-—apara: HVE vreToH TONEL A. BRATU GIMNASTICA PCNTRU PREVENIREA SI CORECTAREA : DEFICIENTELOR FIZICE Edita o tee serdeuli sf adéughts 95 h63 S EDITURA SPORT-TURISM -aveunesm, 107Succesele objinute de poponul nostru, sub conduceroa Portidului, in Kéurirea societétii socialiste mulllatoral dex. voltate au creat educafiei fice si sportului condi de dex. voltare din ce in ce mai bune, In acest context edcatia fied ‘1 aduce din plin contributia la optimizarea dervoltstt fe zice si la perectionarea capacitéyii motrice a comenilor muncii — constrictori activ! ai sociolismului in patvia noostes. Dintre obiectivele biologico-sociale ale educalie lirice se desprinde 5) acela al formartt si mentinerii unoi atitudini corecte oj rarpului. ler atunei eind — datorité wnor cause functionale sau patologice — se produc deficionto de atitu- dine sou deliciente morfologice (de structurd), educatio fi- zicd este chematé sé contribuie la corectarea lor Cadrele de specialitate si publicul larg vor ads! jn lucra- rea de fafa mijloacele necesare (tehnice, metodice si orga nizatorice) pentru formarea si mentinerea unet atitudin! co recte a corpului, precum $i pentru corectarea deficientelor fizice, asigurind in felul acesta generatie| in crestere o dex voltare fizicé corect si armonioas®. " Lucrarea este structurat® pe tei pirli, dup cum ur- meazé : 0 primd parte, in care sint prezentate aspectele 9@- orale ale corectérii deficienfelor Fizice prin exerciti Fisk partea a doua, cea mai cuprinzdtoare, In care sint abordate probleme de ordin tehnic si metodic prlvind corectarea defi- tcienfolor fizice mai frecvente ~ spate, torace, abdomen,‘Dezvoltarea fizicd corecta si armonloasi, parte constitutiva a starll de sdndtate Deswulloen firied, ca porte compunenld a stinii ope fime de sindlele a omului, este pusd in evidenla inca de ginditoris ont Aceastii concepiie se conturoaz’ clat in Atepe an: ‘ammonie exprimat pris formta ,.KALOS died om frumos si hn. Ideal atmo nile coneepul in Atena anticd. inseam sinatate tro- eased, barbiie, putere 31 dibsele, feumusels fake’, pro Porfionalitate armoniea, tinuth sa. Iilealol armonic.an- fic capita yelenfe noi in perioada Renasier'i, coneretizat fin dictonul pastrat neaiterat si astivi, oxprimat de Ju- endl: »MINS SANA IN CORPORE SANO", Th acoasti esizam important sanatalit cornoraie, care ali- furi de sinitales psihied formeara starea optima de sa- ailato a omuls In sistemele naionale de educatie fica care au tn- cepul s& se formece Ina doua jamatate a secolulut al KiXlea, idenlul armonic de dezvoltare [ivicd osio pre- vent peo treapla. superioara. Tn sistomul suedez, cla- borat de Per lletmik Ling, ca si in col preconizat in Franta de Goorges Heber, iezvollarea fizics armonioasa sin definila a tin obieetiy fundamental al procesulut de feducalie lizics. In sislemni romanese dle edueatie fizica, a carat ro~ finire se realizeazi in anit socialismult, asiguratea dez= voltérit fizice armonioase a poporului esto win abicctiv fundamental at activitatii de wlucalie fizick si sport. Programul partichului adoptat la al XI-lea Congres pro.Tisice armonioase si pentru imbunatatives star ‘element constitu fizica armonioasa este reprezentata de Hormali de croslere ai dimensiunilor corporale, po- ‘Sa vifsta 91 sexul, i do o serie dl joualitates optima dintre marimea si forma penlelor, stares pooderala optima si corectitudines al idlinit pe care 0 prerinta fiecare segment in parte si sepal in iniregime. Peremtarc at davodltc&decvolare frie cate o- miltatul actiunit mai moltor factori ai orgenismului (in- erm si avlerni). iar definirea sa se realizears dups un yoces legic. Dinire factorii care condifioneazé nivelul fezwoNril fizice mentionam: prodisporitille ereditare ‘slimulii nentoendocrini, care actioneaza din interiorul sini, 51 alli factori extern, dintre care cei mai li sint cei economico-socieli (conditille de viata, pentalia, condiiile de igiend). geoclimatici (clime, icroclimatul) si precticaren exerciliior fizice. Daca Predisporilille exeditare, stimuli endocrini, condititie de falimottatia condijioneazs nivelul cresterii sau ni- fomalomeiric al individului, practicarea exerci\i- “fiziee dupa 0 metoda specific’, riguros.stiintifica, (ra dezvoltari fizice. pe lings optimizarea nivelului i optimizaree indicilor de armonie, care ‘un elect specific al practicarii exercitiilor fizice. _ Ti acest sens se imbunatajeste aspectul somatoscopic ‘individului, proportionalitaiea devine armonica, iar fadinea corpului din ce in ce mai corecta, Sub influ exercillilor fizice, dezvoliatea fizica a indieli in sensu unor adaosuri sporita) 51 calitative (de armonic ne). Asifel, dezvoltarea fizica a omului de- Jui, facindu-t mai apt pentra munca de inalta produetivi- tate. Prin indicli armoniost de dervoltare fisica insasl personalitates omulul devine completa. Sub influente unor fectort patolodicl si functional uunii indici de dezvollare fizics. cantitativy ot calitative, devin insuficienti. In aceasta situatie se constaté lipse deaveltarii {irkce conte sf armonioase sau fnmiicienta in dezvoltarea firics, ort abater de a statea nora 0@ dervoltare firicd, Instalarea unor alitovini deficinte ath produceres unor deficiente fizice inseamné abatert Ge Ja starea tiormala de dezvoltare fizica, care f! compro. mit indicii de corectitudine si armonie Or, lucrarea de fa}2 prezinta 9 parte « metodologie! optimizasit eavoltsrt fates, acceae.preveninl ot toe eclarli deficienjelor fizice 1a Virsia de cresiese, aspect de mare importanta socialé in raportal cine «rvolle- tea fizica si starea de sanatate a omalui si diniie ea si Tandamental productiv al fiecarui cetajean al alrie Oren, abaterl de la forma normalé everaeer (a gerald a deficinfelor fizice © privite atonta a aspectului exterior al corpului se- PAU erat cs poreate st sesh eistente setae thane ‘corpulist celui privit, Asa se explica laptul c ised de socialite observa supra corn ‘nenormale. Orice abstere de la normal Pee tel tices oescres at dorvelares Fe Mi cel Tl cron, voice ap. Bete ve ops Sean: Seiichi csi a mot, cimuatan’ cx’ cininares pi unc venue dlc ‘tne elicien{a somatic. In cazuri grave, celicientele fizice Se eiiadn meta ican oan allele creeaza complexe de inferioritate 1aja de semenii Prins tepercusiune a deficientelor fizice se visfringe “Genre oveettuainn gt armonte. conforinalies trie. tn Ballnwore ele compromit eapacitetea molticd, micso- lac apol aieniaja siarea de sandtate e individu: MAH ales dach delicionfa flaica esto de nature patolo Wel esle Iooaliralé le unl din seamentele.‘corpulei an a fh toracole sau abdomenul care formeara cavilalL au sodiul organcle -vitale. gle “oryonterulul ele falce se manifests sub anal matte Torte sint: radlucorea dimen: ‘au exagoraroa ciesteril ‘ezvoltaroa nepreporiionala, a uot Ve ort ca nivel carp, vias dleforival ie telects montogce” ! Clasticaren deficienetortizice Specialistii au clasiticat dolicionjole tice dupa mai ‘multe punete de vedere, Astiel, deficienjele fizice pot fi grupate je labara mor- fologici sau pe cea funcjionala a corpului i deficien|e morlologice die siructura san Tanefionale. bi primal ca este vorba ile modilicdri structurale ale naselor, mu: Jor si atticulatiitor, iar in al doilea de pertusbarea ca citahii fane (lonicilate muscu Jara, stabilitate si mobilitate articulars, rellexele de pos turd corect’, corcetitudines deprinderilor motrice de bexi si aplicativ-utililare, forla static’ saw dincmich a Aiferitelor aoxmente 3 alleie). Din punct cle vedere al ariei pe care o exprind din Suprafala corporald, deficienjele fizice pol fi grapate in globale, care cuprind toate segmentele corpului, si seg mentare, care sint localizate peo zond simatica mai restrinsi Evolutia si prognosticul deficienelor firice constituie lun alt criterin dupa care pot fi elasifieate Din acast Punct de veciere, ele pot fi stalionare, lisate definiiv Ineevolutive) si deficienje fizice care wvolueard. Cole neevolutive sint grei de tratal, necesitine tn timp Ind Iungal, si, in goderal, prodinta