Bratara de Aur 100 de Profesii Explicate Pentru Copii Ed Edidactica TEKKEN PDF

                     
                          
                          
                     
Michiela Poenaru Brăţara de aur

CUNOŞTINŢE PRACTICE




                     
                    
                     
                     
BRĂŢARA DE AUR
O SUTĂ DE PROFESII
EXPLICATE PENTRU COPII

1 Salt la Cuprins




                     
                          
Brăţara de aur
Salt la Cuprins
2
Michiela Poenaru
                          
                     

CUNOŞTINŢE PRACTICE




                     
                    
                     
                     
Michiela Poenaru
BRĂŢARA DE AUR
O SUTĂ DE PROFESII
EXPLICATE PENTRU COPII

3 Salt la Cuprins





www.coresi.net




                     
                    
                     
                     
Ilustraţiile: Delia Eftimie
© 2013 eDidactica. ISBN 978-606-93611-3-9
Toate drepturile rezervate. Ediţie distribuită prin Vodafone.
Pentru diferitele formate digitale ale prezentei lucrări, ca şi pentru ediţia tipărită,
adresaţi-vă editurii eDidactica:
info@eDidactica.info sau info@ePublishers.info.
Tel./Fax 021 312 8212

4 Salt la Cuprins





Dragi copii,




Un vechi proverb românesc spune: „Meseria este
                     
                    
                     
                     
brăţară de aur“. Brăţara fiind o podoabă, iar aurul – un
metal nobil, de mare valoare, înseamnă că acela care are
o meserie poartă cu sine o podoabă foarte valoroasă. A
avea o meserie (profesie) înseamnă a avea un ansamblu
de cunoştinţe şi de deprinderi practice pe baza cărora poţi
face o anumită muncă. De exemplu, pentru a profesa ca
medic, ai nevoie de anumite cunoştinţe şi deprinderi prac-
tice, pentru a profesa ca aviator – de altele. După cum
medicul, neavând pregătirea necesară pentru a fi aviator,
nu poate face munca acestuia, tot aşa şi aviatorul, neavând
cunoştinţele şi deprinderile necesare unui medic, nu poate
face munca medicului.
Pregătirea pentru o anumită profesie se face în şcoală
şi ea începe chiar din clasa I – când se învaţă scrisul şi citi-
tul. Astăzi, rareori se întâmplă ca o profesie să poată fi
practicată dacă nu ştii să scrii şi să citeşti. Pregătirea con-
tinuă pe parcursul tuturor anilor de şcoală, fiind finalizată
la terminarea liceului, a unei şcoli postliceale sau profe-
sionale sau, în cazul profesiilor care necesită o pregătire
superioară, la terminarea facultăţii. De fapt, de învăţat în-
văţăm şi după ce terminăm şcoala. Pentru a practica cu
succes o meserie trebuie să înveţi continuu, să fii la curent
cu tot ce este nou.
Fiecare meserie are frumuseţea ei şi, cu cât i te
dăruieşti mai mult, cu atât devine mai frumoasă. În acelaşi
timp, fiecare meserie are partea ei grea, dificilă, fiind nevoie
de o foarte bună pregătire pentru a o practica corect şi cu
rezultate bune.
Este adevărat că fiecare om îşi alege profesia la un
moment dat – de exemplu, când hotărăşte să urmeze un
anumit liceu sau o anumită facultate. Dar la fel de adevărat
este că meseria ne-o alegem, într-un fel, încă din copilărie,
zi de zi, prin cultivarea unor aptitudini, prin citirea anumi-

5 Salt la Cuprins









tor cărţi, prin dedicarea timpului liber unei anumite activi-
tăţi. Este important să ne ascultăm propria minte şi
                     
                    
                     
                     
să alegem profesia care ne place.
Profesia aleasă ne marchează viaţa şi personalitatea.
De aceea, se cuvine ca, atunci când luăm decizia de a îm-
brăţişa o anumită profesie, să ne gândim bine la câteva lu-
cruri, şi anume: dacă ne place munca presupusă de
aceasta, dacă avem înclinaţii către profesie, dacă avem for-
ţa fizică şi psihică de a ne dedica acelei profesii. Este bine
să ne consultăm cu părinţii, atunci când trebuie să ne hotă-
râm asupra profesiei. Ei sunt cei care ne cunosc cel mai
bine şi cu siguranţă că sfaturile lor sunt pline de înţelep-
ciune. Dar cel mai important lucru este acesta: alege-ţi pro-
fesia care îţi place, indiferent de părerile celor din jur.
În această carte sunt prezentate o sută de profesii,
ordonate alfabetic. (Numărul profesiilor existente este mult
mai mare). Pentru fiecare profesie am încercat să explic pe
înţelesul vostru, al copiilor, ceea ce este specific profesiei
respective.
Este important ca, fiecare dintre voi, atunci când îşi
va alege profesia, să cunoască cel puţin lucrurile esenţiale
despre aceasta. Chiar dacă momentul alegerii profesiei îl
consideraţi, unii dintre voi, îndepărtat, vă asigur că timpul
trece foarte repede şi, fără să vă daţi seama, veţi ajunge în
clipa în care trebuie luată această decizie.
Oricare va fi însă profesia aleasă, nu uitaţi că pentru
a reuşi cu adevărat este nevoie de multă seriozitate şi con-
secvenţă în pregătirea pentru acea profesie, de dăruire şi
tenacitate în activitatea de zi cu zi, de entuziasm.
Vă doresc tuturor ca, atunci când veţi hotărî ce pro-
fesie să îmbrăţişaţi, să luaţi cea mai înţeleaptă decizie. Ast-
fel veţi reuşi să fiţi în primul rând voi mulţumiţi de ceea ce
faceţi, iar cei care se vor bucura de roadele muncii voastre
vă vor fi recunoscători pentru priceperea cu care v-aţi făcut
datoria.

6 Salt la Cuprins





1. Actor




                     
                    
                     
                     
Actorul este cel care interpretează roluri în piese
de teatru, filme etc.
Pentru a deveni actor, talentul este necesar, dar
nu şi suficient. Numai prin muncă susţinută, un actor
poate ajunge să interpreteze magistral un rol, sensi-
bilizând inimile spectatorilor.
Pentru fiecare rol actorul trebuie să repete – de
câte ori este nevoie – fiecare scenă în care joacă.
Aceste repetiţii, în cazul filmelor, se desfăşoară în cele
mai diverse condiţii – pe ploaie, ninsoare sau caniculă,
în puterea nopţii sau în zorii zilei. Actorul trebuie să
aibă forţa de a participa la toate repetiţiile, de a îşi
controla fiecare gest, pentru că aparatul de filmat sur-
prinde fiecare detaliu.
Pentru piesele de teatru repetiţiile se fac chiar
pe scena teatrului. Aceasta nu înseamnă că sunt mai
uşoare. Şi aici contează fiecare gest întrucât, la spec-

7 Salt la Cuprins









tacol, între scenă şi spectatorii din sală sunt doar
câţiva metri şi orice scăpare sau greşeală este lesne
                     
                    
                     
                     
de văzut.
Pentru a avea succes, actorul trebuie să reu-
şească să intre pe deplin în pielea personajelor inter-
pretate. Numai aşa, contopindu-se cu personalitatea
personajului interpretat, actorul va reuşi să ne facă
pe noi, spectatorii, să vibrăm, să râdem şi să plângem
alături de el, altfel spus – va reuşi să ne emoţioneze.
Frumuseţea meseriei de actor constă tocmai în
faptul că, prin fiecare rol interpretat, actorul trăieşte
viaţa personajului respectiv, uitând de sine. Şi face
aceasta pentru a aduce bucurie în sufletele oamenilor.
Răsplata publicului o reprezintă sălile de spec-
tacol pline până la refuz, ropotele de aplauze de la
sfârşitul spectacolului, florile primite de la spectatori,
autografele acordate admiratorilor.
O răsplată cu totul şi cu totul specială primesc
actorii care joacă în spectacolele pentru copii, atunci
când din sală primesc replicile pline de farmec ale mi-
cilor spectatori, iar la sfârşitul spectacolului aceştia
năvălesc pe scenă pentru a-şi imbrăţişa eroii favoriţi.
Pe lângă aprecierea din partea publicului, actorii
de succes se bucură şi de cronicile favorabile ale criti-
cilor de film – în cazul filmelor, ori ale criticilor de
teatru – în cazul pieselor de teatru. De multe ori,
cronicile favorabile anticipează marile succese şi pe
câştigătorii marilor premii ale concursurilor inter-
naţionale.
Munca actorilor este o formă de artă şi ca orice
formă de artă este o expresie a spiritualităţii şi a cre-
ativităţii.

8 Salt la Cuprins





2. Agent comercial




                     
                    
                     
                     
Agentul comercial se preocupă să convingă cât
mai multe persoane să cumpere un anumit produs.
Agentul comercial lucrează, de regulă, pentru o
firmă. Spre exemplu, într-o firmă care se ocupă cu
producerea şi vânzarea jucăriilor, agentul comercial
este cel care caută cumpărători pentru aceste jucării.
Pentru a-i putea convinge pe oameni să cum-
pere, el trebuie să le prezinte cât mai atractiv jucă-
riile, arătând cât sunt de frumoase, de educative şi de
ieftine. Această muncă de lămurire nu este deloc
uşoară.
Munca de agent comercial necesită multă perse-
verenţă, tact, răbdare, un comportament civilizat şi o
foarte bună cunoaştere a produselor oferite clienţilor.
Decizia clientului de a cumpăra produsul oferit
este cea mai mare satisfacţie pentru cel care este
agent comercial.

9 Salt la Cuprins





3. Agronom




                     
                    
                     
                     
Agronomul este specialist în cultivarea pămân-
tului cu grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de
zahăr, rapiţă, ovăz, soia, secară etc.
El studiază şi stabileşte: cum trebuie pregătit
solul pentru a fi cultivat; la ce adâncime se fac în-
sămânţările şi în ce perioadă a anului este mai bine să
se facă; ce îngrăşăminte trebuie folosite pentru ca
recoltele să fie cât mai bogate; cum trebuie făcute lu-
crările de irigare, recoltare etc.
Prin munca sa, agronomul ne ajută să avem o
hrană bună, sănătoasă şi curată.
Agronomul se bucură de faptul că munca sa se
desfăşoară în aer liber, în mijlocul naturii.
Roadele culese toamna de agricultori sunt cea
mai mare răsplată pentru agronomul care a ştiut să
fie alături de ei, să-i îndrume şi să îi facă să conlu-
creze cu natura pentru a obţine recolte bogate.

10 Salt la Cuprins





4. Antrenor




                     
                    
                     
                     
Antrenorul este persoana care se ocupă de pre-
gătirea şi antrenarea sportivilor, având o calificare
specială în acest sens.
De cele mai multe ori, antrenorii sunt foşti spor-
tivi de performanţă.
Antrenorul este cel care îi descoperă pe copiii cu
talent şi cu înclinaţii către un anumit sport. Odată
descoperite tinerele talente, antrenorul îi cooptează pe
aceşti copii în echipa de care se ocupă.
Munca de zi cu zi a antrenorului se desfăşoară
pe terenul sau în sala de sport. Cu perseverenţă, răb-
dare şi exigenţă, antrenorul este cel care îi învaţă pe
sportivi să facă exerciţiile fizice specifice sportului
practicat, urmăreşte ca deprinderile lor să se per-
fecţioneze continuu, le explică şi îi învaţă cum să
aplice diverse scheme de joc, îi învaţă să-şi dozeze
efortul.

11 Salt la Cuprins









Repetarea zi de zi, la antrenamente, a exerciţiilor
fizice, permite realizarea marilor performanţe.
                     
                    
                     
                     
Antrenorul însă îi învaţă pe sportivi mult mai
mult decât exerciţiile fizice în sine, şi anume: ce este
spiritul de echipă, ce înseamnă fair-play, ce înseamnă
„cel mai bun câştigă“. El este pentru aceştia ca un
adevărat părinte: îi încurajează permanent, îi do-
jeneşte când greşesc, îi învaţă să lupte cu propriile
limite, să lupte pentru victorie.
În acest fel, antrenorii reuşesc să-i ajute pe
sportivii de care se ocupă nu numai să se dezvolte ca
sportivi şi să realizeze performanţe în specialitatea
aleasă, dar şi să crească spiritual, să-şi modeleze
caracterul şi să-şi însuşească atitudinea cea mai
potrivită faţă de sine şi de ceilalţi.
Satisfacţiile sunt enorme, atunci când, în cali-
tate de antrenor, trăieşti momentele în care sportivii
antrenaţi de tine se urcă pe podium. Aceasta este cea
mai mare recompensă pentru munca de zi cu zi a
antrenorului.
De-a lungul timpului numeroşi sportivi români
au reuşit să urce pe trepta cea mai de sus a podiu-
mului în multe competiţii internaţionale. Performanţa
Nadiei Comăneci va rămâne pentru totdeauna un
reper în istoria gimnasticii mondiale. Numele antreno-
rilor ei, neîntrecuţii Bela şi Martha Karoly, sunt şi ele
gravate cu litere de aur în analele istoriei mondiale,
alături de numele Nadiei Comăneci şi cele ale altor
mari gimnaste antrenate de ei.
Bucuria fiecărei medalii de aur, de argint ori de
bronz este atât a sportivului care a câştigat medalia,
cât şi a antrenorului său.

12 Salt la Cuprins





5. Apicultor




                     
                    
                     
                     
Persoana care se ocupă de îngrijirea şi creşterea
albinelor se numeşte apicultor.
Odată cu primele raze ale soarelui de primăvară,
apicultorul stimulează activitatea familiilor de albine,
astfel încât fiecare stup să ajungă să aibă 40000-
50000 de albine lucrătoare până la înflorirea salcâ-
mului: le asigură hrana (sirop de zahăr sau miere),
apa, curăţenia, medicamentele necesare.
În acest fel, stupii ajung să fie suficient de puter-
nici pentru prima recoltă importantă a anului –
recolta de miere de salcâm.
În general apicultorul trebuie să deplaseze stupii
cât mai aproape de pădurea de salcâm.
Apicultorul extrage mierea de salcâm, produsă
de albine în stup, îngrijindu-se apoi de următoarele
recolte de miere: de tei, de floarea soarelui, de pădure,
polifloră etc. De fiecare dată, stupii trebuie duşi cât

13 Salt la Cuprins









mai aproape de locurile cu flori. Pentru aceasta,
apicultorii pot apela la camioane, remorci sau pavili-
                     
                    
                     
                     
oane apicole tractate de tractoare sau automobile etc.
Pe lângă stimularea naşterii şi creşterii albinelor
lucrătoare, o grijă deosebită este acordată de apicultor
reginei-albinelor (matca). De aceea el creşte sau
cumpără de la combinatul apicol mătci tinere, pentru
a le înlocui la timp pe cele bătrâne. Fiecare stup tre-
buie să aibă o matcă.
Matca este foarte importantă, pentru că ea este
singura albină din stup care depune ouă, asigurând
înmulţirea albinelor.
Înainte de apariţia brumei de toamnă, apicul-
torul pregăteşte stupina (totalitatea stupilor) pentru
iernat. El alege un loc ferit de vânt şi unde nu se
strânge prea multă zăpadă; pune în fiecare stup fa-
guri cu miere şi polen în cantităţi suficiente pentru
hrana albinelor peste iarnă; repară cutiile din lemn
ale stupilor care s-au stricat în timpul verii; acoperă
stupii cu paie sau alte materiale protectoare, pentru a
proteja albinele de frig, de vânt şi trepidaţii; apără
stupina de animale care pot răsturna stupii sau fura
mierea (ursul).
Când sunt zăpezi mari, trebuie să îndepărteze
zăpada. În zilele cu soare, mai controlează dacă albi-
nele au hrană suficientă şi o completează dacă este
nevoie.
Apicultorul, prin munca sa, asigură mierea pen-
tru hrana noastră, iar pentru producerea medica-
mentelor şi a cosmeticelor asigură o serie de alte
produse: ceară, lăptişor de matcă, polen, venin de al-
bine, propolis.

14 Salt la Cuprins





6. Arheolog




                     
                    
                     
                     
Arheologul este persoana care, având o pregătire
de specialitate, studiază trecutul istoric al omenirii pe
baza unor obiecte sau lucrări ce s-au păstrat de-a lun-
gul timpului. Arheologul, analizând un obiect vechi de
sute sau de mii de ani – cum ar fi: un vas, obiecte de
podoabă (cercei, brăţări etc.), o armă – trage concluzii
cu privire la: perioada istorică din care provine obiec-
tul, obiceiurile şi ocupaţiile locuitorilor din epoca res-
pectivă, gradul de dezvoltare a unor meşteşuguri etc.
Cercetând ruinele unor cetăţi sau rămăşiţele
unor conducte de apă, arheologul poate trage con-
cluzii cu privire la modul în care era organizată soci-
etatea la un anumit moment istoric.
Prin munca sa, arheologul ne aduce informaţii
privind culturile şi civilizaţiile care au existat de-a lun-
gul istoriei şi mărturii ale existenţei acestora, aju-
tându-ne să ne cunoaştem mai bine rădăcinile.

15 Salt la Cuprins





7. Arhitect




                     
                    
                     
                     
Arhitectul se ocupă cu proiectarea şi construcţia
clădirilor. Arhitectura este ştiinţă şi artă în acelaşi
timp: ştiinţă – pentru că proiectarea şi construirea
unei clădiri necesită respectarea riguroasă a unor re-
guli şi multă precizie; şi artă – întrucât, orice clădire
– prin formă, culoare, ornamente – arată talentul,
spiritul creator, simţul estetic şi dragostea de frumos
a arhitectului care a proiectat-o.
Arhitectul este cel care creează pe hârtie schiţa
unei clădiri, stabilind după reguli foarte stricte: mă-
rimea clădirii, din câte încăperi se compune, cum sunt
acestea dispuse, ce materiale se vor folosi la con-
strucţia clădirii, astfel încât să reziste la cutremure.
Arhitectul realizează proiectul unei clădiri până la cele
mai mici detalii, ţinând cont de zona în care urmează
a fi construită clădirea şi de destinaţia acesteia
(locuinţă, spital, şcoală etc.).

