CAPITOLUL 4.

APA

4.1. Introducere

Apele reprezintă o resursă naturală,

regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element
indispensabil pentru viaţă şi societate, materie primă
pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale
de transport, factor determinant în menţinerea
echilibrului ecologic.
Apa nu este un produs comercial oarecare, ci
este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat
şi apărat ca atare. Apele fac parte din domeniul public
al statului.
Cunoaşterea, protecţia, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă
sunt acţiuni de interes general.
Principalul obiectiv strategic al României în domeniul apelor este legat de integrarea
europeană, ceea ce implică armonizarea şi implementarea acquis-ului comunitar în domeniul
protecţiei calităţii apei.
O problemă importantă în legătură cu folosirea apelor o constituie lupta împotriva
poluării lor.
Principalele forme de poluare a apei în funcţie de sursele şi natura lor sunt:
- poluarea organică (au ca sursă principală deversările menajere din oraşe);
- poluarea toxică (sursa principală de poluare o reprezintă industria);
- poluarea bacteriană (afectează calitatea apei potabile);
- poluarea termică (provenită de la apele de răcire din industrie care sunt evacuate în
stare caldă);
- poluare chimică (principalele surse de poluare sunt: îngrăşămintele chimice, petrolul,
diferite substanţe chimice deversate de întreprinderi industriale);
- poluarea biologică.

4.2. Cadru legislativ

România, ca stat membru al Uniunii Europene, a transpus şi implementat legislaţia

comunitară din domeniul apelor, asigurându-se astfel alinierea la normele juridice
internaţionale şi la reglementările comunitare în domeniul protecţiei mediului.
Directivele europene în domeniul calităţii apelor, transpuse în legislaţia naţională sunt
prezentate în tabelul următor:
Tabelul 4.2.1. Directivele europene în domeniul calităţii apelor, transpuse în legislaţia
naţională.
Acte normative naţionale
Act normativ comunitar
care transpun actul comunitar
Directiva Cadru privind • Legea Apelor nr. 107/1996, modificată şi completată de Legea
apa nr. 2000/60/CE nr. 310/2004
Directiva Consiliului • Hotărârea de Guvern nr. 662 din 7 iulie 2005 privind
98/83/CE privind calitatea modificarea Hotărârii Guvernului nr. 100/2002 pentru

65
apei destinate aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le
consumului uman îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare
şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de
prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă
destinate producerii de apă potabilă
• Hotărârea de Guvern nr. 567/2006 privind Normele de calitate
pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate
pentru potabilizare NTPA - 013 aprobate prin HG 100/2002
• Hotărârea de Guvern nr. 930 din 11 august 2005 pentru
aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea
zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică, care
amendează Hotărârea de Guvern nr. 101/2002
• Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii
nr. 458/08.07.2002 (M.Of. nr. 552/29.07.2002) privind calitatea
apei potabile
• Hotărârea de Guvern nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor
de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizarea calităţii
apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei
şi distribuţiei apei potabile
• Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 1276/2005 privind modificarea
Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 764/2005 pentru aprobarea
procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătăţii a
laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei
potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile.
Directiva Consiliului • Hotărârea de Guvern nr. 783/2006 privind completarea şi
76/464/CEE privind modificarea Hotărârii de Guvern nr. 351 din 21 aprilie 2005
poluarea cauzată de privind aprobarea Programului de eliminare treptată a
anumite substanţe evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar
periculoase deversate în periculoase
mediul acvatic comunitar, • Ordinul 31/2006 pentru aprobarea Manualului pentru
şi cele şapte Directive modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat
« fiice » al Apelor din România (SMIAR).
• Hotărârea de Guvern nr. 188/28.02.2002 privind aprobarea
Directiva Consiliului unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a
82/176/CEE privind apelor uzate, modificată şi completată prin Hotărârea de
valorile limită şi Guvern nr. 352/2005
obiectivele de calitate • Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 161/2006
pentru evacuările de pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii
mercur provenite din apelor de suprafaţă în vederea stării ecologice a corpurilor de
sectorul de electroliză al apă
clorurilor alcaline • Legea nr. 645/07.12.2002 (M. Of. nr. 901/12.12.2002) pentru
aprobarea Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr.
Directiva Consiliului 34/21.03.2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul
83/513/CEE privind integrat al poluării
valorile limită şi • Legea nr. 14/24.02.1995 pentru ratificarea Convenţiei privind
obiectivele de calitate cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului
pentru evacuările de Dunărea (Convenţia pentru protecţia fluviului Dunărea),
cadmiu semnată la Sofia la 29 iunie 1994
• ORDIN nr. 245 din 26 martie 2005 pentru aprobarea
Directiva Consiliului Metodologiei de evaluare a riscului substanţelor periculoase
84/156/CEE privind din listele I şi II şi al substanţelor prioritare/prioritar periculoase
valorile limită şi în mediul acvatic prin modelare matematică şi a Metodologiei
obiectivele de calitate de evaluare a impactului substanţelor periculoase din listele I
66
pentru evacuările de
mercur din sectoare,
altele decât cele care
provin din electroliza
clorurilor alcaline
şi II şi al substanţelor prioritare/prioritar periculoase asupra
mediului acvatic prin teste ecotoxicologice - alge verzi, dafnia,
peşti.

Directiva Consiliului
84/491/CEE privind
valorile limită şi
obiectivele de calitate
pentru evacuările de
hexaclorciclohexan
(HCH)

Directiva Consiliului
86/280/CEE privind
valorile limită şi
obiectivele de calitate
pentru evacuările de
anumite substanţe
periculoase precizate în
lista I a anexei din
Directiva 76/464/CEE

Directiva Consiliului
88/347/CEE de
modificare a Anexei II din
Directiva 86/280/CEE

Directiva Consiliului
90/415/CEE de
modificare a Anexei II din
Directiva 86/280/CEE
Directiva Parlamentului
European si Consiliului
91/676/CEE privind
protecţia apelor împotriva
poluării cauzate de nitraţii
proveniţi din surse
agricole
• Ordin comun nr. 296 din 11 aprilie 2005 (MMGA) si Ordin nr.
216 din 13 aprilie 2005 (MAPDR) privind aprobarea
Programului-cadru de acţiune tehnic pentru elaborarea
programelor de acţiune în zone vulnerabile la poluarea cu
nitraţi din surse agricole
• Ordin comun nr. 1182 din 2005 (MMGA) şi Ordinul nr.
1270/2005 (MAPDR) privind aprobarea Codului bunelor
practice agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu
nitraţi
• Ordin comun nr. 242 din 26 martie 2005 (MMGA) şi Ordin
197/2005 din 7 aprilie 2005 (MAPDR) pentru aprobarea
organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului,
de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului
de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al
reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone
vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi
pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului
naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere,
control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi
proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor
organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi
67