an prognostic nefavora- Dil, fn timp ce eefiefontolo ovolutive avanseaza sau re ‘greseazd, putind fi corectate 1 influenfate In mare mi- suri. Un erlteria important de clesineare a delicientelor ae Hiclentele fizice leficienle fixice de qradal 1, printre care menjionam atitudinile deliciente sjlobale ‘sh se mentare care la proba functional specilici lor’ core: ean’ 51 hipercorecteaza ; deficienle izice de gradul Tl, $n care este evident incepalil nner mevitieded etna tale. iar la probele functionale specifice lor corecto: Parlial; deficiente fizire de geachit HI, i) care moc Cirle structurale oxoaso, muscutare i auticulare sind avensaie, scqimentul Sh cauzd lid fexat ti) poate (te. ‘Grosat spre atitudines corect’ ; deticionle liaiew de ten Gal TV, ‘caracterizate de pribusit osnase, imowilieeed Pat fi geupate inala inal @xayerate ale formel corpulul care amenin|a vial Widului fespoctiv. Primele tel grade (usoare, medil si Accentuate) berieficlazs de coreetare prin. gimnastica medicala (foto 16). Cauzele deficientolor fizice Privinid cavzele deticientetor fizice mentionim exise fonla une muititudini de factors care stay Je baza longa lor. Adrian Toneseu, Ana Strugurescu-Kig. si “anupe rele delicienfolor fizice fu Interne $l Werte, ditecte si indirecle. Aceste cauze Indica logs Paciaee ot len core condoned crestores i dezvoltarea organi jegatura dintre pattea so: Tualehs1'coe fanctonalé¢ organisnulut, “Aderseatee Gauze ale deticientelor fizice sin! grupate de Adrian 10 eset In cauze predispozante, favorizante si declanse tone. Printte cauzcle predisporants monfiondms debi. Matea fizicd congenitald, imatinilaiea si altele, Cond Lille hocorespunsatoare de igtene, regimul alimentan le fsemenea nocorespunzator, imbracimintea strimlé, flor, Iitul pe pat prea tare seu prea moale, bolile cronice, Canvalescenjele lungl, interventiile chirurgicate, debili, tatea fizics, delecte ale organelor de sim} sint aprociate 9 Ald cauze co tavorizes:® instalarea unor delicionte fizice. Auievaratele cauze ale deticienjolor fizice ole deciangéloore, Dinlte acestea, cele cu caracter fone Monel stot uriwatoaroie: tipsa antocontrclutni asupte av fncinll corpului, deprinderi gresite de. posturs, efostal Pl mpele deprinderi profesionale in eazul in care wu air uate masuti de neutralizatea el {ore unele meraniame de compeinare, Uaurele mn ee, acter patologic Sint: melformaiiile congentiate eatele produse la nastere (accidente chet matismele, rehitismal, afcetinile nears, Doll ale caselor si articulator, reumatismul st altele. sint cau- lectelor nocive ale: a tricale), raw ‘musculare, unele tulburdtiie de crestore,‘invers, unele deficienle som: de tulburari functionale ale de marie de forma (doformatit mai ales de motccitate (pierderea mis- Teslunilor nervilor motu) 3 J. Dintre deticientele eq- omoplatilor (asimetric, Mis despringt stat. famed fo wins, cabot a fe predomina de- orm La mini, de esemenca, orm, mobititate, moti Snterioare se pot prezenta 5) fi ecameniare. Cele Jocalizate Ia gold (asimetrii, elitudini soldi, luxatii con- genitale sau accidentale, paralizii) : ‘onpse (asimetri, urbuni laterale), genunchi (velgum, varum, hiperexien- ‘ie, flexiune in .K" si fn ghilimele, Ja care se adeuga Sechele de Inberculoz#, osteomielitd ; gambele pot pze- 2enta incurbari inainte, laterale si alte incurbari deter- minate de sechele traumatice; picioarcie: plate, sco- bile, varus, valgus, ecvin, calcancum. absuse si adduse si multe combinajii ce se realizeazi ca urmare a unor miecanisme do compensare.P Sisterul mijfoacelor pentru prevenirea si corectarea deficientelor fizice Be tpt ett enti Th actiunea Ge corectare a deficientelor lizice ne ba- ga alec ah oe Cann Sortie Risa aban nn aon ee filieate pares due le prevenion st corocianes ee eare iG Produch simula efactol uniite, Exere ‘alitugine corecta i s acjionece in acelayt t ne Pra sistemulii nervos la nivelul caruia se teatmoney Besoin ae eae anise ita Gerla Necatata'sue hare uesc eet Rema aa ears See tace Fiane orprsla sated ans oaclisneroepceth aka a staticd constd fie dinto. posite anna WS sav hipercorectivs, le dinirun chord fee tric, Pozija este corectd otunci cind repretinta 0 mar- care a etitudinit normale a corpulut sem segmental ed= Ila so adresoa7a, corectiva eind prin ea se renlizenra {i hiporcoreetvd ind yedresaren aephceste nivelal ae tudiat coreete a Sagmentelor respectivers es Ot Poritiile de gimnastic& coreetiva se oblin clin. poal= tile de gimnastica (stind, pe gonunehi, seztid, euleat si alimat) modificindu-se poztie capulul $1 gitulul, tun- Chiulai, membrelor superioare sau a membrelor infe- hioare, avind un aspect simelric som asimetric, in func- fie de mecanismul de coreciare a fiecirei deficienje fi Blew In ate Porifia ¢a acfiune static’ poate fi continual felurt — printi-o actiune dinaimicd, in care carpal seu seq mentele sole se depleseaza in spaliu, siluatio in care Giupele musculare active se seurteaz sau se hingesc in functie de structura migedcit corective, deterninaté la Tindal el de mecanisnat de coroctare al foriret defi= Gene in parte ; MS printr-un efert static (izomettic), eind grupele maseulate ale seqmentelor sau ale eorpulut intred aflte: Intr-o poritie corectiva sau hipercorectiva, Ist mirose slaten de tonic tate (cresotea teasunil moseulae) ra- Tizaid’ prin marirea duratel de mentinere a posite tes pocliva, ingreninte prin actionea aravitalfe sa altor procedée in vederea declansarit efortulii Izometnc. “Actiunee dinamicé se concretizeaz’ In exerci com rective dinanice care eu in structura lor miscarl_ale Seqmontelor doticlente ca structurd corectiva ce pet f sfactuato pesly, ectiv liber sau activ cu rezistents, Pre- Sontdm To. cominnare, pe scurt, principalele caracteris~ ich ale pov itor eorcetive amintite AP Bonitie sind ate 0 aca de sprijin mica, contra! dle grentate a corputul este ridicat fa{6 do suprafaln de Sorin. Este 0 pozitie din eare se executd cel mai bine terete coroetive, co se adreseezd componontel nero- Saihiee, cum sint oaereifile de redresare activ’, exerci Rite de-ochilibru, ce mers corectiy ote. Prin modificarite Muse poriliel membielor superioara si inferioare se ‘Sauce poziticl mee corecté fie centura scapular, fic in dowsastlel mobiliza segmental aro tii cre soi im, ceniral_goneral de Sa exie a apvoapo so nuprale de ele din ea, si in specie! rele cu aoe fimusatcl cerectiva In sie_ollberall do ot ppalme, pozilie cvacrineda, este tavora- ‘mobilitsi coloanei vertebrate necesare cirasarea in atiludine corecta sau: hipercorecta, icioh{ele cint localizato la nivolul vi, xgrcifiile piralie efectuate din aceasta pozilic sint mai of i Geoa €e priveste amplitudinea inspiratici si ex- C. Poaifiasextud ate 0 bund suprafals de sprijin, ba- dul 5} ceatura pelvina sint bine fixate, coloana iom- ad se alla intr-o redresare corectiva say chior invor= di. Ascusts posite faverizcord mobilizaven true “Tui (spate, lorace, abdomen) sia membrelar superioare, Th acelasi timp ea favorizeard efectiorea exereiiilor de | fei dalegmalicl Ete o pone care pormite exe mui runchi $i membre cu cresteren (D. Pouiia ealcat si devivotele acestota sint pozitin de ‘ate Voloote nentrm gimnastica corcettva, Intrucil ete buat ssptaltla de sprijin,coloana vertobrath tate funclia staticé, de acoea mizciile de tr ‘iat ample, In acelasi timp ofera posibilitali mu “Pest prelucrarea thinchlului st colounes ‘yor Pouce mentreioy (aie tioare si a membrolor inferioare putem obline port ‘orivate caro si fio uflizale In corectaroa tnturor do ficienjelor coloanei vertebrale, spatelui, toracelui si ab- domenulai Jn poritia otimat punctul de spriin se afl dea supra centrulut general te qreutate nl corpulut. Actit hoa graviteliel tngreuiara mult men{inerea acestet po Ziti, ar musculatura corpulut sto doterminata "sa ‘fectueze tan elort faometsie de consatidare. In cazul In fare forla musculara este redusa, elementele de conten fie articulata (ligamente, capsula) sint supise tei ten- Suni pa care nix am mai inilniten te cielaite. port ‘ensitinea este ial evident la nivelal sparaiulni liga mientar ai coloanal vertebrale si al artichlaqtiior me superior (pumn, cot si umar), Din aceasta cauza cu distensie museulara si laxitate orticulara tre- Tmenfin sau si execute exercitit din fe. Ca voriante avem porilii de atirnat in Ddrale st atimat combinat in cere la" elortul membrelor superioare 50 adauga tin sprijin pentru mombrelo infe- fr ca forme speciale a2 Pozi slriat vem at hatul in eapastru Glisson sau Sayre, in care efortul de tnenlinere a. porifiel este suportal do corsetul extri (nuschi) si intrinsec (aparat ligementar) o1 coloanet tebralo. Poritia atimnat poate fi efectuats pe un plon vert (hor, bima, tropes, inele, seara ths’), dar_ $1 pe phim Sblie (baned de gimnastied, rodresor universal apezat oblie ot€), Pozifia alirnat este favorabilé aetixnit ce te- dirosare a deviatilor coloanet vertebrale in atitudino 0 recta prin actiune directa la nivelul ligainentar al aces- tela. Exersitit corestive dinamioe In ofectuarea oxercifillor dinamice rupele museu- lare active — pentru a deplasa segmenivle — se scur- toa2d sau se lungose In functio do structura miscirilor corective. Dintre oxercitiile corective dinamice mentionamF 4, Exercifii eorective efeciuate activ liber ew sog- ental In core este localiath Geiciento fnich Tes iva 2. Exerciit corective oxocutato activ liber cu seg- uno wicie car prin wre csiionje simp Gelerminate de deficionta primer ‘S Exerciile corocive'sub forma do rodresare activ si pesivd'e soqmentelor deticiente, peta tepiiic § Fxercilit de relexere psibo-tonicd pontra_grapele tmusulare cace in cadrul mecanisanlui de produccre a deficienfel se afd In state de rigiilate, hipestonte. sou contractra G Faviciii conective efeeluale cx cregtenen nlensi= satiate 7, Bxercii corective cu caracter aplicatv. 8 xorcti corective sub forma de clemente apar\i ind glnnastcl, jocutior seu sporturiior 1, Exertil corective executate activ lider cu segmen- ful in cate se afd dticionta Segmental in care se afld looaltzata deficienta trick poate ts capal si gil, trunchial fepste, toraee, dos eh), membrele supetioare sou inferioare. Fecate dine tie seomentele respective pot avea mai multe deficiente. Sore exempli, coloana verlebrala. poste presents det Glnte sb (in de cons, seolion!, lotto efoto. au clo-scliona, In structure exereipilor cohen: live, efectuate cu se cen pee oor ree HL execate Agu oe exonpla die Hicienla ste 0 cies toll ocala eae funchial poste exeeuta, aga dupt cum so sti, sopte mice Gi lense extra Indiee elena see ae i, moderal$f rapld, tile electiote ou fina sh ester camer Tmomentuiot final at migadrh (SHOE Cu Men ‘exorcifiu activ liber trobuie s& aib’ urmétoaren strac- ura: poaifia inijiala din care Ia timpil 1 se execuld clucerea seqmontului deficient in pozitie concliva sau hipereorectiva, far Ja Limpul doi se revine ia poaifia i siata. 2, Exerciti corective executate activ fiber cu seg- mmentele vechie care preainia unele delictenfe simplont determinate de deficienja primara In cazul exemplulut procedent —_ cifora total — segmientele vecine in care 56 manifesta deficient simp: tom sint umerii care vor fi adusi inainte, ea $i bazini care este orizontalizat sau ridicat, Asadar segmentele Vecine cu care se vor execula exercilii eoroctive vor fi meri pi membrele suporioare, pe de © parte, 3) bazinul si membrelo inferioare, pe de alta parte, Fieeare dintte Segmentele amintite pot oxecuta multe migeath vor he insa Seleclionate numai acele exercijii cotective pontiit do- ficienja respectiva. Mentioném aceastd grup de exercifil corective au numa: pentru faptul eX fa nivelut lor s-ar alla deficiente simplom secundara, ei si pentru faptul ed miscirile aces lor seqmente pot amplifiea miscdrile coractive ale seq mentului deficient 4. Exetelfl de redcesare pasive 4l active « segnene telor detictente Tlodrosaile pasive sin exeeutate de profesorul_ de culura tics medica tate, eussatoru proprio mii {i al ino nparate simple (ching tala bance) Fodogeusn semen geucioat fa atid, cocl sat hiporeorceta Redresinio pasive tosis cele Tent 1 Drogtesi, ira brutaltate Bvtol prinlpal a otesk Tot pase este dese mall molten atelier Seq- imentiiot doftelents{ Implicit ampitaines Fedesbtt pe iam esi eeteatar attire cdresarite active dedclntul Iv exocul is fale faa Scopul oxercifiilur de ivdresare activit este de Mgoigentaa reflex groin tiadime el rorpual 9 ova contibul fc formas uns nou tales core 3 36 Minctel aewale dttcenta.partips. gette st con silent int Gapaclison see a autocontola resi. Se econant en exeritile de Tedkoaate active 3 90 facefehnic exercifiiie do respiratie pele de migeaile corgctive. tle gegen cu reustenja bie au fo- a coreclarsadelicien(elor coloanel fbgemenuiti s1 do a.asigura can- igen mecesard.efecwirll fort Ita, cleci, elt nu existd lectic ce rectiva in care si lipseasea exercitiile de fenfiondmn Insi cine aclu respirator, po- Gata a reir es tet ee lan tlt eleetuaea lor repteth sit duck Mr mde litudinii inspiratie: sau expiraliei. “Exercilt e relaxate,pslbotonice, pentma grupele ausculare ale segmentelor care in mecanismul de pro- “i aellctenel respective ee alld in stare de fight hpertonte sau contractara . smaller ipertonie, sit racial. prin relerare phox tontct realzatt volun Ss tc mare imporlanfa In gimnosticacoreclve ial treble bisa st sitta 3 su sapincesea muscular in mod volunat ‘cial qn de exorii teebuie i fhe Insoft de exer- pee tebnied, exercijiile dle relaxare se ‘moot cu segment si rn vst site imullan. Posie dn care so excels reli’ @ suprafajé de sprijin si sa inléture toate sur- £5 ar pile. genera Incordari maseulare, Aveasil te 30 Tecomants penitu clei cone a tone muscle sow eelor Be planul pric tree pe ee! mote ll olanrwithttudinos te Tegules seionee otective cu caracter aplicaliv ae Mle excielile spicaive: se fotcsese gpelectonares dprinderie motes A folosite cu comtate tunes race liu coreetarea deficienfolor fizier daci structura lor sespecta ceriniele corsetiv-erkicative ale «eficiontet ros- pective. Tle so folosose jn gimnastica corectiva mu mu Mal pontru c@ sint simple, aceosibile si vsor do execn= tal de diferite categorii do deficien|i, ‘ci si pentra Dlectole lor speciale, lata acim cole mai Kivcvente exer iit aplicative folesite in scop corectiy = Exercifiile de mers corectiv deriva din exe: de mers, care primosta o structar’ ce eontribuie roctaroa doficienje) respective, Avind insa. in veder faptal cA uncle doficion|e fizice ale diferitelor segments ‘se manifesté mai evident alunel cind doviciontal merge, Yom rectrgs la eleetul corveliy al morsulgi, Im acost cx Yom core deficientulal ca atunci cind more sisi pind segmentele doficiente in atitudine corecia sau chiar hipercorecta, — Exercifile de alergare corectivé se folosese, de rogull, pentru inealziree organisuului mai sles cind no- (ura deficientel fizice respective nu o eontraindica. (Mi jorilatoa doviatiilnr enlannel vertebrae.) In schimb in Geficlenfele qonunchilor ea sin spatele plon, exereitiite eo alorgare sint foarte eficiente. Exereifile de tirlre corectiva, Avindi-se inv! dere eleciele lor specitice — mi nel verlebrale, lonitieaten sporita ¢ muschilor sanurilor Verlebrale, ai spatelui gi ai gitulut, dezvoltarea cu. pre: e&dere a mischilor extensori ai spatolui, redresarea nerilor sia Lovacelui — exereifille de (init aul clevenit indlispensabile pentru leefia de gimnastica corectiva care Lirmiireste coreclazea, Indeosehi, a deficientelor coloa- ei verlebrale, Tol din aceasti cauzd exorcifille de ti ite sau dezvollet ajungind 8 formeze © metoda pon tru cordetares scoliozelor aga cum este meloda Klapp. Podiopolskaia profera o Urire ce se execute din poritia ulead pa spite pee platforms aserats pe med multe roti Si care este veplosata prin forla miscarii de extenste a si gital le do Uirlre se exocutd din positille pe ge gentmehi eu sprijin pe pate, sozind, cuteat Inalnte, inapo! si peo laturd sub forms do deplasare finainte, ina, lateral in cere. ‘tintr = Fxcrcifit de echitibra cu caracter coreetiv