Sunteți pe pagina 1din 16
TESTUL APERCEPTIEI PENTRU COPIL (T.A.C.) ISTORICUL T.A.C. deca originarl a T.A.C. ia venit lui Emnst Kris intr-o discutie despre problemele teoretice ale perceptiei si ale TAT, cu autorul acestui test. Dr. Kris’ a aritat cum ne-am putea astepta ca copii si se identifice mult mai uyor cu aanimalele decit cu personaje umane, fapt pe care-lstiam cu tot de cand Freud a scris povestea sa despre micul Hans in «The Fobia of a Five Year Old’. Autorul acestui test, dupd ce a reflectat la aceasti problema timp de aproape un an, a Specificat un anumit num de situati fundamentale pentru copii de la care ne-am putea astepta si ne arate activitatea dinamici a problemelor copitului ca reactic la materialal manifest disponibil. Am avut impresia cl T.A.T., un instrument minunat pentru adulfi, nu putea si indeplineasc@ intr totul dorinfele copiilo, si, la fel ca si Symonds (1948) nu am fi reeomandat utlizarea Testului cu Imagini-Povesti inainte de varsta adolescenfei. Teoretic, aveam motive si presupunem c& animalele ar putea fi figurile de identifieare preferate inre tei si — probabil ~ zece ani, gi atunei am hotirit si creim, ilustrativ, situaii vitale pentru acest interval de varste. Violet La Mont, un ilustrator profesionist de cdi pentru copii a fost de acord sa deseneze imagini conform sugestilor noastre, adiugdnd cate putin si din propriile preferinfe. Ne-a prezentat optsprezece imagini, unele de naturi coarecum antropomorfizati, unele in intregime in maniera animal. Am fotografiat aceste imagini, am utiizat uncle personal, iar altele lam distribuit unui numa de psihologi care lucrau cu copii mici. Majoritatea acestor psihologi erau cunoscufi autorului de la cursurile sale de T.A.T. si, in consecinta, erau familiarizati cu probele proiective si cu utilizarea acestora, Acestia erau suficient de pregititi pentru a utiliza imaginile originale ale T.A.C. si pentru a trimite protocoalele cu informatit suplimentare despre istorieul subiecilor, ete., precum si proprile lor impresit fap de problemele testuli Pe baza celor de mai sus, si pe baza proprilor noastre experienfe, am redus numirul plangelor de la coptsprezece la cele mai folositoare zece, $i am dezvoltat cele expuse in continuare. NATURA SI SCOPUL TESTULUL TAC. const in zece imagini (planse) deserind animale in diverse situail. Acestea sunt utilizate pentru copii dde ambele sexe, in principal cu varste cuprinse inre tei si zece ani, pentru ca eficienfa si fie maxima. Dupé stabilirea tunei relatii corespunzatoare cu copilul, plansele sunt prezentate asa cum se arati in sectiunea Administrare™. ‘Raspunsurile sunt inregistrate cuvnt cu cuvént si mai trziu analizate aga cum se prezini in seetiunea ,Interpretare”. Testul Aperceptiei pentru Copii (T.A.C.) este 0 metoda proiectiva sau, asa cum preferim noi si-i spunem, o metoda aperceptiva de investigare a personalitaii prin studierea semnificatei dinamice a diferenjelor individuale in perceperea stimulilor standard. Testul este un descendent direct din T.A.T.-ul lui Henry Murray", desi mu concureazii cu acesta si nici mu i se substituie. Desi de neegalat in investigarea personalitiii adultului, T.A.T. este relativ inadeevat pentru copiii mic, la fl cum T.A.. este nepotrivit pentru adulf. Oricum, Kitron si Benziman (1990) sugereazi cd, in unele imprejurii, T-A.C, poate fi utilizat ea adiacent laT.A.T. in eazul adulilor, din moment ce este util pentru explorarea reapilor familiale de baz din copilirie. Kitron si Benziman sugereaza cd adult ar putea fi incurajafi si fie mai expansivi in cazul T.A.C., atunci ednd se dovedese mai limitati si mai constrinsi in povestirile lor la T.A.T. Avand in vederea aceste, ar trebui si privim T.A.C. ea utiizat pentru copii de la trei la zece ani, Testul