Directiva Consiliului
78/659/CEE privind
calitatea apelor dulci care
necesită protecţie sau
ameliorare pentru a
menţine viaţa peştilor
Directiva Consiliului
79/923/CEE privind
calitatea necesară apelor
pentru moluşte
Directiva Consiliului
80/68/CEE privind
protecţia apelor
subterane împotriva
poluării cauzate de
anumite substanţe
periculoase
potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi
• Ordin comun nr. 241 din 26 martie 2005 (MMGA) şi Ordin
nr.196 din 7 aprilie 2005 (MAPDR) pentru aprobarea Listei
localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi
agricole şi a Listei localităţilor din bazinele/spaţiile hidrografice
unde există surse de nitraţi din activităţi agricole (zone
vulnerabile şi potenţial vulnerabile)
• Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr.
1069/2003 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la
desfăşurarea activităţilor specifice de gospodărire a apelor
• Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr.
1072/19.12.2003 privind aprobarea organizării Monitoringului
suport naţional integrat de supraveghere, control şi decizii
pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse
agricole în apele subterane şi de suprafaţă şi pentru
aprobarea Programului de supraveghere şi control
corespunzător şi a procedurilor şi instrucţiunilor de evaluare a
datelor de monitorizare a poluanţilor proveniţi din surse
agricole în apele de suprafaţă şi în apele subterane.
• Hotărârea de Guvern nr. 563/2006 privind modificarea şi
completarea Hotărârii de Guvern nr. 202/28.02.2002 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind caliatea apelor de
suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul
susţinerii vieţii piscicole.
• Legea nr. 280/24.06.2003 pentru aprobarea Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 202/18.12.2002 privind gospodărirea
integrată a zonei costiere
• Hotărârea de Guvern nr. 467/2006 privind modificarea
Hotărârii de Guvern nr. 201/28.02.2002 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluşte
• Hotărârea de Guvern nr. 930 din 11 august 2005 pentru
aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea
zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică
• Hotărârea de Guvern nr. 783/2006 privind completarea şi
modificarea Hotărârii de Guvern nr. 351 din 21 aprilie 2005
privind aprobarea Programului de eliminare treptată a
evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar
periculoase
• Ordinul Ministrului Apelor si Protecţiei Mediului nr. 1049/2002
pentru aprobarea planului de masuri pentru eliminarea sau
reducerea riscului de poluare a apelor subterane.

4.3. Resursele de apă

Resursele de apă din regiunea 3 Sud Muntenia sunt constituite din: ape de suprafaţă
(râuri, lacuri naturale şi lacuri de acumulare amenajate, fluviul Dunărea) şi ape subterane.

4.3.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Apele curgătoare din regiunea 3 Sud Muntenia aparţin bazinelor hidrografice Argeş –
Vedea, Ialomiţa – Buzău şi Dunăre.
68
 Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile la nivelul anului 2007 în regiunea 3
Sud Muntenia sunt redate în tabelul de mai jos.

Tabelul 4.3.1.1. Resursele de apă de suprafaţă şi subterane

Resursa de suprafaţă (mil. m3) Resursa din subteran (mil. m3)
Judeţ
Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă
Argeş 2.323 1.713 868 750
Călăraşi 421 33 8 7
Dâmboviţa 107 46 14 13
Giurgiu 1482 889 408 224
Ialomiţa 1.895 1.386 443 181
Prahova 456 226 208 151
Teleorman 4.730 3.482 1.834 1.666
Total 11.414 7.776 3.783 2.992

4.3.2. Prelevări de apă

„Captarea apei” este indicatorul care se referă la cantităţile anuale prelevate atât din
sursele de apă de suprafaţă, cât şi din resursele de apă subterane.
În anul 2007, la nivelul regiunii 3 Sud Muntenia situaţia prelevărilor de apă este
prezentată în următorul tabel:
Tabelul 4.3.2.1. Situaţia prelevărilor de apă pentru anul 2007
Nr. crt. Judeţ Suprafaţă (mii m3) Subteran (mii m3) Total (mii m3)
1. Argeş 66.681 9.109 75.790
2. Călăraşi 28.188 9.478 37.666
3. Dâmboviţa 186.435 16.057 202.492
4. Giurgiu 31.770 10.691 42.461
5. Ialomiţa 78.615 9.116 87.731
6. Prahova 56.031 45.333 101.364
7. Teleorman 40.944 9.395 50.389
Total 488.714 109.179 597.893

Comparativ cu anul 2006, în care totalul prelevărilor de apă a fost de 361.379 mii m3,
în anul 2007 se constată o creştere cu 60% a acestora. Situaţia este redată în tabelul de mai
jos.
Tabelul 4.3.2.2. Situaţia comparativă a prelevărilor de apă pentru anii 2006 şi
2007
Anul 2006 Anul 2007
Prelevări de apă din surse de
236.318 488.714
suprafaţă (mii m3)
Prelevări de apă din surse
125.061 109.179
subterane (mii m3)
Total 361.379 597.893