ile de ochilva au ofocte coroctive deosebito datontt, pins ‘vclan: ; ronitzeash Exercitile’de echaibra Toloive fn gimnastica eorvctivi poll tatice seu dinamice. Necomanddm ca prin si fia Tor i oliite cit met mute Termetiuni neuro: lane ce concust to tealaare Ge oehlibru. Ca Sin envul collate exereit apltcatve cu caraeter co fecliy 31 structura exereiaut de echiibru tvebule si fle pottiviié cu meconisml do coreclare il deficientet Tespective, In lecile ce yimnastied corectivi tre foldale cit mol multe exerci de echilibra pentea tle Imbunstilesc coordonaren yore decd simul muscular complex, fourle nccesar corer. iit deticienteir hice <= Exerllile de sispenste urmaiose, tn prinetpal Tedliesaten segmentelor deficionte 31 In spacial’ a. coloa His vertebral, combat rigiitaten musculord st redoa. ou aticulra. Pan pesosta cous le contttbule fo mic ‘hom rut fle constau ci spends ale coxpulut pe um plan erica say ote, Suspendarte spot face Th lines ombinal, De multe or tecurgem’ tn exerci Pensib speciale cum sint suspensile th cle son sau Sayro, Exercilitlo de poaihiel de atimere — suspens elisates ane sis at ar OH LA 9 ma tin vi rti @e yee Hera a p care le elecle negative esupra al i teil ae Getta cil an aye nl oa Yee ay aan nl de exorcise: contra hisip pe crestet im vadorea redresirii coloanel vorlebrate si a intinderii sale in axul vertical al trunehiuig Ia Eorectarea spatelui plan se pot transports diferite ‘objecle pe umen $1 96 spote, 4. Exereltl coveet tall eiortutat xeteilile corective, eu structura stabil pentru Fiecare deficien|a In patto, pot fi exocutéte. si Torts ‘ictiva libord sa activa eu teaistent’, Exetel oxeen {ale cu reristen{a perilerica sporese ofnctole. morlanges nelice $1 fiziologiee, fapt ce contrituie Ia acurtoren pe Hoodel de coreclard «9 daticiente, Revstenln perifried pe care trebule §-0 invinga grupele muscalate ac {ingronate in struetura exereiilor“coteetive, este faclor de crestere a intensitafii efoxtuut, prin faplul ed ‘(radu dle solicilare al musculaturit respective ste spo- it, ior melabolismul muscular mull intensitical. Exereitiile eorective exocutate eu. crastetea intense {Wi ofortulus eontibuie In toniticarea 9h hipertrotia latunii exercitate, Jar articulatille devin rash st ve execulate cu crestorea intenst- n glimnosticn corectiva so folosese urmatontele pro- codon ponti erestered iatonsitiit efotuto Spivctote portative cum sin: bstonwt, mingsa medicinal, han, macitea, exiensoral, cord Hastic 91 altel, Subliniem faplul ea wrbuls st existe few structura mised eoreelive, care i= ith gt oinotul lost penta ie oretv af rut ie i atanel se pet ingrowa eu hantele, mings |. Dacd sint ‘ducer “se pot ingrenia en basto- Il, extensor cordon eit ae daca sit iF ie Se hngrenaea eu aor eincns a ejiinea gravitated axe un alt precede Hoa 1s una ning ecasteron ions fora, ey {iauntein stant weunon ait 3 atria 1 ‘cla ama tre na alejom acele pan In corn “Srna se asonn oti se rinitaol: Gu. ajatoral gravtalel se pot Ioqredie mibe “Sn eaponut ot gui, tachi pt mambroter tate fiance onecutaly ain ponte euleat hint, inayat 9 a concordan meaza safe"sau mombrole inferioare natale,Inopol sa lateral gett membrelor man pe genuehi cole ale este um eit procedou de erey. pe carecl™ deput_gnipele Pexecttanli misedrilor corective. nan avente} suplimentar fat@ de cele: mumie cela al posibilititit de a localiza ‘pe grape sf laniuri muscular His ech np xe iile c ease iofeta posibilitaten do a exorcila selectiv fale sogmentatit deliclent, Asifel cu i entei manuale putem determina muschit alld in stare de atonie, atcofie, alungire sau disten- ‘ie exereitati concentric si In segment propriu de ‘pentru a Il se.mari tonicitates, volumul si ipatea fi scurlali, Tot cu ajutorul ‘ealizim elastcitaiea, alungicoa ‘seul, gla tpotontel, Ta acuesta ice t= amustulare respective trubuie sa fie acyionole- Hie 9 i af naaentai propris ci contac, Cate se electueara oxercilile corective in: fala Taste anc ou 2 ili term corecta a compului si in acclasi timp posiblilates de a mobilise dinamic. soqmentt Astle pentru. mobilizarea cu revistonth 9 uperioate aleyom pozitia sezind pe nn tae alere, pentru cele interiouce. posite a calcat (euléat pe spate, po abxiomen. sat pe Pentru mobilizares trunehiulut recurgem to e Pouilillor gezind (cdlare) san culcat aif) Hetento corective din glamasticd, jocuri st spo late a delicien|vlor fizice si la fe dollcientilon,Aporatte cabialea de a efcina ett ae rective eu malta eficien{d terapeutic’. Ne referim tne aosebi la scara fix’, banca de gimnaslici, bara, inctele, Sava, gle (adr) ext pent cvasea nor exerci cotective variate, unole dintie ole executale ca ereste- tea tntensitalit efortuini, Unielo Jocurl do migcaro, ca xi multe » coder lin jocurile sportive pot con uunor deliciente fizice, in special in cas caracterizate prin) lips’ de coordonare, nate ele. Dinlre sporturl inotul are cea mat mare valoare co rectiva, Swuctita migcarilor sale 5 medin) In care se execiita asiqiird o bund dezvoltare lirics color ce-1 prac Niel, In funchie de telul deficientel putom sslecta proce dee de thot pentru corectarea geesiora, Canotajal si Vislilul, In general, pot contribui ta coreciarea indeosebi 4 unor deliciente ale teracelui, Ciclisim|, deci pedalatul fhe hiciclet’, poate contribu; 1a corectares nor devialit file bazinulul si coloanei Jombare sub forms de Lorex’. Practicatea wuilateral’ a unor sporturi, {ar preocu: Aci speciale pentiu influcntarcamultilaterala 1 con. Comitenta @ lutaror segmentelor corpulii, poate duce Ia instalacen amor doficiente fizice. Se impune deck ca o surcind preocuparea pentr 0 infiuentare multilateral © pari Somatice & corpului In cadrul_procosului de fulrenament alunel cind acesta se adieseaa mai ales, Capiilor si juniorilor. mente 41 pre a corectarea dolicien{eler eoEducarea atitudini corecte a corpulul Dupa cum se stie atiludinea corecté a corpului ome- nese esie 9 funclie @ acestula care. se realizearé. prin fiunea sinergica si coordonata a clementelor aparat Tui locomotor sale sistemslui norvos, cu ajutorul Torae meniin sabiitaten, cchioalTapoarto onstanie pe de o parte intce corpu) intreg si segmon- le sale, tar pe do alta parte tntre corp si mediul incon jurdtor, Dec, atitudinea este projectia In spatiu a corpu: Jui in poziila si actole motrice “cel mai freevent folinite ilo orn in traburilo ealo eotidiene, dat mal ales podillie stind, sezind, culcat, precam’ si in timput iets Alitudines corpului este rezultatul interactiunii: mai mullor faclorl, dintre care. mentionam:. predispoxiitie ‘reditore ce se manifesta prin intermedivl tipulut con stililional, tipu! de activitate nervonsé superioara, ga slul de ‘onicitate al mascvlatani, caractorul deprindert Jos profestonaie si nabituale, preocupariie, twviduete Pentru formarca gi menlinerea sa Majoritaten corcetatoriior wimit oxistenta unci ati- Min cosecte si a patru alitutini doficiente {olitudines Predominant clfotica, lordotiea, plan-rigida si aslmetrica) Molo 711). De multe ont se vorbesie deo ene Bien selaxala si de 0 alitudine prea tncordala. et idestim ci folaxaten ran maw ort orriiea o ludinil cifotice, lar tneordaren vxaueraia a tuneciate gl Ansoleste atitudinen plen-rigida si Intro carecare’ a Surh pe cea lordotica, Procesul de miucare a a Anceapa dupa vitsia de cine ud corpitlui poate si vltsta la care se lerPaar Tbraals cin: eale spre organele.sloc- oad oa Haine de. aceasta Mainte de aceasto vista tm ani 1M acest seas. Toile. de ‘mai ales pentni a edica co- fe de agerate covet a picoarelor tn a oe eu poaiia toate Gestied Galies yoailla Caroesk < Seino. i alumel cind aceslia se alla in pouilia Seer ceverianta claawrfe” penta « ide cotectitudine a atitudinit corpuui. 