Imaginilor-Povestiri al lui Symonds pentru adolescent, iar T.A.T. pentru adolescent si adult. TAC. a fost conceput pentru a usura injelegerea relatilor copitului cu figurle si pulsiunile importante. Imaginile au fost concepute pentru a objine rispunsuri la problemele de hrinire in special, si la cele orale in general, pentru a investiga problemelerivalitiii inte fafi; pentru a pune in luming atitudinea fata de figurile parentale si felul in care acest figuri sunt percepute; pentru a inva despre relajile copilului cu paringi ca gi cuplu ~ cu referte tchnic’ la complexul oedipal sila culminarea acestuia cu scena primitiva, respectiv, fantezia copilului de a vedea paring in timpul * Suniem extrem de recunoscétori Dr. Emest Kris pentru cd ne-a furnizatstimilul si inspiratia pentru luerarea noastr. A Human Version of the C.A.T. a fost publicata (C.A.T.-H.) de Bellak & Bellak, C.P.S,, Inc., 1965, *“Autorul este profund indatorat Dr. Murray care La inijat in T.A.T. la inceputul carierei sale, actului sexual. Legat de acest aspect, dorim si vedem fantasma copilului despre agresiune, auto- si hetero-, despre acceptarea lumii adultilor, si despre teama sa de-a riméne singur noaptea cu referire la posibilitatea masturbari, comportamentul la toaleti, precum si maniera in care paring trateazii si réspund la aceste Iueruri. Dorim si aflim despre structura copilulu, apdrarile si modalitatea dinamica de-a reactiona si manipula problemele sale de eretere. ‘Acest test, la fel casi T.A.T., se refer in primal rnd la continutul producfilor (Bellak, 1994, 1949). O analizs comportamentului aperceptiv se refera de regulé la ce anume vede cineva sila ce anume gindeste, spre deosebire de 0 examinare a comportamentului expresiv, care vizeaz maniera in care vede si gindeste cineva. Am discutat aceasté relatie a aspectelor adaptative, expresive $i aperceptive ale productilor psthologice la T.A.T.,aritind c& Rorschach este in principal un studiu al organizariiformale a factorilor expresivi (Bellak, 1948). Tot asa, acest termen este mai potrvit sit usureze diagnosticul, daca este menit si idemtifice © anumita persoand printr-o entitate nosologica asa cum este stabilitintr-un manual de diagnostic. Pe de alti parte, T.A.C., ca si T.A.T., este mai in misuri si releve dinamica relagilorinterpersonale, a constelafiilor pulsionale, si natura defenselor impotriva acestora. Astfel, credem ci T.A.C. poate fi util din punct de vedere clinic in a determina ce factori dinamici pot fi legaji 4de comportamentul copilului intr-un grup, la scoala, sau la gradinita, sau de evenimentele de acasi, T.A.C. se poate dovedi util in mainite unui psihanalst, psihiatru, psiholog, lucritor social, sau profesor, precum si pentru un pediatru cu pregatire in psihologie, Poate fi utlizat, de asemenea, direct in terapie ca tehnica de joc. Dupa ce rispunsurile originale ‘au fost date, cineva ar putea dori si’ mearga dincoio de acestea cu copilul, sub forma jocului $i a interpretirilor corespunzatoare. Mai mult, T.A.C. s-ar preta foarte bine studiilor foarte utile de cercetare longitudinalé asupra dezvoltrii copilului; daca T.A.C. s-ar administra copiilor la intervale de o jumatate de an, incepind de la trei ani, am putea afla multe despre soarta de-a lungul dezvoltiri a citorva probleme psihologice studiate pind acum doar din investigatile psihanalitce sau din studile transversale. Acestea din urmé sunt, in mod fortat, reconstrucii si inferente care necesita confirmari si/sau claboriri ulterioare. In studiile de cercetare, ca si in practica clinica, ar fi util faptul ed T.A.C. nu depinde de faetori culturali, Din moment ce avem de-a face cu imagini ale animalelor, testul poate fi Ia fel de bine utilizat pentru albi, negr, sau alte grupuri de copii - cu exceptia, bineinfeles, a