4.3.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

Directiva Cadru a Uniunii Europene 60/2000/EC introduce noţiunea ‘’apa nu este

produs comercial, dar produce o valoare economică‘’. Principiile mecanismului economic în
domeniul apelor sunt:
• utilizatorul plăteşte,
• poluatorul plăteşte,
69
 • recuperarea costurilor gospodăririi cantitative şi calitative a apelor,
• stimularea beneficiarilor pentru protecţia resurselor de apă.
Serviciile specifice de gospodărirea apelor, efectuate de A.N. ‘’Apele Române‘’ sunt
generatoare de costuri, pentru recuperarea acestora fiind stabilite tarife aprobate prin lege,
utilizatorilor de apă revenindu-le obligaţia respectării plăţii serviciilor prestate şi a încheierii de
contracte economice.
Tabelul 4.3.3.1. Tarifele aplicate în anul 2007 conform reglementărilor în vigoare
Tarif
Nr. Sursa de apă (fără TVA)
Scop
crt. brută asigurată (lei/1000
m3apă)
Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărire
comunală), instituţii publice, unităţi de cult, 35
agrozootehnici de tip industrial şi alţii
Agenţi economici producători de energie electrică şi
termică prin termocentrale, în regim de recirculare 35
Din râuri maxim tehnic realizabil
1.
interioare Agenţi economici producători de energie electrică
prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată, în 0,16
regim de uzinare
Irigaţii, piscicultură 3/2,4
Acvacultură 2,4
Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărire
comunală pentru industrie), exclusiv cei care 45
folosesc apa in scop potabil
2. Din subteran Agenţi economici de gospodărie comunală pentru
45
populaţie, instituţii publice, unităţi de cultură
Irigaţii şi piscicultură 45
Agenţi economici agrozootehnici 45
Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărire
comunală), instituţii publice, unităţi de cult, 35
agrozootehnici de tip industrial si alţii
Lacuri de
acumulare Agenţi economici producători de energie electrică şi
amenajate din termică prin termocentrale, în regim de recirculare 35
3. administrarea maxim tehnic realizabil
unităţilor de Agenţi economici producători de energie electrică
gospodărire a prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată, în 0,16
apelor regim de uzinare
Irigaţii şi piscicultură 3/2,4
Acvacultură 2,4
Agenţi economici ( inclusiv servicii de gospodărire
comunală, servicii de ecluzare a navelor pe canale
4. Dunăre 4
navigabile), instituţii publice, unităţi de cult,
agrozootehnice de tip industrial şi alţii
Agenţi economici producători de energie electrică şi
termică prin termocentrale în regim de circuit 0.2
deschis
70
 Agenţi economici producători de energie electrică şi
termică în centrale nucleare în regim de circuit 3.5
deschis
Agenţi economici producători de energie electrică
prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată, în 0.2
regim de uzinare
Irigaţii 3
Acvacultură 2.4

4.4. Ape de suprafaţă

4.4.1. Starea râurilor interioare

Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă constă în

monitorizarea parametrilor biologici, hidromorfologici, fizico-
chimici, a poluanţilor prioritarei şi a altor poluanţi evacuaţi
în cantităţi importante. În cadrul Ordinului MMGA
nr.161/2006 se stabilesc 5 stări ecologice pentru râuri:
foarte bună (I), bună (II), moderată (III), slabă (IV) şi
proastă (V), pe baza acestor parametri.
Indicatorii de calitate pentru care se stabilesc
standarde de calitate chimice şi fizico-chimice în vederea
stabilirii claselor de calitate se împart în următoarele grupe
principale:
- regim termic şi acifiere;
- regimul oxigenului;
- nutrienţi;
- salinitate;
- poluanţi toxici specifici de origine naturală (metale);
- alţi indicatori chimici relevanţi ( de ex. fenoli, detergenţi anionici activi).
În anul 2007, lungimea totală a râurilor supravegheate pe teritoriul regiunii 3 Sud
Muntenia este prezentată în tabelul 4.4.1.1.
Tabelul 4.4.1.1. Încadrarea tronsoanelor de râuri interioare caracteristice pe
clase de calitate în raport cu indicatorii fizico-chimici, conform Ordinului MMGA nr.
161/2006, pentru anul 2007
Observaţii
Cal. Cal. Cal. Cal. Cal. (indicatori care
Nr. Bazin Total
Judeţul I II III IV V conduc la
crt. hidrografic km
km km km km km încadrare
nefavorabilă)
Acifiere,
Argeş- Regim de
1. Argeş 1500 616,7 553,5 153,8 59 117
Vedea oxigen, nutrienţi,
salinitate, metale
Acifiere,
2. Călăraşi 65 - - 20 17 28 nutrienţi,
salinitate, metale
Ialomiţa – Acifiere,
Buzău Regim de
3. Dâmboviţa 607,5 165,5 181,5 135,5 125 -
Argeş – oxigen, nutrienţi,
Vedea salinitate
Argeş- Acifiere,
4. Giurgiu 578 118 316 144 - -
Vedea Regim de oxigen
Ialomiţa – Nutrienţi,
5. Ialomiţa 403 - - 201 161 41
Buzău salinitate, metale

71
 Acifiere,
Ialomiţa –
Regim de
6. Prahova Buzău 760 163 243 222 29 103
oxigen, nutrienţi,
salinitate, metale
Regim de
Argeş-
7. Teleorman 948 - 166 643 139 - oxigen, nutrienţi,
Vedea
salinitate
Total 4861,5 1063,2 1460 1519,3 530 289

Figura 4.4.1.1. Repartiţia lungimii cursurilor de apă pe tronsoane de calitate

caracteristice în anul 2007

1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Comparativ cu anul 2006, situaţia este prezentată în tabelul următor:

Tabelul 4.4.1.2. Încadrarea tronsoanelor de râuri interioare caracteristice pe
clase de calitate în raport cu indicatorii fizico-chimici, conform Ordinului MMGA nr.
161/2006, pentru anii 2006 şi 2007
Cal. I Cal. II Cal. III Cal. IV Cal. V
Total km
(km) (km) (km) (km) (km)
Anul 2006 4788 817 1664 1170 874 263
Anul 2007 4861,5 1063,2 1460 1519,3 530 289

Figura 4.4.1.2. Repartiţia lungimii cursurilor de apă pe tronsoane de calitate

caracteristice în anii 2006 şi 2007

1800
1600
1400
1200
1000
Anul 2006
800
Anul 2007
600
400
200
0
Cal I Cal II Cal III Cal IV Cal V

72
 4.4.2. Starea lacurilor

În anul 2007, în regiunea 3 Sud Muntenia au fost expertizate

următoarele lacuri:
¾ în judeţul Argeş: Vidraru, Oeşti, Zigoneni, Vâlcele, Cerbureni,
Budeasa, Bascov, Goleşti, Zăvoiu Orbului, Râuşor,
Pecineagu, Văcăreşti, Udreşti;
¾ în judeţul Călăraşi: Iezer, Frăsineţ, Măriuţa;
¾ în judeţul Dâmboviţa: acumularea Bolboci, lacul Pucioasa;
acumulările Văcăreşti, Ciocăneşti Buftea şi Crevedia; reţeaua de lacuri: Udreşti , Bungetu
1, Bungetu 2, Brăteşti, Adunaţi, Ilfoveni, Zăvoiul Orbului;
¾ în judeţul Giurgiu: Mihăileşti, Făcău, Grădinari, Comana, Bila I, Onceşti II;
¾ în judeţul Ialomiţa: Amara, Fundata (balnear şi piscicol), Dridu, Iezer, Şcheauca-Perieţi,
Lata Sărată – Murgeanca, Valea Ciorii şi Bentul Lătenilor;
¾ în judeţul Prahova: Paltinu, Măneciu, Baia Miresei-Slănic
¾ în judeţul Teleorman: Suhaia, Lacul Sărat, Moşteni, acumulările Roşiori şi Furculeşti.