8 eore a orpual este delits dens “elements _ Paint slement it constitnie alinioren segmonto- BOF peo 444 inclines cu 5 grade Inaiule Loja de vont. cala geo i. Aceasta linie inclinata lrebuie sa inter- 20 po ind urmatoarele puncte psoas Mualeola externa ; = platout iat; tnareletrohanters = acromion!s nage fare reperele sus amintite cad inaintea Unie respective atitidinoa globais ‘n,mat ‘ilu, umerti, ‘Elsa eval 0 dines corp. ona, {tl teilee element defin iu al at ct pees erect tse sun coro gaat cin omen an ees Ish git an oatitadine corpcta cine tine im se cOMtUl aay exten net a u supratata de sprt- i cea din ediand de exterior al ochiulul este paralelii Jina plclosselor, Jar jumatatea din. stinga ‘reapta se Tncadteaza Simeliic fala de axa siete a corpului. [ Umer au 6 atitudine corectii cid _acromionu! ‘este intoreeprat de linia inelinats inainte ci $ grace fala do verticala ce uneste celelatte elemente asoae. Clavi ‘ulele Uebine 98 Ne orizonlele 31 pacalele ru supratala de sprijin in sens lateral = ‘Tranchinl are o atiludine corecta cind este ver- tical si simeliie fala de exa mediani, ia: voloana ver brala’are curburile in stare fiziologica normals. — Bazinul are 0 atitudine corecta cind este inclinat thaitile cu W de grade {aja de orizontala si se sprifins an mo Simelsie pe canbe gwnty eter are, —Membrele superioate (rebule sa fie aproplate de runchi si usor indoile din articulajiile coatelor, —Membjole inferioare tretuie si lie verlicale, cw genunehit intinsi, $i apropiate in patra puncte {maleola interna, treimea ‘medie a gambelor, cennnchii, treimea medie 4 coapselor. = Plelvarelo au posite simesrioa cle asezare pe so far axa anatomica sa fic aceaasi ca axe funelionala Contururile boltei longitudinale interne si a celei antes rloore transverse sin! evident Dupa virsta de & ani putem s@ soliciém participarea conslienla. a copiilor ta acest proces mai ales dupa cu prinderea ior In coals Pontr a se realiza educarea alitucinii corpului_ in procesul eiueaticl fice seolare, prolesorit trebure sist meentroze elorturite spre vealizaree a cous obieclive fandamentale, g-anime 1, Tducarea permanent a reflexulai complex nouro- muscular 9) peulte de otitidine cozecti n corpalu, prin Gare elevit sh aiba pesiilitatea de a se controle, recive: Sindusso daca esto mococar in atitudine earecta. And constiontizati aceasta deprindere elevit se pol autoco) lola, verficind daca au sau nu atitudine coreeta corpultul si Tofad masutl in consecinta 2 Hexvollarea spacilied & grupolor mine itare ew ace tiune static si dinamicd fh pastearea aiitwiint eorecte aStatied — prin gradul lor de tonicitate — pent men finerea atitudinit corpulal. Copilul Is va redresa coxpul In -atitdinie earecta atunch cind | se acrago aten ind singur constata acest lucru, dar nu 0 va putea men fine mult timp daca qrupele muscularo na sint tonif fe In sufletenta masura sl in mol specitic’ atitudinti Corpului, ca suport morfologic at acesteia, tn cazul in Care nis se realiveaza acest obiectiv atitudines corpalut ‘hu este stabilé, Musehit sint aceia care asigura forta ee ee cee es pS sae In actiunile statice si dinamice ; uF k capa EUW migcsilee corpulu st formar il de percepere Lemporara a "succesiunt mis carilor sale; oa ee ta fares shit thoune one lacarea capacittit de relaxare vol Culatusti Compal, enttu stingeres anos renee ees Hie corlicale seu ‘spinal, "inlaiinlucse “in eeest el unele misc&ri si gesturi suplimentare care imps : Corpului © nuanté de incordare, de asimetrio ote. pee Al dole ebectiv se sealioaed pri 5 atificerea tn conc de su cota gf CATON In condi de seurare a maseuatunt = toniieatea in condi 0 oracatli€2tea tn conditt do ating = toniticgrea simetsica 9 muscu onions sim atari — tonificarea musculaturii abdominet fn mod simetric, cu ecddare cornet pean bazinului th atitudine corecta ; gee later — toniticaroa simotricd a mniseulahit wtinafeon, coaptear gt gamle tooilicaree ih condi de setitare « museuta bolfii plantare “ fe se tee mobil anculaiior seapitoshumes fale. 91 coxe-femuralo pentn a mat tdepenwlenia. I ‘iui nn lor peroat ta de ume t 0 meme beeloe inferioare fala de Uazin,”prsintimpinindse. ht est mod tendinja gresita de a. ‘soltaariza aise uri seapulare $i coloanel vertebrate eu tie ielor axeculate Inalite si colo ale centurl pelviene $1 basins ew igs embrelo inlenoare execs ral ales fapot ajelor si Aprvaltarea museulaturit tooaciee, 44 tn mid Has sebit a muschialui diafragm, penteu e anti amplicudines miscarilor de inspiratie $i expiratic ale toracelu Locul cel mai indicat si propice pentr: educarea ali tudinit corecte a corpului este leetia de eihucaliv fisicd prin integrarea exerciliilor destinale acestii scop in mod organic in conjinutal lechillor curenle de eucalie fakes. Hecomanidam ca sarcina éductiri attain eoreete a corpus 84 fie tnelusa meepind din clasa I, iar preocu panle in aeest sens sa fie continvate pe tosld durata Seolarizieit copiilor nd local exorelfiltor respective in tec calie fiziea face: urmatoarole recomandari = — In veriaa lectiot privind preg’ pouty efo7t se pot introduce exerciit des Scop care st aledtwiascd ,momentul edict olitudinit Corpului", Exereitile folosite tn acest moment trebuie sa se acteseze nivelulit neuromuscular si psibic al atita- init corpus ee Th vociga lectiei privind optimizarea dezvoltiti ti- ice se. pot introduce exerelit din motoda generald| de formate a alitudintt corpulul care si se adieseze oh stratuhui museulovarticular al stitudinii coral Th finalul Jec{tot se pot, de asemenca, include unl dou exocciit care st reaminteasca elevitor despre atic tudinoa coracta a corpului, Jormindu-te o ult imagine spre aceasta deprindete’ cu care ai pleco de In Teelatitudinil pit de un plan vertical ew bra ‘blicass contrac ms> Tard deplesareavieunul se ily cu velexares volumterd a qr Fagusculare, pisteind pozifia inifiald a ‘sau cu spatele tipit de un plan ver- slinga com: ducerea bralelor de jos si revenire, avind in permanent et cut plamal vertical ; ca o loturd spre px jerbeal superior cle partoa respective, tins ex raul espectiv in cee prin tnapo, = ‘cu pereiele. = doi, spate in spate sau cu spatelo Lipit plan vertical: dcerea bralelor de jos In sus prin rin lateral, simullan cu ducerea unui go. folt a Piept cu inspiratie, revenite cu oxpi- /f Stind ox tata avind corpul lipit de un plan verti al: ducetea brajelor in cere fn plan frontal prin alar’ i Insplzatie, tevenire eu expicalie, uegy Std ci fala sau cu spatele tipit de un plan ver- ly Avine! bratele lateral, inlinse oblic.sus sa inlinse sus: inspiratie Tiber, obigmults, unmnatis de o inspire! profunda, dupa care se executi 0 expiratie.prolangila, in acelesi timp cui rolaxarea yoluntard) a musculaiucit fra a se modifica poaijia truneniull. In cazul in cave tolaxarea este elicionia bratale trebuile sa cada, sub in- fluonta cravitatiel, po linga corm. “. Stind eu ypatele lipit de uh plan vertical ew bro- Jele oblle-my; indoiroa laterala a! trunchiulns, alterna liv spre stinga $1 spre dreapla, pastrindn-se ‘contactul spatelui ou planul vertica 7. Stind cu spatele lipil de un plon vertical sau « doi, spato tn spate, cx bralele- oblic-sus: indoirea pro~ func a yenuachilor (genuflexiune), pastrind spatele t= pitde planul verucat toto 1.) 8. Slind ew spatele pit de un plan vertical ew bra- {ele pe Iinygi corp sau oblic-sus pas inainte cw in pi Clot, apropierea picioruluk din spate — marceroa aces tei porifii — ravenire in pozifiv inifiald, asezind in acelagi timp toate punctele parfit posterioare « ear sulk pe planul vertical. 4, Stine cile dof, umar lings uma, cu brajele pe ling corp: pas lateral cu un picior, urmal de a ea celti- Jat picios, 2 poaifia noua, revenire in acooasi modalitate, umerii trebuie si fie apropiali fara lez echilibrasea cor Se -exveutt cu tot colectivul deTAH Be tinga corp: pas Inapei cu un picioc, urmat de BPrOPlorsn coluilalt, marciniu-se accistd noud positie, BP Fovine in acooasi modalitata, Farad ca ce! dol patter hibreze, A1. Sestini cw gambelo inerueisate cu qonunchit dust Hoult in aiara ; intindorea trunchiutui po axul vertical, Hmapingind ca miinjle in sol, inspirinchiese profiad, ‘vos entre, 12 Sezind cu genunchit intinsi cu miinite pe solduri indoirea gen iopt cu picioarele in sprijin po Soh, Simultan cu ducoroa bratelor prin Inainte. sis, ee inspiratie, revenize cu expiratie. 