumea întreagă, UNICEF a colaborat și cu
Climate Cardinals, o organizație non-profit internațională, coordonată de tineri, care se ocupă
de traducerea studiilor și a informațiilor referitoare la schimbările climatice, astfel încât
acestea să ajungă la cât mai mulți tineri și lideri.

Citiți raportul aici

Page 3 of 3