4.4.2.1. Calitatea principalelor lacuri din regiunea 3 Sud Muntenia în raport cu gradul de
troficitate

În anul 2007, lacurile din regiunea Sud Muntenia se încadrează, din punct de vedere
al evoluţiei trofice în stadiile: mezotrof, oligotrof, eutrof, hipertrof.
Tabelul 4.4.2.1.1. Încadrarea din punct de vedere biologic a lacurilor din
regiunea Sud Muntenia în anul 2007
Judeţul Încadrarea din punct de vedere biologic
Argeş mezotrof şi eutrof
Călăraşi mezotrof şi eutrof
Dâmboviţa mezotrof, oligotrof, eutrof, hipertrof
Giurgiu mezotrof
Ialomiţa hipertrof şi eutrof
Prahova oligotrof şi mezotrof
Teleorman hipertrof şi eutrof

4.4.2.2. Calitatea principalelor lacuri din regiunea 3 Sud Muntenia în raport cu

chimismul apei

Situaţia în anul 2007, la nivelul regiunii Sud Muntenia se prezintă astfel:

Tabelul 4.4.2.2.1. Încadrarea pe clase de calitate din punct de vedere fizico-
chimic a lacurilor din regiunea Sud Muntenia în anul 2007
Judeţul Clasa de calitate din punct de vedere fizico-chimic
Argeş 11 lacuri – clasa I şi 2 lacuri – clasa a II-a
Călăraşi 1 lac – clasa I, 1 lac – clasa a II-a, 1 lac – clasa a III-a
Dâmboviţa 12 lacuri clasa a II-a
Giurgiu 3 lacuri – clasa I, 2 lacuri – clasa a II-a, 1 lac – clasa a III-a
Ialomiţa 3 lacuri – clasa a IV-a şi 5 lacuri – clasa a V-a
Prahova 2 lacuri – clasa I şi 1 lac – clasa a V-a
Teleorman 2 lacuri – clasa a II-a şi 3 lacuri – clasa a III-a

73
 4.4.3. Starea fluviului Dunărea

Dunărea este principalul colector al apelor curgătoare ale României, parcurgând în

ţara noastră, de la intrare până la vărsare 1075 km. Regiunea Sud Muntenia este mărginită
la sud , pe o distanţă de 87 km de Dunăre, care constituie în acelaşi timp şi limita naturală
dintre România şi Bulgaria. Dunărea interioară mărgineşte la est judeţul Ialomiţa.
Conform standardelor de calitate prevăzute de Ordinul MAGA nr. 161/2006, fluviul
Dunărea se încadrează în clasa a II-a de calitate atât din punct de vedere fizico-chimic, cât şi
din punct de vedere al indicatorilor biologici.
În cadrul proiectului PHARE CBC RO 0103.03-02 “Protecţia zonelor mlăştinoase ale
Dunării – proiect pilot pentru zona ostroavelor Cama-Dinu “, în anul 2007 APM Giurgiu a
monitorizat lunar calitatea apei fluviului Dunărea şi trimestrial calitatea sedimentelor prelevate
din sectoarele corespunzătoare Km. 502, Km. 511 şi Km. 520.

4.4.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”

Nu este cazul.

4.5. Ape subterane

Apele subterane reprezintă una din resursele naturale ale regiunii Sud Muntenia din
care se asigură necesarul de apă pentru consum în scop potabil şi menajer.
Protecţia resurselor de apă subterană împotriva epuizării, degradării şi poluării
prezintă o importanţă deosebită, fapt pentru care apa subterană a fost monitorizată în cadrul
programului de monitorizare a reţelei hidrogeologice, realizată de direcţiile apelor prin
intermediul a 213 foraje reprezentative situate în luncile râurilor. În cadrul acestui program
de monitorizare a reţelei hidrogeologice se efectuează urmărirea cantitativa şi calitativă prin
măsurători ale nivelului hidrostatic şi prelevări de probe de apă.
Din cele 213 foraje au fost constatate depăşiri ale indicatorilor analizaţi la un număr de
118 foraje. Principalele depăşiri se referă la următorii indicatori: azot amoniacal, azotaţi,
azotiţi, fier, mangan, reziduu fix, CCO Mn / indice de permanganat, fosfaţi, cloruri. Indicatorii
de potabilitate au fost de asemenea depăşiţi în numeroase cazuri.
Datele centralizate de APM-uri privind calitatea apelor subterane din judeţe,
monitorizate la forajele de observaţie indică valori ce se înscriu în limitele admise de
standardele în vigoare, cu excepţia indicatorilor: cloruri, sulfaţi, azotiţi, azotaţi, azot amoniacal
prezenţi în circa 20% din cazuri.
Rezultatele analizelor pentru apa din forajele de exploatare şi observaţie, efectuate de
agenţii economici indică înscrierea acestora în valorile înscrise în legislaţia în vigoare.
Activităţile legate de exploatarea ţiţeiului sunt surse potenţiale de poluare a apelor
subterane cu produse petroliere şi apă sărată, ca urmare a unor accidente tehnologice
petrecute la instalaţiile petroliere. Programul de automonitorizare a apei subterane a urmărit
indicatorii specifici unei eventuale poluări cu fluide produse de sonde (ţiţei sau apă de
zăcământ). Monitorizarea s-a realizat în fântâni gospodăreşti şi puţuri de observaţie.

4.6. Apa potabilă

Sistemele de alimentare cu apă potabilă au drept scop alimentarea cu apă potabilă pentru
toţi utilizatorii din aria de acoperire. Apa potabilă este destinată, în ordinea priorităţilor, pentru
consumul menajer, consumul spitalelor, şcolilor, grădiniţelor, serviciilor publice precum şi
pentru consumul necesar în activităţile productive şi comerciale şi de stingere a incendiilor.

