ISIasi PUGRLU

ACTUALIZAREA
PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI IASI SI DETALIEREA

ACESTUIA PRIN PLANURI URBANISTICE ZONALE
LISTA DE SEMNATURI
VICEPRESEDINTE DIVIZIE PR. CONSTRUCTII CIVILE

Arh. Mihai Radulescu
BIA AXA - Atelier de arhitectura

Arh. Dr. Arh. Dragos Ciolacu
Arh. Iustin Hen
Arh. Marian Chirita
Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

Tel: +4 021 316 4018; +4 021 316 4022; Fax: +4 021 316 5271; E-mail: office@searchltd.ro; www.searchltd.ro
2
Nr. înmatriculare Registrul Comerţului: J40/9356/1991, CUI: 1597994; Capital social: 18.480.000 lei
Filiala Timişoara, str. Petre Râmneanţu nr. 2A, et. 1, cam. 113A, Timişoara - judeţul Timiş; Tel/Fax: +4 0256 492 963; timisoara.office@searchltd.ro
Filiala Iaşi, str. Amurgului nr. 8, Bl 258A, sc. B, et. 2, ap. 9, Iaşi - Judeţul Iaşi; Tel./Fax: +4 0232 234 273; iasi.office@searchltd.ro
Filiala Cluj-Napoca, str. Callatis nr. 27, clădirea 2, et. 2, Cluj-Napoca - judeţul Cluj; Tel: +4 0264 438 902 - 905; Fax: +4 0264.438.906;
cluj.office@searchltd.ro
Date de recunoaştere a documentaţiei
Denumirea lucrării: Actualizarea planului urbanistic general al Municipiului Iaşi şi detalierea

acestuia prin planuri urbanistice zonale
Etapa IV – PUZ + Avize
4.2 Redactare finală
Volum: Regulamentul Local de Urbanism
Beneficiar: Municipiului Iaşi

Proiectant: S.C. Search Corporation S.R.L.
AXA –Atelier de arhitectura BIA
Colectiv de elaborare: Dr. Arh. Dragos Ciolacu

Arh. Iustin Hen
Arh. Marian Chirita

3
Data elaborării: aprilie 2014, revizia 3

4
Conţinut:
Titlul I – Prescripţii generale

Titlul II – Prescripţii specifice pe zone, subzone şi unităţi teritoriale de referinţă

5
Titlul I
Prescripţii generale

6
DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul regulament se aplică pe teritoriul cuprins în limitele intravilanului existent al municipiului

Iaşi, precum şi pe teritoriul cuprins în extinderea intravilanului propus (aparţinând unităţii
administrativ teritoriale Iaşi) prin Realizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Iaşi şi
detalierea acestuia prin planuri urbanistice zonale.
CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAŢII
Regulamentul urbanstic preia prevederile regulamentelor propuse prin planurile urbanistice zonale
privind zona centrală a municipiului Iaşi şi zonele Viticultori, Cicoarei şi Galata. De asemenea,
regulamentul preia şi se corelează cu documentaţiile de urbanism (PUZ şi PUD) puse la dispoziţie de
către beneficiar în perioada 2008-2013.
Proiectul Urbanistic General al Iașului corelează documentațiile PUD și PUZ pe suprafețele studiate, cu
zonele analizate și reglementate care s-au înscris în PUG Iași de-a lungul timpului, dar oferă și o
perspectivă de dezvoltare urbană modernă a orașului.
Din acesta cauză unele soluții din acestă documentație au venit cu schimbări față de ceea ce s-a
aprobat prin documentațile PUD și PUZ de până acum. În aceste situații proprietarii de terenuri și
clădiri vor alege între varianta de proiect PUD sau PUZ aprobat și solutia noua data de PUG.*
OBSERVAȚII GENERALE
1. Textul scris cu cursive și însoțit de asterix (de exemplu D+*) a fost introdus în regulament la
solicitarea insistentă a beneficiarului.
2. Prevederile prezentului regulament au caracter cumulativ.
OBSERVAŢII PRIVIND ALCĂTUIREA REGULAMENTULUI