43. Sezind cito doi, spate tn spate, cu picioarole cd PRHAto, bratsie tntinse sus, de miini apucat:. Indeinea Helsraid a trunehiaiut, alterna spre stinga $i apre reaps, atplitidine din co in ee miai mare, ct tay Talie $4 expiratic. #4, Culeat po spate aust = ¢ u suprafata do sii 5 Cueot spate cu gomunchit Indo sade cow. indole, Sniabratle be verticals isonet COs: fi rmsld deo expiratin protangtt Seat Pe HALAS a Total tusculstn (gomugeni at nS Pevale sh cad tn afara tn cnzil i care eae 16. Culcat inainte cu bratele tatoral, Anninte, Coatein Indoite 1a 90 twavo eae Jui din seamentul toracal al elon co Mnetes pesitiel finale, revenite cu expitatne 47, Cuteat inainte ew abdomenul pe o banc & gis Rag Plasto te, sprite ta door (anes git BURA din segment toraca, renin than 8 Waelor tn core prin Inalnte ong i natan c tiitebratote a tronehii piratic, men- 48, Clot tnainie ex raliite prinse ha a ick nga aliaativ a plaarsP tie ally venti « pane coloans version a Imlgeare onduatario do yamnre aa 19, Culeat pe spate, ew gonunehit indoiti st aush tk ‘wngul ano aed de gimnettien Utne te tuagut tact prin trachea aiornativ a balay Ueto ta Cte dol. una dintre partenert eitat pe spate cx mmuseulatura corpulvk Incordns partenerul Wane ee Su umeri Sau pe sub cap sel tiled vertical ea ‘rmnt da Toma) apol eg ackimbh Fors Calcot pe spate contractie.tnragit muscu atunt itcare in Sprifin po erestat i edlee Ural ete oa el voluntard; Contratia musculnea Inferioare, “rma de telesares eons muscotatur tranchiufui, ural de neie fin muscalnturit membrelor mipeniare Seog patio, arti de celararen (ote SE Aili ‘caspatete a aceta fsa dager oltor= sativa» gonunehtor ta plepts ex enanehi tat Biepl: deplasarea iniroqatal corp spre singe. si she Aeapte prin wutaroa seeeiva a mle sre ie respectiva. Copil cate prerints © use ma or f asa exoutte aceste exert 38. Pe gemunchi eu soriin palin tr cu Sdioona un erzoatale toto 24, Mets corecliv cu pis Tai jlo san mare avind tronchiul pe verticals, inv bafelo dust fe tos 8° Atte ecoray bro yea yp Snr Th afl Ingle tanta, neal invita pasion dare bral In rin Ina Tapeh mute ee sere umal gone Hu cpt eg inspira, rewenite eu exp "fo Mera cu obit po cretey sasina i aes ral eg anbote min = ea cue corectiv cu un baston final inapoiw wneri ver gg Mtrs ca umehiut tnt tet stingy sow ae sera tm BA tors cu museuitura comput nnd nur, mete eh ea corp Fe Tiwatt, umd mets cu mosewarute fr stares to Oo. Mers cadenfat co gomanehit del wnat ae mors ct gnuncti hi poate nama ss1, Mors cadentat cu virfurile picioarelor duse fn afar’, urmat de mers cu ducerea picioarelor cx virlurile: Iniuntrn, wrmat de mers cu asezarea picioarclor in po- Zilie corecti, virfurile usor orientate in afar’. Th functie de virsta copiilor si de gradul experientet Jor motrice, specific’ educatie’ fizice. pratesars po! lege 46 exorcitii corective din cele menjionata, “in ‘asa fel ea si existe un echilibru inte exercifiile care S€ adreseaud nivelului neuro-psihic si cole ve se acre. Seazd inleosebi nivelului musculo-arlicnlar, din cactul metodei generale do formare si educare ‘a atitudinii corpului, introductndu-te tn leelia cutenta de edacatic fizic’,| Indicaii tehnico-metodice si exercitil corective pentru principalele deficlente fizice segmentare Exercitii coroctive pentru forticolisl spre dreapta (Cap si git strimbe prin risucire spre stinga ‘si inclinare spre dreapta) (foto 17) a Seopul exerifiler corective In cazul deviatiei copula prin inclinare pte creapta si risucire Spre stinga, exercifile cotective urmérese:to- hifcares grupelor mas- Culare din partea dreap- iéa gitwal in conaitt do tungire (excertric) % tonificaren grupelor Iusculare din partea sting in condifii de Be ecemenca, se urna, fayie corectarea pos ‘Aflei “componentelor ‘morfologiee ale cen tu. i scapulere (amen si moplati, preeum si stingwroa oflexutul in nen corel de atid a . lui gta si tone furl seapulate 51 formarco unui now rotleg de air corect s) stabil ati in ponte si aclivuiie eae ne a In cele dinamice ale corpului, s Indicafii tetnice-metatice Pentru corectarea torticolisa i dispunem de fourto multe mijloace pe care Je sist ay oe atizam dupe eam ure tive sau hipercoreetive ale capuli tt mr segmente ale corpulut, sub forma te pant nee Cate'se executa exercile corscive a taba a >) Exereitii dinnmice, care constew din mise foctive, sub forma rodiesanl caput gitalul etn die metitelor centarii scapulare. In aliases carey ae hupercoreeta, dups cum urraeare ~ exercitii pentru cap 31 ait sub forma. miscariior de Hisucite spre dreapta, indoire laterals spre. stings xtonsie cu capul si gitvt in alitudine coreeth si sagt area capului de la slinge inapol spre dreapta 91 ine — exotcitii penten brate, meri si omoplatt oxoou tale asimetric: brapil drept electuoaza mised su nt Yolul umerilor, iar brajul sting deasupra nivelulit ume: lor ; —exercitit pentru trunchi’ uly forma tndoislor Jaterale spre stinga, risuciri spre ‘dreapta,extensl Tolar Inapoi — exercitii specifi de respiratio, legate de oxneci- lie eorectives — exercifii cu obiecte portative si la aparate fixe Pontru micirea reristenjel periferice 9 mischilor — oxercitii aplicative cu structura corectiva, sete lionate din exerctilie pentra perfectonarea deprinde lor motiice de baad (mers, trite, ehiliba si suspensi — exercitt de tedresnre pmsiv8 si activ. Fxercitit corective din porttia stind 1 derivatele acesteta — mers pe toatl talpa sau pe virfurl, eu capil Gi cgitul résueite spre dreapta + — mers pe toatd talpa sau pe visturi, en caput i attul indoite lateral spre stingarant, sustinuta Parlea ingusta a baneit de inal pe cap, susfinutd din Fearn ees ee sare pass aida ¢u rasucitea capului si giluiul spre ‘oreuie + Ft cap 1 ltl in pore corec. brafolul sting sus si a coli rept jos-inapoi -avind in fiecare mina clic 0 halter porta — thers ex trunchiul fnctinat inainte ca anfinile te (8, cu rdsuciron capulut si gitulul spre dreapte cx are —ceplasate éu pas st, cu capul si gu! in atitu- © chee simultana a praia q Sus Si cep legate spre dreapla cu past adingni, cu capul st tnt sg ae lsigare In cere spre dtoaptn cu posi incrucist il Pests dreplul, cu capul si gitul sisueiie sae Hos 10 iiinge pe cop, sustinuta din lateral cu mina 8 €u.Fidicatea genunchiulni sling tndolt ia -akcnice la fiecare pas (isd cepartat eu cite o haltera de 11,5 ky in te inini Wsueitea eapulul si qitului spre drespls, co I brajuhii sting sus si a colui drept jos, cu ar. Memtilet cu spotele la scara tix’, relele cate de slped Indoite spre sting sf rise. 8 Gapului §t gitulil aliernatiy {8 fate oglicall, ducesea brofului Oblic Jos si thapoi cx ereulie, situ tn atitudine corecta, Fxercitii coreetive €in pozitia pe gemunehi si deri. votele acestela Pe gonunchi : = cu mile 1a eeata, capnl si gilul in alitudine co- fecti.s ducerea tranehiuits, capulni si itului inapoi cu — ‘cu tin baston Ta spate, asezat dinnonal, apucat cu ‘ulti sting de sus si cu dreapta de jos rasiicirea capt Tul sf oitulol spre dreapta cu arcuite, altornativ cu In oire 1a slinga, tol cu arcuire ; — eu 0 minge medicinals sau un sticulo} cy nisip pe ap, sustinnl din lateral eu mina stings dophisare ina Ante, pistzind eapael s: git fn alitudine corceta Pe genurichi, pe caietie sezind — Cu miintle pe creslel, capul si gitul in utitudine coreetd: rolarea trunchiulii in cere mijloci de la reapta la stinga: “— on cite o halter de 1—1,5 kg in flecare mina: du- Cetea simultoné a bratului sting sis si a celui itrept jos si inapoi cu arcuite, pistrind capul in alitudine corecia — uo minge medicinali |inuta Inainte jos rotarea bratelor in fala, de:la stinga la dreapla, pastrid capul si gilul indoite spre draapte 9 minge medicinalé finutit doasupra eapalns, In doirea $i intinderea bralelor, pastrind caput Ia atitudine corecti Pe qenunehi eu sprijin — pe palin: extensia s1 indoirea spre stinga aller hatiy cu rasncirea spre dreapta a capilui si gilulti cu Feristen|@ manual. Profesorul opune rezistenta Inaintea miscdri (fig. 1); he palme: Indoirea bralelor cu risucizea