74
 4.6.1. Accesul la apa potabilă, valorificarea (ameliorarea) surselor de apă şi
conectarea acestora la reţeaua de distribuţie.
La nivelul regiunii Sud Muntenia, situaţia se prezintă astfel:
• în judeţul Argeş: Nu sunt raportate date.
• în judeţul Călăraşi: Sursa de alimentare cu apă potabilă pentru municipiile Călăraşi
şi Olteniţa este Fluviul Dunărea. Pentru celelalte zone urbane alimentarea se face
din subteran.
• în judeţul Dâmboviţa: Apa potabilă pentru localităţile urbane este asigurată în
principal din surse din vecinătatea oraşelor, în special subterane, iar în mediul rural
apa din sistemul public de aprovizionare este asigurată din surse de profunzime.
Reţeaua de alimentare cu apă potabilă a judeţului Dâmboviţa s-a extins continuu în
ultimii ani, în special în mediul rural, datorită investiţiilor prin programul SAPARD.
• în judeţul Giurgiu: Apa potabilă este asigurată în principal din surse din vecinătatea
oraşelor, în special subterane.
• în judeţul Ialomiţa: Alimentarea cu apă a municipiul Slobozia se face din Dunăre
(Braţul Borcea), iar pentru celelalte oraşe, alimentarea cu apă se face din surse
subterane.
• în judeţul Prahova: Alimentarea cu apă se face din surse de suprafaţă şi surse
subterane.
• în judeţul Teleorman: Principala resursă de apă potabilă în judeţul Teleorman este
apa subterană, cu excepţia municipiului Turnu Măgurele unde apa potabilă este
asigurată din fluviul Dunăre. Populaţia care nu este racordată la reţelele de
distribuţie a apei potabile, se alimentează din fântâni publice şi fântâni
gospodăreşti.
În mediul urban, distribuţia apei potabile se realizează în sisteme centralizate pentru în
toate municipiile şi oraşele, dar reţeaua de distribuţie este, în general, subdimensionată în
raport cu necesităţile şi, pe anumite sectoare, prezintă un grad avansat de uzură. Programul
de distribuţie al apei potabile în localităţile urbane este continuu, 24 ore/zi, 7 zile/săptămână.
Tabelul 4.6.1.1.Reţelele de alimentare cu apă la nivelul regiunii Sud Muntenia
Reţele apă potabile Reţele apă menajeră
Volum Volum
Judeţ Lungime Număr Populaţie Lungime Număr Populaţie
distribuit distribuit
(km) 3 localităţi racordată (km) 3 localităţi racordată
(mii m ) (mii m )
Argeş 818,184
22314,096 10 299378 387,872 23168,915 8 247386
Călăraşi 215,3 4738,5 5 87776 79,05 4422,6 5 59634
Dâmboviţa 918,761 8685 144 142678 40,9 530,42 10 25055
Giurgiu 356,8764407,888 14 95978 Nu deţin date
Nu deţin Nu deţin
Ialomiţa 990,8 48 72700 156,9 5 7600
date date
Prahova 2.877 70 79 374614 659 20 24 55000
Nu deţin
Teleorman 659,31 32 90053 Nu deţin date
date
Total 6836,231 40215,484 332 1163177 1323,722 28141,935 52 394675

4.6.2. Calitatea apei potabile

Cea mai importantă schimbare legislativă în domeniul apei potabile o reprezintă Legea
nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată de Legea nr. 311/2004,
care este transpunerea Directivei 98/83/CEE – Calitatea apei destinate consumului uman.
Legea reglementează calitatea apei potabile, având ca obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor
împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a acesteia, prin asigurarea calităţii ei de apă
curată şi sanogenă.

75
 Autoritatea de Sănătate Publică, prin agenţiile judeţene, monitorizează calitatea apei
potabile distribuite în sistem centralizat în mediul urban şi în mediul rural, atât pentru
parametri chimici cât şi bacteriologici.
Calitatea apei potabile la nivelul Regiunii Sud Muntenia, la nivelul anului 2007, este în
general bună, excepţie făcând judeţul Dâmboviţa unde s-au înregistrat boli transmisibile
(cazuri de BDA şi HV tip A).

4.6.3. Obiectivele strategiei de mediu din domeniul calităţii apelor

Obiectivul general privind apa potabilă îl constituie îmbunătăţirea alimentării cu apă
potabilă a populaţiei, iar obiectivele specifice sunt alimentarea continuă cu apă potabilă de
bună calitate, cu costuri minime, folosirea raţională a resurselor cu apă, creşterea fiabilităţii şi
durabilităţii sistemului de alimentare cu apă, reducerea consumului de apă potabilă utilizată
în scopuri industriale, reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei
potabile.
Acţiunile strategice pentru calitatea apei potabile urmăresc normele, standardele şi
legile privind gestionarea cantitativă şi calitativă a apei potabile, urmărind traseul captare –
distribuţie – consum.
Principiile politicii în domeniul calităţii apei potabile sunt:
¾ Sănătatea populaţiei;
¾ Asigurarea apei potabile în cantităţi suficiente pentru populaţie;
¾ Reducerea pierderilor de apă potabilă prin practici de bună gospodărire;
¾ Reducerea consumului de apă;
¾ Responsabilizarea şi implicarea populaţiei şi a agenţilor economici.

4.7. Apele uzate

Utilizarea şi gospodărirea resurselor de apă reflectă în general dinamica sectoarelor

economice în care se regăsesc principalii consumatori: populaţia, industria şi agricultura.
Pentru asigurarea cantitativă şi calitativă a apei necesare tuturor folosinţelor este necesar ca
pe lângă măsuri de gospodărire a apelor, să se asigure utilizarea cu randament maxim a
instalaţiilor de epurare existente şi să se dezvolte noi tehnologii de epurare, capabile să
asigure din apa epurată o nouă resursă de apă pentru alimentarea sistemelor de irigaţii sau
pentru industrii.

4.7.1. Surse majore de poluare şi grad de poluare

Sistemele de Gospodărire a Apelor din Regiunea Sud Muntenia monitorizează lunar

calitatea apelor reziduale ale principalilor agenţi economici.
Situaţia pentru anul 2007, în regiunea Sud Muntenia este redată în tabelele de mai jos
Tabelul 4.7.1.1. Volumele de apă uzate şi gradul de epurare la nivelul regiunii
Sud Muntenia pentru anul 2007
Volum total Volume ape uzate (mil. m3)
Judeţul evacuat Suficient Insuficient Neepurate
(mil. m3) epurate epurate
Argeş 51,859 24,978 26,877 0,004
Călăraşi Nu deţin date
Dâmboviţa 12,681 9,583 3,098 -
Giurgiu 2,633 0,789 1,844 -
Ialomiţa 6,736 - 6,736 -
Prahova 44,354 26,612 17,742 -
Teleorman 15,670 8,234 7,436 -
Total 133,933 70,196 63,733 0,004