7
1. În mod normal, în regulamentele urbanistice din alte tări europene, obiectivele de utilitate publică -
construcţii şi spaţii plantate şi amenajate - nu fac obiectul prevederilor regulamentare deoarece
acestea sunt protejate prin lege, au în majoritate ca beneficiar şi responsabil aceeaşi autoritate publică
locală care eliberează certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire şi deci nu pot face obiectul
speculei funciare şi imobiliare. Deoarece în ţara noastră, aplicare practică a regulamentelor reîncepe
după un hiatus de decenii, s-a considerat necesară o protecţie suplimentară a obiectivelor de utilitate
publică şi, în consecinţă, acestea fac obiectul unor articole de regulament.
2. Întrucât o parte importantă a localităţii a fost configurată pe baza unor regulamente anterioare,
prevederile acestui regulament menţin, restituie şi interpretează în raport cu exigenţele actuale,
dispoziţiile din regulamentele precedente.
3. În cazul unor particularităţi evidente, unele dintre prevederile acestui regulament au prevalat faţă
de prevederile Regulamentului General de Urbanism, ca de exemplu cele privind zona protejată.
4. Pentru lotizările existente, în special pentru cele protejate şi pentru cele realizate cu clădiri
standard cuplate sau izolate, condiţiile de construire au fost restituite după măsurătorile din planurile
cadastrale, pentru a se evita deteriorarea calităţii locuirii şi a aspectului general al acestor zone
datorită unor presiuni speculative.
5. În toate cazurile în care se mentionează unităţi teritoriale de referinţă situate în zone protejate,
referinţă se face inclusiv pentru zona de 100 metri din jurul monumentelor sau perimetrelor de
protecţie marcate pe planşe.

8
REGULA PENTRU DENUMIREA UTR-URILOR PENTRU ZONA CENTRALĂ
Primele două caractere sunt CP (de la zona centrală protejată), apoi urmează caracterul pentru
marcarea regimului de înălțime, regimului de construire, poziției față de aliniament, a funcțiunii
și a condiționarilor
Zona Regim de Regim de Poziția față de
centrală înălțime a construire aliniament a Funcțiune1 Condiționări2
protejată construcțiilor construcțiilor
1 max.D+*P a Izolat sau 1 Pe L Locuire g Construcții
+2 cuplat aliniament pe versanți
2 D+*P+3- b Continuu/ 2 Retras față S Servicii și dotări
CP P+4 înșiruit de
aliniament3
3 peste A Activități,
D+*P+4 industrie de
mici dimensiuni,
nepoluantă
CM CUT=10
E 1 Echipamente,
servicii și dotări
publice de
importanță
municipală și
supramunicipală
2 Echipamente,
publice de
importanță
locală
U1 Elemente cu
caracter
singular
1
Dacă un UTR are o funcțiune mixtă, atunci funcțiunea dominantă va fi scrisă cu majusculă, iar funcțiunea sau
funcțiunile secundare vor fi scrise cu minusculă
2
Condiționările vor fi mereu scrise cu minuscule
3
Retragerea va fi stabilită prin planșele de detaliere a zonei centrale
9
Observații privind utilizarea UTR-urilor în prezentul regulament:
- caracterul x folosit în denumirea unui UTR, face referire la o clasă generică, neparticularizată, de
exemplu CPxxxL, face referire la toate UTR-urile din zona centrală care au funcțiunea de locuire
indiferent de regimul de înălțime, de regimul construire și de poziția clădirilor față de aliniament.
DIVIZIUNEA TERENULUI ÎN ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ
Regulamentul pentru zona centrală se referă la următoarele zone, subzone şi unităţi teritoriale de
referinţă:
CP – ZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN INTERIORUL LIMITEI DEFINITE DE PLANURILE URBANISTICE DE

PROTECŢIE
CPU – subzona clădirilor și spațiilor cu caracter singular

CPU1 – subzona clădirilor și spațiilor cu caracter singular
CP1 – subzona clădirilor joase, cu maxim D+*P+2 niveluri

CP1a – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate
CP1a1 – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate, amplasate pe
aliniament
CP1a1L – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate,
amplasate pe aliniament, cu funcțiunea de locuire
CP1a1Ls – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate,
amplasate pe aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
CP1a1S – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate,
amplasate pe aliniament, servicii și dotări
CP1a1E1 – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate,
amplasate pe aliniament, echipamente, servicii și dotări publice de importanță
municipală și supramunicipală
amplasate pe aliniament, echipamente, servicii și dotări publice de importanță locală