16 Salt la Cuprins





8. Asistentă medicală




                     
                    
                     
                     
Asistenta medicală este „mâna dreaptă“ a ori-
cărui medic. Ca şi medicul, ea acordă îngrijire medi-
cală oamenilor bolnavi.
Asistenta este cea care face injecţii, controlează
temperatura bolnavilor, îi supraveghează să ia la timp
medicamentele, acordă măsuri de prim ajutor. Tot
asistenta este cea care, în sala de operaţii, pregăteşte
toate instrumentele de care are medicul nevoie şi i le
înmânează în timpul operaţiei.
În cadrul cabinetelor medicale din şcoli, asis-
tenta medicală este cea care, la începutul fiecărui an
şcolar, vă controlează înălţimea, greutatea şi starea
generală de sănătate; tot ea vă acordă îngrijire medi-
cală când vă prezentaţi la cabinet.
Prin ajutorarea celor bolnavi, prin alinarea sufe-
rinţelor pricinuite de boală – asistenta medicală este
considerată de pacienţi o adevărată soră.

17 Salt la Cuprins





9. Astronom




                     
                    
                     
                     
Astronomul se ocupă cu studiul aştrilor, al
galaxiilor şi al universului.
Pentru a studia corpurile cereşti, astronomul folo-
seşte un aparat special numit telescop.
Munca de astronom presupune pe lângă multă
documentare (citirea cărţilor de specialitate) şi multe ore
de investigare a cerului cu ajutorul telescopului, pentru
a studia fenomenele bolţii cereşti, mişcarea aştrilor,
viteza cu care se mişcă aceştia, influenţele lor asupra Pă-
mântului şi implicit asupra vieţilor noastre.
Având mereu privirea ridicată către stele, galaxii,
planete, comete, asteroizi, sateliţi naturali, către Soare
şi Lună, astronomul cercetează tainele Universului.
Prin descoperirile pe care le face, astronomul aduce
informaţii despre Cosmos, despre naşterea şi dispari-
ţia stelelor, despre apariţia şi traseele pe care le par-
curg cometele, despre eclipsele de Lună şi Soare etc.

18 Salt la Cuprins





10. Aviator




                     
                    
                     
                     
Aviatorul este persoana care conduce (pilotează)
un avion. Deşi marea majoritate a aviatorilor sunt
bărbaţi, există şi femei care îmbrăţişează această
meserie.
Aviatorul este, în primul rând, o persoană plină
de curaj. Nu mulţi oameni au îndrăzneala de a zbura.
Pe lângă curaj, aviatorul trebuie să aibă o sănătate
excelentă, o mare capacitate de a se concentra şi de a
lua rapid decizii. Aviatorul trebuie să fie calm şi să
nu-şi piardă cumpătul în situaţii dificile. Adesea pi-
loţii de avioane au o înţelegere superioară a vieţii, sunt
mai înţelegători cu cei din jur, mai amabili, mai sări-
tori şi mai toleranţi, dovedind că zborul îi ajută să
urce tot mai sus nu numai din punct de vedere fizic,
ci şi spiritual.
Aviatorul are o mare răspundere – vieţile pasage-
rilor. O clipă de slăbiciune sau o manevră greşită poate

19 Salt la Cuprins









avea efecte catastrofale. De aceea, robusteţea fizică şi
echilibrul psihic sunt atât de importante în meseria de
                     
                    
                     
                     
aviator. Totodată, spiritul de echipă trebuie să carac-
terizeze orice aviator. Acolo sus, aproape de cer, o mână
de oameni – pilotul, copilotul şi stewardesele – au în
grija lor sute de pasageri pe parcursul unui zbor. Spi-
ritul de echipă este foarte important pentru ca totul să
se desfăşoare foarte bine. De asemenea, o comunicare
clară, directă şi totală atât între membrii echipajului,
cât şi cu pasagerii reprezintă elementul cheie pentru
evitarea panicii sau chiar pentru reuşita operaţiunilor
de salvare în caz de necesitate.
Zborul a fost unul dintre cele mai vechi visuri
ale omenirii. Astăzi, acest vis este o realitate, datorită
aviatorilor şi avioanelor. Când ne aflăm la bordul unui
avion, să ne amintim de legenda lui Icar, cel care şi-a
confecţionat aripi pentru a putea zbura şi să ne bu-
curăm că trăim într-o epocă în care ştiinţa şi tehnolo-
gia au ajuns la cuceriri uimitoare, astfel încât „aripile“
noastre nu se mai destramă, cum i s-a întâmplat ero-
ului mitic.
Cu siguranţă că este emoţionant şi fascinant să
conduci „pasărea de oţel“, astfel încât să se desprindă
lin de pământ, apoi să o înalţi către cer, să intri în
nori şi să te ridici deasupra lor, să zbori la o distanţă
de 10 000 de metri deasupra pământului, pentru ca,
la sfârşitul cursei, tot lin să revii pe pământ – de multe
ori în aplauzele pasagerilor. De asemenea, să străbaţi
lumea în lung şi în lat, să ai posibilitatea de a cu-
noaşte locuri şi oameni noi, să intri în contact cu cele
mai diverse culturi, datini şi obiceiuri – iată care sunt
bucuriile muncii de aviator.

20 Salt la Cuprins





11. Avocat




                     
                    
                     
                     
Avocatul este specialistul în drept care, într-un
proces în justiţie, ne reprezintă şi ne apără interesele.
Avocatul trebuie să cunoască foarte bine legile
şi să fie un bun orator, adică să aibă darul de a vorbi
frumos, clar şi convingător în sala de judecată.
Avocatul ne sfătuieşte în legătură cu ceea ce
avem de făcut pentru a câştiga un proces; întocmeşte
o serie de documente care servesc procesului; intră
alături de noi în sala de judecată sau merge în locul
nostru la proces în calitate de reprezentant; în timpul
judecăţii vorbeşte în numele nostru, apărându-ne in-
teresele; dacă suntem chemaţi să luăm cuvântul, avo-
catul este acela care ne sfătuieşte cum să formulăm
mai bine ceea ce avem de spus.
Avocatul este o persoană care luptă permanent
pentru dreptatea oamenilor şi pentru apărarea drep-
turilor acestora.

21 Salt la Cuprins





12. Balerină




                     
                    
                     
                     
Balerina este persoana feminină care are ca me-
serie baletul. Există şi bărbaţi care practică această
meserie – balerinii.
Baletul este un dans artistic care se desfăşoară
după o anumită compoziţie muzicală.
Munca de balerină presupune în primul rând un
efort fizic susţinut: repetiţiile se fac zi de zi şi, de cele
mai multe ori, pregătirea pentru cariera de balerină în-
cepe chiar din copilărie. Pe lângă efort fizic, meseria de
balerină necesită: graţie, disciplină, cultură muzicală.
Pentru a dansa pe scenă, în faţa publicului, o
balerină trebuie să muncească asiduu câţiva ani.
Efortul este însă pe deplin răsplătit când, la înche-
ierea reprezentaţiei, aplauzele publicului se prelun-
gesc minute în şir, braţele balerinei sunt copleşite de
florile primite din partea spectatorilor, iar admiratorii
năvălesc la cabină pentru autografe.

22 Salt la Cuprins





13. Bibliotecar




                     
                    
                     
                     
Persoana care se ocupă de buna funcţionare a
unei biblioteci se numeşte bibliotecar. Biblioteca este
locul în care sunt depozitate şi păstrate cărţile, pen-
tru a putea fi consultate sau împrumutate de per-
soanele interesate.
Bibliotecarul este cel care se îngrijeşte ca toate
cărţile să fie aşezate în rafturi după anumite criterii:
pe secţiuni (literatură pentru copii, istorie, geografie
etc.), pe autori şi pe titluri. De asemenea, el este cel
care, la solicitarea unui cititor, eliberează cărţile dorite
de acesta – fie pentru a fi consultate în sala de lec-
tură, fie pentru a i le împrumuta pentru o perioadă
de timp.
Bibliotecarul ţine evidenţa cărţilor date cu îm-
prumut şi, atunci când cineva uită să le înapoieze la
termen, îi trimite o carte poştală pentru a-i reaminti
de obligaţia ce o are faţă de bibliotecă.

23 Salt la Cuprins









O preocupare permanentă a bibliotecarului este
aceea de a aduce mereu cărţi noi în bibliotecă, pentru a
                     
                    
                     
                     
le pune la dispoziţia cititorilor.
În biblioteci, cărţile sunt aranjate după o clasificare
specială. Intră în munca bibliotecarului şi catalogarea
cărţilor. Cel mai des utilizat sistem de catalogare şi clasi-
ficare este C. Z. U. – Clasificarea Zecimală Universală.
Acesta se bazează pe notaţia cu cifre arabe, rezultând un
cod numeric pentru fiecare tip de carte în parte. Pentru
un bibliotecar, familiarizat cu semnificaţia acestor cifre,
codul numeric ataşat unei cărţi indică fără greş conţinu-
tul ei, indiferent de limba în care este ea scrisă.
Introducerea calculatorului în bibliotecă, mai ales
în cele mari, facilitează catalogarea cărţilor precum şi
găsirea lor rapidă. Mai mult, aplicaţiile soft (programele)
specifice îi ajută pe cititori să alcătuiască liste cu cărţile
ce tratează tema de care sunt ei interesaţi (aceste liste
se numesc bibliografii) pentru ca apoi să le poată studia
în ordinea cea mai potrivită pentru a înţelege toate de-
taliile temei respective. Adesea bibliotecarii alcătuiesc ei
înşişi bibliografii pe care le pun la dispoziţia elevilor, stu-
denţilor, profesorilor şi cercetătorilor, uşurându-le aces-
tora munca şi accesul la informaţiile de care au nevoie.
Bibliotecarul poate să publice pe Internet infor-
maţiile privind cărţile din biblioteca la care lucrează, des-
chizând în acest fel porţile bibliotecii lui pentru lumea
întreagă. Astfel, catalogul Bibliotecii Academiei Române
e pe Internet la http://aleph500.biblacad.ro:8991/F.
Trăind zi de zi printre rafturile pline cu cărţi,
bibliotecarii sunt mari iubitori de lectură şi, ori de
câte ori le ceri un sfat, sunt bucuroşi să-ţi recomande
o nouă carte.

24 Salt la Cuprins





14. Bijutier




                     
                    
                     
                     
Bijutier este cel care face sau vinde bijuterii.
Bijuteriile sunt obiecte de podoabă – inele,
brăţări, cercei, medalioane etc. – făcute din metale
precum aurul, argintul şi platina şi din pietre pre-
ţioase, precum: rubine, safire, agate, smaralde, dia-
mante şi altele. Unele bijuterii, datorită materialelor
din care sunt făcute, ajung să valoreze foarte mult.
Bijuterii s-au creat din antichitate. Atât femeile,
cât şi bărbaţii au simţit nevoia de a se înfrumuseţa, de
a se împodobi, purtând bijuterii.
Unele bijuterii se fac cu ajutorul unor maşini
(aparate) speciale; altele se fac manual, motiv pentru
care sunt considerate mult mai valoroase.
Pentru a face o bijuterie este nevoie de multă mi-
gală, de un foarte dezvoltat simţ al frumosului, de ra-
finament şi imaginaţie.
Bijutierul este creator de frumos.

25 Salt la Cuprins





15. Bucătar




                     
                    
                     
                     
Bucătar este persoana care se ocupă cu gătirea
mâncării, de regulă într-o cantină sau într-un restau-
rant. Această meserie este practicată în egală măsură
de bărbaţi (bucătari) şi femei (bucătărese).
Gătirea mâncărurilor nu este o treabă uşoară,
cu atât mai mult cu cât, într-o cantină sau restaurant,
într-o singură zi se gătesc multe feluri de mâncare,
pentru un număr mare de persoane. Bucătarul este
cel care, pe baza unei reţete culinare existente sau a
uneia inventate chiar de el, stabileşte ce se foloseşte
pentru obţinerea unui anumit fel de mâncare şi cum
decurge efectiv prepararea acesteia. Se spune că o
mâncare iese bună numai dacă, pe lângă legumele,
sarea, uleiul etc. folosite, se pune şi „puţin suflet“.
Marii bucătari, numiţi „maeştri în arta culinară“, au
grijă de fiecare dată să pună „puţin suflet“ în mân-
carea ce o gătesc.

26 Salt la Cuprins









Munca de bucătar presupune multă grijă faţă de
cei care vor consuma bucatele. În primul rând toate ali-
                     
                    
                     
                     
mentele folosite trebuie să fie foarte proaspete. În al
doilea rând bucătarul trebuie să se asigure că sunt
respectate strict normele de igienă (spălarea ali-
mentelor, curăţenia vaselor, a cuptoarelor şi a maşinilor
de gătit). Nu în ultimul rând mâncarea trebuie să fie
gustoasă şi să aibă un aspect plăcut, apetisant. Aici,
un rol important îl are imaginaţia bucătarului şi încli-
naţia lui către frumos.
Bucătarii din lumea întreagă se întrec în a inventa
noi şi noi reţete, pentru mâncăruri nu numai foarte
gustoase, dar şi foarte sănătoase. În societatea moder-
nă, ca bucătar nu este deloc obligatoriu să te special-
izezi în felurile de mâncare cu care te-ai obşnuit în
familie. Cum o serie de restaurante cu specific străin
s-au deschis şi se deschid peste tot în ţară, poţi să
ajungi să găteşti mâncare tailandeză, indiană, chineză,
japoneză etc. În felul acesta înţelegi mai bine cultura şi
obiceiurile din diferite ţări străine, de multe ori înveţi şi
elemente de limbă străină ca să înţelegi mai bine gus-
turile şi necesităţile clienţilor.
Se spune că o mâncare de calitate te ajută să te
dezvolţi şi spiritual. Unii ajung până la a declara fără
ezitare că „eşti ceea ce mănânci“. Un celebru roman
mexican, intitulat „Ca apa pentru ciocolată“, de Laura
Esquivel, demonstrează cum, prin gătit, poţi să influ-
enţezi viaţa, gândirea şi simţirea celor din jurul tău.
Iată cât de important poţi fi, ca bucătar, pentru semeni.
Dacă îi spui unui bucătar că mâncarea gătită de
el este „ca la mama acasă“, îi faci cea mai mare bu-
curie.

27 Salt la Cuprins





16. Cameristă




                     
                    
                     
                     
Camerista este femeia care se ocupă cu reali-
zarea şi întreţinerea curăţeniei într-un hotel, motel,
pensiune.
Camerista trebuie să fie o foarte bună gos-
podină. Prin munca sa, hotelul în care lucrează
ajunge să sclipească de curăţenie. Camerista este cea
care schimbă aşternuturile paturilor din hotel, schim-
bă prosoapele, şterge praful, spală obiectele sanitare,
curăţă pardoseala şi geamurile etc.
Cameristele cu experienţă ghicesc întotdeauna
nevoile oaspeţilor, chiar înainte ca aceştia să şi le ex-
prime şi acţionează pe nesimţite ca să le facă acestora
sejurul cât mai plăcut. Ele pun suflet în munca lor.
Prin tot ceea ce face, camerista ne ajută să fim
înconjuraţi de ordine şi curăţenie cât timp locuim în
hotel. Ea are grijă ca noi, turiştii, să ne simţim cât mai
confortabil, să ne simţim ca acasă.

28 Salt la Cuprins





17. Cascador




                     
                    
                     
                     
Cascador este cel care, la circ, face salturi şi
sărituri foarte primejdioase şi cel care înlocuieşte ac-
torul într-un film în timpul scenelor periculoase, cum
ar fi: o săritură de la mare înălţime, trecerea prin foc,
răsturnarea cu o maşină etc. Există şi femei care
practică această meserie (în special la circ), numite
cascadoare.
Cascadoria este o meserie care necesită mult
curaj şi îndemânare. Cascadorul, prin ceea ce face, de
multe ori îşi riscă sănătatea sau chiar viaţa.
Munca de cascador presupune multe ore de
antrenament, un considerabil efort fizic şi o perma-
nentă luptă cu propriile limite.
Meseria de cascador, pe cât este de riscantă pen-
tru cascador, pe atât este de spectaculoasă şi de fasci-
nantă atât pentru cel care o practică, cât şi pentru
noi, spectatorii.

