Familia în România secolelor XX și XXI

Optional la nivelul disciplinei

Profesor- Batagui Costel Razvan

Scoala Gimnaziala nr.2, Caracal, Olt
Optional propus pentru clasa: a VII-a
Aria curriculară: Om și societate
Perioada implementării opționalului: Un an școlar/ 35 săptămâni
Număr ore: 1h/săptămână
Locul desfășurării: Sala de clasă, muzee

Argument
Odată cu dezvoltarea tehnologiei moderne cu globalizarea și integrarea României în Uniunea
Europeană, ritmul de viață în România a devenit tot mai alert și s-au petrecut numeroase
schimbări în societate, inclusiv în ceea ce privește familia. Mobilitatea crescută determinată de
integrarea europeană și de flexibilitatea pieței muncii, plecarea multor părinți în străinătate la
muncă, au avut ca rezultat stabilirea treptată a unor noi tipuri de relații familiale, ,, de la distanță,,
. În multe situații, distanța se menține chiar și în cazul familiilor în care părinții nu sunt în
străinătate, dar care muncesc în alte orașe sau au un program foarte încărcat. Pe de altă parte,
creșterea nivelului de trai, vizibil și în înmulțirea locuințelor cu mai multe camere, a avut același
efect, de separare relativă a membrilor familiei, în cazul tot mai multor familii, fiecare individ
având un loc unde intimitatea sa este respectată. O altă tendință este aceea de a restrânge
numărul de membri care locuiesc într-o casă, spre deosebire de epocile trecute în care o locuință
era ocupată de familia extinsă. Toate acestea și multe alte cauze specifice ( spre exemplu
angajarea pe scară largă a femeilor astazi în comparație cu alte perioade în care erau casnice) duc
la faptul că în zilele noastre oamenii au parte de mai multă intimitate și se întâlnesc mai puțin cu
ceilalți membrii de familie, față de care se simt mai independenți. De multe ori, acest lucru poate
merge până la scăderea autorității părinților în fața propriilor copii.
Pornind de la aceste aspecte, consider necesar un opțional despre evoluția institutiei familiale în
România și în regiunea noastră de-a lungul epocii contemporane, pentru a promova unele dintre
valorile de bază ale societăților democrațice : solidaritatea, respectul, sentimentul aparteneței la
un grup, acceptarea diferențelor, toleranța.
Activitățile acestui curs se bazează și pe colaborări directe cu adulții – părinți, bunici, rude,
încurajând dialogul dintre generații și apropierea acestora, ca și strângerea relațiilor dintre școală
și comunitatea locală.

Competențe generale

1. Utilizarea în contexte diverse a coordonatelor şi reprezentărilor de timp şi spaţiu

2. Utilizarea critică şi reflexivă a limbajului de specialitate şi a surselor istorice
3. Manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienţei istorice şi a diversităţii
socio-culturale
4. Folosirea autonomă şi responsabilă a instrumentelor necesare învăţării permanente

Competențe specifice
1.1 Identificarea relației dintre spatiul georgrafic, perioada istorică și desfășurarea evenimentelor
și a proceselor istorice.
2.1 Valorificarea surselor istorice de care elevii dispun din familie în vederea descoperirii
informațiilor istorice
2.2 Compararea sistemelor de valori regăsite în sursele istorice
3.1 Determinarea relațiilor dintre sistemele politice și evoluția evenimentelor și proceselor
istorice
4.1. Aplicarea unor strategii care valorizează munca în echipă, disciplina şi perseverenţa
4.2. Folosirea surselor multiple şi a capacităţilor de analiză critică pentru argumentarea
opiniilor personale.