acelor grupuri care ar putea si mu fie familiarizate cu imaginea unor obiecte neinsuflefte, cum arf bicicletele, ec. Lipsa de familiarzare cu animalele ilustrate pare si nu constituie o problema, din moment ce copiti pur $i simplu substituie animalele cu ceea ce le este mai familiar. Testul este publicat in unsprezece tir, si a devenit testul tematic preferat in cazul copiilor, mai ales in cazul celor mici. O lungi serie de studi de cercetare a demonstrat valoarca acestuia in facilitarea evaluérit personalitaji si in studierea anumitor variabile de cereetare, de la pierderea parinjilor (Hawort, 1964) si dificultijile de articulare lingvisticd (Kagan & Kaufman, 1954; Porterfield, 1969), la efectele atitudinii examinatoruluiasupra rspunsurilor copiilor la testele proiective (Lyles, 1958), compararea longitudinal a schimbarii motivelor si fantasmelor din povestile inventate de copii (Nolan, 1959; Schaeffler, 1975), si pedeapsa si agresiunea in rispunsurile inventate de baieti cu trisituri de earacter antisociale (Schaefer & Norman, 1967). Recumatul cereetirilor asupra sa si utilizarea clinica pentru copii de varsté prescolara si de scoala primar sugereazi cd este un instrument extrem de popular si relat independent de factorii cultural din Statele Unite (Bellak & Siegel, 1989) si din alte {iri (Boekholt, 1993). T-A.C. este utiliza frecvent in toate firile din Europa, precum si in Australia, Affica de Sud, India, Japonia yi America de Sud; acest fapt poate interesa oamenii de stint din domeniul stintelo sociale, preocupati de comparajile cultural ale personalitifi. El este, de asemenea, publicat (eu manuale in limbi striine) in Belgia, Franja, Germania, Italia, Argentina si Brazlia, Japonia, Ucraina (Rusa) si in India (cu un set adaptat de imagini). ADMINISTRARE. {in administrarea T.A.C., trebuie luate in considerare problemele generale de testare a copiilor. In prealabil, trebuie stabilité 0 bund relatie cu copilul. Acestfapt va fi, in general, mult mai dificil eu copiii miei, preeum si eu cei cu tulburdri. Totdeauna, pe cit posibil, T.A.C. trebuie prezentat ca un joc, si nu ea un test. In cxzul copiilor care sunt in mod clar constienti de faptl ci este un test — fie din experienfe anterioare cu acesta sau datoritinivelului de dezvoltare mina ~ sfatul nostru este si anunfim deschis acest lucru, dar si explicim cu grit e nu este un tip de test compettiv in care copilul sa aiba de-a face cu aprobarea, dezaprobarea, competitia, actiunile disciplinare, etc. Cu alte cuvinte, este important ca cel ce administreazi testul si induc copilului o atitudine pozitiva. Nu numai ed acest fapt ajuti in stabiirea unor bune raporturi, dar are si alte efecte. Lyles (1958) a descoperit i atitudinile pozitive din partea ‘examinatorului, in compara cu cele negative sau neutre, determina cresterea productivitiiisicresc gradul de adaptare al copilului. Atitudinile negative duc lao erestere a anxietii a agresivitii Instructajul recomandat pentru T.A.C. este urmitorul: ,Acesta este un joc eu povesti, Avem aici zece imagini. ‘Cind iti voi prezenta fiecare imagine, ideea este ca tu si incerci si inventezi o poveste imaginath pentru acea imagine. Spui ce se intimpla in imagine, apoi ce se intampla dupa aceea, si cum se termina povestea. Sau, pofi spune ce crezi ci ‘-a intimplat inainte de imagine, apoi ce se intimpli in imagine, si apoi sé inventezi un sfarsit. Ne intereseazi cum inventezi tu © poveste cu inceput, mijloc si sfaryit din imaginafia ta. Bun, aici este prima imagine.” Daci copilul a descris imaginea, dar pare si aiba probleme cu inventarea unei povestiri este util si-lintrebm din cand in cand ,.si, dupa aceea ce s¢ intdmpli?” Poate fi util, de asemenea, si ne asigurim ci. un copil mai mic infelege instructiunile