29 Salt la Cuprins





18. Cercetător




                     
                    
                     
                     
Cercetător este persoana care, studiind în pro-
funzime un anumit domeniu, caută să descopere ceva
nou.
Omul a fost dintotdeauna însetat de cunoaştere.
A căutat să descopere şi să-şi explice cât mai multe
lucruri despre sine, despre Univers, despre trecutul
şi viitorul omenirii. Din această cauză, practic în orice
domeniu al cunoaşterii se face muncă de cercetare.
Astfel, există cercetători în domeniul fizicii, al chimiei,
al geografiei, al medicinei, al matematicii etc.
Cercetătorul, indiferent de domeniul în care îşi
desfăşoară cercetarea, trebuie să citească foarte mult,
să studieze, să se documenteze. Mai departe, în unele
domenii – cum ar fi chimia, medicina –, cercetătorul
trebuie să facă o serie de experienţe şi să interpreteze
rezultatele acestora. După o muncă sistematică, care
de cele mai multe ori durează ani şi zeci de ani, după

30 Salt la Cuprins









ore nesfârşite de studiu şi analiză, cercetătorul poate
obţine un rezultat care să schimbe viaţa omenirii –
                     
                    
                     
                     
cum ar fi, de exemplu, realizarea unui medicament
împotriva unei boli mortale.
Tot prin munca cercetătorului, se obţin infor-
maţii noi asupra unor fenomene cunoscute. De exem-
plu, un cercetător poate descoperi că, pe baza unor
calcule matematice, se poate preciza când se va pro-
duce un seism; sau, un alt exemplu – un cercetător
poate găsi o soluţie prin care autoturismele să fie ast-
fel construite încât, dacă se produce un accident,
viaţa pasagerilor să nu fie pusă în pericol.
În general, cercetătorii lucrează în echipă, fiecare
membru al echipei ocupându-se de un anumit seg-
ment al problemei cercetate.
Necesitând multă perseverenţă şi un continuu
efort intelectual, munca de cercetător face ca viaţa
noastră, a tuturor, să devină mai bună, mai uşoară şi
mai frumoasă, prin dezvoltarea permanentă a cunoaş-
terii umane. Munca de cercetare este cea care asigură
progresul omenirii în toate domeniile.
Ţările cele mai avansate investesc sume foarte
mari în cercetare, ştiind că beneficiile aduse de des-
coperirile cercetătorilor sunt extraordinare. Tinerii cu
rezultate de excepţie la învăţătură sunt stimulaţi să
vină în marile instituţii de cercetare imediat ce ter-
mină facultatea.
Domeniile de cercetare de interes maxim în
această perioadă sunt: găsirea unor noi surse de ener-
gie şi folosirea acestora la scară largă (energie solară,
energie eoliană etc.); medicina; genetica; ocrotirea
mediului înconjurător şi eliminarea poluării.

31 Salt la Cuprins





19. Coafeză




                     
                    
                     
                     
Coafeza este cea care are ca meserie pieptănarea
şi aranjarea părului persoanelor care solicită acest
lucru. Bărbaţii care au ca meserie coafatul se numesc
coafori.
Doamnele şi domnişoarele, din dorinţa de a fi cât
mai frumoase, vin adeseori la coafor pentru a-şi
aranja părul, apelând la priceperea coafezei.
Munca de coafeză presupune un efort fizic con-
siderabil, întrucât aceasta trebuie să stea în picioare
în timp ce lucrează. De asemenea, această muncă pre-
supune multă atenţie şi grijă în mânuirea instru-
mentelor (foarfecă, pieptene, perie etc.), respectarea
strictă a normelor de igienă, simţ estetic, fantezie,
amabilitate şi aptitudini de comunicare.
Prin munca sa, coafeza aduce un plus de frumu-
seţe şi prospeţime în înfăţişarea femeilor şi fetelor care
apelează la serviciile sale.

32 Salt la Cuprins





20. Cofetar




                     
                    
                     
                     
Cofetar este persoana care face produse de
cofetărie: prăjituri, bomboane, fursecuri, îngheţată,
torturi, cozonaci etc.
Produsele de cofetărie se fac pe baza unor reţete.
Acestea îi spun cofetarului ce ingrediente trebuie să
pună şi în ce cantităţi pentru a obţine un anumit pro-
dus. Cofetarul are însă nevoie, pe lângă reţete, de
multă îndemânare şi fantezie, astfel încât dulciurile
preparate să fie nu doar foarte gustoase, ci şi foarte
apetisante, să fie foarte atractive pentru cumpărători.
În munca sa cofetarul trebuie să fie atent să
folosească numai produse foarte proaspete, trebuie să
asigure respectarea strictă a normelor de igienă – pen-
tru ca dulciurile care ies din mâna lui să fie de cea
mai bună calitate.
Cofetarul, prin ceea ce face, este un bun prieten
al tuturor copiilor.

33 Salt la Cuprins





21. Compozitor




                     
                    
                     
                     
Compozitorul este persoana care compune (cre-
ează) lucrări muzicale. Activitatea compozitorului este
una de creaţie.
Pentru a realiza o lucrare muzicală, compozi-
torul are nevoie, pe lângă talent, de „ureche muzicală“
şi sensibilitate, de o mare capacitate de concentrare şi
un dezvoltat simţ artistic.
Muzica – formă de manifestare a spiritului cre-
ator – înfrumuseţează viaţa noastră de zi cu zi. Creaţi-
ile muzicale de mare valoare sunt ascultate cu bucurie
şi cu plăcere peste ani şi ani de la momentul în care
au fost ascultate pentru prima dată de public.
Fiecare dintre noi are momente în care simte
nevoia de a asculta muzică. Unii chiar nu pot lucra
fără a avea un fond muzical.
Prin operele sale, compozitorul ne îmbogăţeşte
spiritul şi viaţa.

34 Salt la Cuprins





22. Contabil




                     
                    
                     
                     
Contabil este persoana care ţine evidenţa tuturor
bunurilor dintr-o instituţie, firmă sau întreprindere.
De exemplu, pentru o şcoală, contabilul ţine evi-
denţa tuturor bunurilor, cum ar fi: banii primiţi de
şcoală şi cheltuirea acestora pentru reparaţii, energie
electrică, apă, curăţenie etc.; echipamentele care se
află în dotarea şcolii – echipament sportiv, calcula-
toare, materiale didactice etc.; mobilierul şcolii –
scaune, catedre, dulapuri etc.
De asemenea, contabilul se ocupă cu întocmirea
unor documente, pe baza unor reguli precis stabilite
prin legi.
Munca de contabil presupune multă atenţie, dis-
ciplină, ordine şi... răbdarea de a face zi de zi o
mulţime de socoteli. Pentru cei care iubesc lucrul la
birou, exactitatea, cifrele – munca de contabil este
alegerea ideală.

35 Salt la Cuprins





23. Cosmeticiană




                     
                    
                     
                     
Cosmeticiana este o iubitoare de frumos. Ea este
aceea care se ocupă cu îngrijirea şi înfrumuseţarea
tenului, a genelor şi sprâncenelor clientelor.
Doamnele şi domnişoarele apelează la cosme-
ticiană pentru diferite operaţiuni de îngrijire a feţei,
cum ar fi – îndepărtarea punctelor negre de pe faţă,
catifelarea tenului, pensarea sprâncenelor, vopsirea
genelor şi a sprâncenelor, aplicarea fardurilor etc.
Pentru toate acestea, cosmeticiana foloseşte o serie de
creme, soluţii, instrumente şi aparate.
Munca de cosmeticiană presupune multă înde-
mânare, grijă şi atenţie la fiecare gest şi nu în ultimul
rând, simţ estetic. Totodată, în cabinetul său cosmeti-
ciana trebuie să asigure permanent o curăţenie
desăvârşită, o ambianţă plăcută, cochetă, relaxantă.
Cosmeticiana, prin munca sa, le ajută pe femei
să arate mai îngrijit şi mai frumos.

36 Salt la Cuprins





24. Cosmonaut




                     
                    
                     
                     
Cosmonautul este persoana care, cu ajutorul
unei nave cosmice, călătoreşte în cosmos.
Munca de cosmonaut presupune mult curaj, o
stare de sănătate excepţională şi multe ore de pre-
gătire asiduă. Pentru un zbor în cosmos, cosmonautul
este supus la o serie de teste şi probe pentru a se
vedea dacă rezistă la condiţiile de mediu ale cosmo-
sului. Antrenamentele şi testele pot dura ani.
Cosmonautul pleacă în cosmos cu o anumită
misiune.
În ziua de 20 iulie 1969, cosmonautul american
Neil Alden Armstrong a devenit primul pământean
care a pus piciorul pe Lună. Atunci întreaga omenire
a trăit o puternică emoţie. Cu siguranţă că, prin efor-
tul cosmonauţilor şi al oamenilor de ştiinţă, zborul în
cosmos ne va aduce şi în viitor succese de mare an-
vergură, care vor schimba viaţa omenirii.

37 Salt la Cuprins





25. Crainic




                     
                    
                     
                     
În vechime, cel care anunţa poporului hotărârile
împăratului se numea crainic. Astăzi, înţelesul cu-
vântului s-a schimbat. Crainic este cel care prezintă
la un post de radio sau televiziune programul sau, în
cadrul unor manifestări culturale, sportive etc., pre-
zintă ştiri, informaţii oficiale, comunicări.
Meseria de crainic necesită o mulţime de calităţi:
prezenţă fizică agreabilă, în special pentru crainicul
TV, dicţie (pronunţarea cuvintelor) foarte bună,
cunoaşterea unor limbi străine de circulaţie inter-
naţională, prezenţă de spirit (pentru a depăşi cu bine
eventualele situaţii neprevăzute), cultură generală
solidă.
Intrând zi de zi în casele noastre prin inter-
mediul radioului şi al televizorului, crainicul este
mereu prezent în viaţa noastră, prin vocea sa plăcută,
prin zâmbetul senin şi prietenesc.

38 Salt la Cuprins





26. Critic literar/de artă




                     
                    
                     
                     
Criticul literar este specialistul care, studiind o
operă literară, o analizează, o interpretează, pentru ca
în final să emită o serie de aprecieri asupra acesteia.
Criticul literar este o persoană dedicată lecturii
şi studiului. Pentru a formula aprecieri asupra unei
opere literare (roman, povestire, piesă de teatru, ver-
suri etc.) este nevoie de muncă asiduă, de ani şi ani
petrecuţi în bibliotecă, de o cultură solidă.
Criticul literar, prin munca sa, ne ajută să înţe-
legem mai bine o operă literară şi să o preţuim la justa
ei valoare, să descoperim valenţe pe care, ca simpli
cititori, nu le vedem la o primă lectură.
Pentru iubitorii de cărţi, meseria de critic literar
este o adevărată binefacere. Ei îşi urmează pasiunea,
ajungând să cunoască foarte bine literatura contem-
porană şi să înţeleagă cum se nasc şi evoluează valo-
rile în acest domeniu.

39 Salt la Cuprins









Criticii literari se pot angaja ca redactori la re-
vistele literare sau la publicaţiile ce au şi pagini închi-
                     
                    
                     
                     
nate literaturii sau pot să fie profesori, de regulă la o
universitate. De asemenea, ei iniţiază, conduc sau
participă la cenacluri literare.
Criticul de artă este specialist în artă. El studi-
ază, interpretează şi apreciază operele de artă. Există
astfel: critici de artă plastică, de artă teatrală, critici de
film, critici muzicali etc.
Profesiunea de critic literar şi cea de critic de
artă presupune capacitatea de a aprecia exigent şi
obiectiv opera literară sau artistică. Având o muncă
creatoare, ei se simt împliniţi la sfârşitul orelor de
scris şi simt o mare bucurie la apariţia recenziilor sau
articolelor în ziare sau reviste sau în cărţi (culegeri de
articole).
Prin munca lor, criticii literari şi de artă, ne ajută
pe noi, nespecialiştii, să descoperim adevăratele valori
culturale, iar pe creatorii operelor literare şi de artă îi
ajută să fie mai exigenţi cu ei înşişi.
De asemenea, prin munca criticilor literari şi de
artă de foarte multe ori sunt descoperite tinerele ta-
lente şi aduse în faţa publicului. Multe glorii ale artei
şi ale scrisului îşi datorează succesul şi criticilor care
au scris despre ele. Criticii le pun creatorilor în faţă o
oglindă, astfel încât ei să îşi poată da seama la ce nivel
calitativ se ridică operele lor şi să se autoperfecţioneze.
Criticul literar şi criticul de artă sunt iubitori de
frumos. În munca lor ei se întâlnesc cu cele mai înalte
spirite ale omenirii, cu cei mai talentaţi creatori din
lumea scrisului, a picturii, a muzicii, a filmului, a
teatrului, ceea ce este un adevărat privilegiu.

40 Salt la Cuprins





27. Croitor




                     
                    
                     
                     
Croitorul croieşte şi coase hainele.
Când dorim o haină nouă mergem fie la croitor
– unde comandăm o haină unicat, fie într-un magazin
– unde cumpărăm ce ni se potriveşte. Când haina este
făcută la comandă, croitorul, înainte de a o croi, tre-
buie să ia măsurile celui pentru care face haina. Apoi,
croirea propriu-zisă înseamnă tăierea materialului,
după un anumit tipar, în funcţie de modelul ales.
După ce haina a fost croită, este pregătită pentru
probă. La probă, croitorul aduce hainei corecţiile
necesare (o mai lărgeşte sau o mai strâmtează, o
lungeşte sau o scurtează etc.), astfel încât haina „să
cadă“ cât mai bine pe cel care o probează. După una
sau mai multe probe, haina este cusută şi finisată.
Munca de croitor presupune migală, îndemânare,
imaginaţie şi simţ estetic. Croitorul îl ajută pe fiecare
dintre noi să îmbrace haina dorită şi potrivită.

41 Salt la Cuprins





28. Diplomat




                     
                    
                     
                     
Diplomaţii reprezintă oficial o ţară în relaţiile cu
celelalte ţări. Ei lucrează în ambasade, consulate etc.
Diplomatul cunoaşte foarte bine câteva limbi
străine de circulaţie internaţională, are o cultură
generală solidă, e capabil să stabilească relaţii cor-
diale cu cei în faţa cărora îşi reprezintă ţara.
Prin munca sa, diplomatul se îngrijeşte ca ţara
sa şi poporul său să fie cunoscute în lume. De ase-
menea, diplomatul reprezintă şi apără interesele ţării
sale în cursul negocierilor cu oficialii altor state.
Diplomaţii se preocupă permanent ca relaţiile
ţării lor cu celelalte ţări să fie cât mai bune. De multe
ori în istoria omenirii, prin eforturile depuse de diplo-
maţi au fost evitate războaiele.
Munca diplomaţilor presupune dragoste de ţară
şi de oameni. Prin ei, între ţări se stabilesc relaţii de
prietenie, de bună vecinătate, de întrajutorare.

42 Salt la Cuprins





29. Dramaturg




                     
                    
                     
                     
Dramaturgul scrie piese de teatru.
Dramaturgul face o muncă de creaţie. Pentru a
scrie piese de teatru este nevoie de talent, de inspi-
raţie, dar şi de multă muncă, depusă zi de zi, cu con-
secvenţă. Dramaturgul, prin fiecare piesă de teatru pe
care o scrie, creează o lume. De la comediile care stâr-
nesc hohote de râs, la dramele sau tragediile care
aduc lacrimi în ochii spectatorilor, piesele de teatru
reprezintă un act de cultură.
Aprecierea publicului şi cronicile laudative ale
criticilor de teatru sunt încununarea cu succes a
muncii dramaturgului. Mai mult decât atât, piesele
de teatru de mare valoare, precum cele scrise de
Shakespeare devin repere ale culturii mondiale. Dra-
maturgii români au o însemnată contribuţie la istoria
teatrului universal, întrucât personalitatea cheie a
teatrului modern este românul Eugen Ionescu.

43 Salt la Cuprins





30. Dresor




                     
                    
                     
                     
Dresorul este cel care învaţă animalele să facă,
la poruncă, anumite mişcări. Dresorul, prin repetiţii
sistematice, le creează animalelor anumite deprinderi.
Munca dresorului se desfăşoară în general la
circ. Există însă şi situaţii în care animalele (de regulă,
câinii) sunt dresate pentru operaţiuni de salvare a vic-
timelor unor accidente, de căutare a persoanelor care
s-au rătăcit, de căutare a unor răufăcători etc.
Munca de dresor presupune curaj, întrucât
unele animale, precum leul, tigrul, ursul sunt de-
osebit de periculoase. Dresorul iubeşte animalele şi
comunică în condiţii excelente cu ele, ştiind să le răs-
plătească atunci când răspund bine la comenzile sale.
Dresorul (dintr-un circ) este pe deplin răsplătit
atunci când, în timpul spectacolelor, copiii aplaudă
entuziasmaţi ghiduşiile, paşii de dans ori săriturile
spectaculoase ale animalelor dresate.

44 Salt la Cuprins





31. Economist




                     
                    
                     
                     
Economistul este persoana care, având o pre-
gătire de specialitate, se ocupă cu studierea şi analiza
problemelor economice.
Economistul se ocupă de:
– calcularea preţurilor produselor;
– calcularea salariilor şi a pensiilor;
– calcularea costurilor şi a profitului într-o uni-
tate (fabrică, aeroport, tipografie etc.).
Tot economistul este cel care stabileşte măsurile
care trebuie luate pentru a dezvolta o anumită activi-
tate (de exemplu – ce trebuie făcut ca o fabrică de au-
toturisme să producă mai multe autoturisme?) sau
pentru a economisi banii şi celelalte resurse.
Prin ceea ce face, economistul îi ajută pe oamenii
care desfăşoară alte activităţi să obţină produse cât
mai multe, de înaltă calitate, cu cheltuieli cât mai mici
şi pe manageri să ia cele mai bune decizii.

45 Salt la Cuprins





32. Educatoare




                     
                    
                     
                     
Educatoarea, având o pregătire specială, se
ocupă de educarea celor mici (în grădiniţe şi cămine).
Munca de educatoare presupune în primul rând
o mare dragoste pentru copii. Această dragoste tre-
buie să fie dublată de căldură sufletească, sensi-
bilitate şi multă răbdare. Educatoarea are o muncă
de mare răspundere: pe de o parte ea trebuie să fie
atentă clipă de clipă la copii, pentru a nu li se întâm-
pla ceva rău (să nu se lovească, să nu se rănească
etc.); pe de altă parte, ea trebuie să-i educe pe copii,
învăţându-i cum să se comporte, să deseneze, să re-
cite poezii, să cânte şi chiar să se joace. Mai mult
decât atât, educatoarea are grijă ca fiecare copil să
mănânce şi să se odihnească.
Prin efortul şi priceperea educatoarei, preşcolarii
sunt pregătiţi să intre în clasa I, să înceapă viaţa de
elev.

