Sunteți pe pagina 1din 2

Tehnica sociometrica

Tehnica socio-metrică sau testul ca unul dintre dispozitivele non-testare a fost dezvoltat
pentru prima dată de J.L. Moreno și Hellen Jennings, uneori în jurul anului 1960. Este un mijloc
de a prezenta simplu și grafic structura relațiilor sociale, liniile de comunicare și modelele de
prietenie, atracții și respingere care există la un moment dat între membrii unui anumit grup.
Prin această tehnică, consilierul sau personalul de orientare poate măsura frecvent
acceptarea sau respingerea între membrii grupului. Se observă în mod obișnuit că unii studenți
întotdeauna doresc să rămână împreună, unii studenți sunt mai plăcuți de toți elevii, unii studenți
nu sunt plăcuți de nimeni și așa mai departe. Aceste relații sociale existente între ele influențează
toate aspectele dezvoltării lor.
Prin urmare, este necesar ca profesorul să evalueze aceste relații sociale care există între
elevi sau studenți. Această tehnică socio-metrică este o metodă de evaluare a acceptării sociale a
studenților individuali. Se bazează pe alegerile individuale ale elevului de prietenie pentru
anumite situații de grup sau activitate. În această tehnică se poate ști care student ar fi congential
pentru un grup de lucru sau companioni pentru o anumită lucrare. În locul de joacă, profesorul
poate pune întrebarea unui student.
Caractristici ale tehnicii sociometrice
 Tehnica sociometrică este un dispozitiv social care oferă o reprezentare simplă și
grafică a datelor despre membrii grupului.
 Permite profesorilor și părinților să cunoască structura relațiilor sociale care există
între membrii grupului.
 Se vorbește despre modelul de prietenie dintre membrii grupului.
 Oferă o imagine clară cu privire la linia de atracție și respingere (în sens unic sau
reciproc) între membrii grupului.
 Ajută la cunoașterea liderului și recunoașterea izolatelor pe baza gradului de
preferință făcut de membrii grupului.
 Datele și rezultatele sale sunt aplicabile pentru o perioadă limitată de timp și nu se
aplică pentru toate timpurile care vor veni.
Prin testul sociometric ca instrument al metodei sociometrice se pot determina:
- amplasamentul, statutul unui elev/student in campul relatiilor interpersonale (lider, popular,
izolat, ignorat, respins, etc.),
- structura psihologica globala a grupului si a subgrupurilor din cadrul
- diversele centre de influenta,
- perceptia grupului fata de un anumit membru,
- coeziunea de grup, etc.
Usor de administrat si prelucrat oferind foarte multe date asupra microgrupului cercetat
testul sociometric poate crea usor iluzia instrumentului 'ideal'. Totusi trebuie atrasa atentia asupra
unor limite privind utilizarea testului sociometric: acesta nu epuizeaza totalitatea relatiilor
interpersonale, ceea ce implica in mod obligatoriu corelarea lui cu alte metode si tehnici de
cercetare; criteriile testului sociometric trebuie corelate cu orientarea valorica si cu motivatiile
preferintelor exprimate; pentru asigurarea succesului cercetarii trebuie creata o atitudine de
intelegere, dispozitii si atitudini favorabile ale subiectilor fata de test; cercetatorul trebuie sa dea
dovada de delicatete si competenta psihosociala, el este recomandabil a fi un observator
participant care sa creeze la elevi sentimentul utilitatii participarii lor la test, sa-i implice
personal.
Modalitatea de alcatuire, administrare, prelucrare, interpretare a testului sociometric
precum si prezentarea rezultatelor va fi redata sub forma unui algoritm, particularizat la
colectivitatea urmarita.
Putem sa definim ca metode sau etape ale tehnicii sociometrice:
- testul sociometric;
- matricea sociometrica;
- indicii sociometrici;
- sociograma (reprezentarea grafica a relatiilor);
- cadranele sociometrice;
- prezentarea in fata clasei/individual a rezultatelor.
Testul sociometric se poate folosi intr-o cercetare transversala pentru a surprinde evolutia
relatiilor colectivului. Astfel testul urmeaza a fi administrat periodic, iar rezultatele obtinute sa
fie comparate intre ele. Trebuie specificat faptul ca reluarea testului la intervale prea scurte ii
diminueaza eficacitatea, subiectii orientandu-se mai mult dupa raspunsurile anterioare, care sunt
inca vii in memorie, decat dupa ceea ce simt in momentul respectiv. De asemenea, in cazul in
care intervalele sunt prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta stricta dintre fenomene.
Putem recomanda reluarea testarii sociometrice anual.

S-ar putea să vă placă și