Activități de învățare
1.1 Identificarea relației dintre spatiul georgrafic, perioada istorică și desfășurarea evenimentelor
și a proceselor istorice.
- analiza diferitelor surse și stabilirea relației dintre mediul geografic și desfășurarea
evenimentelor
-prezentarea evoluţiei unui anumit spaţiu istoric în diverse situaţii de comunicare
- folosirea informaţiilor oferite de hărţi în examinarea/interpretarea unor evenimente şi procese
istorice
-recunoaşterea modificărilor unui spaţiu istoric în diferite perioade de timp
2.1 Valorificarea surselor istorice de care elevii dispun din familie în vederea descoperirii
informațiilor istorice
- recunoaşterea elementelor de schimbare în prezentarea unor evenimente , în funcție de
perspectiva din care ele sunt privite
- identificarea elementelor de continuitate în procese istorice asemănătoare pe baza surselor la
prima vedere
- compararea informaţiilor provenite din surse istorice diferite, în vederea stabilirii unor
asemănări şi a unor deosebiri
- realizarea unor interviuri din care să rezulte evoluţia unor aspecte de viaţă cotidiană
2.2 Compararea sistemelor de valori regăsite în sursele istorice
- organizarea unor dezbateri pe baza unor evenimente sau procese istorice
- realizarea de scenarii proprii și texte pe baza informațiilor extrase din surse care să reflecte
opinia personală
3.1 Determinarea relațiilor dintre sistemele politice și evoluția evenimentelor și proceselor
istorice
-realizarea unor proiecte de grup sau individuale despre relaţia dintre regimurile poltice şi
grupurile umane
- elaborarea de afişe tematice: activități cotidiene ale copiilor în diferite regimuri și perioade
- realizarea de jurnale, scrisori, scenete care să redea rolurile și responsabilitățile femeilor și
copiilor
- realizarea unor dezbateri care să promoveze valorile şi principiile democratice
- compararea activităților școlare, a sistemelor educative, a regulamentelor școlare
4.1. Aplicarea unor strategii care valorizează munca în echipă, disciplina şi perseverenţa
Realizarea proiectelor ca produse colective
- utilizarea jurnalelor și operelor literare pentru determinarea relațiilor din cadrul familiei
- analiza conceptului de ,, familie,, pe baza surselor
- organizarea de întâlniri directe în timpul orelor de curs cu adulți
4.2. Folosirea surselor multiple şi a capacităţilor de analiză critică pentru argumentarea opiniilor
personale.
- interviuri realizate de elevi în comunitate și familie
- realizarea unor produse – machete ,schite sau planuri cu ajutorul adulților
4.2 Valorificarea unor metode care să încurajeze dezvoltarea tehnicilor de învățare bazate pe
activități non- formale
- desfășurarea unor jocuri descoperite în urma cercetărilor făcute

Conținuturi
1.Familia tradițională- familia modernă la începutul secolului XX
Familia regală
Mari familii boierești. Studiu de caz- Familii din elita județului Romanați.
Familia în rândul țăranilor
Familia la oraș
Schimbări produse de Primul Razboi Mondial. Rolul femeii.
Grupările politice și promovarea familiei
2. Al doilea război mondial și consecințele sale
Schimburi de populație în 1940
Din nou pe front- mobilizare și destrămarea familiilor
Romii și evreii în timpul regimului lui Ion Antonescu
3. România postbelică
Soarta familiilor de ,, exploatatori,, - dispariția claselor sociale
Soarta familiei regale. Exilul unor elite
Dezrădăcinarea țăranilor după război- consecințele colectivizării și industrializării
Viața la bloc în timpul comunismului
Educația copiilor- educație de stat, de tip comunist
Propaganda în timpul comunismului. Modelul comunist al familiei perfecte
4. Revoluția din 1989. Revenirea la democrație
Prăbușirea unor mituri și dezintegrarea unor valori.
Exodul spre Vest
Schimbări în educație
Familia- valori și principii de viață

Sugestii metodologice
Programele de istorie pentru gimnaziu contribuie la formarea elevilor în spiritul idealului
educaţional formulat în Legea nr. 1/2011, precum şi la conturarea profilului de formare al
absolventului de gimnaziu enunţat prin OMENCS 3590/05.04.2016.
Ca și disciplina Istorie, acest curs are ca ţinte educaţionale formarea şi dezvoltarea următoarelor
elemente care fac parte din profilul de formare al absolventului de gimnaziu:
- operarea cu valori şi norme de conduită relevante pentru viaţa personală şi pentru interacţiunea
cu ceilalţi;
- relaţionarea pozitivă cu ceilalţi în contexte şcolare şi extraşcolare, prin exercitarea unor drepturi
şi asumarea de responsabilităţi;
- manifestarea disponibilităţii pentru participare civică în condiţiile respectării regulilor grupului
şi valorizării diversităţii (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.);
- evaluarea calităţilor personale în vederea autocunoaşterii, a orientării şcolare şi profesionale;
- identificarea unor parcursuri şcolare şi profesionale adecvate propriilor interese;
- aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi
universal;
- participarea la proiecte şi evenimente culturale organizate în contexte formale sau nonformale;