76
 Tabelul 4.7.1.2. Surse majore de poluare la nivelul regiunii Sud Muntenia pentru
anul 2007

Volum ape
Domeniu de uzate
Judeţul Emisar Poluanţi specifici
activitate evacuate
(mil. m3)
Azot amoniacal, suspensii,
Argeş Epurare ape uzate Argeş, Târgului 31,059
CBO5, CCOCr, reziduuri
MTS, cloruri, sulfaţi,
Captare şi Argeş, Doamnei, detergenţi, fenoli, azot
prelucrare apă Cârcinov, 5,701 amoniacal, azotaţi, azotiţi,
pentru alimentare Teleorman zinc, cupru, plumb,mangan,
crom
Industrie – Argeş, Târgului, Azotiţi, MTS, fenoli, CCOCr,
0,035
prelucrare lemn Geamăna substanţe extractibile
CBO5, cloruri, sulfaţi, azot
Extracţie petrol V. Bisericii 0,001 amoniacal, azotaţi, azotiţi,
nichel, fenoli, detergenţi, MTS
CBO5, azot amoniacal,
azotaţi, azotiţi, platină,
Valea Iaşului,
Sănătate 0,085 detergenţi, substanţe
Izvor, Teleorman
extractibile, fosfaţi, fenoli,
MTS
MTS, detergenţi, azot
Industrie – mijloace Bascov, Argeş,
amoniacal, azotaţi, azotiţi,
de transport, Geamăna Mare 1,166
CBO5, CCOCr, substanţe
prestări servicii auto Doamnei
extractibile
MTS, detergenţi, azot
Construcţii şi amoniacal, azotaţi, azotiţi,
Argeş, Argeşel 0,174
producţie ciment CBO5, CCOCr, substanţe
extractibile
MTS, detergenţi, azot
amoniacal, azotaţi, azotiţi,
Energie termică Argeş 0,136
CBO5, CCOCr, substanţe
extractibile
MTS, detergenţi, azot
Cercetare – amoniacal, azotaţi, azotiţi,
R. Doamnei 0,159
dezvoltare CBO5, CCOCr, substanţe
extractibile
MTS, detergenţi, azot
Industria amoniacal, azotaţi, azotiţi,
R. Doamnei 0,017
metalurgică CBO5, CCOCr, substanţe
extractibile
MTS, detergenţi, azot
amoniacal, azotaţi, azotiţi,
Comerţ Argeş 0,009
CBO5, CCOCr, substanţe
extractibile
MTS, detergenţi, azot
amoniacal, azotaţi, azotiţi,
Agrement Argeş, Bascov 0,008
CBO5, CCOCr, substanţe
extractibile
MTS, detergenţi, azot
Producţie matriţe şi amoniacal, azotaţi, azotiţi,
Bascov 0,002
ştanţe CBO5, CCOCr, substanţe
extractibile

77
 MTS, detergenţi, azot
amoniacal, azotaţi, azotiţi,
Prelucrări chimice Dâmbovnic, Argeş 13,881
CBO5, CCOCr, substanţe
extractibile
MTS, detergenţi, azot
amoniacal, azotaţi, azotiţi,
Zootehnie Dâmbovnic 0,053
CBO5, CCOCr, substanţe
extractibile
Tratare, epurare, Borcea, Dunărea, Nu deţin CCOCr, azot amoniacal, MTS,
distribuţie Mostiştea date detergenţi
Nu deţin
Fabricare hârtie Borcea CCOCr, MTS
date
Nu deţin
Călăraşi Materiale construcţii Borcea -
date
Creştere pui de Nu deţin CCOCr, MTS, azot amoniacal,
Câlnău
carne date reziduu fix, detergenţi
Nu deţin
Cercetare agricolă Mostiştea CCOCr, MTS, azot amoniacal
date
Azot amoniacal, azotaţi,
Epurare ape uzate
Ialomiţa, Băi, azotiţi, CBO5, CCOCr,
menajere şi 10,674
Cricovul Dulce substanţe extractibile, MTS,
industriale
detergenţi, suspensii
MTS, detergenţi, azot
Fabricare ciment şi amoniacal, azotaţi, azotiţi,
Ialomiţa 0,6
becuri CBO5, CCOCr, substanţe
extractibile
Dâmboviţa MTS, detergenţi, azot
amoniacal, azotaţi, azotiţi,
Creşterea păsărilor Neajlov 0,711
CBO5, CCOCr, substanţe
extractibile, cloruri, fosfor total
Suspensii, reziduu fix, CBO5,
Captare, distribuţie, CCO-Cr, sulfaţi, substanţe
canalizare şi Ialomiţa 0,696 extractibile, azot total, amoniu,
epurare ape uzate detergenţi, produs petrolier,
sulfuri şi hidrogen sulfurat
Dunărea, Râul MTS, CBO5, amoniu, azot
Giurgiu Staţie de epurare Neajlov, Râul 2,633 total, platină, detergenţi, CCO-
Dâmbovnic Cr
Gospodărie CBO5, CCOCr, amoniu, fosfor,
Ialomiţa, Borcea 4,541
comunala detergenţi
Producerea
îngrăşămintelor Ialomiţa 0,793 Amoniu, azotaţi
Ialomiţa chimice
Producere şi CBO5,CCO Cr,
Ialomiţa 0,702
rafinare ulei fosfor total
Producerea CBO5,CCO Cr,
Ialomiţa 0,700
zaharului amoniu, fosfor total
Prahova Producere hârtie Teleajen 0,12 suspensii, CBO5
Proviţa, Teleajen,
Alimentare si Cricovul Sărat, Suspensii, amoniu, CBO5,
29,71
evacuare apa Dâmbu, Prahova, CCO Cr, fosfor
Istau, Câmpea
Amoniu, azotiţi, azotaţi, fosfor,
Industrie alimentară Prahova, Proviţa 0,623
CBO5, CCO Cr, cloruri
Construcţii de
Prahova 0,101 Amoniu, azotaţi
maşini