46 Salt la Cuprins





33. Electrician




                     
                    
                     
                     
Electricianul este persoana care lucrează la
maşini, instalaţii, aparate electrice sau se ocupă cu
repararea acestora.
Deci, dacă se defectează o priză sau dacă vrem
să avem becuri pe balcon, chemăm un electrician pen-
tru a remedia defecţiunea sau pentru a face instalaţia
necesară. Tot electricienii se ocupă de instalarea şi
menţinerea sistemului energetic naţional.
Meseria de electrician presupune îndemânare,
atenţie deosebită la fiecare intervenţie, întrucât curen-
tul electric este periculos, putând provoca arsuri sau
chiar moartea.
Datorită muncii electricianului, fiecare dintre noi
se poate bucura de beneficiile luminii electrice şi ale
aparatelor care funcţionează pe bază de curent elec-
tric, fiind greu de imaginat viaţa fără toate acestea.

47 Salt la Cuprins





34. Farmacist




                     
                    
                     
                     
Farmacistul este persoana care, având o pregă-
tire de specialitate, se ocupă cu prepararea şi vân-
zarea medicamentelor.
Prepararea medicamentelor se face pe baza unor
reţete, în laboratoare speciale sau în farmacii (în cazul
unor medicamente simple: creme, soluţii etc.).
Prepararea medicamentelor este o muncă de mare
răspundere. Într-un medicament intră uneori zeci de
substanţe. Farmacistul este cel care, cu desăvârşită
rigoare şi precizie, asigură combinarea acestor sub-
stanţe, în cantităţile corespunzătoare, astfel încât
medicamentele să aibă efectul dorit, adică să vindece.
Farmacistul care lucrează într-o farmacie se
ocupă cu: aşezarea medicamentelor în ordine, păs-
trarea lor în condiţii bune şi vânzarea lor.
Desfăşurată sub semnul grijii faţă de om, munca
farmacistului este dedicată sănătăţii omului.

48 Salt la Cuprins





35. Fermier




                     
                    
                     
                     
Fermierul este persoana care conduce o fermă
(gospodărie) agricolă.
El organizează şi supraveghează toate lucrările
din fermă: cultivarea terenurilor, creşterea animalelor,
strângerea recoltelor, depozitarea şi vânzarea pro-
duselor obţinute. Pentru realizarea lucrărilor agricole,
de regulă sunt angajaţi mai mulţi lucrători, aceştia
fiind sub controlul fermierului.
O muncă desfăşurată în cea mai mare parte a
timpului în aer liber, de cele mai multe ori din zorii
zilei şi până după asfinţitul soarelui, munca de fer-
mier este de regulă făcută de cei care s-au născut şi
au crescut la ţară. Însă oricine vrea să evite poluarea,
zgomotul şi stresul oraşului se poate face fermier.
Fermierul iubeşte natura, iubeşte pământul şi
roadele pe care acesta le dă an de an şi iubeşte foarte
mult animalele.

49 Salt la Cuprins





36. Fotograf




                     
                    
                     
                     
Fotograful face fotografii de foarte înaltă calitate.
Munca de fotograf necesită simţ artistic şi dra-
goste de frumos. De aceea, când mergem la fotograf
pentru a face o fotografie, acesta ne cere în primul
rând să ne aranjăm ţinuta şi pieptănătura, apoi are
grijă să ne aşeze într-o poziţie care să ne avantajeze.
Există şi fotografi care se ocupă de realizarea re-
producerilor de artă, sau de fotografii artistice pentru
cărţi, reviste, afişe etc. Aceştia fac zeci, sute sau chiar
mii de fotografii pentru a alege una care să fie publi-
cată. O şedinţă foto poate dura şi 10-12 ore, timp în
care fotograful face fotografii, urmând a se alege una
singură – cea care va vedea lumina tiparului.
Fotografiile sunt pentru fiecare dintre noi, fie un
excelent prilej de aduceri aminte, fie o ocazie de a ne
bucura privirea şi mintea – în cazul fotografiilor artis-
tice. Iată de ce, ca fotograf, poţi avea mari satisfacţii.

50 Salt la Cuprins





37. Fotoreporter




                     
                    
                     
                     
Fotoreporter este persoana care face fotografii
pentru un ziar, o revistă etc.
Fotoreporterul trebuie să meargă permanent pe
teren pentru a face fotografii. Fiecare fotografie apă-
rută într-un ziar sau o revistă poartă amprenta talen-
tului artistic al fotoreporterului.
Munca de fotoreporter cere mult dinamism şi un
dezvoltat simţ al realităţii, pentru a surprinde în
fiecare fotografie cel mai semnificativ şi relevant
aspect. De asemenea este nevoie de simţ artistic, de
originalitate, de îndrăzneală.
Articolele, ştirile, interviurile din ziare şi reviste,
însoţite fiind de fotografiile realizate de fotoreporteri,
devin mai expresive şi mai interesante pentru noi, citi-
torii. De foarte multe ori, aceste fotografii dau greu-
tate textului pe care îl ilustrează. Ele fac mai clare
informaţiile din text şi dau aerul de autenticitate.

51 Salt la Cuprins





38. Frizer




                     
                    
                     
                     
Frizerul este persoana care, lucrând într-o fri-
zerie – se ocupă cu tunsul şi frizatul (aranjarea) păru-
lui, precum şi cu bărbieritul.
Munca frizerului presupune un considerabil
efort fizic pentru că, pentru a tunde sau a bărbieri pe
cineva, frizerul trebuie să stea în picioare. De aseme-
nea, această muncă necesită multă îndemânare şi
grijă în mânuirea instrumentelor – foarfecă, pieptene,
lamă de ras etc.
Frizerul are bucuria de a cunoaşte permanent
oameni noi şi de a interacţiona cu aceştia, de a avea
conversaţii interesante cu ei. Aceasta îl face să devină
şi el o personalitate interesantă pentru ceilalţi, o sursă
de informaţii, de glume, anecdote, care fac plăcute
conversaţiile în care se implică.
Prin munca sa, frizerul îi ajută pe bărbaţi să
arate îngrijit şi frumos.

52 Salt la Cuprins





39. Geolog




                     
                    
                     
                     
Geologul este specialistul care se ocupă cu stu-
dierea modului de formare şi alcătuire a globului
terestru (a pământului) precum şi cu evoluţia aces-
tuia de-a lungul timpului.
Geologul îşi desfăşoară activitatea, de regulă, în
mijlocul naturii. Analizând diferitele feluri de roci,
pietre, soluri etc., geologul aduce informaţii despre
pământ şi bogăţiile acestuia. Acest date culese de ge-
olog pe teren sunt apoi prelucrate de alţi specialişti;
astfel se descoperă ce resurse se află într-o anumită
zonă geografică. Lucrând în aer liber, făcând o muncă
ce presupune multă mişcare, geologul este un mare
iubitor de natură.
Geologul, parcurgând cu pasul mulţi kilometri
în fiecare zi, urcând şi coborând dealurile şi munţii
ori străbătând câmpiile, are şansa de a cunoaşte
mereu locuri noi, de a întâlni oameni noi.

53 Salt la Cuprins





40. Ghid




                     
                    
                     
                     
Ghidul este persoana care însoţeşte un grup de
turişti, călăuzindu-i şi oferindu-le informaţii despre
obiectivele turistice vizitate, traseele parcurse, istoria
locurilor, obiceiurile şi tradiţiile locuitorilor etc.
Ghidul trebuie să cunoască cel puţin o limbă
străină de circulaţie internaţională pentru a putea co-
munica cu turiştii (în cazul turiştilor străini). De
asemenea, trebuie să cunoască foarte bine locurile
vizitate, pentru a oferi turiştilor informaţii corecte,
complete şi interesante.
Ghidul răspunde permanent întrebărilor pline
de curiozitate ale turiştilor, o cultură generală solidă
fiind absolut necesară pentru această meserie.
Venind mereu în contact cu oameni noi, stră-
bătând în lung şi în lat zonele turistice ale ţării şi ale
lumii, ghidul se află mereu în călătorie şi nu are nicio-
dată timp să se plictisească.

54 Salt la Cuprins





41. Grafician




                     
                    
                     
                     
Graficianul realizează desene pentru cărţi, re-
viste, afişe, albume, filme de desene animate, precum
şi pentru diferite obiecte (materiale) – tricouri, baloa-
ne, panouri publicitare etc.
Munca graficianului presupune talent, imagi-
naţie, sensibilitate şi îndemânare. Fiecare desen, pen-
tru a fi adus la forma sa finală, necesită realizarea unei
schiţe, apoi a mai multor variante, până când se ajunge
la rezultatul dorit. Acordând atenţie fiecărui detaliu al
desenului, graficianul are o muncă de mare migală.
Munca de grafician este una de creaţie, desfă-
şurată sub semnul frumosului. Cărţile şi revistele care
conţin desene – în special cele pentru copii – sunt
mult mai atractive pentru cititori, ajutându-i să înţe-
leagă mai bine textul. Iar filmele de desene animate,
care fascinează milioane de copii, fără munca grafi-
cianului nu ar fi existat.

55 Salt la Cuprins





42. Grădinar




                     
                    
                     
                     
Grădinarul este persoana care se ocupă cu cul-
tivarea şi îngrijirea unei grădini.
Grădinarul este cel care sădeşte florile, le îngri-
jeşte, asigurându-le apa necesară, îngrăşarea pămân-
tului şi curăţarea de frunze uscate.
Tot el se ocupă cu plantarea şi îngrijirea pomilor
fructiferi şi a legumelor.
De asemenea, plantarea florilor şi amenajarea
spaţiilor verzi dintr-un parc ţin tot de munca grădi-
narului.
Grădinarul trebuie să ştie pentru fiecare floare,
plantă, pom fructifer sau zarzavat când anume se face
însămânţarea, de ce fel de pământ şi îngrăşământ este
nevoie, cât de des trebuie udate etc.
Lucrând în aer liber, în mijlocul florilor şi al ar-
borilor, grădinarul, prin munca sa, ne aduce fructe şi
legume proaspete pe masă şi flori în glastră.

56 Salt la Cuprins





43. Horticultor




                     
                    
                     
                     
Horticultorul se ocupă cu studiul cultivării po-
milor, legumelor, florilor şi cu aspectul estetic al par-
curilor. De asemenea, se îngrijeşte de răsadniţe şi
sere.
Cultivarea pomilor, legumelor şi florilor nu se
face la întâmplare, ci după nişte reguli foarte precise,
privind: perioada în care se fac însămânţările, asigu-
rarea solului potrivit, a îngrăşămintelor necesare, iri-
gare suficientă şi la momentul potrivit etc. Munca
horticultorului presupune multă grijă, sensibilitate şi
dragoste de natură şi de frumos.
Horticultorul este înarmat cu mult mai multe
cunoştinţe de specialitate decât grădinarul.
Ori de câte ori ne bucurăm de priveliştea oferită
de un parc, de o grădină sau de o livadă, să ne gândim
că această bucurie o datorăm şi horticultorului.

57 Salt la Cuprins





44. Infirmieră




                     
                    
                     
                     
Infirmiera este persoana care lucrează într-un
spital, policlinică etc., ocupându-se de îngrijirea bolna-
vilor.
Ce face infirmiera într-un spital? Îi ajută pe bol-
navi să se deplaseze, aduce mâncare la patul bol-
navului, schimbă aşternuturile etc.
Infirmiera trebuie să fie o fire răbdătoare, blân-
dă şi comunicativă, gata în orice moment să-l ajute
pe cel aflat în suferinţă.
Prin munca sa, infirmiera îi ajută pe bolnavi să
suporte mai uşor suferinţele pricinuite de boală, spri-
jinindu-i ori de câte ori au nevoie. Medicii apelează de
asemenea la infirmieră, cerându-i să realizeze diverse
operaţiuni care fac mai comodă, într-un fel sau altul,
şederea în spital a pacienţilor.
Munca de infirmieră este una pusă în slujba aju-
torării semenilor.

58 Salt la Cuprins





45. Inginer




                     
                    
                     
                     
Inginerul este un specialist în problemele teh-
nice, adică în tot ce ţine de: maşini, calculatoare, in-
stalaţii etc.
Inginerii sunt specializaţi pe diferite domenii.
Astfel, există ingineri care se ocupă de avioane, alţii
care se ocupă de drumuri şi poduri, alţii care se ocupă
de comunicaţii (prin telefon, prin satelit), ingineri spe-
cialişti în mecanică, alţii specialişti în construcţii, alţii
în electronică etc. În firmele mari, un rol cheie îl joacă
inginerii de sistem, care pun laolaltă şi întreţin reţelele
locale de calculatoare.
Inginerii fac ca viaţa noastră să fie mai conforta-
bilă şi mai uşoară, punându-ne la dispoziţie o
mulţime de produse realizate datorită priceperii lor:
de la autoturism – la televizor, de la şuruburi – la
frigider, de la biciclete – la nave cosmice, de la barca
cu motor – la calculator şi multe altele.

59 Salt la Cuprins





46. Instalator




                     
                    
                     
                     
Instalatorul este persoana calificată în montarea
şi repararea instalaţiilor. Astfel, instalatorul se ocupă
cu montarea şi repararea chiuvetelor, a ţevilor prin
care circulă apa, a robinetelor, caloriferelor etc.
Munca de instalator presupune multă îndemâ-
nare şi atenţie. În plus, răbdarea şi dorinţa de a sări
imediat în ajutorul clientului sunt calităţi care îl fac
indispensabil în situaţiile de urgenţă (de exemplu, o
inundaţie). Fiecare dintre noi avem nevoie de pri-
ceperea instalatorului ori de câte ori dorim să schim-
băm o instalaţie veche sau să reparăm defecţiunile
apărute la cele existente.
Instalatorul este „prietenul“ familiei. Adeseori
apelăm la el pentru a-i cere ajutorul. Nu de puţine ori
pe instalator îl chemăm sâmbăta sau duminica pen-
tru rezolvarea unor „urgenţe“. Cei pasionaţi de munca
lor răspund „Da“ la fiecare apel.

60 Salt la Cuprins





47. Învăţător




                     
                    
                     
                     
Învăţătorul este persoana care îi învaţă pe copii,
în primele clase de şcoală, să scrie, să citească, să so-
cotească. Tot învăţătorul este cel care îi învaţă pe copii
primele lucruri despre desen, muzică, sport, despre
mediul înconjurător, geografie, istorie şi educaţie
civică.
Învăţătorii sunt oameni care nutresc o mare
dragoste pentru copii. Chiar şi atunci când îi dojenesc
pe elevi, tot din dragoste şi grijă pentru ei o fac.
Munca de învăţător presupune un considerabil
efort fizic: învăţătorul stă de regulă în picioare în tim-
pul orelor, scriind la tablă sau plimbându-se printre
băncile elevilor. Pe lângă efort fizic, munca învăţă-
torului presupune o mare capacitate de concentrare
(pentru a explica elevilor, pe înţelesul lor, cunoştinţele
predate) şi o atenţie deosebită, clipă de clipă, la tot ce
se întâmplă în clasă, la fiecare elev în parte.

61 Salt la Cuprins









Învăţătorul trebuie să aibă şi o cultură generală
solidă pentru a putea da elevilor explicaţii suplimen-
                     
                    
                     
                     
tare, ori de câte ori este nevoie şi pentru a răspunde
întrebărilor acestora.
Munca învăţătorului nu se limitează la activi-
tăţile desfăşurate în sala de clasă. Învăţătorul este o
persoană care citeşte mult, care studiază tot timpul.
Învăţătorii aleg sau creează chiar ei materiale didac-
tice foarte utile în munca cu elevii, dând dovadă de
bun gust, discernământ şi creativitate. Toate acestea
se reflectă şi în personalitatea în formare a elevilor,
care învaţă câte ceva din tot ce face un învăţător pen-
tru ei.
Deşi ca elev nu-ţi dai seama, învăţătorul îşi
pregăteşte şi el lecţiile acasă. Îşi planifică temele,
strânge materiale pe care să le prezinte elevilor, îşi
face un plan pentru fiecare lecţie. Apoi, învăţătorul
are de corectat şi de evaluat lucrările pe care le dă
elevilor.
Să nu uităm că tot învăţătorul este cel care or-
ganizează serbările – fiind adevăratul regizor – sceno-
graf al acestora.
Învăţătorii sunt nişte adevăraţi părinţi pentru
elevii lor: îi supraveghează, îi îndrumă şi îi ocrotesc,
atâta timp cât aceştia se află la şcoală.
Sub privirile învăţătorului, elevii cresc, se for-
mează, devenind pe zi ce trece mai învăţaţi, mai edu-
caţi.
Învăţătorul este persoana pe care nu o uităm
niciodată. Prin munca sa, învăţătorul marchează viaţa
fiecăruia dintre noi, fapt pentru care îi suntem mereu
recunoscători.

62 Salt la Cuprins





48. Judecător




                     
                    
                     
                     
Judecătorul este cel care, prin munca sa de zi
cu zi, face ca dreptatea să triumfe.
În faţa judecătorului sunt aduşi (de către procu-
ror) cei care au săvârşit fapte grave (furt, omor, înşe-
lăciune etc.). Tot în faţa judecătorului vin şi
persoanele care, considerând că li s-a încălcat un
drept, doresc să li se facă dreptate.
Sarcina judecătorului – aceea de a face dreptate
– nu este deloc uşoară. În munca sa judecătorul tre-
buie să aplice cu stricteţe legile. După ce ascultă cu
atenţie tot ceea ce au de spus persoanele care se află
în faţa sa pentru judecată, după ce analizează toate
dovezile (cercetând documente, ascultând martorii),
judecătorul ia o hotărâre. Prin hotărârile pe care le ia,
judecătorul restabileşte dreptatea, pedepsindu-i pe cei
vinovaţi şi repunându-i pe cei nevinovaţi în drepturi,
lucru esenţial pentru bunul mers al societăţii.

