Sunteți pe pagina 1din 3

1. Apendicita acută: tabloul clinic.

Semnele apendicitei acute (semnul «tusei», Mendel-


Razdolskii, triada Dielafoy, Rovzing, Sitcovskii, Bartomie-Mihelson, Coup, Obrazţov,
Crâmov, Blumberg etc.).
Tabloul clinic este variabil in dependenta de :
-pozitia anatomica
-reactivitatea organismului
-virsta bolnavului.

Initial apare durerea localizata in epigastru si e suportabila.Peste 4-6 ore se deplaseaza


durerea in fosa iliaca dreapta-simptom Koher.In alte cazuri durerea e localizata de la bun
inceput in fosa iliaca dreapta,in reg.ombilicului(la copii) sau cuprinde tot abdomenul.

Violenta durerii impune ca pacientul sa gaseasca o pozitie antalgica.


Peste 1-1,5 ore apare voma insotita de greturi.La inceput e reflectorie .Este de o singura data
sau chiar poate lipsi.
Voma repetata ne vorbeste despre un proces distructiv cu elemente de peritonita.
Apar si dereglari de tranzit intestinal-balonare,constipatii sau chiar diaree.
Temperatura e subfebrila de 37-37.5 C.
Puls putin accelerat ,ce sorespunde temperaturii.

Semnele apendicitei acute :


- Semnul ,,tusei’’ sau Cusnirenko- rugam pacientul sa tuseasca,apare durere in fosa iliaca
drapta,datorita presiunii intraabdominale.
- Mendel-Razdolski- la percutia incepind de la fosa iliaca stinga spre acea dreapta,apar
dureri in fosa iliaa dreapta.
- Triada Delafoy – include defans muscular,hiperestezie musculara si durere in fosa iliaca
dreapta
- Rovzing- comprimarea retrograda a sigmei duce la distensia cecului si apendicelui si apar
dureri in fosa iliaca dreapta
- Sitcovski- in decubit lateral sting culcat apar dureri in fosa iliaca dreapta din cauza
extinderii mezoului si deplasarii apendicelui
- Bartomie-Mihelson-la fel ca Sitcovski numai ca palam in fosa iliaca dreapta si apar dureri
- Coup – apar dureri in fosa iliaca dreapta in timpul ridicarii piciorului drept in pozitie
dreapta
- Obraztov- la fel ca Coup numai ca si mai palpam in fosa iliaca dreapta si apar dureri
- Crimov- la barbati ,apar dureri in foa iliaca dreapta la introducerea indicelui in canal
inghinal
- Blumberg- apasare lenta si decomprimarea brusca in fosa iliaca dreapta duce la aparitia
durerilor

2. Formele atipice de strangulare: hernie de tip Richter, Litre, Maydl, Brock.


Particularităţile morfopatologice şi clinice.
1.Tip Richter- uneori intestinul se angajeaza doar partial prin marginea sa libera ,intr-o mica
hernie cu coletul strimt.Atunci se produce strangularea partiala prin pensarea laterala.
Mai des se intilneste in hernia femurala .
Particularitati:se pastreaza tranzitul intestinal,lumenul nu este complet obturat si repede poate
evolua spre formele ultimul stadiu ,greu de diagnosticat la obezi.
2.Tip Littre- strangularea diverticulului Meckel.
3.Tip Maydl- Atunci cind 2 anse a intestinului subtire se afla in sac ,iar a 3-a intermediara ,in
cavitatea abdomenului (hernia aminteste litera W), mai des la batrini in hernia inghinala
oblica si prezinta mari dificultati de diagnostic.
4.Tip Brock- In multe afectiuni ale abdomenului in forma sa acuta cum ar fi – ulcer
perforativ si perforatia cancerului gastric ,colecestita si pancreatita acuta ,apndicita
acuta ,ocluzia intestinala, perforatia intestinului ,duce la aceea ca exudatul inflamatoriu
nimereste in sac herniar si provoaca infamatia lui secundara.In acest caz hernia devine
ireductibila,se mareste in volum apar dureri si alte semne ale inflamatiei locale asemenatoare
cu cele de strangulare.Mai este numita si hernie pseudostrangulata .

3. Penetraţia şi malignizarea ulcerului gastroduodenal: particularităţile tabloului clinic,


metodele de diagnosticare, indicaţii către operaţie, tratamentul chirurgical.

Penetratia
Tablou clinic
- durere insistenta si permanenta
- cel mai frecvent penetreaza in pancreas si durerea iradiaza in spate ,centura – simptom Boas
- dureri nocturne
- nu se juguleaza cu spasmolitice
- hemoragiaza des
- periodic formeaza plastron in jurul ulcerului penetrant cu febra ,creste VSH ,leucocitoza
Diagnosticare
- radioscopic apare ,,nisa’’ din stomac sau duoden ce depaseste limitele organului
Tratament
In stationar 2-3 saptamini ,daca fara ameliorare ,se face tratament chirurgical ,in:
-sindromdureros
-necesitate de tratament cu 6 preparate dar fara efect
-prezenta altor complicatii
-antecedente cu complicatii
Malignizarea
Tablou clinic
-mai des malignizeaza ulcerul gastric ,mai mare de 2 cm
-mai des apar ca ulcere benigne
-dispare periodicitatea durerilor
-durerile pierd violenta ,dar is permanente noaptea
-inapetenta,pierdere ponderala
-creste anemia ,se deregleaza starea generala,
-apare repulsia fata de carne
Diagnostic
-FEGDS cu biopsia din marginile ulcerului
-semnul ,,conusului’’la prelevarea biopsiei
-radioscopic ,,nisa’’ cu rigiditatea peretislor
Tratament
Gastrectomie cu examen histologic intraoperator

4. Leziunile traumatice ale diafragmei: etiologia, particularităţile tabloului clinic, metode de


diagnosticare şi tratament.
Risc de herniere si strangulare a organelor abdominale in torace ,ceea ce duce la compresie
pulmonara,mediastinita.Nediagnosticata initial poate determina complicatii si peste ani.
Etiologie.Plagi pentrante toraco-abdominale (arma de foc,arma alba) ; aciident rutier ; caderi
de la inaltime
Tablou clinic.Insuficienta cardiovasculara,respiratorie ; dureri in torace si abdomen ; semn de
ocluzie intestinala in caz de strangulare a stomacului
Diagnostic.Radiografie de ansamblu ; TC cu examen baritat al stomacului ; irigoscopie ;
laparoscopie si toracoscopie
Tratament. Hemostaza cu laparo sau toracotomie ; Managementul organelor lezate ; sututa
sau plastia diafragmei ; drenarea cavitatii peritoniale si pleurale