capului yi 4 qltului spre dreapta pina aproape ile sol ; = be Palme, capul si gilul rasucite spre creapta in hipercorectic vieplesmre 1 core spre dreapta,. amutind mlinile din aproape in aproape (tig. 2) cu caput si qitul indoite Ia stinga : de. cere spre stinga cu ajutorul miinilor si al ge- unchilor — pe antebrate, eapul gi gitul risurile spre streapta : Geplasare Inainte ew bratul si piciorul opus oplasareIn cere spre dreapta cx mutarea antebralelor din aproape In aproape pe antebrate: ducerea bratelot lateral, simulton fy tasucirea capuin’ gl gitulal spre dreapta cu inspirajte, revenire cu expiral = pe prime, brafsle intinse, trunehiu sub orizontala, ‘| Aoplasre inant, laterel spre dreapia sau in cere spre Heabla, alfemativ cu capul si gil risuclo. spre | dreapta, " z i = apvicat ca bratoletntinse de sinct Ia scara fix 4 Hivelol Gmorlor,areaizea tranchinint inainte, simul! | fon vEseciea capalul sf QUUth spre dteaple (Age 3) Exetel corectve dia posit. se er tan Pouitia sezind 51 derlvatele Setind pe wm scoun cw spatar SC bal sting sprint pe spatar > tna : ‘stinga, rasucirea spre di venient ae spte dieapte $1 extensia capultt 9 ge Hult ea fesiateti manual (rotesoral opts woke ete alos toauitta miguationy sbi de spatar cu mtinite ac ce SORtGIe inayat. cu recstenta marnana; intndece s rea Dratelor deasupra capulus cu rexistonia searauiy ere Hie ance weuld igpola coetelor / 19 /daual Imigcare prin apucore reeiprocd se opune misearor de ‘Intindere st indore) (fig 4) ; e if ‘send etare-cu min 4 ita in atitudine: core pe-crestel, mentinind cepul indoite spre stinga, aller- gtlului spre dieaple ew ar u expe haliv eu sasueirea eapalai cuire in inspitatie ; tevenise in porilie iniliels ratie — sezind calare ca mina dreapla apucat de jos de scaun, ridicarea brajului sting prin Inainte sus, simultan ca rasucirea capulii si gitwlat spre dreapta si inspiratic revenite en expiratie (fig. 9); — serzind ealare cu un cordon elastic asezat diago- nal, apuicat cu mina stinga de sus si droapta de jos: i Underea cordonnlut prin ducerea brajulut ating oblic Ia ieral sus, iar a coll drent ebliclatero} jos si reventtes caju! 51 gitul se menjin In alitadine corectA ; — sezind eflare cu un baston le spate epucat diagonal cu mina stinga sus sidreapta jos: Indoiroa trunchilut, capulut si gituiut spro stinga, alfernatiy ew rasucirea lor spre droapta si erculre: — sezind edlore in fata ogiinali ducerca brajelor Inapol, lateral, ‘oblie sus eu arcuire, controling ati- Tudinea capulus si gitulih, miesASM eh terivaicte Ht tateral, ex- aie gaia cere spre dreapta cu capul si gitul in po- erected, o ming iin alul st picioral sth) cap oe tiv’, impingind cu capul o a tig. 8); 8 bancl de gimnastict, cu cap Supralelei de sprijin: exiensia menfinula a ai si giltlui, rasucirea capului gi yitului spre ‘meiijinind pozifia finala ; ‘nainto et eprijin pe palue, bratele intinse gitul mentinute in extensie, incoirea bratelor tasucitea ampli a cepulii si gitului spro ‘G1 sprijia pe palme, bratele intinse, fea palmer Jeteral stmultan ‘en esac ‘eapalal si git spre dreapta [fig, 7) Gillcal thelnte exw Masten la spate, apucat dia: eu sina sting ue Jos, extensia ampia nchivlui, simultan ev extensia capulul 1's gluse M inspitalie; revenire cu expiralicy leat JG cau si gitul to atara suprate| oi Pali (Be 9 banca seu o Vanchetiy, ans meaeele ‘ spre stinga si risucirea capulul 4 gitului spre dreapt alternativ, cu rezistena manual (lig. 8) soa Ciiytiinile pe ‘erestet sat eu Lratel> intinse sus, {inline © minge medicinala, extensia ampls a trunchiilui, capil si gitutai eu arcuire, Culeal pe 9 leturd : — pe lilura reaps: Indoirea capulai 54 gitatut spre sting. — pe alia dreapta: risa capa 91 gilului spre dreapta, men- — po lalura sting’, risuciren eapuini $1 gitului epre dreopta. rie Culcat pe spate = tidieatea trunchiulul my sprijin pe palme ca bra {ele semindoite din cot si extensia ampli a capului si gitului — ridicures trunchiutut tn sprijin pe crestet, ew sau {018 ajutosal brajolor (eapul 41 gitul in extensie| — cu bralul sting tating sus + Iitive iy ven spre stinga cu capul in pozilie hipercorectivé (Insloil la. stinge) (Gig, 9) ‘i isuciree eapulu $i ea brajelor lateral si ins) Exercitii corective din pozifta attenat s1 derivatele acesteia ‘Alisnut tu sei, burd, Inele, tapes, paraieto, puna : gal apucal (mine stings mai sus), cw fata spre aral: extensie ampli a capulul gi gftilul; Indoite spre stinga; rdsucire spre droapla {se executé alternativ eu menfinerea porifie’ finale Ja fiocare migcar) ; inegal apucat (ming stings mal ss), balansarea corpulu spre stinga gi spre dreapta, eu cain! i gital Ine doje spre stinga : Tut spre dreapta, ex duce ‘lie revenire cu expirali.— allrnal cu lature stingd spre scara fix8, cu brajal ‘sting apucat mai sas: rasucirea capnlui spre dreapte oti taje ta seara fixe inegal apucat (cu mina stingd mei sus); ureare st cobortre In bra{e, pasirind eapul st l = Uirire Inainte cu brat gi picior opus. Culeat pe spate : — cu bialele fntinse sus: ducerea picioarelor {ndoite ‘sen fnlinso Ia plopl, allornaliy eau simultany ridicares picioarelor la $0 grade simultan sau allornativ ; rolaroa pleloarelor simutian sau allernativ; foslecarea picioa- Folor de sus in Jos si latocal, monjinal» ja 4-90 grade do sol; =a 0 5a satt o minge medicinal de mirime mick sub regiunes dorsal’, genunehii iadoiti cu t8lpile pe sol: ucerea bratelor peste cap cx jaspiralic, menfinind po= 4ilia finald, revanire eu expteatie — din aceeasi pozitie ca la exercifiul procodent, ex tongia eapulus §1 a gitulus eu cularea mingit pe sol Ina ale $i Inapoi, eu sau fard ajutorul bratelot : — pao hanca de ghnnastica cir genunchill Indostt si bralele intinse sus, apucat de margines banell = ise prin Theale si impulsul picioarclor {tice 16)Bo marge ne de gimnastca cu cpa! tu nara Supratees de spin, byatte Hatin nus, extonsia wlo Bel verlsbraa'prin‘oconteres ropite tunehiutl ts ‘ara supratete de sprijin (ig 17) ean baston 1a spate, sstinut cu brajsle ind He wivelil costelor® sicicarce' WrneMutit 1a Vertes aed Pisirind spatete drept $1 inspiral, revenire cu expiratie (fig. 18); ala linuta pe sol deastipra 1 intinse ridicatea trunchiu — co mings medici lui, cu bratole indoite s: la verticala pastrind spatele drapt ; = cu minges medicinald tiwita intee qlerne + ridica Fea picioarelor intinse ta 90 grade si rovenive — cui ficioarele intinse si ridicule la 99 qrade, eu o minge mici mecicinalé finnt& intre glezne : indoivea 51 Thtinderes geninehilor, tinind conpsele ta vertical, Exercitii corective ‘din poriiia.atirnat 41 derivatele acestela Aticnat = cit spatete ta scara tixa, ridicarea genunchilor in oii la piept $1 ducerea pieioarclor Ia N) Grade alto: ie em seente att Simultan. Se montine poaitia tinold 1 lanl ncesle miycarl, Exerciiul so Hoste tngreule, pontad ae Ja nivelul regiunii dorsate ; z ee ca 1 spatol a tix, cu 0 54 Ja nivel regiunit dotsale indotton genunchillr a plept ae re ‘aliek dupa e4r8 58 Lecw In atenat ea gem Do Si Sante ta star tna, eu gemmnt AoI de Plavarea: corpulut In atintal pen en minor spre stingy sau apne th aprodpe : ce : vatanacin tl aca tet san otaat tn bara tna St gital in extensia ; ee oy bard dou bind oxtonsia trunehulal (pl rami Inverts), libr sch apa ene Tul impinge usor in regiunea dorsal w exacutuntata), = la inele, bard sau biead usoard trachane ta bajo alternativ eu relaxaroa voluntard a unseulatrlt one chiuloi (exereifiul favorizonzd ialindoren coloanel yaa. bale) 3 Ja bara sau inole, en virful icionrsior —atingind solul (pontrs realizitea acestei pon se regiossé In Umea bare sau a inololer): rua pe taipa edi, tp irl incercind etingetea solulut ct eéletiele; caput 9 sil se mengin fn extensiey ~ eit faa la scara fixd, eu wn picior sprint: ex- tensia eapoint 9 gituiai cu arcu, simullan ex tndatcon dienuinehi piedoraluspaiint Allenat pe un phan oblie : — ci fala in Joe: exionsia ampla 9 capulul si gle tulaiy Nermatiy 5i simultan : — ow fala in sus cu 0 $4 In reginnoa dorsai : ine aloirea altornativl