63 Salt la Cuprins





49. Jurisconsult




                     
                    
                     
                     
Jurisconsultul (consilierul juridic) este un spe-
cialist în drept, adică în cunoaşterea legilor.
El lucrează în diferite instituţii (primării, minis-
tere etc.) sau întreprinderi (firme).
Consilierul juridic întocmeşte o serie de docu-
mente, îi sfătuieşte, în probleme de drept, pe cei care
conduc instituţia în care lucrează, prezentându-le
legile şi învăţându-i cum să le aplice în activitatea
practică, se îngrijeşte ca fiecare lege nou apărută să fie
cunoscută şi aplicată în instituţia sa.
Prin munca sa, jurisconsultul veghează la res-
pectarea legilor, ajutându-i pe cei care nu au cunoş-
tinţe de drept să le cunoască şi să le aplice.
Cunoaşterea legilor este importantă şi obligatorie; cine
le încalcă ajunge să fie pedepsit.
Consilierul juridic este un om al legii, al drep-
tăţii, al corectitudinii.

64 Salt la Cuprins





50. Laborant




                     
                    
                     
                     
Laborantul realizează experienţe şi alte lucrări
de laborator, cum ar fi: verificarea purităţii apei; veri-
ficarea compoziţiei alimentelor – pentru a stabili dacă
sunt bune pentru consum sau sunt alterate; în medi-
cină – analiza probelor de sânge sau urină, pentru a
stabili dacă persoana de la care s-au recoltat acestea
este bolnavă sau nu, iar dacă este bolnavă, prin
analizele de laborator se stabileşte cauza sau natura
bolii.
Laborantul se ocupă şi cu întreţinerea instru-
mentelor (eprubete, pensete, lupe etc.), a aparatelor
(microscoape, aparate de măsurat etc.), a substanţelor
şi materialelor necesare realizării experienţelor. El are
dexteritate, răbdare şi atenţie în tot ce face.
O muncă pusă în slujba ştiinţei şi a cunoaşterii,
munca de laborant este de regulă aleasă de cei pa-
sionaţi de fizică, chimie, biologie.

65 Salt la Cuprins





51. Lăcătuş




                     
                    
                     
                     
Lăcătuşul este persoana care lucrează cu
metalul. Mai exact, el confecţionează diverse piese din
metal care urmează a fi asamblate. Lăcătuşul este cel
care face şi repară, printre altele, lacăte, chei, broaşte
pentru uşi etc. Aţi rămas vreodată pe dinafară pentru
că v-aţi pierdut sau vi s-a rupt cheia de la intrarea în
casă? Dacă da, atunci sigur aţi apelat la un lăcătuş.
Munca de lăcătuş necesită multă îndemânare şi
răbdare, iar uneori inventivitate, pentru că niciodată
o situaţie nu este identică cu alta şi mereu e nevoie de
o soluţie nouă, aplicată conform datelor respectivei
situaţii.
Fiecare dintre noi, pentru a duce o viaţă con-
fortabilă şi în condiţii de siguranţă are nevoie ca uşile
casei să se poată încuia şi descuia. Pentru aceasta şi
pentru multe altele (mai puţin vizibile) avem nevoie de
priceperea unui lăcătuş.

66 Salt la Cuprins





52. Manager




                     
                    
                     
                     
Managerul – sau directorul – este persoana care
se ocupă cu conducerea unei întreprinderi (firme).
Munca de manager înseamnă:
– stabilirea strategiei şi tacticii prin care se poate
realiza obiectul de activitate al firmei pe care o con-
duce;
– organizarea întregii activităţi a firmei (sta-
bileşte de câţi salariaţi are nevoie firma, îi angajează,
le explică ce au de făcut etc.);
– îndrumarea şi controlul muncii oamenilor din
firmă;
– stabilirea contactelor cu alte firme (de la care
cumpără materii prime, materiale etc. sau către care
vinde produsele firmei sale);
– vânzarea produselor sau a serviciilor oferite de
firma pe care o conduce.

67 Salt la Cuprins









Munca de manager necesită mult efort fizic şi in-
telectual, o bună capacitate de a comunica cu oa-
                     
                    
                     
                     
menii, capacitatea de a fixa obiectivele firmei şi de a
canaliza eforturile tuturor angajaţilor în această di-
recţie, o bună cunoaştere a legilor.
Deşi de multe ori este epuizantă, munca mana-
gerului este frumoasă tocmai datorită faptului că este
complexă şi dificilă. De asemenea, a fi manager pre-
supune un grad mare de libertate, pentru că îţi poţi
organiza timpul şi activitatea exact cum doreşti sau
cum ţi se pare că e mai bine pentru ca rezultatele
muncii tale să fie cele aşteptate.
Fiecare produs pe care îl cumpărăm este rezul-
tatul muncii oamenilor. De regulă, la realizarea unui
produs participă mai multe persoane, care au meserii
diferite. De exemplu, pentru ca în magazine să ajungă
pungile cu lapte, la fabrica de prelucrare a laptelui,
cineva se ocupă cu procurarea laptelui, altcineva cu
ambalarea lui în pungi, altcineva cu păstrarea lui în
condiţii bune, altcineva cu transportul laptelui,
altcineva contabilizează toate aceste operaţiuni etc.
Munca tuturor acestor oameni se desfăşoară sub
supravegherea şi controlul managerului.
Oamenii de ştiinţă au stabilit ca pe primul loc
într-un top al meseriilor din punct de vedere al stre-
sului – se află managerul. Pe locul doi se află meseria
de profesor. Aceasta înseamnă că un bun manager,
ca şi un bun profesor, trebuie să dovedească o mare
rezistenţă la stres, un control aproape total asupra
propriei reacţii la stres şi la situaţii neprevăzute, un
înalt grad de flexibilitate şi capacitatea de a lua de-
cizii rapid, de multe ori chiar fără a avea toate datele.

68 Salt la Cuprins





53. Manechin




                     
                    
                     
                     
Manechin este persoana care prezintă moda ves-
timentară pentru public.
Atât femeile, cât şi bărbaţii pot îmbrăţişa această
meserie.
Persoana care este manechin trebuie să aibă, în
primul rând, o serie de calităţi fizice: să fie frumoasă,
suplă, înaltă, să aibă mers şi mişcări elegante şi
graţioase. Multe manechine ajung să fie cunoscute în
lumea întreagă pentru frumuseţea şi graţia lor.
Deşi, la prima vedere, pare simplu să te urci pe
scenă şi să faci câţiva paşi, în realitate, munca de
manechin presupune mult efort. Pentru fiecare
apariţie pe scenă se fac ore şi ore de repetiţii, se
exersează fiecare mişcare, fiecare gest.
Prin graţia cu care prezintă veşmintele crea-
torilor de modă, manechinii dau viaţă noilor modele,
contribuind la succesul acestora în faţa publicului.

69 Salt la Cuprins





54. Marinar




                     
                    
                     
                     
Marinarul este persoana care face parte din echi-
pajul unei nave (vas care circulă pe ocean, mare, flu-
viu etc. şi care transportă oameni sau mărfuri).
Marinarul este un om curajos. El străbate mările
şi oceanele lumii, pe vreme bună şi pe vreme de fur-
tună, pe lumină şi pe întuneric, fiind într-o continuă
confruntare cu valurile, cu vânturile şi cu ploile.
Marinarul trebuie să aibă o serie de deprinderi
pentru a manevra şi a asigura funcţionarea vasului,
trebuie să nu-şi piardă cumpătul în momentele difi-
cile, trebuie să aibă spiritul lucrului în echipă.
Deşi este nevoit să petreacă mult timp departe
de casă şi de familie, marinarul are o muncă foarte
frumoasă, aflându-se într-o continuă călătorie. Stră-
bătând lumea în lung şi în lat, marinarul cunoaşte
mereu locuri şi oameni noi venind în contact cu di-
verse culturi şi civilizaţii.

70 Salt la Cuprins





55. Mecanic




                     
                    
                     
                     
Mecanicul este persoana care se ocupă cu repa-
rarea, întreţinerea, montarea diferitelor aparate, ma-
şini, utilaje. Astfel, există mecanici-auto – care repară
autoturismele, mecanici de avioane – care se ocupă
de repararea lor, mecanici de locomotivă – care se
ocupă de conducerea, repararea şi întreţinerea aces-
tora. mecanici de navă – fără de care viaţa marinarilor
ar fi în pericol etc.
Meseria de mecanic necesită îndemânare, răb-
dare şi simţ al răspunderii (o greşeală poate genera
un accident). Bineînţeles că toate acestea trebuie să
fie dublate de temeinice cunoştinţe tehnice, cunoştin-
ţe dobândite de cel ce este mecanic într-o şcoală de
specialitate.
Datorită muncii mecanicilor, circulăm în sigu-
ranţă ori de câte ori ne urcăm într-un autobuz, tren
sau avion.

71 Salt la Cuprins





56. Medic




                     
                    
                     
                     
Medicul este cel care, zi de zi, îşi ajută semenii
să învingă boala şi să se bucure de sănătate. Îl întâl-
nim în spitale, în policlinici şi dispensare, în cabi-
netele medicale şcolare, în maşinile salvării.
Medicul, pe baza unui consult medical, stabi-
leşte dacă suferim sau nu de o boală. De asemenea,
medicul stabileşte ce tratament trebuie să urmăm
pentru a ne vindeca şi tot el ne supraveghează per-
manent, până la însănătoşirea deplină.
Meseria de medic este pe cât de frumoasă, pe
atât de dificilă:
• Ca medic este obligatoriu să studiezi perma-
nent pentru a fi la curent cu tot ce este nou: ce trata-
mente sau medicamente noi s-au descoperit, ce
aparate medicale s-au inventat. Domeniul medicinei
este deosebit de dinamic, numeroase descoperiri noi
şi invenţii îl fac extrem de înnoitor şi de aceea medicii

72 Salt la Cuprins









trebuie să acumuleze zilnic cantităţi însemnate de in-
formaţii noi. La fiecare câţiva ani, volumul cunoş-
                     
                    
                     
                     
tinţelor medicale se dublează.
• Efortul fizic este de multe ori foarte mare, în
special la medicii chirurgi (cei care fac operaţii), care
trebuie să stea în picioare mai multe ore în şir pentru
a face o operaţie. Chiar dacă se simt obosiţi, ei nu se
pot aşeza pe scaun nici pentru cinci minute, pentru că
nu pot întrerupe operaţia. Trebuie să rămână în pi-
cioare, să-şi controleze foarte bine fiecare mişcare şi
fiecare gest, să se concentreze asupra intervenţiei pe
care o fac. Un simplu tremur al mâinii datorat oboselii
poate avea consecinţe grave pentru pacient. Deci,
medicul are nevoie de forţă fizică, de vigoare, de
putere, pentru a face faţă tuturor solicitărilor.
• Răspunderea medicului este foarte mare. De
multe ori, medicul are în mâinile sale viaţa pacientu-
lui, fiind nevoit să ia decizii în fracţiuni de secundă. O
întârziere de câteva minute sau o decizie greşită poate
costa viaţa unui om. Pentru a face faţă zi de zi aces-
tor cazuri, este nevoie de o mare forţă psihică.
Medicina fiind un domeniu extrem de vast şi de
complex, este împărţită în mai multe ramuri. De
aceea, există: medici generalişti – specializaţi în medi-
cină generală; medici oftalmologi – specializaţi în pro-
blemele ochilor; medici ortopezi – specializaţi în
tratarea oaselor fracturate; medici O.R.L.-işti – spe-
cializaţi în tratarea gâtului, nasului şi urechilor;
medici stomatologi – specializaţi în tratarea dinţilor;
medici pediatri – medici de copii. Lista specializărilor
este mult mai lungă; v-am prezentat doar câteva, pen-
tru a avea o imagine mai clară asupra acestei profesii.

73 Salt la Cuprins





57. Medic veterinar




                     
                    
                     
                     
Medicul veterinar se îngrijeşte de sănătatea ani-
malelor (domestice). El ia măsuri pentru prevenirea şi
combaterea bolilor acestora, tratează animalele bol-
nave şi le supraveghează până la vindecarea completă.
Munca de medic veterinar presupune dragoste
de animale, sensibilitate, multă îndemânare.
Îngrijindu-se de sănătatea animalelor, medicul
veterinar are grijă, implicit, şi de cea a oamenilor, de-
oarece o bună parte din hrana omului este obţinută
de la animale – lapte, unt, ouă, brânză, carne.
Medicul veterinar îşi desfăşoară activitatea atât
în cabinet, cât şi pe teren, la casele oamenilor.
În cadrul fermelor zootehnice, medicul veterinar
are un rol esenţial, deoarece el se ocupă de sănătatea
tuturor animalelor care sunt crescute în fermă.
O meserie frumoasă – în care grija şi dragostea
pentru animale sunt cuvintele de ordine.

74 Salt la Cuprins





58. Militar




                     
                    
                     
                     
Militar este persoana care lucrează în cadrul ar-
matei. Profesiunea de militar presupune: disciplină
desăvârşită, o bună pregătire fizică pentru a face faţă
orelor de instrucţie, adaptarea la rigorile vieţii militare,
mult curaj şi spirit de sacrificiu (pentru situaţiile de
luptă), capacitatea de a lucra în condiţii de tensiune
maximă şi risc.
Militarul este persoana care se pregăteşte per-
manent pentru situaţia în care ţara sa are nevoie de
apărare (de regulă, în caz de război). Prin ceea ce face,
militarul de profesie veghează la liniştea ţării şi
menţinerea păcii, fiind gata să intervină imediat în caz
de pericol.
Munca militarului este una desfăşurată sub
semnul iubirii de ţară şi de locuitorii ţării.
Faptele de eroism ale militarilor sunt repere im-
portante în istoria noastră şi a lumii.

75 Salt la Cuprins





59. Miner




                     
                    
                     
                     
Minerul, pentru a-şi face meseria, coboară zi de zi
în subteran, în mină. Multe din bogăţiile pământului
se află în subteran: sarea, cărbunii, minereurile (din
care se extrag metale, precum: fierul, cuprul, aurul,
argintul etc.). Aceste bogăţii sunt aduse la suprafaţa
pământului de către mineri.
Desfăşurându-se sub pământ, munca minerului
nu este uşoară, necesitând în primul rând curajul de
a coborî sub pământ zi de zi, apoi un considerabil
efort fizic şi o bună stare de sănătate pentru a rezista
la condiţiile de mediu din subteran.
Minerul preţuieşte lumina zilei mai mult decât
toţi cei care lucrează în condiţii obişnuite, dar ştie să
găsească satisfacţii în munca sa importantă şi grea. O
muncă frumoasă, prin care bogăţiile pământului sunt
aduse la suprafaţă, la lumină, pentru ca noi toţi să
putem beneficia de ele.

76 Salt la Cuprins





60. Muzeograf




                     
                    
                     
                     
Muzeograful se ocupă cu prezentarea pieselor
dintr-un muzeu publicului care vizitează muzeul. De
asemenea, muzeograful studiază istoria pieselor din
muzeul în care lucrează, asigură păstrarea şi conser-
varea lor în bune condiţii.
Munca de muzeograf presupune multă şi con-
tinuă documentare în domeniul istoriei, geografiei,
artei şi culturii, pentru a putea oferi publicului infor-
maţii corecte şi complete asupra exponatelor.
Muzeograful este în măsură să răspundă tuturor
întrebărilor puse de vizitatori. De aceea, el are şi o
solidă cultură generală.
Prin munca sa, muzeograful ne ajută să înţe-
legem şi să cunoaştem mai bine arta, istoria, obiceiu-
rile înaintaşilor, tradiţiile, personalitatea şi realizările
oamenilor de seamă ai ţării, evoluţia cunoaşterii
umane în diverse domenii.

77 Salt la Cuprins





61. Muzicant




                     
                    
                     
                     
Muzicant este persoana care execută o com-
poziţie muzicală, ştiind să mânuiască un instrument
muzical: vioară, pian, contrabas, chitară, saxofon, in-
strumente de percuţie etc.
Această profesie necesită, pe lângă înclinaţie
către muzică, perseverenţă şi disciplină pentru a
exersa constant, cultură muzicală, capacitate de con-
centrare şi sensibilitate. Toţi instrumentiştii exersează
multe ore în fiecare zi pentru a putea să se menţină în
formă şi să execute fără greş partiturile.
Graţie muncii muzicanţilor, creaţiile muzicale
prind viaţă, spre bucuria celor care iubesc muzica. Ei
vin să împlinească creaţia compozitorilor, oferindu-ne
nouă, tuturor, posibilitatea de a cunoaşte şi a iubi
muzica în toate formele ei: de la muzica clasică, la cea
rock; de la muzica populară la cea pop; de la muzica
folk, la cântecele pentru copii.

78 Salt la Cuprins





62. Notar




                     
                    
                     
                     
Notarul este persoana care, fiind specialistă în
cunoaşterea legilor, întocmeşte sau vizează anumite
acte (documente), la cererea oricăruia dintre noi.
La notar mergem pentru a face un act de vân-
zare-cumpărare pentru casă, pentru terenuri, pentru
a face un testament (act prin care o persoană sta-
bileşte cui revine averea sa după ce moare), pentru a
face o împuternicire (act prin care îi dăm unei per-
soane dreptul de a ne reprezenta într-o anumită situ-
aţie) etc.
Notarul, prin munca sa, veghează la respectarea
legilor, îi ajută pe oameni să obţină diverse docu-
mente, îi sfătuieşte cum să procedeze pentru a nu
încălca legile.
Munca de notar presupune multă atenţie (la în-
tocmirea actelor), răbdare în a-i asculta şi ajuta pe oa-
meni, amabilitate.