Evaluarea
Specificul evaluării derivă din competenţele de evaluat obţinute prin operaţionalizarea
competenţelor specifice, astfel încât să existe criterii măsurabile care să fie cunoscute şi de către
elevi. În stabilirea cerinţelor specifice competenţelor de evaluat un rol esenţial revine
comportamentului observabil stabilit de competenţă (utilizarea, compararea, analizarea,
argumentarea etc.), dublat implicit de cunoştinţe şi de atitudini. Acest comportament urmează să
fie evaluat prin intermediul oricărui conţinut ştiinţific . Sarcinile de lucru trebuie să aibă un nivel
de dificultate gradual pentru a putea fi depistate şi remediate lacunele în formarea/dezvoltarea
competenţei respective, cu precizarea că pentru evaluarea unei competenţe cu un nivel cognitiv
ridicat (de exemplu: analizaţi) este necesară şi formularea unor cerinţe specifice nivelurilor
cognitive inferioare (de exemplu: precizaţi, stabiliţi o asemănare/deosebire, prezentaţi) pentru ca
atât elevul, cât şi profesorul să primească un feedback referitor la progresul înregistrat, situaţie în
care procesul de învăţare poate fi reorganizat, dacă este cazul.
Alte aspecte esenţiale ale evaluării derivă din transparenţa şi obiectivitatea acesteia. Astfel, în
scopul obţinerii unei evaluări transparente este necesară cunoaşterea criteriilor de evaluare de
către elevi, iar rezultatele obţinute de către aceştia să fie explicate pentru a determina motivarea
învăţării. În ceea ce priveşte asigurarea obiectivităţii, un rol important revine baremului de
evaluare şi de notare care conţine criterii clare şi care punctează numai ceea ce s-a formulat prin
cerinţe.
Toate cele patru competenţe generale reflectă posibilitatea combinării metodelor tradiţionale de
evaluare (itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi care alcătuiesc probe scrise sau orale) cu
metodele complementare/alternative de evaluare (investigaţia, portofoliul, referatul etc.) prin
care se urmăreşte preponderent progresul elevilor în domeniul valorilor şi atitudinilor.
Un rol esenţial în cadrul procesului de evaluare revine utilizării surselor diverse. Astfel, în mod
explicit competenţa generală 2, precum şi competenţele specifice care derivă din aceasta,
determină profesorul evaluator să utilizeze sursele pentru înţelegerea mesajelor transmise atât de
surse istorice scrise cât şi de alte tipuri de surse (nescrise, surse audio-video, de istorie orală etc)
cu scopul de a forma/dezvolta abilităţile elevilor pentru situaţii de viaţă concrete, pentru
formarea/dezvoltarea gândirii critice, pentru înţelegerea multiperspectivităţii, pentru renunţarea
la prejudecăţi şi stereotipii etc.
O componentă a competenţei, la fel de importantă precum abilitatea şi cunoştinţele, este
reprezentată de valori şi atitudini. Evaluarea acesteia se poate realiza, cu precădere, prin
metodele complementare/alternative de evaluare care oferă elevului posibilitatea să demonstreze
colaborare, încredere în sine, spirit de iniţiativă, respect pentru alţii, apreciere critică şi
curiozitate, voinţa de a lua decizii, utilizare responsabilă a mijloacelor interactive, respect pentru
valori.
Surse
https://www.yadvashem.org/
http://www.muzeulvirtual.ro/expozitii/copilaria-de-altadata-la-tara/
https://posthum.ro/ - jurnal de studii (post)umaniste
https://muzeulbucurestiului.ro/tururi-virtuale.html
http://www.mprp.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/07/Raport-IULIE-2019_site.pdf

Bibliografie selectiva
Cantacuzino Sabina, Din viața familiei Ion C. Brătianu 1914-1919, Humanitas, 2014
Carmen Sylva, Poveștile Peleșului, Corint 2018
Florian Filip, Florian Matei, Băiuțeii, Polirom , 2012
Goma Paul, Arta Refugii, Cartier, 2015
Nițu Theodor, Nicolau Irina, Povestea Elisabetei Rizea din Nucșoara, Humanitas, 1993
Maria- Regina României, Jurnal de război 1916-1917, Humanitas, 2015
Regina Maria a României. Însemnări zilnice, Polirom, 2012, vol. IX
Ricman Stefan, Monografia județului Romanați, Ramuri, 1928
Stamatescu Mihai, O istorie a comunismului în România, Polirom, 2009
Șerban Iancu Bogdan, Ultimele convorbiri cu regale Mihai I, Corint, 2019