MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1 AŞTILEU

COD 417020, JUDEŢUl BIHOR
TEL/FAX 0259349002
E-MAIL: scoala.astileu@yahoo.com

EDUCAȚIA ONLINE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL

PREȘCOLAR

Prof. înv. preșcolar, MARUȘCA ANA-MARIA

Școala Gimnazială Nr. 1 Aștileu
Structura GPN Nr. 2 Aștileu-Refractar
Grupă combinată (mică, mijlocie, mare)

2022
 Educația online în învățământul preșcolar

La nivel mondial, infecția cu Coronavirusul (COVID-19) a creat o panică, o

deschidere spre schimbare, în toate domeniile de activitate. Nici sistemul de învățământ nu a
scăpat de aceste schimbări, ci, din contră, activitățile instructiv-educative din grădinițele de
copii au necesitat o mare reorganizare. Dacă la ciclurile de învățământ superioare activitatea
online era oarecum cunoscută, la nivelul ciclului preșcolar, activitatea online a fost o mare
provocare, atât pentru profesorii pentru învățământul preșcolar, cât și pentru copii și, implicit,
pentru părinți. Ȋnvățămȃntul online presupune multă atenţie, efort şi implicare în căutarea
resurselor pe care le vom transmite copiilor.
Închiderea în masă a creșelor, grădinițelor, liceelor și universităților a determinat
regândirea proceselor de predare și învățare. Prin urmare, pentru a găsi soluțiile optime,
educatorii au fost nevoiți să treacă la un mod de predare online peste noapte. Cu toate că
învățământul la distanță este crucial în contextul creat de pandemie pentru a asigura
continuitate educației, acest fapt nu transformă automat educatorii în profesioniști care au
competențe tehnologice și pedagogice necesare predării online. În plus, educația online a
devenit o problemă larg răspândită atât pentru cadrele didactice, cât și pentru părinți. Tranziția
de la predarea și învățarea față în față la predarea și învățarea în fața unui ecran a fost
concepută ca un complex problematic pentru toate părțile implicate în procesul de învățământ,
cu atât mai mult pentru părinții copiilor preșcolari (Miulescu, 2020, pp. 205-206).
Educația online poate fi definită ca fiind o educație susținută electronic, care se
bazează pe Internet atât pentru interacțiunea educator/preșcolar, cât și pentru distribuirea
materialelor didactice, acestea putând include audio, video, text, animații (Simionescu, 2020,
p. 8). De asemenea, educația online poate fi văzută ca o formă alternativă de învățământ, care
presupune continuarea procesului educațional în condiții normale sau de autoizolare, prin
intermediul diverselor instrumente informatice de comunicare la distanță (Dediu, 2020, p. 40).
Predarea online, spre deosebire de predarea tradițională la clasă, cuprinde o
multitudine de proceduri de predare asistate de calculator, care implică anumite instrumente
online. Există două tipuri de predare online: predarea de tip sincron și asincron. Predarea
sincron implică o experiență de predare online în timp real, incluzând sesiuni în care atât
educatorul, cât și preșcolarul trebuie să fie online în același moment. În cazul predării
asincron, activitățile didactice nu se desfășoară în timp real. Acest lucru se materializează prin
faptul că interacțiunea dintre educator și preșcolar poate avea loc astfel încât să avantajeze
atât programul preșcolarului, cât și al educatorului (Pascaru, 2021).

2
 În didactica tradițională, actul predării este unidirecțional, adică îndreptat de la cadru
didactic spre copil și avea ca obiectiv transmiterea de cunoștințe gata structurate, pe care
copiii urmau să le asimileze în mod pasiv. Treptat, s-a simțit necesitatea elaborării de modele
în care predarea să nu mai fie atribuită doar educatorului, ci să implice și copilul. Așadar,
viziunea s-a schimbat radical în didactica modernă, unde predarea nu mai este concepută ca o
activitate de comunicare, de transmitere de cunoștințe, ci ca o problemă de organizare și
conducere a proceselor de învățare (Bocoș & Jucan, 2007).
Chifani (2020, p. 62), Comorașu (2020, p. 65) și Pascaru (2021) prezintă avantajele
educației online la ciclul preșcolar:
- fiind o experiență nouă îi atrage pe copii;
- se poate crea un parteneriat mai bun între educator-preșcolar-părinte;
- flexibilitatea timpului și a locației;
- nu necesită efort de mișcare, ceea ce presupune lipsa de a fi condiționat de mijloacele
de transport;
- ajută la o organizare mai bună întrucât educatorul nu trebuie să se concentreze atât de
mult pe problemele de disciplină;
- informaţia poate fi accesată în timp util şi rapid;
- oferă posibilitatea ca preșcolarul să-și creeze propriul ritm de lucru, de a prelua
informaţia în ritm propriu;
- accesibilitatea la diferite platforme interactive.
Chifani (2020, p. 62) și Comorașu (2020, p. 66) enumeră și dezavantajele educației
online:
- familiile defavorizate nu fac față schimbărilor;
- conexiunea la internet precară și deținerea sărăcăcioasă de instrumente electronice;
- activitățile online necesită mult mai mult timp de pregătire din partea educatorului;
- interesul învățăceilor scade treptat în mediul virtual;
- mediul online nu poate înlocui contactul afectiv și emoțional de care educatorii și
preșcolarii au nevoie pentru a crea un mediu de învățare propice;
- învățăceii nu respectă termenele stabilite;
- distanţarea fizică a preșcolarilor, interacțiunea scăzută;
- limitarea limbajului şi capacitatea de exprimare.
Consider că multitudinea dezavantajelor pe marginea acestui subiect este datorat
„luării pe nepusă masă” și nepregătirii celor necesare.