Industrie Dâmbu, Doftana, 13,551 Suspensii, amoniu, CBO5,

petrochimică Prahova CCO Cr, fosfor, azotiţi, azotaţi,
78
 cloruri
Amoniu, CBO5, CCO Cr,
Comerţ Dâmbu 0,02
fosfor
Suspensii, amoniu, CBO5,
Fabricarea vinului Ghighiu 0,012
CCO Cr, fosfor
Abator păsări Teleajen 0,235 Azotaţi, fosfor
MS, reziduu fix, CBO5,
CCOCr, detergenţi, substanţe
Transporturi Vedea 0,02 extractibile, amoniu, azotiţi,
azotaţi, fosfor total, cloruri,
sulfaţi, pH, fenoli, fier
pH,MS, CBO5, CCOCr,
Captare şi Vedea, Câlniştea, detergenţi, substanţe
prelucrare apă Glavacioc, 7,433 extractibile, amoniu, azotaţi,
pentru alimentare Dunărea azotiţi, fosfaţi, cloruri, sulfaţi,
fenoli, crom total
pH,MS, CBO5, CCOCr,
Bratcov, Vedea, detergenţi, substanţe
Sănătate 0,036
Burdea extractibile, amoniu, azotaţi,
azotiţi, fosfaţi, cloruri
pH,MS, CBO5, CCOCr,
detergenţi, substanţe
Transport Bratcov 0,05 extractibile, amoniu, azotaţi,
azotiţi, fosfaţi, cloruri, sulfaţi,
crom total
pH,MS, CBO5, CCOCr,
Teleorman
detergenţi, substanţe
Cercetare agricolă Suhat 0,009
extractibile, amoniu, azotaţi,
azotiţi, fosfaţi, cloruri, sulfaţi
pH,MS, CBO5, CCOCr,
Glavacioc, detergenţi, substanţe
Industrie extractivă 0,011
Dunărea extractibile, amoniu, azotaţi,
azotiţi, fosfaţi, cloruri, sulfaţi
pH,MS, CBO5, CCOCr,
Gospodărie detergenţi, substanţe
Glavacioc 0,054
comunală extractibile, amoniu, azotaţi,
azotiţi, fosfaţi, cloruri, sulfaţi
MS, reziduu fix, CBO5, CCO
Cr, amoniu, azotaţi, fosfaţi,
Industria chimică
Dunărea 7,764 cloruri, pH, sulfaţi, Ca, Mg,
îngrăşăminte
Zn, Hg, fluoruri, detergenţi,
extractibile
MS, detergenţi, CBO5,
Dunărea, CCOCr, substanţe extractibile,
Zootehnie 0,254
Călmăţui amoniu, azotaţi, fosfor total,
cloruri, pH, fenoli

4.7.2. Reţele de canalizare

4.7.2.1. Apa menajeră

Apele uzate menajere sunt ape uzate provenite din gospodării şi servicii, care rezultă
de regulă din metabolismul uman şi din activităţile menajere: îndepărtarea reziduurilor lichide
şi lichefiate, pentru întreţinerea salubrităţii locuinţelor, locatarilor şi instituţiilor publice, a
băilor, spălătorilor, spitalelor etc. Apele uzate menajere sau amestecurile de ape uzate
menajere cu ape uzate industriale şi/sau ape meteorice reprezintă apele uzate urbane.

79
 Cantitatea acestor ape este variabilă şi dependentă de cantitatea de apă distribuită în
localitatea respectivă. Ritmul lor de producere este de asemenea bine cunoscut şi de
asemenea dependent de ritmul de utilizare a apei în colectivitatea respectivă.
Calitatea apelor este cel mai mult afectată de deversarea de către om de ape uzate
insuficient epurate sau neepurate. Prin urmare, principala măsură practică de protecţie a
calităţii apelor de suprafaţă o reprezintă epurarea apelor uzate. Primul pas spre epurare este
colectarea apelor uzate, care se face prin sisteme de canalizare şi apoi conduse la staţia de
epurare, de unde apoi de regulă sunt restituite în emisar.
Colectarea apelor uzate menajere şi industriale în reţelele de canalizare ale
localităţilor sau în staţiile de epurare a apelor uzate se realizează în condiţiile prevăzute în
anexa nr. 2 la H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată prin H.G. nr. 352/2005.
La nivelul regiunii Sud Muntenia, pentru anul 2007, situaţia reţelelor de canalizare a
apelor menajere raportate la volumul de apă distribuit şi populaţia racordată este prezentată
sistematic în următorul tabel:
Tabelul 4.7.2.1.1. Reţelele de canalizare ale apelor menajere la nivelul regiunii
Sud Muntenia, pentru anul 2007
Volum distribuit Populaţie racordată
Judeţ Lungime (km)
(mii m3) (mii locuitori)
Argeş 470,741 16.928,162 247.386
Călăraşi 150 4.422,6 Nu deţin date
Dâmboviţa 205,75 Nu deţin date 65.020
Giurgiu 104,643 2.817,283 48.070
Ialomiţa 156,9 Nu deţin date Nu deţin date
Prahova 238 Nu deţin date Nu deţin date
Teleorman 199,29 7.765,82 40.934
Total 1.525,324 31.933,865 401.410

4.8. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane

Situaţia zonelor critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane în
anul 2007, la nivelul regiunii Sud Muntenia este prezentată sistematic în următorul tabel:
Tabelul 4.8.1. Situaţia zonelor critice la nivelul regiunii Sud Muntenia în anul
2007
Judeţul Denumire zonă critică Cauza
Râu Dâmbovnic Nutrienţi,regim de oxigen
Râu Cotmeana Nutrienţi,salinitate,regim de oxigen
Râu Cotmeana Nutrienţi,salinitate,regim de oxigen
Argeş
Râu Sabar Nutrienţi,salinitate,regim de oxigen
Miceşti-subteran Pesticide
Fâlfani – Stolnici - subteran Pesticide
Deversarea apelor pluviale şi industriale
insuficient epurate rezultate din activităţile
desfăşurate de către agenţii economici, instituţii
Braţul Borcea al Dunării
şi gospodării individuale care desfăşoară activităţi
Călăraşi
neautorizate de creştere a animalelor pe malul
bazinului de retenţie şi a iazului decantor.
Platforma municipiului
Depozitarea definitiva a deşeurilor menajere
Călăraşi
Remanenţa şi intensitatea sărăturii datorită
Dâmboviţa Localitatea Bucşani
activităţilor de exploatare a ţiţeiului
80
 Localităţile Comana,
Giurgiu Azotaţi
Gostinari, Grădinari
Braţul Borcea al Dunării şi
Evacuarea apelor uzate urbane şi industriale
Râul Ialomiţa
Oraşele Slobozia, Urziceni,
Acviferul din zonele platformelor de gunoi
Ialomiţa Feteşti, Ţăndărei
Zona lac Ţăndărei,
Miloşeşti, Grindu, Reviga, Apa potabilă prezintă depăşiri la azotaţi
Moviliţa, Fierbinţi
Localitatea Măneciu Sistemul de canalizare – epurare are mai puţini
Pământeni abonaţi decât a fost prevăzut
Localităţile Vălenii de Munte Staţiile de epurare au fost puse în funcţiune, dar
Prahova
şi Măneciu Ungureni n-au ajuns încă la parametrii optimi
Ineficienţa staţiei de epurare din punct de vedere
Municipiul Ploieşti
al reducerii concentraţiei de substanţe organice
Cursurile de apă Milcovăţ,
Sericu, Teleorman, Căniţa, Surse de poluare a apelor subterane cu produse
Teleorman
Glavacioc, Dâmbovnic, petroliere şi apă sărată
Valea de Margine, Jirnov