79 Salt la Cuprins





63. Optician




                     
                    
                     
                     
Optician este cel care face, repară sau vinde
ochelari.
Opticianul are o muncă de mare precizie şi de
mare răspundere. Vederea fiind atât de importantă
pentru sănătatea omului, este necesar ca fiecare
pereche de ochelari să fie executată foarte corect, pe
baza reţetei medicului. O greşeală cât de mică poate
provoca neplăceri (ameţeli, dureri de cap, greţuri etc)
celui care poartă perechea de ochelari executată
necorespunzător. Opticianul ne poate sfătui şi în
privinţa formei de ochelari care ne avantajează estetic.
Prin munca sa, opticianul îi ajută pe cei care au
probleme cu vederea. Oferind fiecăruia perechea de
ochelari potrivită, opticianul ne redă posibilitatea de a
ne bucura de o vedere foarte bună.
Meseria de optician este una pusă în slujba
sănătăţii oamenilor.

80 Salt la Cuprins





64. Ospătar




                     
                    
                     
                     
Ospătarul se ocupă cu servirea consumatorilor
într-o pizzerie, într-un restaurant etc.
Munca ospătarului necesită efort fizic (pentru a-i
servi pe consumatori, ospătarul stă în picioare tot tim-
pul), dinamism, îndemânare (pentru manevrarea far-
furiilor, tacâmurilor, paharelor etc.) şi amabilitate. De
asemenea, spiritul de intiţiativă, cel de observaţie şi
zâmbetul sunt de mare ajutor în această meserie.
Prin munca sa, ospătarul îi ajută pe cei care
merg într-un restaurant să se simtă bine. Încon-
jurându-i cu atenţie pe consumatori, intervenind ime-
diat atunci când aceştia au nevoie de ceva,
supraveghind discret ca totul să meargă bine, ospă-
tarul trebuie să fie o adevărată gazdă. Mereu cu un
zâmbet amabil pe faţă şi cu o atitudine politicoasă,
ospătarul se îngrijeşte ca fiecare client să se simtă în
restaurant „ca acasă“.

81 Salt la Cuprins





65. Pădurar




                     
                    
                     
                     
Pădurarul se ocupă cu paza unei păduri.
Deşi pădurea este foarte importantă pentru
echilibrul mediului înconjurător şi pentru viaţa omu-
lui, există totuşi persoane care, prin fapte necugetate,
fac rău pădurii. Din acest motiv este nevoie de pădu-
rari. Pădurarul veghează ca oamenii să nu taie copacii
din păduri, să nu facă focul în pădure (existând riscul
de incendiu), să nu fie vânate animalele care popu-
lează pădurea. Tăierea copacilor şi vânarea animalelor
dintr-o pădure se poate face numai pe baza unei
aprobări date de instituţiile specializate.
Cutreierând în lung şi în lat pădurea, zi de zi,
pădurarul are bucuria de a munci în mijlocul naturii,
în aer curat şi făcând multă mişcare.
Datorită muncii pădurarilor, a vigilenţei aces-
tora, pădurile sunt ocrotite, iar noi, iubitorii de natu-
ră, ne putem bucura de existenţa lor.

82 Salt la Cuprins





66. Pescar




                     
                    
                     
                     
Pescarul se ocupă cu pescuitul, adică cu prin-
derea peştilor (sau a altor animale de apă) cu ajutorul
unor instrumente speciale (undiţe, plase etc.).
Munca de pescar necesită multă răbdare, întru-
cât, uneori, pentru a prinde un peşte este nevoie de
ore întregi de stat la pescuit, pe malul apei.
Din cele mai vechi timpuri, oamenii şi-au asigu-
rat o parte importantă a hranei prin pescuit, meseria
de pescar fiind una dintre cele mai vechi meserii. Ea
continuă şi astăzi să fie practicată, peştele fiind un
aliment foarte hrănitor şi apreciat în întreaga lume.
În multe zone turistice ale lumii, inclusiv pe
litoralul românesc al Mării Negre, peştii care se prind
în cursul zilei sunt predaţi seara la restaurantele de
pe ţărm, pentru a oferi turiştilor o hrană proaspătă şi
de calitate. Se ştie că peştele şi fructele de mare sunt
o hrană delicioasă şi sănătoasă.

83 Salt la Cuprins





67. Pictor




                     
                    
                     
                     
Pictorul este artistul plastic care se ocupă cu
pictura. Pictura poate fi realizată pe diverse suporturi:
hârtie, carton, pânză, sticlă, lemn etc.
Munca pictorului este o muncă de creaţie, este
artă. Fiecare pictură exprimă atât talentul pictorului,
cât şi personalitatea şi imaginaţia acestuia.
Pe lângă îndemânare şi fantezie, munca picto-
rului presupune multe ore de lucru pentru fiecare pic-
tură. Multe din capodoperele lumii au necesitat câţiva
ani de muncă.
Prin tablourile sale, pictorul interpretează reali-
tatea în imagini vizuale, cu ajutorul formelor şi al cu-
lorilor, transmiţând o viziune sau trăire personală.
Fiecare pictură este un izvor de emoţie pentru
cei care o privesc. Prin creaţiile sale, pictorul face ca
viaţa noastră să fie mai frumoasă, iar noi – mai sen-
sibili, mai aproape de frumos.

84 Salt la Cuprins





68. Poliţist




                     
                    
                     
                     
Poliţistul este persoana care veghează la respec-
tarea ordinii publice, intervenind atunci când această
ordine este încălcată. De asemenea, poliţistul se
ocupă cu prinderea răufăcătorilor. În acest fel, el face
ca viaţa noastră să se desfăşoare normal.
Munca de poliţist presupune un considerabil
efort fizic: patrularea pe străzi, supravegherea şi diri-
jarea circulaţiei rutiere, intervenţia (la orice oră din zi
şi din noapte) în locurile în care ordinea publică este
încălcată etc. presupun un permanent consum de
energie. În acelaşi timp, munca de poliţist necesită
abilitate şi fler – pentru prinderea răufăcătorilor şi
mult curaj, întrucât, de multe ori, poliţistul se con-
fruntă cu oameni periculoşi.
Veghind în orice clipă la liniştea noastră, poliţis-
tul ne ajută pe noi toţi să ne simţim permanent în
siguranţă.

85 Salt la Cuprins





69. Pompier




                     
                    
                     
                     
Pompierul este cel care intervine atunci când se
produce un incendiu. La stingerea unui incendiu par-
ticipă, de fapt, o echipă de pompieri, ceea ce face ca
spiritul de echipă şi cel de întrajutorare să fie foarte
importante în această meserie.
Meseria de pompier presupune o confruntare
permanentă cu riscul, cu situaţiile limită, în care ade-
sea se pune problema salvării de vieţi omeneşti.
Nu de puţine ori, pompierii, în lupta cu flăcările,
îşi riscă propria viaţă, pentru a salva vieţile celor aflaţi
în pericol. Din cauza aceasta, pompierii au nevoie de
antrenament continuu, de înţelegere a naturii peri-
colelor ce se pot ivi în munca lor, de disciplină, de
curaj.
Pompierii sunt consideraţi adevăraţi eroi, căci
faptele lor, pline de curaj, sunt adevărate fapte de
eroism, puse în slujba semenilor.

86 Salt la Cuprins





70. Poştaş




                     
                    
                     
                     
Poştaşul este persoana care duce corespondenţa
(scrisori, telegrame, mandate etc.) la destinatari.
Munca poştaşului presupune mers pe jos, zi de
zi. Unii poştaşi îşi fac munca mergând pe bicicletă.
Pentru a nu produce încurcături, poştaşul trebuie să
fie deosebit de atent atunci când înmânează cores-
pondenţa destinatarilor.
Străbătând zilnic străzile localităţii în care lu-
crează, poştaşul cunoaşte foarte mulţi oameni. Prin
munca sa, poştaşul face ca noi toţi să comunicăm unii
cu alţii, prin intermediul scrisorilor.
Deşi poşta electronică (e-mail-ul) devine tot mai
răspândită şi accesul la Internet tot mai la îndemâna
noastră, a tuturor, poşta tradiţională, cea în care poş-
taşul are un rol foarte important, rămâne principala
cale de comunicare, în scris, la distanţă, pentru mulţi
oameni.

87 Salt la Cuprins





71. Preot




                     
                    
                     
                     
Preotul este persoana care se ocupă cu realizarea
slujbelor religioase atât în biserică, cât şi în afara ei.
Majoritatea slujbelor religioase au loc în zilele de săr-
bători religioase, precum şi în cazul unor evenimente,
cum ar fi: botezul, căsătoria, înmormântarea.
Preotul este un adevărat părinte pentru oamenii
credincioşi. El ne cheamă permanent să credem în
Dumnezeu, să ne iubim semenii, să facem numai
fapte bune, să-i ajutăm pe cei nevoiaşi etc.
Preotul ne ascultă atunci când vrem să măr-
turisim greşelile şi păcatele noastre şi tot el este cel
care ne ajută cu un sfat, cu o vorbă bună, atunci când
suntem într-o situaţie dificilă.
Prin munca sa – închinată dragostei de Dum-
nezeu şi de oameni –, preotul ne ajută să fim mai buni,
mai înţelepţi, mai răbdători, mai iubitori faţă de se-
meni, mai toleranţi, mai fericiţi.

88 Salt la Cuprins





72. Procuror




                     
                    
                     
                     
Procurorul este o persoană specializată în drept
(în cunoaşterea şi aplicarea legilor), care luptă împo-
triva răufăcătorilor: hoţi, tâlhari, criminali.
Printr-o muncă susţinută, adeseori istovitoare,
procurorul se ocupă cu: descoperirea răufăcătorilor,
cercetarea faptelor săvârşite de aceştia, strângerea do-
vezilor care demonstrează vinovăţia persoanei cer-
cetate, arestarea infractorilor periculoşi. Tot procurorul
este cel care, după strângerea tuturor dovezilor, cere
judecătorului pedepsirea infractorului pentru faptele
comise.
Munca de procuror presupune mult curaj, o bu-
nă cunoaştere a oamenilor, răbdare, abilitate, di-
namism. Prin munca sa, procurorul veghează ca legile
să fie respectate, fiecare dintre noi să respecte drep-
turile celorlalţi, iar cei care săvârşesc fapte grave să fie
pedepsiţi.

89 Salt la Cuprins





73. Profesor




                     
                    
                     
                     
Profesorul este persoana care are o pregătire
specială într-un anumit domeniu (matematică, fizică,
istorie, geografie, muzică etc.) şi care predă o materie
de învăţământ în şcoală.
Profesorul, prin munca sa, participă la educarea
fiecăruia dintre noi.
Cu îndelungă răbdare şi înţelegere faţă de elevii
săi, profesorul îi învaţă o anumită materie (limba
română, matematica etc.), explicându-le cunoştinţele
noi şi ajutându-i să le înţeleagă.
Munca de profesor necesită o cultură generală
solidă şi multă dragoste pentru copii, dublată de
dorinţa de a-i îmbogăţi spiritual pe elevi. De aseme-
nea, munca de profesor necesită mult studiu (în afara
orelor de predare la clasă), o mare capacitate de con-
centrare şi de comunicare cu elevii. În orice domeniu,
volumul informaţiilor se dublează la fiecare câţiva ani,

90 Salt la Cuprins









şi din cauza aceasta profesorii au nevoie să fie per-
manent la curent cu noutăţile. De asemenea, peda-
                     
                    
                     
                     
gogia şi metodica predării unei materii se înnoiesc
continuu, specialiştii descoperă noi modalităţi de co-
municare între dascăli şi învăţăcei, noi modalităţi de
formare a elevilor de către profesorii lor, tot mai efi-
ciente şi, de aceea, profesorii au un motiv în plus să
continue să studieze, fiind la fel de activi în procesul
de învăţare ca şi propriii lor elevi.
Munca profesorului pare la prima vedere una de
rutină – nespecialiştii putând să se întrebe ce face el
altceva decât să repete pentru alţi elevi aceleaşi şi ace-
leaşi fraze şi formule. De fapt, lucrurile nu stau deloc
aşa, pentru că pe de o parte informaţia se îmbogăţeşte
permanent, iar pe de altă parte elevii au mereu alte
necesităţi. Profesorul este în permanenţă un creator.
Toate eforturile unui profesor sunt pe deplin răs-
plătite atunci când elevii reuşesc să obţină rezultate
foarte bune la învăţătură, la examene şi concursuri
şi, în final, reuşesc într-o carieră sau alta.
Profesorii sunt modele pentru elevii lor. De fapt,
un profesor îi învaţă pe elevii săi mai mult decât ma-
teria pe care o predă. Un profesor îi învaţă pe elevi
cum să se comporte unii cu alţii, cum să înveţe, cum
să se poarte în anumite situaţii, cum să facă faţă unor
evenimente neprevăzute. Un profesor, prin ţinuta sa,
prin comportamentul şi atitudinea pe care le are faţă
de elevii săi, prin tot ceea ce face la catedră, dar şi în
afara sălii de clasă – modelează personalităţile în for-
mare ale elevilor.
Meseria de profesor, o meserie minunată, de for-
mare, învăţare şi modelare a copiilor şi a tinerilor.

91 Salt la Cuprins





74. Programator




                     
                    
                     
                     
Programatorul este persoana care, pe baza unei
pregătiri de specialitate, realizează programe pentru
calculatoare. Fără aceste programe (soft-uri) calcula-
torul ar fi un obiect de mobilier şi atât. Programele
sunt cele care îi dau viaţă.
Munca programatorului este o muncă de creaţie.
Programatorul este o persoană fascinată de calculator,
care petrece ore în şir în faţa acestuia.
Munca de programator presupune: exactitate,
logică, imaginaţie, capacitate de generalizare şi ab-
stractizare. Munca de programator este una fără de
care, în acest moment, viitorul omenirii nu poate fi
conceput. De la jocurile pentru copii, la aplicaţiile din
medicină, de la programele folosite pentru editarea
cărţilor, la cele care supraveghează zborul în cosmos,
activităţile oamenilor devin tot mai dependente de cal-
culator şi, implicit, de munca programatorului.

92 Salt la Cuprins





75. Proiectant




                     
                    
                     
                     
Proiectantul este persoana care întocmeşte pro-
iecte, adică, pe o planşă de carton sau hârtie reali-
zează schiţa unui aparat, a unui utilaj, a unei
construcţii. Aproape tot ce există în jurul nostru, a
avut nevoie, la început, de un proiect, de o schiţă: de
la jucării, la autoturisme; de la avion, la sistemul de
încălzire al unei clădiri etc.
Pe baza acestei schiţe făcută de proiectant, se
trece la realizarea efectivă a lucrărilor de către alţi spe-
cialişti.
Proiectantul lucrează folosind date tehnice foar-
te precise. Munca de proiectant presupune exactitate
şi rigoare, îndemânare şi migală.
De priceperea proiectantului este nevoie în
aproape toate domeniile de activitate. Astăzi, proiec-
tele se realizează de cele mai multe ori, cu ajutorul
calculatorului şi al unor programe specializate.

93 Salt la Cuprins





76. Recepţioner




                     
                    
                     
                     
Recepţioner este persoana care lucrează într-un
hotel, motel etc., ocupându-se cu: primirea turiştilor,
cazarea acestora, înregistrarea turiştilor în evidenţa
hotelului, eliberarea cheilor de la cameră către aceş-
tia. De asemenea, recepţionerul trebuie să se ocupe
de rezolvarea problemelor turiştilor privind: repararea
unor defecţiuni din camerele de hotel, rezervarea de
bilete pentru transport, pentru vizitarea obiectivelor
turistice etc.
Recepţionerul este primitor şi comunicativ, fiind
prima persoană cu care se întâlnesc turiştii atunci
când vin în hotel. De asemenea, recepţionerul cunoaş-
te una sau două limbi de circulaţie internaţională,
pentru a putea comunica cu turiştii străini.
Mereu în postura de gazdă, recepţionerul oferă
toată atenţia cuvenită oaspeţilor. Astfel, aceştia se
simt foarte bine pe toată durata şederii în hotel.

94 Salt la Cuprins





77. Redactor




                     
                    
                     
                     
Redactor este persoana care lucrează la un ziar
sau revistă, la un post de radio sau TV, ocupându-se
cu redactarea (compunerea şi scrierea) articolelor,
ştirilor din publicaţia respectivă sau transmise de pos-
tul respectiv.
De regulă, redactorii sunt specializaţi pe diferite
domenii. Astfel, la apariţia unei publicaţii participă
mai mulţi redactori: unul specializat în probleme de
cultură, altul – în probleme de sănătate, altul – în
domeniul sportului sau în domeniul economic etc.
Munca acestor redactori este de a formula în
scris diverse informaţii, ştiri sau opinii. Redactorul
trebuie să stăpânească foarte bine limba în care se
exprimă, să aibă capacitatea de a reda clar şi concis
ideile, să folosească un limbaj ales, cultivat.
Redactor este şi persoana care lucrează în ca-
drul unei edituri, ocupându-se de cărţile care urmea-

95 Salt la Cuprins









ză să vadă lumina tiparului. Într-o editură, redactorul
colaborează cu autorul pentru ca acesta să aducă
                     
                    
                     
                     
manuscrisul cărţii sale la cel mai bun stadiu posibil
înainte de publicare. Redactorul, în paginile lucrării
de care se ocupă, are grijă ca exprimarea să fie corectă
şi clară, firească şi pe înţelesul cititorilor cărora li se
adresează cartea. Pentru aceasta, el îi atrage atenţia
autorului asupra elementelor ce trebuie îmbunătăţite,
cel mai adesea oferind şi soluţia pe care autorul o
poate accepta sau respinge.
În cadrul editurilor, redactorii sunt specializaţi
pe diferite limbi (română, engleză, franceză, italiană
etc.), pe diferite domenii (istorie, geografie, matema-
tică etc) sau tipuri de cărţi: dicţionare, beletristică etc.
Redactorul trebuie să ştie să lucreze în echipă,
deoarece pentru publicare unei cărţi el trebuie să lu-
creze atât cu autorul cărţii, cât şi cu alţi specialişti –
cu tehnoredactorul, cu corectorul, cu graficianul şi nu
în ultimul rând cu editorul. De fapt, redactorul cărţii
este cel care se îngrijeşte ca directivele date de editor
să se transpună în practică.
Editorul stabileşte cum va apărea cartea, ce for-
mat va avea, câte pagini, dacă va avea sau nu grafică
şi ce tip de grafică va avea, dacă lucrarea va fi ilus-
trată, pe ce hârtie se va tipări, cum va arăta coperta
etc. Redactorul este cel care se îngrijeşte ca toate
aceste obiective să fie realizate întocmai cum a hotărât
editorul.
Datorită muncii redactorului, noi, cititorii, ne
putem bucura de o lectură plăcută şi educativă, tex-
tele trecute prin „mâna redactorului“ fiind, de cele mai
multe ori, fără greşeală.