10
CP1a2 – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate, retrase față de
aliniament
CP1a2L – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate, retrase
față de aliniament, cu funcțiunea de locuire
retrase față de aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
CP1a2S – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate, retrase
față de aliniament, servicii și dotări
retrase față de aliniament, echipamente, servicii și dotări publice de importanță
locală
CP1a2As – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate,
retrase față de aliniament, cu funcțiune mixtă (activități și industrie mică nepoluantă)
CP1b – subzona clădirilor joase, cu maxim D+*P+2 niveluri, construite în regim continuu/înșiruit
CP1b1 – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, construite în regim continuu/înșiruit,
amplasate pe aliniament
CP1b1L – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, construite în regim
continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament, cu funcțiunea de locuire
CP1b1Ls – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, construite în regim
continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
CP1b1S – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, construite în regim
continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament, servicii și dotări
CP1b1E1 – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, construite în regim
continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament, echipamente, servicii și dotări publice de
importanță municipală și supramunicipală
importanță locală
CP1b2 – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri construite în regim

continuu/înșiruit, retrase față de aliniament

11
continuu/înșiruit, retrase față de aliniament, cu funcțiunea de locuire
CP1b2Ls – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri construite în regim
continuu/înșiruit, retrase față de aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
continuu/înșiruit, retrase față de aliniament, servicii și dotări
CP1b2As – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, construite în regim
continuu/înșiruit, retrase față de aliniament, cu funcțiune mixtă (activități și industrie
mică nepoluantă)
continuu/înșiruit, retrase față de aliniament, echipamente, servicii și dotări publice
de importanță municipală și supramunicipală
de importanță locală
CP2 – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri

CP2a – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri, izolate sau cuplate
CP2a1 – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri, izolate sau
cuplate, amplasate pe aliniament
CP2a1L – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri, izolate sau
cuplate, amplasate pe aliniament, cu funcțiunea de locuire
CP2a1Ls – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri, izolate sau
cuplate, amplasate pe aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
CP2a1S – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4niveluri, izolate sau
cuplate, amplasate pe aliniament, servicii și dotări
CP2a1E1 – subzona clădirilor joase, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri, izolate sau cuplate,
amplasate pe aliniament, servicii și dotări publice de importanță municipală și
supramunicipală
cuplate, retrase față de aliniament
cuplate, retrase față de aliniament, cu funcțiunea de locuire
12
cuplate, retrase față de aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
CP2a2S – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri, izolate sau
cuplate, retrase față de aliniament, servicii și dotări
locală
CP2b – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri, construite în regim
continuu/înșiruit
CP2b1 – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri, construite în regim
continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament
CP2b1L – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri, construite
în regim continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament, cu funcțiunea de locuire
CP2b1Ls – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri, construite
în regim continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și
servicii)
CP2b1S – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri, construite
în regim continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament, servicii și dotări
CP2b2E1 – subzona clădirilor joase, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri, construite în regim
în regim continuu/înșiruit, retrase față de aliniament, cu funcțiunea de locuire
în regim continuu/înșiruit, retrase față de aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și
servicii)

13
în regim continuu/înșiruit, retrase față de aliniament, servicii și dotări
CP3 – subzona clădirilor înalte

CP3a – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate
CP3a1 – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, amplasate pe aliniament
CP3a1L – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, amplasate pe aliniament, cu
funcțiunea de locuire
CP3a1Ls – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, amplasate pe aliniament, cu
funcțiune mixtă (locuire și servicii)
CP3a1S – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, amplasate pe aliniament,
CP3a1E1 – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, amplasate pe aliniament,
echipamente, servicii și dotări publice de importanță municipală și supramunicipală
CP3a2 – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, retrase față de aliniament
CP3a2L – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, retrase față de aliniament, cu
CP3a2Ls – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, retrase față de aliniament, cu
CP3a2S – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, retrase față de aliniament,
CP3a2E1 – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, retrase față de aliniament,
CP3b – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit

CP3b1 – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament
CP3b1L – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, amplasate
pe aliniament, cu funcțiunea de locuire
CP3b1Ls – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, amplasate
pe aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
14
CP3a1S – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, amplasate
pe aliniament, servicii și dotări
CP3a1Sv – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, amplasate
pe aliniament, servicii și dotări având pe lot o suprafață plantată mai mare
CP3a2E1 – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față
de aliniament, echipamente, servicii și dotări publice de importanță municipală și
supramunicipală
CP3b2 – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față de

aliniament
CP3b2L – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față
de aliniament, cu funcțiunea de locuire
CP3b2Ls – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față
de aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
CP3b2S – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față
de aliniament, servicii și dotări
CP3b2E1 – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față
supramunicipală
CP3CM – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față de

aliniament, CUT=10.
Pe lângă zona centrală prezentată anterior, regulamentul se mai referă la următoarele zone, subzone
şi unităţi teritoriale de referinţă:
ED – ZONA ECHIPAMENTELOR PUBLICE DISPERSATE
EDM – echipamente publice dispersate de nivel municipal sau supramunicipal

EDMd – echipamente publice dispersate de nivel municipal sau supramunicipal şi activităţi
comerciale şi de servicii
EDL – echipamente publice cu rol de servire la nivel de cartier sau local
EDMh – echipamente publice nivel municipal – Hipodrom
EDMN – echipamente publice nivel municipal – Băile Nicolina

15
CC – ZONA CENTRELOR DE CARTIER
CC – centre de cartier
L – ZONA DE LOCUINȚE ȘI FUNCȚIUNI COMPLEMENTARE
L1a – locuințe individuale și colective mici cu regim de construire izolat sau cuplat
L1m – zona mixtă locuințe individuale și colective mici și activități comerciale și de servicii
L1g – locuințe individuale cu regim de construire special pentru protecția versanților
L1gm – locuințe individuale cu regim special pentru păstrarea caracterului unor zone înverzite
şi activităţi comerciale şi de servicii
L2a – zona locuințe colective cu regim de înalţime mediu (P+3-P+4)
L2m – zona mixtă locuințe colective cu regim de înalţime mediu (P+3-P+4), cu activități
comerciale și de servicii cu acces public dezvoltate la nivelurile inferioare sau în construcții
independente
L3 – zona locuințe colective cu regim de înalţime înalt
L3m – zona mixtă locuințe colective cu regim de înalţime înalt, cu activități comerciale și de
servicii cu acces public dezvoltate la nivelurile inferioare sau în construcții independente
L3CM – zona mixtă locuințe colective cu regim de înălțime înalt, cu activități comerciale și de
servicii cu acces public dezvoltate la nivelurile inferioare sau în construcții independente –
CUT=10
D – ZONA ACTIVITĂŢILOR COMERCIALE ŞI A SERVICIILOR
D – activităţi comerciale şi servicii;

DT – zona serviciilor pentru turism
A – ZONA ACTIVITĂŢILOR PRODUCTIVE
A – activități productive nepoluante, depozitare și servicii conexe

AM – activități productive nepoluante mici, depozitare și servicii conexe

16
AMa – activități agro-industriale
AMi – activități agricole și / sau industriale efectuate în cadrul unor instituții de
învățământ / cercetare
AMe – activități productive mici, depozitare și servicii legate de specificul viticol
V – ZONA SPAŢIILOR PLANTATE
VP – spații plantate publice cu acces nelimitat (parcuri, scuaruri etc.)

VPp – păduri de agrement în intravilan
VL – spații plantate publice cu acces limitat (grădina botanică)
VA – amenajări sportive și de agrement
VI – culoare verzi de protecție (cursuri de apă, infrastructura tehnică, ameliorarea
microclimatului, protecție sanitară etc.)
S – ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
S – zona specială
G – ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
Gi – construcţii, instalaţii şi amenajări pentru gospodăria comunală