3
 Instrumentele digitale utilizate de către mine în cadrul activităților instructiv-educative
online sunt: Zoom, Google Meet, Jigsaw Planet, Wordwall.
Zoom – este cea mai utilizată platformă online de către cadrele didactice din România.
Se creează conturi gratuite pentru cadrele didactice, iar preșcolarilor și părinților acestora li se
trimite un link de conectare. Pe whiteboard se poate desena, colora; se pot împărtăși ecranul și
documentele aflate în calculator/laptop; se pot crea camere secundare pentru preşcolari pentru
a încuraja munca în grupuri mici. De asemenea, există opțiunea să se înregistreze întreaga
conferință audio-video.
GoogleMeet – este o aplicație din suita Google for Education care se poate accesa
doar dacă există un cont de gmail. Gmailul a primit recent, datorită pandemiei Covid-19, și
opțiunea de meet care anterior a fost doar platită. Meet este aplicația Google similară cu
Skype de la Microsoft (o platformă de comunicare instant prin video și chat, unde se creează
un link de întâlnire, iar participanții trebuie doar să-l acceseze, fără să aibă vreun cont, pentru
a putea intra în sesiunea online). Google Meet acceptă până la 100 participanți gratuit și oferă
aceleași opțiuni ca și întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanţii cu video, microfon și
prin chat, partajarea ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți participanți,
împărtășirea de alte link-uri prin chat.
Jigsawplanet – este o aplicaţie care permite încărcarea unui fişier de tip text sau
fotografie şi decuparea sub forme de piese de puzzle în funcţie de complexitatea dorită (de la
3 la câteva sute de bucăţi). Este o aplicaţie gratuită şi nu necesită crearea de cont de utilizator.
Wordwall – este o aplicație utilă pentru educatori deoarece se pot crea jocuri
interactive pentru susținerea învățării, fiind posibile de la 1 la 8 modele (de exemplu: cuvântul
lipsă, anagrame, puzzle, rebus, adevărat sau fals, sortează, chestionare, spânzurătoare,
deschide cutia). Este un instrument digital ușor de utilizat şi plăcut de copii datorită
elementelor ludice inserate.
Așadar, educația online dezvoltă capacități de autoeducație eficiente deoarece, pe de o
parte, îl responsabilizează pe copil, iar pe de altă parte determină stabilirea unui contact direct
între preșcolar și părinte în acțiunea instructiv-educativă. Totodată, învățarea online îl face pe
copil părtaș la propriile descoperiri, implicându-l direct și individual în dezvăluirea
fenomenelor educaționale stabilite prin obiectivele operaționale de fiecare educator, prin tact
și îndemânare pedagogică.

4
 BIBLIOGRAFIE

Bocoș, M., & Jucan, D. (2007). Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia
evaluării. Editura Paralela 45, Pitești;
Chifani, A. (2020). Avantajele și dezavantajele școlii online. In Marcu, L.S., Panțică,
G., & Simionescu, C., Școala online. Aspecte. Provocări. Soluții. Pp. 61-63. Editura Cartea
Vrânceană, Focșani;
Comorașu, A. (2020). Școala online – o experiență de neuitat. In Marcu, L.S., Panțică,
G., & Simionescu, C., Școala online. Aspecte. Provocări. Soluții. Pp. 61-63. Editura Cartea
Vrânceană, Focșani;
Dediu, C. (2020). Interactivitate prin învățarea online. In Marcu, L.S., Panțică, G., &
Simionescu, C., Școala online. Aspecte. Provocări. Soluții. Pp. 40-45. Editura Cartea
Vrânceană, Focșani;
https://meet.google.com/
https://wordwall.net/
https://www.jigsawplanet.com/
https://zoom.us/
Miulescu, M.L. (2020). Noile media: prieten sau dușman? Experiențele de predare-
învățare online ale profesorilor din învățământul preșcolar. Revista de Pedagogie, pp. 203 –
221; https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=922905
Pascaru, C.F. (2021). Predarea online și beneficiile acesteia. EDICT – Revista
Educației accesat de pe link-ul https://edict.ro/predarea-online-si-beneficiile-acesteia/
Simionescu, C. (2020). Ce este educația online?. In Marcu, L.S., Panțică, G., &
Simionescu, C., Școala online. Aspecte. Provocări. Soluții. Pp. 8-11. Editura Cartea
Vrânceană, Focșani.