testului referitoare la 0 ,povestire” (o secyenta de actiuni difeit), si reluim prima ,descriere a actiunii” a ceea ce s-a intimplat in imagine si apoi 4 intrebim copilul ce acjiune urmeazi. De exemplu, psihologul reia pentru copil inceputul Imaginii #1, A fost o dati ca niciodati, niste puisori la 0 masa si luau micul dejun”, apoi spune ,Asta © un inceput foarte bun pentru poveste. Acum, poji si-mi spui ce crezi tu cd s-a intimplat dup aceea?”, Daca copitul nu termini povestirea, se poate relua din nou secvenja de actiuni si asa mai departe, si se intreabi Acuma, cum se termini povestea? Este important, de asemenea, pentru psiholog si adopte o atitudine receptiva, similara cu cea a copilului mic care asculti un adult care spune o poveste de seard inainte de culcare. Copilul antcipeaza, deseori, cine sunt diferitele persoanje din poveste, ce se intimpla dup aceea, cum se termina povestea, ceea ce reprezinta montajul mintal care i ‘jut pe psiholog, in aceasta situajie cdnd se ala fafa in fata cu copilul in care el este acum copilul, si aproximeze cine ‘anume inventeaza povestea spusi adultului. Vom constata, probabil, c& sunt necesare incurajirile; sunt permise si intreruperile, Trebuie si ne asigurim ca in incurajarile noastre nu se strecoara nici o sugestic. Interviul T.A.C.: Dupa ce au fost spuse toate povestirle, putem si mergem dincolo de acestea si si cerem dezvoltarea anumitor lueruri cum ar fi justficarea pentru anumite mumic, nume de locuri, virste, etc, si chiar intrebar referitoare la un anumit sfaryit al unei povestri. Daca nivelul dezvoltiii atengici copilului nu permite acest lucru, este bine si incercim aceasta Ia o dati cit mai repede dup administrare. Multi psihologi incepatori fac adesea greseala de-a presupune c& copilul stie ce este © ,poveste”, cer © poveste, $i apoi cer de la fiecare subiect testat doar o descriere a imagini, ca si cum T.A.C. ar fi Rorschach sau ar insemna desenarea unei figuri. Nu este suficient si cerem o deseriere a ceca ce $e intémplé in fiecare imagine si apoi si revenim pentru o investigatie de tip Rorschach si si intrebim ce gindeste, simte si face fiecare personaj", ,de ce crezi cA apare in imagine obiectul acela”, sau ,poti si-mi spui daci individul acela est femeie sau birbat”, Cu cit creste experienta cuiva in administrarea T.A.C., cu atat sunt mai lungi povestirile objinute. Este crucial pentru cotarea interpretiri la T.A.C. si obfinem o secventi de actiuni din toate categorie, mai ales din cele importante cum ar fi relaile obiectale interpersonale, anxietatea si defense, conflicte, si supraeu sau judecati moral. Cain (1961) a sugerat, de ascmenca, o ,tchnicd a visului” suplimentara, de uilizat la plangele 5S, 6, si 9, unde personajele se vid dormind. In aceste situa, intrebarea finald a examinatorului poate fi Ce a visat XP" S-a descoperit A visele descrise de copii conjin mai mult’ material inconstient decat tema original, $i cA se bazeaz mai mult de fantasme. Toate remarcile suplimentare gi comportamentul din timpul testirii trebuie notate, cum ar fi respingerea unei plange inspiimantatoare, incercarea de-a musca dint-o plans, dorinja de-a o arunca, in relate si cu povestea care este spusi atunci, Blatt & col. (1961) atrag atentia asupra activitatilor fizice, gesturilor, expresilor facale, sau posturale ce insojesc rispunsurile; ei vid acestea ca ,claborari ale rispunsului” echivalente cu producfile verbale ale aduljlor. Mai ‘multe informafii in Bellak si Abrams (1997), Bellak si Siegel (1985), Bockholt (1993), si Haworth (1966). O sinuatiedifiila eu care avem de-a face se poate ivi dacd copilul vrea ca examinatorul si spund o poveste; aceasta este, in principal, mai degrabii o solcitare de-ai se da ceva decét de-a avea ceva de dat, i in acest mod trebuie