a gerunchilor Ta piopt (fig. 19) s — eu fala fn sus, ca 0 ga sub regiumea dorsala = go- unehit Indoiti, asoord tracfiuaie in braje ew tyanchiat selonal, succosiv a ta, din aproape in 1s indoirea gemunehilor la piepl al~‘eousti din devieree axului co- 1 conyexitatea orien- Seopa} exercitlorcovective ‘Tratameatal corectiv af cifozei totale prin gim- wastick urmairoste toniti- area th cadifit de seu tare a grmpelor museutare ‘le spatelui, (onificarea in eondifit do lwngire a gr olor museulure anterioe- Fe ale toracelni 41 abito~ ‘wnull, coreetaroa atin- ik do flewic « toracri 8 umerilor aduyi gt forma Fea rollexulul de alitucine corectt a vorputu in ati dinile statiee $1 dines mice. Indica tohnico-metodice Pentru corectarea cifocs rele qiupe de exereilit totale preventam urmétoa- W static toale grupele musculare ale (runchiuat, Tt cadrul pouitillor folosite pent corectarea cifezed totale 1 rol important il au poriliile biatelor i picioaralor, deoarece aceston amplifich redéesarea coloaie) veite: brale la extremitifi. Se wiilizeazd pori\ii derivate din sting, pe genuichi, culeat si alfruat. b) Exercitii dinamtice care constau dity miseart core five ele: trunehiuiu, bazinuiat §1 membrelot, electuate In sensul redlresirii, sub forma activa libeca sau eu rez tela, dupa cum urmeaza —exercilii pentru trunchi sub forma migcirilor de: exlensie tolaia, Indoiri Ialerale, rasuciti spre stinga $i ce dreapta, rotari efectuate inapoi si migrici di Gere a coloanei vertebrae — exerelfii peutira cap 61 git sub forma miscaruor de extensie, risuciti spre stinga si spre droupta si rotari humai hapa; — exercilii pentru brale sub forma de extonsit ese- calete numai japot st peste nivelul umerilor, in asa fel executale tncit sii méreasea amplitudinca —migcarilor trunchiulut si ale coloanei vertebrale ; — exerci} penitm plcioare sub forma miseariior ae extensie, cate amplifica miscirile irunchiviti-s1 ale eos Joanei vertehrale xxerci[ii spacifice de respiratio sat Jovate de mis ole corective sale unchiall s1 momiolor din posit Initiale favorabile tnspiraties si expiratici Gr objecte portative care ici Timpal oxecutarii 1 tive, amplificind in acest fel efectul mortol fillor corective, Cn abiecte se folosesc : mies model hala, bastonal, hellerste, banda elastica exercitil It eparate ce gimnastict. Se {eaa in scopul localizdeii anisearitor Ta soqiientele dete Siente. Dintro aparatele care se folesesr meuifiondim :ee rr ee teers DESIRE, Origine, ec citiilor de mers, txerciilapicative sab forma exer Mechilibr rire coroctiva si s#spensits a exerefii de redresare, pasive si active, efectuate {G4 eparale speciale, prin interventia direct a pr Tuli Sau efectuate de deficient In fala oglinale Exercil corective din poziita stind si derivatele avestela 4 mijlocii, co mit wo vifari eu past miei si mijtoci nile po ume, a coalé sau pe crestet, orl cu brafele in- {ise tateral,oblicasus sau ss s eMrers pe virfuri cu posi mici si mijlocl, cu bralele Tolinge Taleral, obli-sus, sus sav rotated Tor prin Snainte sue Be ers pe virfuri cu un baston In spate, snstimit cu beaten Ia si coailo, sau pe umeri ap Capele: extensia trunchiului Ia flecare pas ce pe virfuri cu pasi mijlocti, cn ducerea brale. Jor prin inainte ss, tinind in-miini o minge todicinala : St execuld cu arentte, Mers ew bratele intinse sus, cu di oven nllersaliva » piciretor inapot ot areuite fers pe viruri cu in sieulet_ca nisin aserat pe frunte, expat in extensie si bralele inlinse ablie-s0s mets pe vier, cu 0 minge medicinal pe cree! Sprijinits dit lateral cu ambole mini extomsia picioa- Felor la fiecaro pas si cuire mes fandat ex bratele tntinse lateral sau_obtic- sus, Gu exlensia ampla a trunchiuiu si areure la fiecare par: — mors pe virfuri en ducesen bratelor prin inainte ‘us ex arcuire, finind un baston fn mini, apucat de cae Pete, simulian cu exionsia picioarelor Ia fiecare pas $1 Brculre; = thers thapol eu tranchivt in extonsie ampla, pie sind prin slonevarea picioarolor pe sas = mets pe partes tngusta a banc de gimnastics, cu ‘mlinile po goidir, sub axile, pe mer, 1a ceatay pe cies tel, sau cu brateletntinse lateral, obii-sus ort aun Sets pe parten ingusti a bsnl ee gimnstica “an seile} de nisip pe frunte seu cio minge medicinala crest, ssfinaté'cu afnite din lateral EN. brojele f Pe pariea ingusta a binell de gimnasticé ew iitinse lateral sau obtic-sus, trunchiul in exten- mers pe banca de gimnastict cu bralele fulinse La- teral, cu extensia alternativa a picioarelor intinse sau indoite, ew arcuive la fieeare pos — departat: ducerea alternativé @ pictoarelor tn poi in sprijin pe virf, simulton cu extensia trunchivs sl atculte, bratele intinse lateral sau sus, inspiralie, te! venire ea expiralie departal cu miinile ta ceala : ducerea coatelor tna- poi, cu arcuite simultan cu extensia tranchiulul §i # uaul Picior cu arcutrey = cum picior intins inainte, in sprijin pe vitt: ex ‘ensia ampla a trunchinlut cu arcuite, bralele inline oblic-sus ; Sp UMPaN ne um picior, bratete tntinse Interal gf capal in extensie ; cu un baston apucat de capete sau {inind @ minge medicinala. duceiva brajelor peli Inalnte Sus, simulta extensia Irunchiului si inspiratio ; revenire cu expl- ratio ‘u un pictor Inting inapot in sprijin pe virt pe un suport: ducerea brafelor fntinse lateral, oblic-sus, sai sus simultan cu extensia ampli a teunchiuli (fig. 20): — €1 fala ta scara fix, apneat de siped cu dratele fntinge sus: welensie alleiniativa « piciaenelo cr arn me» fia, apacat ou birate Madoires bralelor cu ducerea trunch in Val, alingind seavu fixa cn tora: | seara fix’, apuc elt) umerilor fea amplitudine mare, simullan cx ri a picioarelor co aveuive; ducerea anecind! cu mfinile pe sipee de apa pul si a pieioarelor alter fe inainte cu un picior tn sptijin ‘8 capuhii, gitutut si truntchiw ‘cu expiralie (scara fixd, cu 51 19 spate asezala mraxime: extensia capital, qftulut si [scare fix’, apucat de siped eu bra: ‘gpatale in contact permanent poeta initiala fix, edlclicle jipite ce pla hozinului thainte s ‘mutind)miinile suceasiv pe on. E: Poaltia pe genuncht st de. Infiile de qieane: extensi ehh 6 inspire; revenite cu llernalivil a picioarolor inlinse eat hiceiea bratelor @ ttunchiulu (x poate exe ie capete (Ti. scare fix, picionsele. spriy, E trunchintai co tmpingeren hur OF Haters! san roterea tar Heu-eile 0 meted tn Hcare te — dopiirtat, trunchiul in extensie : deplasare in sh Inapot —"dopartat : ducerea altemnativdl a picioarelor Iateral sprijin pe virf, simultan cu ducerea brajelor lateral, indoirea sau rasucirea trunchiului alternatiy spre stinga si spre dreapta, cu arcuire ; — cl faja la scara fxs, . rmiinile sprifinite pe o sipcd 1a rnivelul umerilor : extonsia al- ernativa a picioarelor, simul- tan cu extensia eapului si gi- tului, cu arctire; alunecarea mifinitor lateral pe scara fix’, simultan cu extensia alterna- tiva a picioarcior. Exereitii corective din poatfia culeal si derivatele avestela Culeat inainte — en bratele intinse sus: extensia ampli a tunchiue eu arcnira, liher san en ajulor; evlensia ampla a pi tensia simule b cioarelor ca arcuite, liber sau cu ajutor fand a trunichiulul si pictoarelor cu arcuire, — cu brajole intinse sus: rularea corpuini pe abdo- amen, inainte 5: Inapoi, liber sam cu ajutor apical cu miinile de qlee: extonsia ampli a trinchiului $i picioarelor eu balansare inaiita si Inapol (tampon) | ou trunchtal In afara suprafetei de - nunchiul fidoit la piept si inspiralie: revenire cu ex. pirate Exerci(ii corective din pozitia pe genunchi s1 dert- atele acesieia Pe Gonunchi depirtat » 7° ffeinarea ‘unehiulul inainf, simultan cu duce tea bralelor sus si trecere in poziia pe ciletie sezind — nelinares trunchiulol Ipainte, simattan cu duceren Datelor tera fa unut pltor fons fninte In spr ee ca iun bnston la spate, saat, ea brajoo idle a nivelul coalelor sa pe umneri, apucat de capete, fncli- rinrea tranchivluh (nainie s Intinderea Jat fn exul coloo= hei vertebrale, simullan ca ducerea uaut picior ineinte tn sprijin pe virt;