4.9. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei

Lipsa apei sau utilizarea ei inadecvată constituie dificultăţi majore în calea realizării
dezvoltării social economice normale şi în special, a unei dezvoltări durabile. Sănătatea şi
bunăstarea locuitorilor, securitatea alimentară, menţinerea ecosistemelor, dezvoltarea
industrială, sunt şi vor fi în pericol dacă gospodărirea resurselor de apă nu este eficientă şi
nu are în vedere conservarea şi protecţia acestor resurse naturale vitale.
O influenţă majoră asupra calităţii apelor naturale o au evacuările de ape uzate
neepurate sau insuficient epurate, care sunt descărcate în receptorii naturali.
Conceptul dezvoltării durabile nu mai este doar unul teoretic, devenind din ce în ce
mai mult un instrument de abordare şi soluţionare a problemelor pe care le ridică dezvoltarea
economică şi socială.
Direcţiile de acţiune pentru atingerea obiectivelor în domeniul calităţii apei sunt:
¾ Satisfacerea cerinţelor de apă potabilă necesare populaţiei urbane şi rurale prin
continuarea lucrărilor la obiectivelor aflate în execuţie pentru crearea de noi surse de apă,
economisirea apei, reducerea pierderilor la utilizatori şi în reţelele de distribuţie, utilizarea
eficientă a apei);
¾ Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu
apă şi a sistemelor de canalizare din localităţile urbane.
¾ Extinderea serviciilor de aprovizionare cu apă în sistem centralizat în localităţile
rurale;
¾ Îmbunătăţirea calităţii apei prin retehnologizarea, extinderea şi realizarea de noi
staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti;
¾ Îmbunătăţirea calităţii apei evacuate în emisar prin reducerea poluării cauzate de
anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic. În această direcţie se propune
modernizarea şi retehnologizarea proceselor industriale, folosirea de noi materii şi materiale,
reabilitarea, extinderea şi realizarea de noi staţii de epurare a apelor provenite din industrie.
Dezvoltarea durabilă în plan social implică existenţa unor servicii publice eficiente,
gestionate în spiritul unei culturi a calităţii şi performanţei, prin participarea largă a populaţiei
la luarea deciziilor importante.
Dimensiunea ecologică a dezvoltării durabile a serviciilor publice de alimentare cu apă
şi canalizare s-a accentuat în ultimii ani şi presupune cel puţin o atenţie mărită pentru
reducerea pierderilor şi a risipei de apă pe de o parte, şi epurarea corespunzătoare a apelor
uzate înainte de descărcarea lor în emisar, pe de altă parte.
81
 Concluzii

Cunoaşterea, protecţia, punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă

sunt acţiuni de interes general.
Principalul obiectiv strategic al României în domeniul apelor este legat de integrarea
europeană, ceea ce implică armonizarea şi implementarea acquis-ului comunitar în domeniul
protecţiei calităţii apei. România, ca stat membru al Uniunii Europene, a transpus şi
implementat legislaţia comunitară din domeniul apelor, asigurându-se astfel alinierea la
normele juridice internaţionale şi la reglementările comunitare în domeniul protecţiei mediului.
Obiectivul general privind apa potabilă îl constituie îmbunătăţirea alimentării cu apă
potabilă a populaţiei, iar obiectivele specifice sunt alimentarea continuă cu apă potabilă de
bună calitate, cu costuri minime, folosirea raţională a resurselor cu apă, creşterea fiabilităţii şi
durabilităţii sistemului de alimentare cu apă, reducerea consumului de apă potabilă utilizată
în scopuri industriale, reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei
potabile.
Acţiunile strategice pentru calitatea apei potabile urmăresc normele, standardele şi
legile privind gestionarea cantitativă şi calitativă a apei potabile, urmărind traseul captare –
distribuţie – consum.
Principiile politicii în domeniul calităţii apei potabile sunt:
¾ Sănătatea populaţiei;
¾ Asigurarea apei potabile în cantităţi suficiente pentru populaţie;
¾ Reducerea pierderilor de apă potabilă prin practici de bună gospodărire;
¾ Reducerea consumului de apă;
¾ Responsabilizarea şi implicarea populaţiei şi a agenţilor economici.
Utilizarea şi gospodărirea resurselor de apă reflectă în general dinamica sectoarelor
economice în care se regăsesc principalii consumatori: populaţia, industria şi agricultura.
Pentru asigurarea cantitativă şi calitativă a apei necesare tuturor folosinţelor este necesar ca
pe lângă măsuri de gospodărire a apelor, să se asigure utilizarea cu randament maxim a
instalaţiilor de epurare existente şi să se dezvolte noi tehnologii de epurare, capabile să
asigure din apa epurată o nouă resursă de apă pentru alimentarea sistemelor de irigaţii sau
pentru industrii.
Calitatea apelor este cel mai mult afectată de deversarea de către om de ape uzate
insuficient epurate sau neepurate. Prin urmare, principala măsură practică de protecţie a
calităţii apelor de suprafaţă o reprezintă epurarea apelor uzate. Primul pas spre epurare este
colectarea apelor uzate, care se face prin sisteme de canalizare şi apoi conduse la staţia de
epurare, de unde apoi de regulă sunt restituite în emisar.
Conceptul dezvoltării durabile nu mai este doar unul teoretic, devenind din ce în ce
mai mult un instrument de abordare şi soluţionare a problemelor pe care le ridică dezvoltarea
economică şi socială.
Direcţiile de acţiune pentru atingerea obiectivelor în domeniul calităţii apei sunt:
¾ Satisfacerea cerinţelor de apă potabilă necesare populaţiei urbane şi rurale prin
continuarea lucrărilor la obiectivelor aflate în execuţie pentru crearea de noi surse de apă,
economisirea apei, reducerea pierderilor la utilizatori şi în reţelele de distribuţie, utilizarea
eficientă a apei);
¾ Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu
apă şi a sistemelor de canalizare din localităţile urbane.
¾ Extinderea serviciilor de aprovizionare cu apă în sistem centralizat în localităţile
rurale;
¾ Îmbunătăţirea calităţii apei prin retehnologizarea, extinderea şi realizarea de noi
staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti;
¾ Îmbunătăţirea calităţii apei evacuate în emisar prin reducerea poluării cauzate de
anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic. În această direcţie se propune
modernizarea şi retehnologizarea proceselor industriale, folosirea de noi materii şi materiale,
reabilitarea, extinderea şi realizarea de noi staţii de epurare a apelor provenite din industrie.
82