96 Salt la Cuprins





78. Regizor




                     
                    
                     
                     
Regizorul regizează filmele, piesele de teatru,
spectacolele muzicale, emisiunile TV etc.
Regizorul organizează din punct de vedere artis-
tic şi tehnic spectacolul. El îi îndrumă pe actori la
repetiţii, cerându-le să facă anumite mişcări sau ges-
turi, să afişeze o anumită expresie, să aibă o anumită
intonaţie atunci când dau o replică, conform con-
cepţiei sale regizorale.
Regizorul trebuie să aibă o bună capacitate de a
comunica cu oamenii pentru a se face înţeles de toţi
membrii echipei: actori, scenografi, operatorii apa-
ratelor de filmat, costumieri, figuranţi etc. De aseme-
nea, regizorul are nevoie de imaginaţie, fler şi multă
răbdare.
Răsplata muncii de regizor o constituie succesul
la public al spectacolului şi aprecierile criticilor de
specialitate.

97 Salt la Cuprins





79. Reporter




                     
                    
                     
                     
Reporterul culege de pe teren informaţii şi ştiri,
pentru a fi transmise publicului prin radio, televizor,
ziare, reviste etc. El se află mereu în mijlocul eveni-
mentelor – la manifestări culturale, concursuri spor-
tive, la locul producerii unor evenimente. Munca de
reporter presupune curaj, spirit de iniţiativă, di-
namism, capacitatea de a stabili cu uşurinţă contacte
cu oamenii, dar şi iscusinţă în realizarea unor inter-
viuri, capacitatea de a selecta şi transmite informaţi-
ile cu adevărat importante.
Mulţi reporteri îşi riscă viaţa culegând informa-
ţii de la faţa locului în cazul unor conflicte armate, in-
cendii, uragane etc.
Prin munca sa, reporterul ne ajută să fim la
curent cu cele mai noi informaţii din diverse domenii,
să ştim ce se întâmplă în jurul nostru, să înţelegem
mai bine realitatea.

98 Salt la Cuprins





80. Restaurator




                     
                    
                     
                     
Restauratorul se ocupă cu refacerea, repararea
operelor de artă: picturi, monumente, vase, podoabe;
cărţi, manuscrise etc.
Operele de artă pot suferi degradări, stricăciuni,
fie datorită trecerii timpului, fie din cauza unor acci-
dente (inundaţii, incendii etc.). Restauratorul este cel
care, prin munca sa plină de migală, îndepărtează
urmele lăsate de timp sau de accidente, reparând şi
refăcând operele de artă.
Munca de restaurator presupune multă răbdare,
îndemânare şi mare grijă la fiecare gest făcut asupra
operei de artă supusă restaurării.
Prin munca sa, restauratorul face ca operele de
artă – dovezi ale culturii şi civilizaţiei omeneşti – să fie
păstrate, pentru a fi cunoscute şi apreciate de cât mai
multe generaţii. Meseria de restaurator face ca patri-
moniul cultural al omenirii să dăinuie peste timp.

99 Salt la Cuprins





81. Salvamar




                     
                    
                     
                     
Salvamarul este persoana calificată care ve-
ghează asupra celor care înoată în apele mării pentru
a acorda ajutor celor care se află în pericol de înec.
Salvamarul supraveghează continuu şi atent pe
cei care fac baie în mare. Pentru aceasta, el se plimbă
de-a lungul plajei sau, cu o barcă, pe mare, atenţio-
nându-i pe cei care depăşesc geamandura.
Munca salvamarului presupune intervenţia
rapidă în cazul în care o persoană riscă să se înece,
prin scoaterea acesteia din apă şi transportarea la
mal, unde i se acordă primul ajutor.
Salvamarul este o persoană curajoasă, care, de
multe ori, îşi primejduieşte viaţa, pentru a salva vieţile
celor aflaţi în pericol. Evident că salvamarul trebuie
să ştie să înoate foarte bine. Prin ceea ce face, salva-
marul ne ajută să ne simţim mai în siguranţă când
înotăm în mare. De multe ori, el salvează vieţi.

100 Salt la Cuprins






82. Salvamontist




                     
                    
                     
                     
Salvamontistul este persoana calificată care se
ocupă cu salvarea oamenilor rătăciţi sau accidentaţi
pe munte.
Munca salvamontistului presupune o foarte
bună condiţie fizică, curaj pentru a interveni în situ-
aţiile dificile (în zone periculoase), o bună cunoaştere
a zonei în care acţionează, cunoaşterea măsurilor de
prim ajutor care se acordă în caz de accident la
munte.
Salvamontiştii acţionează de multe ori în condiţii
deosebite, cum ar fi: ceaţă, întuneric, vânt puternic
sau zăpadă abundentă. Ei înfruntă nenumărate
riscuri pentru a veni în ajutorul semenilor săi.
Datorită eforturilor salvamontiştilor, evenimen-
tele neplăcute cu care se confruntă turiştii la munte
sunt depăşite cu bine. Oameni curajoşi şi puternici,
salvamontiştii, salvează vieţi.

101 Salt la Cuprins






83. Scenarist




                     
                    
                     
                     
Scenaristul se ocupă cu scrierea de scenarii,
adică cu scrierea textelor pentru filme sau spectacole.
Scenaristul face o muncă creatoare. Aşadar, un
scenarist, are nevoie de imaginaţie, sensibilitate şi
talent. Printr-un scenariu, scenaristul poate da şi unele
sugestii tehnice privind desfăşurarea spectacolului,
cum ar fi cele privind costumele, decorurile etc.
Pentru ca un roman celebru să fie ecranizat, el
trebuie să fie mai întâi transformat într-un scenariu.
Scenariul are regulile lui de construcţie şi redactare,
find instrumentul de lucru de bază al regizorului, ope-
ratorului şi scenografului. Cel mai adesea, succesul
unui film sau spectacol este dat, în primul rând, de
calitatea scenariului.
Prin eforturile sale puse în slujba culturii, sce-
naristul aduce bucurie în sufletele noastre şi ne îm-
bogăţeşte spiritual.

102 Salt la Cuprins






84. Scenograf




                     
                    
                     
                     
Scenograful este persoana care se ocupă cu re-
alizarea decorurilor într-un spectacol de teatru,
într-un film, sau într-un spectacol muzical etc.
Pe baza indicaţiilor date de regizor şi a suges-
tiilor primite din partea scenaristului, scenograful re-
alizează decorurile spectacolului şi uneori chiar şi
costumele artiştilor. De asemenea, scenograful poate
stabili prin ce modalitate se schimbă decorul de la o
scenă la cealaltă. Modalitatea modernă este ca această
schimbare să se facă nu în spatele cortinei trase, ci
chiar în faţa spectatorilor, în ritm alert.
Munca de scenograf presupune fantezie şi
talent, spirit creator şi rafinament.
Prin munca sa, scenograful participă la succesul
oricărui spectacol, alături de regizor, scenarist şi ac-
tori. El este cel care transpune în practică ideile sce-
naristului şi în bună măsură şi ideile regizorului.

103 Salt la Cuprins






85. Scriitor




                     
                    
                     
                     
Scriitorul este persoana care scrie poveşti, poves-
tiri, romane, nuvele etc. Deci, scriitorul este autor de
opere literare.
Munca de scriitor este o muncă de creaţie. Pe
lângă talent, profesiunea de scriitor necesită muncă
concentrată şi multă răbdare: de multe ori, o frază
este rescrisă de zeci de ori, până când se ajunge la
forma finală. Munca de scriitor mai presupune un
program riguros: aşa cum ceilalţi oameni merg la ser-
viciu pentru a lucra circa opt ore pe zi, şi scriitorul
trebuie să se aşeze la masa sa de scris zilnic, pentru
a scrie timp de câteva ore.
Scriitorul trebuie să stăpânească foarte bine
limba în care scrie, să aibă o cultură generală solidă
şi să citească zilnic foarte mult.
Scriitorul, prin operele sale, face ca noi, cititorii,
să devenim mai buni, mai educaţi şi mai înţelepţi.

104 Salt la Cuprins






86. Sculptor




                     
                    
                     
                     
Sculptorul este artistul care realizează sculpturi
– imagini artistice (în trei dimensiuni) realizate prin
cioplirea sau modelarea unui material: lemn, mar-
mură, ghips etc.
Munca sculptorului este una creatoare. Talen-
tul, imaginaţia şi sensibilitatea sunt absolut necesare
pentru realizarea oricărei sculpturi. Pe lângă acestea,
sculptorul are nevoie de multă îndemânare, rigoare şi
exactitate în fiecare gest.
Prin creaţiile sale, sculptorul ne modelează gus-
tul pentru frumos, pentru artă în general, pentru că
fiecare sculptură, indiferent unde este amplasată –
într-un muzeu, expoziţie sau parc – înnobilează
spaţiul din jurul său. În marile muzee ale lumii sunt
păstrate la loc de cinste sculpturi datând încă din an-
tichitate, opere de artă care sunt admirate an de an de
milioane de turişti din întreaga lume.

105 Salt la Cuprins






87. Secretară




                     
                    
                     
                     
Secretara este persoana care lucrează pe lângă
un director într-o instituţie, întreprindere. Ce face o
secretară? Răspunde la telefon, primeşte persoanele
care vor să intre la director, întocmeşte o serie de
documente (acte), asigură ordonarea şi păstrarea
acestora, primeşte şi sortează corespondenţa etc.
Secretara trebuie să fie o persoană foarte ordo-
nată, dinamică, amabilă şi politicoasă. Totodată, o
secretară trebuie să cunoască una – două limbi de cir-
culaţie internaţională, trebuie să ştie să lucreze cu
calculatorul şi să aibă o bună capacitate de a comu-
nica cu ceilalţi.
Prin tot ceea ce face, secretara îi ajută pe cei care
conduc o întreprindere, fiind „mâna dreaptă“ a
oricărui director. Astăzi, în multe firme secretara se
numeşte „asistenta managerului“, subliniindu-se şi
mai mult importanţa muncii ei pentru viaţa firmei.

106 Salt la Cuprins






88. Speolog




                     
                    
                     
                     
Speologul se ocupă cu explorarea şi studiul peş-
terilor. Peşterile sunt scobituri (goluri) naturale, aflate
sub pământ, formate prin dizolvarea unor roci de
către apele infiltrate în pământ.
Speologul trebuie să aibă o constituţie fizică ro-
bustă şi o stare de sănătate excelentă pentru a face
faţă condiţiilor de viaţă existente într-o peşteră: întu-
neric, umezeală, temperaturi scăzute etc.
Munca de speolog presupune curaj, întrucât o
peşteră e plină de multe ori de neprevăzut, chiar de
primejdii. Speologul se confruntă la fiecare pas cu
misterele naturii, ale pământului.
Marele savant şi explorator român Emil Racoviţă
(1868–1947) a contribuit foarte mult la dezvoltarea
speologiei şi a fondat o nouă ştiinţă – biospeologia.
Prin munca sa, speologul aduce informaţii pentru
ştiinţă şi activităţile de cercetare.

107 Salt la Cuprins






89. Sportiv




                     
                    
                     
                     
Sportiv este persoana care practică un sport, ur-
mărind obţinerea unor rezultate de performanţă.
Sportul de performanţă necesită o disciplină ri-
guroasă, foarte mult efort fizic, perseverenţă, o luptă
continuă cu propriile limite fizice. Totodată, sportul
de performanţă necesită multă voinţă, iniţiativă şi
spirit de echipă, în cazul celor care se joacă în echipă.
De cele mai multe ori, în sport, performanţele se
realizează după mulţi ani de muncă neîntreruptă. De
aceea, cei care doresc să facă sport de performanţă
încep să practice sportul căruia se dedică de la vârste
foarte fragede (6-7 ani sau chiar mai devreme).
Toate eforturile şi sacrificiile făcute de sportivi
sunt însă pe deplin răsplătite atunci când câştigă un
concurs, urcând pe podiumul premianţilor şi
obţinând medalii de aur, argint sau bronz în com-
petiţiile internaţionale.

108 Salt la Cuprins






90. Stewardesă




                     
                    
                     
                     
Stewardesa face parte din echipajul de zbor al
unui avion.
Sarcinile stewardesei sunt: întâmpinarea pasa-
gerilor la urcarea în avion, îndrumarea acestora pen-
tru a-şi ocupa locurile, verificarea centurilor de
siguranţă ale pasagerilor, informarea pasagerilor în
legătură cu ceea ce trebuie făcut în caz de pericol,
servirea pasagerilor cu mâncare şi băutură în timpul
zborului etc.
Stewardesa cunoaşte una-două limbi de circulaţie
internaţională. Ea îi tratează cu grijă şi amabilitate pe
toţi pasagerii şi îşi păstrează calmul în situaţiile dificile.
Stewardesa este prin excelenţă o persoană curajoasă.
Prezenţa stewardesei la bordul avionului face ca
noi, pasagerii, să ne simţim mai în siguranţă în tim-
pul zborului: zâmbetul ei cald şi prietenesc ne asigură
de fiecare dată că totul este în ordine.

109 Salt la Cuprins






91. Şofer




                     
                    
                     
                     
Şoferul este persoana care conduce un auto-
mobil.
Meseria de şofer necesită multă atenţie (o clipă
de neatenţie poate provoca un accident), îndemânare,
prezenţă de spirit – pentru a lua decizii corecte în situ-
aţii critice. Totodată, munca de şofer necesită un efort
fizic considerabil, în special în cazul „şoferilor de cursă
lungă“, care parcurg distanţe mari, conducând de
multe ori şi noaptea.
Munca de şofer înseamnă însă şi posibilitatea de
a cunoşte mereu locuri şi oameni noi, de a călători
peste tot şi de a fi de ajutor semenilor în caz de nece-
sitate .
Şoferii care conduc autocarele cu turişti, sau cei
care conduc autobuze, microbuze etc. care transportă
persoane au o foarte mare răspundere – siguranţa şi
viaţa pasagerilor.

110 Salt la Cuprins






92. Tâmplar




                     
                    
                     
                     
Tâmplar este persoana care se ocupă cu reali-
zarea şi repararea obiectelor de mobilier – mese, sca-
une, dulapuri, biblioteci etc. – şi a altor obiecte din
lemn – uşi, rame pentru ferestre etc.
Din mâinile tâmplarului se nasc obiecte de care
oamenii au mare trebuinţă.
Munca tâmplarului este una de migală, care
necesită multă îndemânare. Atunci când tâmplarul
are un simţ estetic deosebit, iar îndemânarea sa este
desăvârşită, lucrările sale pot deveni adevărate opere
de artă, cumpărătorii plătind preţuri foarte mari pen-
tru achiziţionarea unor astfel de obiecte. Piesele de
mobilă realizate de tâmplari talentaţi şi înzestraţi cu
simţ artistic pot să delecteze mai multe generaţii prin
frumuseţe şi eleganţă.
Prin ceea ce face cu mâinile sale, tâmplarul ne
face viaţa mai confortabilă şi casa mai frumoasă.

111 Salt la Cuprins






93. Tehnoredactor




                     
                    
                     
                     
Tehnoredactorul se ocupă cu pregătirea tehnică
şi grafică a cărţilor, revistelor, ziarelor etc., înainte de
a fi trimise la tipar.
Astăzi, tehnoredactorul lucrează la calculator.
Pe baza indicaţiilor date de redactor, el se îngrijeşte
ca textul să fie corect aşezat în pagină, desenele şi fo-
tografiile să fie clare şi la dimensiunile corespun-
zătoare, coperta să fie clară şi corectă ca format şi
mărime.
Tehnoredactorul urmăreşte de asemenea ca ti-
pografii să respecte indicaţiile sale în timpul tipăririi
cărţilor, revistelor sau ziarelor.
Munca de tehnoredactor necesită migală, răb-
dare, îndemânare, simţ estetic.
În realizarea unei cărţi, reviste sau ziar, tehno-
redactorul, prin munca sa, este un adevărat liant între
autori, graficieni, redactori şi tipografi.

112 Salt la Cuprins






94. Tipograf




                     
                    
                     
                     
Tipograful este persoana care tipăreşte cărţi,
ziare, reviste, calendare etc.
Tipărirea se face cu ajutorul unor maşini spe-
ciale – maşinile de tipar. Tipograful este cel care ma-
nevrează şi supraveghează aceste maşini. El se mai
ocupă cu diferite operaţiuni premergătoare tipăririi:
pregătirea cernelurilor, a hârtiei şi a cartonului, re-
alizarea probelor de tipar etc.
Tipărirea unei cărţi înseamnă de fapt multipli-
carea, într-un număr mai mare de exemplare, a cărţii
primite de tipograf de la editură.
Meseria de tipograf presupune efort fizic, atenţie
şi îndemânare şi, nu în ultimul rând, simţ estetic şi
dragoste de cărţi.
Prin munca tipografilor, cărţile, ziarele şi revis-
tele ajung să îmbrace forma lor finală – cea pe care o
cunoaştem cu toţii.