tratath. Desi ar fi putea fi util si explicim cd noi dorim si auzim povestea pe care copilul poate +0 inventeze pe ‘marginea imaginii, s-ar putea si trebuiasca si promitem (sisi o si facem) c4 vom spune $i noi o poveste mai tirziu, sau sit intrerupem testarea pani cineva poate oferi copilului ceva, apoi si reluaim din nou, Este bine si finem plansele in afara eimpului vizual al eopilului, cu excepta eelei cu eare luerim, intrucat copiti mici au tendinfa de-a se juca cu toate plangele deodsti, alegindu-le la intimplare pentru a povesti. Aceste imagini au fost mumerotate si aranjate int anumita ordine din anumite motive si trebuie administrate in ordinea indicat Oricum, dacd un anumit copil este deoscbit de agitat si existi indicii asupra problemelor de care este legat tulburarea sa, ne putem limita la accle plange care vizeaza respectivele probleme. Astfl, unui copil eare pare si aibi probleme legate de rivalitatea intr fraji i se pot administra in special plansele 1 gi 4. Este util si avem in vedere toate cele douasprezece functi ale eului (vezi p. 9) in timp ce observim comportamentul pe timpul testri, sisi il inregistrim. ca funei ale eului observabile in mod manifest. Acestea trebuie apoi comparate cu cotarea funeiilor euluirezultata din evaluarea povestilor. DESCRIEREA IMAGINILOR $I RASPUNSURI TIPICE In continuare, prezentim temele tpice considerate ca rispunsur la diverseleimagin Imaginea #1: Pui stind in jurul unei mese pe care se aflé un vas mare cu méncare. iur-o parte se afldo gdind mare, cu un contur ser Raspunsurile se axeaza pe problema méncari, a fi sau a nu fi suficient hrdnit de cdtre unul dintre paring. Apar temele de rivalitate intre frati de tipul cine primeste mai mult, cine este mai cuminte gi cine nu, si aya mai depart. Hana poate fi privita ca o recompensi sau, dimpotriva, este refuzati drept pedeapsi; sunt abordate problemele generale de oralitate (ie. saisfactie sau frustrare, problema hrinrii in sine), Imaginea #2: Un urs irigdind dint-o parte de o funie, in timp ce de cealalté parte trag un alt urs si tn pui de urs. Este interesant de observat dacd copilul identified aici figura cu care coopereazii ca flind mama sau tatil. Poate {i priviti ca lupté serioasd insofité de temeri si de agresiune, transpunerea propriei agresiuni sau autonomit a copilului ‘Mai beningn, accasti imagine poate fi vazuti ca un joc. Uneori fringhia insisi poate fi o sursi de ingrijorare (ic, ruperea fiinghiei ca pe o jucirie si teama subsecventi de pedeapst) sau, de asemenea, pur si simplu ca simbol referitor a masturbare, ruperea fringhiei reprezentind temerile de castrare. Amaginea #3: Un leu cu pipd si cu baston, stnd pe un scaun; in colpul din dreapta jos, un sorice! apare int-o gaurd Aceasa este vizutb de obicei ca o Figur paler instil de simboluri precum pipa si bastonul. Acesta din rm poate ff un instrument de agresiune sau poate flat pentru a transforma acest figurdpatemd intr-ofigurd de batrinneajutort, de care frebuie si ie tama nimanu. Acesta este de repult un proces defensiv, Dac lel este vat eo figura paterd puteic, este important de noat dct esto puterebinevoitoare sou una periculoasa. Sorceul este vizut de mat copit ca figurd de auto-identiticae, in acest caz ~ prin atic 5i diverse imprejurtri~soarcele poate f transforma in cel care este mai uteri. Pe dealt part, e! poste fin depina pure a leu Uni copie iene clu, iar alli schimbidentficrileo dati sau de mai multe or, davedind o confuie a rolrio, cont inte sepunere si autonomies 38 mai depare Imaginea #4: Un cangur cu 0 pile pe cap, cdrand un cos cu 0 stclé de lapte: in bucunar situ este un pui de cangur cu un balon: pe bieicleté, un pui mai mare de cangur: Accasta se refer de reguli Ia teme de rivalitate inte fra, sa ln uncle privind