Suport de lecție: Constituţiile din perioada interbelică

Constituţia din 1923

Desăvârşirea statului national unitar român la 1918 şi adoptarea reformelor din perioada
imediat următoare Primului Război Mondial (reforma electorală şi cea agrară) au determinat
nevoia elaborării unei noi legi fundamentale;
“Constituţia Unirii” a fost promulgată de regele Ferdinand I la 28 noiembrie 1923.
Prevederi:
- Regatul României era declarat stat naţional, unitar, indivizibil;
- forma de guvernământ rămânea monarhia constituţională ereditară;
- era aplicat principiul separării puterilor în stat;
- comparativ cu atribuţiile monarhului prevăzute de Constituţia din 1866, noua lege prevedea o
restrângere a acestora (de exemplu, nu se mai acorda dreptul de veto absolut);
- erau respectate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, indiferent de etnie, limbă, religie sau origine
socială;
- dreptul de cetăţenie se putea obţine prin naturalizare (cerut, mai ales, de reprezentanţii
populaţiei evreieşti) ;
- vot universal (pentru bărbaţii de peste 21 de ani).
Constituţia din 1923 a asigurat stabilitatea internă, politică, etnică şi culturală a ţării, prin
recunoaşterea drepturilor egale pentru toţi cetăţenii. De asemenea, a asigurat cadrul democratic al
vieţii politice din România.
Constituţia din 1938
În urma instituirii regimului autoritar al lui Carol al II-lea (1930-1940), a fost necesară o
nouă lege fundamentală, care să reprezinte baza juridică a noii realităţi politice.
Constituţia a fost acceptată de populaţie prin plebiscit, intrând în vigoare la 27 februarie
1938.
Prevederi:
- Regele era capul statului, putând emite decrete-legi;
- miniştrii erau răspunzători numai în faţa regelui;
- puterea judecătorească se exercita în numele regelui;
- drepturile şi libertăţile cetăţeneşti erau limitate;
- aveau drept de vot toate persoanele ştiutoare de carte de peste 30 de ani, inclusiv femeile.
Constituţia din 1938 a impus o nouă viziune privind ordinea economică şi socială a
României, în contextul în care, în Europa, tot mai multe state aveau regimuri politice totalitare
sau autoritare.
 Fișă de lucru:
1. Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„Art.30 – Regele este Capul Statului.
Art. 31 – Puterea legislativă este exercitată de Rege prin Reprezentaţiunea Naţională. Regele
sancţionează şi promulgă legile.
Art 32 - Puterea executivă este încredinţată Regelui, care o exercită prin Guvernul său.
Art.45 - Regele convoacă Adunările Legiuitoare.
Art.46 – Regele numeşte şi revocă pe miniştrii săi. El poate, în timpul când Adunările
Legiuitoare sunt dizolvate şi în intervalul dintre sesiuni, să facă în orice privinţă Decrete cu
putere de lege, care urmează a fi supuse aprobărilor spre ratificare la cea mai apropiată sesiune a
lor”(Constituţia din 1938)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe
a. Numiţi regele în timpul căruia a fost adoptată Constituţia din 1938.
b. Menţionaţi , pe baza sursei date, o atribuţie executivă a regelui României.
c. Precizaţi , pe baza textului dat, două prerogative legislative acordate regelui.
d. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la regimul de autoritate
monarhică, susţinându-l cu o explicaţie din text.
e. Menţionaţi două asemănări şi două deosebiri între Constituţia din 1923 şi Constituţia din
1938.
2. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:
B. Art. 1: Regatul Româ niei este un Stat național unitar și indivizibil.
Art. 2. - Teritoriul Romaniei este nealienabil.
Art. 17. - Proprietatea de orice natura precum si creantele asupra Statului sunt garantate.
Art. 33 Toate puterile Statului emană de la naţiune, care nu le poate exercita decâ t numai prin
delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în Constituţiunea de faţă .
Art.34 Puterea legislativă se exercită colectiv de că tre Rege şi Reprezentaţiunea naţională .
Reprezentaţiunea naţională se împarte în două Adună ri: Senatul şi Adunarea deputaţilor. Orice lege
cere învoirea a câ tor trei ramuri ale puterii legiuitoare.
Nici o lege nu poate fi supusă sancţiunii regale decâ t după ce se va fi discutat şi votat liber de
majoritatea ambelor Adună ri.
Art.39 Puterea executivă este încredinţată Regelui, care o exercită în modul regulat prin
Constituţiune.
Art.40 Puterea judecatorească se exercită de organele ei. Hotă râ rile lor se pronunţă în virtutea legii
şi se execută în numele Regelui. (Constituţia din 1923)
Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe.
a. Scrieți pe foaia de examen, pe baza sursei B, articolul care evidențiază principiul suveranității
naționale.
b. Numiți din sursa B cele trei ramuri ale puterii legislative.
c. Selectați din sursa B două informații aflate în relația cauză –efect,care evidențiază funcționarea
principiului separației puterilor în stat.
d. Argumentați printr-un fapt istoric relevant, necesitatea adoptării unui act constituțional după anul
1866.