113 Salt la Cuprins






95. Traducător; translator




                     
                    
                     
                     
Traducătorul se ocupă cu traducerea unui text
dintr-o limbă în alta. Translatorul face oral, pe loc,
traducerea dintr-o limbă în alta pentru persoane care
vorbesc limbi diferite şi care doresc să se înţeleagă
între ele.
Munca traducătorului şi a translatorului pre-
supune o excelentăă cunoaştere a celor două limbi
utilizate în realizarea traducerii (limba din care se tra-
duce şi limba în care se traduce). Ei trebuie să fie buni
prieteni cu dicţionarele şi să înveţe continuu noi cu-
vinte şi expresii.
Prin munca sa, traducătorul ne ajută să venim
în contact cu o mulţime de cărţi şi articole scrise în
limbi străine şi să obţinem o serie de informaţii care,
dacă nu ar fi traduse, ne-ar rămâne inaccesibile.
Munca translatorului face posibilă comunicarea
între persoanele care nu cunosc o limbă comună.

114 Salt la Cuprins






96. Vânzător




                     
                    
                     
                     
Vânzătorul este persoana care lucrează într-un
magazin, ocupându-se cu servirea clienţilor şi vân-
zarea mărfurilor.
Munca de vânzător necesită dinamism şi promp-
titudine în servirea clienţilor, atenţie la vânzarea măr-
furilor şi încasarea banilor, amabilitate.
Vânzătorul se ocupă şi cu recepţionarea mărfu-
rilor, aranjarea acestora în rafturi într-un mod cât mai
atrăgător pentru clienţi. Tot el este cel care are grijă ca
mărfurile să fie corect etichetate, rafturile să fie pline
şi bine organizate şi întregul magazin (sau raionul în
care lucrează) să strălucească de curăţenie.
Întâmpinându-ne mereu cu zâmbetul pe buze,
ştiind de fiecare dată ce să ne recomande pentru a
pleca mulţumiţi din magazin, vânzătorul este tova-
răşul nostru de nădejde atunci când suntem la cum-
părături.

115 Salt la Cuprins






97. Ziarist




                     
                    
                     
                     
Ziaristul este persoana care lucrează în redacţia
unui ziar.
Ziaristul se ocupă cu: culegerea informaţiilor,
analiza unor evenimente de actualitate care inte-
resează opinia publică, realizarea unor comentarii pe
diferite probleme.
Munca de ziarist este una extrem de dinamică,
care necesită o temeinică documentare, o legătură
permanentă cu oamenii, realizarea de investigaţii etc.
Întrucât ziarele au dată fixă de apariţie, meseria
de ziarist presupune o disciplină riguroasă: pentru a
se putea trimite ziarul la tipar toate materialele tre-
buie să fie pregătite la timp.
Prin efortul lor de zi cu zi, ziariştii ne ajută pe
noi, cititorii, să fim mereu la curent cu cele mai
proaspete informaţii din diverse domenii: economic,
social, cultural, sportiv etc.

116 Salt la Cuprins






98. Zidar




                     
                    
                     
                     
Zidarul se ocupă cu realizarea lucrărilor de con-
strucţie din zidărie (din cărămizi, piatră, beton etc.) –
case, blocuri de locuinţe, clădiri industriale etc.
Munca de zidar necesită efort fizic, de multe ori
activitatea desfăşurându-se de dimineaţa până la
lăsarea întunericului (pentru a folosi din plin zilele cu
vreme bună) şi multă îndemânare.
Totodată, zidarul trebuie să fie apt să lucreze în
condiţii grele, cum ar fi frig, vânt, umezeală sau
caniculă sau la mare înălţime.
Zidarul are şi o foarte mare răspundere în ceea
ce priveşte securitatea persoanelor care vor locui în
casele ridicate de el. De aceea, zidarul trebuie să lu-
creze foarte serios şi temeinic.
Efortul este însă pe deplin răsplătit atunci când
în urma sa rămân înălţate case frumoase şi solide, pe
care familiile le pot folosi în deplină siguranţă.

117 Salt la Cuprins






99. Zootehnician




                     
                    
                     
                     
Zootehnicianul este specialist în cunoaşterea,
creşterea, alimentaţia şi înmulţirea animalelor do-
mestice.
Zootehnicianul este un mare iubitor de animale.
El studiază viaţa animalelor şi îi îndrumă pe cei care
cresc animale domestice, explicându-le cum trebuie
să le îngrijească, să le hrănească, să le asigure o
igienă corespunzătoare, astfel încât acestea să fie
sănătoase şi să se înmulţească. El contribuie la păs-
trarea şi ameliorarea calităţilor raselor de animale.
Atât combinatele de creştere a animalelor, cât şi
gospodăriile ţărăneşti au permanent nevoie de cunoş-
tinţele, sfaturile şi priceperea zootehnicianului. Sănă-
tatea şi, implicit, calitatea produselor obţinute de la
acestea (lapte, carne, ouă etc.) sunt condiţionate,
printre altele, şi de respectarea de către crescătorii de
animale a sfaturilor date de zootehnician.

118 Salt la Cuprins






100. Zugrav




                     
                    
                     
                     
Zugravul se ocupă cu realizarea lucrărilor de
zugrăveală, adică acoperirea pereţilor unei clădiri cu
un strat (de var, vopsea etc.) care protejează şi în ace-
laşi timp înfrumuseţează.
O construcţie, după ce a fost zidită, trebuie să
fie zugrăvită. De asemenea, construcţiile existente, pe-
riodic, se zugrăvesc. Fiecare dintre noi, acasă, la un
anumit interval de timp, apelează la serviciile unui zu-
grav, pentru a asigura igienizarea şi înfrumuseţarea
locuinţei.
Munca zugravului necesită îndemânare, simţ es-
tetic şi atenţie deosebită la manevrarea soluţiilor şi a in-
strumentelor folosite.
Prin munca sa, zugravul reuşeşte să dea un plus
de frumuseţe oricărei construcţii. Aspectul îngrijit şi
plin de prospeţime pe care aceasta îl capătă în urma
lucrărilor de zugrăveală este rodul muncii zugravului.

119 Salt la Cuprins






Glosar




                     
                    
                     
                     
A
abilitate = îndemânare, pricepere

abstractizare = operaţie a gândirii prin care se reţin trăsă-
turile esenţiale ale problemei cercetate
agreabil = plăcut
ambasadă = reprezentanţă diplomatică a unei ţări într-o ţară
străină, care asigură buna desfăşurare a relaţiilor dintre cele
două ţări
analiza = a cerceta un fenomen, obiect etc., examinând fiecare
element în parte
anvergură = desfăşurare, întindere; de mare anvergură =
pe plan mare, atotcuprinzător
apetisant = care trezeşte pofta de mâncare
asiduu = perseverent, stăruitor
asteroid = corp ceresc de dimensiuni reduse, mult mai mic
decât o planetă, care se învârte în jurul Soarelui, ca şi plane-
tele sistemului solar
astru = corp aflat pe bolta cerească (stea, planetă)
canaliza = a dirija (o acţiune) într-un anumit sens

carieră = profesie, ocupaţie
catastrofal = dezastruos
combate = a lupta împotriva unor idei, uneori şi împotriva per-
soanelor care le susţin; a stârpi (o boală), a stinge (o epidemie)
comedie = piesă de teatru al cărei subiect şi deznodământ
provoacă râsul
cometă = corp ceresc format dintr-un nucleu luminos, încon-
jurat de gaze şi pulberi, care uneori se prelungesc sub forma
unei „cozi“

120 Salt la Cuprins










consulat = reprezentanţă a unei ţări într-o ţară străină con-
dusă de un consul; consulul oferă sprijin celor ce au aceeaşi
                     
                    
                     
                     
cetăţenie ca el şi se află în ţara străină respectivă
coopta = a primi pe cineva într-un colectiv, cu acordul acestuia
cordial = din toată inima, sincer, prietenos
cosmos = univers; spaţiul de dincolo de atmosfera Pămân-
tului
culinar = care ţine de bucătărie, de prepararea mâncării
decor = totalitatea obiectelor care alcătuiesc cadrul de desfă-

şurare pentru un spectacol
dependent = care depinde de cineva sau de ceva
destinatar = persoană căreia i se trimite ceva
dinamism = forţă de acţiune, de mişcare; rapiditate
director = persoană care conduce o instituţie, o întreprindere
etc; manager
dojeni = a mustra, a face observaţie cuiva pentru greşelile fă-
cute
dramă = piesă de teatru care îmbină elemente atât de comedie,
cât şi de tragedie
echipaj = totalitatea persoanelor de pe o navă (avion) care se

ocupă cu conducerea şi deservirea acesteia
eprubetă = tub de sticlă închis la un capăt, folosit ca instru-
ment în laboratoare
epuizant = istovitor
estetic = legat de frumos, referitor la frumos; (simţ estetic)
= simţ al frumosului, simţ artistic
exigent = care pretinde multă grijă, corectitudine din partea
cuiva; pretenţios

121 Salt la Cuprins










                     
                    
                     
                     
F
fair-play = acceptare loială a regulilor într-un joc (sport)
fard = produs cosmetic (alb, roşu, albastru etc.) folosit pentru
colorarea obrajilor, a pleoapelor, a buzelor
fenomen = manifestare exterioară a unui lucru (proces) pe care
o percepem în mod nemijlocit
finisa = a executa ultimele operaţiuni asupra unui produs (lu-
crări), pentru a-i da forma finală
fler = simţ de orientare rapidă într-o situaţie dificilă
galaxie = fiecare dintre sistemele de corpuri cereşti din uni-

vers, comparabile ca dimensiuni şi aspect cu Calea-Lactee,
care este galaxia noastră; o galaxie poate cuprinde sute de
milioane de stele.
generalizare = operaţiune a gândirii prin care se trece de la
noţiuni cu conţinut mai bogat şi sferă mai restrânsă la noţi-
uni cu conţinut mai restrâns şi sferă mai largă
ghiduşie = poznă, glumă
infractor = persoană care a săvârşit o faptă gravă, încălcând

legea şi care prezintă pericol pentru societate
intonaţie = variaţie a înălţimii vocii în timpul vorbirii
investiga = a cerceta
iscusinţă = pricepere, dibăcie
lupă = instrument optic care, fiind aşezat în faţa unui obiect,

oferă imaginea mărită a acestuia

122 Salt la Cuprins










                     
                    
                     
                     
M
magistral = care caracterizează pe maestru; desăvârşit

manuscris = text scris de mână (sau dactilografiat)
microscop = aparat optic care măreşte foarte mult imaginea
obiectelor foarte mici
negociere = acţiunea de a trata cu cineva pentru a ajunge la

o înţelegere, la încheierea unei convenţii
obiectiv = ţintă, scop, ceea ce urmează a fi realizat

ordine publică = totalitatea regulilor care trebuie respectate
într-o societate pentru ca viaţa să decurgă normal, liniştea şi
drepturile oamenilor să fie asigurate
palpabil = care poate fi pipăit, atins cu mâna

pensa = a prinde, a smulge ceva cu pensa
perfecţiona = a îmbunătăţi calitativ
performanţă = rezultat deosebit de bun obţinut de cineva ( în
sport sau în alt domeniu)
poliflor, polifloră = provenit de la mai multe specii de flori
prezenţă de spirit = promptitudine în reacţii într-o situaţie
grea, dificilă

123 Salt la Cuprins










                     
                    
                     
                     
R
rigoare = severitate, stricteţe

rutier = care ţine de drumuri şi şosele
seism = cutremur de pământ

solicita = a cere ceva
specialitate = ramură a ştiinţei, a tehnicii, a artei, din studiul
şi aplicarea căreia cineva îşi face o profesie
telescop = instrument prin care imaginile corpurilor cereşti se

văd mărite foarte mult
tragedie = piesă de teatru cu final trist, sfâşietor
traseu = drum pe care îl parcurge în mod obişnuit un vehicul
sau o fiinţă; itinerar, rută
vigilenţă = atitudine de observare atentă şi susţinută, de su-

praveghere continuă a ceea ce se întâmplă în jurul său

124 Salt la Cuprins






Cuprins




                     
                    
                     
                     
Dragi copii, pag. 5 17. Cascador, pag. 29
18. Cercetător, pag. 30
1. Actor, pag. 7 19. Coafeză, pag. 32
2. Agent comercial, pag.9 20. Cofetar, pag. 33
3. Agronom, pag. 10 21. Compozitor, pag. 34
4. Antrenor, pag. 11 22. Contabil, pag. 35
5. Apicultor, pag. 13 23. Cosmeticiană, pag. 36
6. Arheolog, pag. 15 24. Cosmonaut, pag. 37
7. Arhitect, pag. 16 25. Crainic, pag. 38
8. Asistentă medicală, 26. Critic literar / de artă,
pag. 17 pag. 39
9. Astronom, pag. 18 27. Croitor, pag. 41
10. Aviator, pag. 19 28. Diplomat, pag. 42
11. Avocat, pag. 21 29. Dramaturg, pag. 43
12. Balerină, pag. 22 30. Dresor, pag. 44
13. Bibliotecar, pag. 23 31. Economist, pag. 45
14. Bijutier, pag. 25 32. Educatoare, pag. 46
15. Bucătar, pag. 26 33. Electrician, pag. 47
16. Cameristă, pag. 28 34. Farmacist, pag. 48

125 Salt la Cuprins










                     
                    
                     
                     
35. Fermier, pag. 49 54. Marinar, pag. 70
36. Fotograf, pag. 50 55. Mecanic, pag. 71
37. Fotoreporter, pag. 51 56. Medic, pag. 72
38. Frizer, pag. 52 57. Medic veterinar, pag. 74
39. Geolog, pag. 53 58. Militar, pag. 75
40. Ghid, pag. 54 59. Miner, pag. 76
41. Grafician, pag. 55 60. Muzeograf, pag. 77
42. Grădinar, pag. 56 61. Muzicant, pag. 78
43. Horticultor, pag. 57 62. Notar, pag. 79
44. Infirmieră, pag. 58 63. Optician, pag. 80
45. Inginer, pag. 59 64. Ospătar, pag. 81
46. Instalator, pag. 60 65. Pădurar, pag. 82
47. Învăţător, pag. 61 66. Pescar, pag. 83
48. Judecător, pag. 63 67. Pictor, pag. 84
49. Jurisconsult, pag. 64 68. Poliţist, pag. 85
50. Laborant, pag. 65 69. Pompier, pag. 86
51. Lăcătuş, pag. 66 70. Poştaş, pag. 87
52. Manager, pag. 67 71. Preot, pag. 88
53. Manechin, pag. 69 72. Procuror, pag. 89

126 Salt la Cuprins










                     
                    
                     
                     
73. Profesor, pag. 90 92. Tâmplar, pag. 111
74. Programator, pag. 92 93. Tehnoredactor,
75. Proiectant, pag. 93 pag. 112
76. Recepţioner, pag. 94 94. Tipograf, pag. 113
77. Redactor, pag. 95 95. Traducător; translator,
78. Regizor, pag. 97 pag. 114
79. Reporter, pag. 98 96. Vânzător, pag. 115
80. Restaurator, pag. 99 97. Ziarist, pag. 116
81. Salvamar, pag. 100 98. Zidar, pag. 117
82. Salvamontist, pag. 101 99. Zootehnician, pag. 118
83. Scenarist, pag. 102 100. Zugrav, pag. 119
84. Scenograf, pag. 103
85. Scriitor, pag. 104 Glosar, pag. 120
86. Sculptor, pag. 105
87. Secretară, pag. 106
88. Speolog, pag. 107
89. Sportiv, pag. 108
90. Stewardesă, pag. 109
91. Şofer, pag. 110

127 Salt la Cuprins





                     
                          
Brăţara de aur
Salt la Cuprins
128
Michiela Poenaru
                          
                     
ISBN 978-606-93611-3-9

Bratara de Aur 100 de Profesii Explicate Pentru Copii Ed Edidactica TEKKEN PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bratara de Aur 100 de Profesii Explicate Pentru Copii Ed Edidactica TEKKEN PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

                     

100 Salt la Cuprins

101 Salt la Cuprins

102 Salt la Cuprins

103 Salt la Cuprins

104 Salt la Cuprins

105 Salt la Cuprins

106 Salt la Cuprins

107 Salt la Cuprins

108 Salt la Cuprins

109 Salt la Cuprins

110 Salt la Cuprins

111 Salt la Cuprins

112 Salt la Cuprins

113 Salt la Cuprins

114 Salt la Cuprins

115 Salt la Cuprins

116 Salt la Cuprins

117 Salt la Cuprins

118 Salt la Cuprins

119 Salt la Cuprins

abilitate = îndemânare, pricepere

canaliza = a dirija (o acţiune) într-un anumit sens

120 Salt la Cuprins

decor = totalitatea obiectelor care alcătuiesc cadrul de desfă-

echipaj = totalitatea persoanelor de pe o navă (avion) care se

121 Salt la Cuprins

galaxie = fiecare dintre sistemele de corpuri cereşti din uni-

infractor = persoană care a săvârşit o faptă gravă, încălcând

lupă = instrument optic care, fiind aşezat în faţa unui obiect,

122 Salt la Cuprins

magistral = care caracterizează pe maestru; desăvârşit

negociere = acţiunea de a trata cu cineva pentru a ajunge la

obiectiv = ţintă, scop, ceea ce urmează a fi realizat

palpabil = care poate fi pipăit, atins cu mâna

123 Salt la Cuprins

rigoare = severitate, stricteţe

seism = cutremur de pământ

telescop = instrument prin care imaginile corpurilor cereşti se

vigilenţă = atitudine de observare atentă şi susţinută, de su-

124 Salt la Cuprins

125 Salt la Cuprins

126 Salt la Cuprins

127 Salt la Cuprins

S-ar putea să vă placă și