originea copilr. in ambele azar, relia cu mama este un aspect important. Uneori, un copl care este fratele mai mare e vaidentifea eu pu din bbuzumar, indicind o doring regresiva penn afi mai aprcape de mama sa. Pe de alti parte, un copil care este in reaitate ‘mai mic se va identifica cu eel mai mare, semnificind dernja sa de independent si autonomic. Ocazional poate fi introdust si tema fugi de pericoe. Imaginea #5: O camer intunecatd cu un pat mare in fundal; in prim plan, un cuib in care sunt dot pui de urs, Aici se intdlnese produetiile vizind scena primara in toate variajiunile acesteia; copilul este preocupat cu ceea ce se intimpla intre pirinfi in pat. Aceste povesti reflecti multiple presupuneri, observatii, confuzii, si implicare emofionald din partea copilului. Cei doi pui din cuib induc teme de manipulare si explorare mutual intre copii Imaginea #6: O pesterd intunecatd cu dowd figuri de urs slab conturate in fundal; un pui de urs sta intins én prim plan. ‘Aceasta este din nou o imagine care scoate la iveald povesti primordiale despre scena primitiv8. Este uilizatl suplimentar la plansa 5, dat fiind c& experienta practicd a ardtat ci, adesea, plansa 6 detaliaza ceea ce a fost rejinut din rispunsul fa imaginea precedenté. Uneori este reflectati gelozia pura din aceasti relate triunghiular. In rispunsurile de la plangele 5 sau 6 pot aparea problemele de masturbare noctur, Imaginea #7: Un tigru cu colfit dezvelifi si cu gheare sirind la o maimua care, de asemenea, face un salt in aer Aici sunt expuse teama de agresiune si modalitfile de a-i face fap. Gradul de anxietate al copitului devin desea manifeste. Acestea pot fi atit de mari incit si duct la respingerea imaginii, sau defensa poate fi indeajuns de ‘buna (sau suficient de nerealistt) ca s& transforme aceasta intr-o poveste inofensiva. Maimuta poate chiar sa pacaleascd tigrul. Coada animatelor poate face cu usurinfi trimiteri la proiectia temerilor sau dorinfelor de eastrare. Imaginea #8: Dowd maimuje adulte stind pe o sofa bind 0 ceayca de ceai. O maimuti adult in fundal stind pe un taburet vorbind unei maimute copil ici cineva poate vedea, adesea, rolul pe care un copil il ocupa in constelatia familia. Interpretarea sa asupra ‘maimufei dominante (din fundal) ca fiind tatal sau mama devine semnificativa in legitur’ cu perceptia sa ca fiind 0 ‘maimufi binevoitoare sau care admonesteazi, inhiba. Ocazional, cestile de ceai vor genera din nou teme legate de oralitate Imaginea #9: O camerd intuneeatd vazutd printr-o usd deschisd dintr-o camer iluminaté. In camera intunecata este sun patut de copil in care un iepuras stain sezut privind spre usa. ‘Temele vizand teama de intuneric, cele de-a fi Misat singur, pirdsirea de citre parinj, curiozitatea crescuté fai de ce anume se petrece in camera alturati, sunt toate rispunsuri comune la aceasta imagine, Imaginea #10: Un cijelus stind cu faja in jos pe genunchil unui edine adult; ambele figuri cu un minimum de expresie 4 trdsdturilor. Personajele sunt situate in prim planul unei bai ‘Aceasta duce de reguli la 0 serie de povestiri despre ,crima si pedeapsi’”, relevnd cdte ceva desage conceptia ‘moral a copilului. Aici sunt frecvente povestile despre controlul sfincterian, ca si despre masturbare, Tendinfele rogresive sunt mai clarreflectate la aceasti plansi decit la unele din celelaite INFLUENTA ASPECTELOR PERCEPTUALE ALE STIMULILOR ASUPRA RASPUNSURILOR in interpretarea materialelor tematice ale copiilo, este important si pastrim in minte inacuratejea perceptuala care poate exista pentru anumite grupe de varsti si care poate afecta rispunsurle date. Boulanger-Balleyguier (1957) a constatat modified in reacfile comune la uni stimuli T.A.C. intram grup de copii cu varste cuprinse intre 3 i 7 ani. CCateva din constatirile lor sunt urmatoarele: Plansa 3: Pipa nu este recunoscutd suficient de bine pentru a fi mentionatd de catre copiii sub 6 ani. Numai de la 6 ani apar frecvent temele de conflict inte leu si arece, Plansa 4: Copiti sub 6 ani nu recunosc animalele cum ar fi cangurul, nu sunt constienti de buzunarul acestuia, si adesea, omit puiul mai mic. Plansa nu este indicati pentru studiul rivalitifii intre frafi sau pentru temele despre nastere. Planga 7: Raspunsul obisnuit vizeaz conflictul, Absenfa perceperii conflictului la aceasta plans este ssemnificativa in scop interpretativ. Considerand freevenfa erescuti a anumitor omisiuni pentru muljidintre stimuli $i scdderea cu varsta a acestor ‘omisiuni, se sugereaza ci, de fapt, copiti mici nu percep aceste personaje. Cele omise cel mai des sunt fie neclare, vagi (gina din planga 1, ursul din planaga 6), fie foarte mici (soricelul la planga 3, puiul mic de cangur la plansa 4). Acolo unde incidenta omisiunilor este diferiti 1a biieti fay de fete, sau unde descresterea odati cu virsta este neregulati, ssemnificatia emotionald a omisiunilor este cu atat mai mate. INTERPRETAREA T.A.C. ind cineva abordeaz’ interpretarea unei metode aperceptive cum este T.A.C,, este bine si aibé in vedere c@teva principii de baz. Subiectului i se cere si perceapi — respectiv, si interpreteze semnificatia pentru ~ o situa Interpretarea subicctului asupra stimului respectind instruciunile noastre de-a relata 0 poveste depigeste valoarea ‘minimal ,obicctiva” a stimulului. Subiectul 0 face, in mod necesar, in felul si propru, implicnd o functe a fortelor psihologice prezente in permanent, si care in acel moment se manifesta in legatura cu stimulul material oferit. Daca acceptim continuitatea motivationald a structurii personalitii, trebuie si folosim urmitoarea analogic pentru o procedura de testare, ca si pentru asocierea liberi: Daci un réu este testat la intervale relativ mici, analiza chimicd a confinutului trebuie si fie putemic asemanatoare. Orice esantion va fi reprezentativ pentru intregul continu. ‘Aceasti procedura este urmata in mod frecvent in evaluarea sinatatiipublice. ‘Daca intervine un afluent ~ (cum ar fi un factor situational in esantionul psihologic), ar putea adauga factori despre care evaluatorul trebuie SA stie pentru a-i lua in considerare referitor Ia schimbarea confinutului, O teorie fundamentalé a personalitiii, cum ar fi psihanaliza, stipuleaza c& principalul confinut al curentului rine matricea ald pe care, de la un punet, aluenii pot doar s-o modifice intr-o mAsurd mai mare sau mai mica. Pentru a evita pericolele altor analogii, credem (si, in prezent, 0 vast literaturd experimentald sustine aceasti credint), c interpretrile stimulilor din materialul nostru de testare ne ofera o mostra valida din continuum psihic cunoscut sub numele de personalitatea subiectului, Desigur, in stadile sale de formare, aceasta este mult mai schimbitoare in copilirie. Putem afla despre forele motivationale, dat fiind c& orice rispuns individual este semnificativ pentru persoana respectiva; In continuare, ne putem spori cunoasterea comparaind rdspunsurile individului cu cele ale celorlali, La acest nivel, studiem diferentele individuale si putem face inferenfe despre un anumit subiect eu ajutorul acestor comparati Pentru a usura interpretarea si analiza T.A.C., sugerim studiul a zece variable discutate in continuare, si am coneput Formularul de Analizi a T.A.C. anexat manualului. UTILIZAREA FORMULARULUI DE ANALIZA A T.A.C.” Complet desfigurati, aceasti brosurd de sase pagini permite inregistrarea cu usurinj a variabilelor in cAsufele corespunzitoare pentru toate cele zece povesti;acestea pot fi rezumate consecutiv, in aceeasirubricaturd, in partea

S-ar putea să vă placă și