Gc – cimitire, capele, spaţii pentru administraţie
T – ZONA TRANSPORTURILOR
Ta – transporturi aeriene
Tf – transporturi feroviare
Tfm – transporturi feroviare – depou Gara Mare Iasi
Tr – transporturi rutiere
P – PALAS IAȘI*
CP1a - subzonă centrală de spaţii plantate publice aferente şi adiacente monumentelor sau
17
ansamblurilor de arhitectură protejate;*
CP1a - subzonă centrală cu funcţiuni publice situată în interiorul distanţei de protecţie de la
monumente sau ansambluri de arhitectură;*
CA2a - subzonă centrală cu funcţiuni complexe şi locuinţe colective, cu clădiri de înălţime mare,
alcătuind fronturi continue şi discontinue;*
CA2b - subzonă centrală cu funcţiuni complexe, cu clădiri de înălţime mică şi medie, alcătuind
fronturi discontinue;*
LA1b - subzonă centrală cu funcţiuni complexe şi locuinţe colective, cu clădiri de înălţime mare,
LB1 - subzonă de locuinţe colective de înălţime medie, dispuse pe aliniament, în regim de
construire continuu sau discontinuu;*
CM5 - subzonă centrală mixtă conţinând servicii publice de interes general, activităţi
productive minore nepoluante, locuinţe.*

18
Titlul II
Prescripţii specifice pe zone,
subzone şi unităţi teritoriale de referinţă

19
CP - ZONA CENTRALA SITUATA IN INTERIORUL PERIMETRULUI DE PROTECTIE A VALORILOR
ISTORICE SI ARHITECTURAL URBANISTICE
 Generalități
Zona centrala situata in interiorul limitelor de protectie a valorilor istorice si arhitectural urbanistice
pastreaza fragmentar tesutul urban rezultat din succesiunea diferitelor etape de precizare a tramei
stradale ca trasee si profile si de reconstructie spontana sau bazata pe regulamente urbanistice ori
proiecte. Aceasta zona contine marea majoritate a monumentelor de arhitectura din Iasi alcatuita din
cele mai importante si mai reprezentative cladiri de cult sau destinate functiunilor publice, foste caldiri
rezidentiale de mare valoare istorica, arhitecturala si memoriala adapostind acum diferite alte
functiuni, cladiri de locuit, inscrise in lista monumentelor si propuse a fi inscrise conform studiului de
fundamentare, toate acestea insotite de cladiri cu valoare arhitecturala sau numai de acompaniere.
Zona se compune din urmatoarele subzone:
CPU – subzona clădirilor și spațiilor cu caracter singular

CPU1 – subzona clădirilor și spațiilor cu caracter singular
CP1 – subzona clădirilor joase, cu maxim D+*P+2 niveluri

CP1a – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate
CP1a1 – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate, amplasate pe
aliniament
CP1a1L – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate,
amplasate pe aliniament, cu funcțiunea de locuire
amplasate pe aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
CP1a1S – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate,
amplasate pe aliniament, servicii și dotări
amplasate pe aliniament, echipamente, servicii și dotări publice de importanță
20
CP1a2 – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate, retrase față de
aliniament
CP1a2L – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate, retrase
față de aliniament, cu funcțiunea de locuire
retrase față de aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
CP1a2S – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate, retrase
față de aliniament, servicii și dotări
locală
CP1a2As – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, izolate sau cuplate,
retrase față de aliniament, cu funcțiune mixtă (activități și industrie mică nepoluantă)
CP1b – subzona clădirilor joase, cu maxim D+*P+2 niveluri, construite în regim continuu/înșiruit
CP1b1 – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, construite în regim continuu/înșiruit,
amplasate pe aliniament
continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament, cu funcțiunea de locuire
CP1b1Ls – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, construite în regim
continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament, servicii și dotări
importanță municipală și supramunicipală
importanță locală

21
CP1b2 – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri construite în regim
continuu/înșiruit, retrase față de aliniament, cu funcțiunea de locuire
CP1b2Ls – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri construite în regim
continuu/înșiruit, retrase față de aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
continuu/înșiruit, retrase față de aliniament, servicii și dotări
CP1b2As – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri, construite în regim
continuu/înșiruit, retrase față de aliniament, cu funcțiune mixtă (activități și industrie
mică nepoluantă)
CP2 – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri

CP2a – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri, izolate sau cuplate
cuplate, amplasate pe aliniament
cuplate, amplasate pe aliniament, cu funcțiunea de locuire
cuplate, amplasate pe aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
CP2a1S – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4niveluri, izolate sau
cuplate, amplasate pe aliniament, servicii și dotări
amplasate pe aliniament, servicii și dotări publice de importanță municipală și
supramunicipală
cuplate, retrase față de aliniament
22
cuplate, retrase față de aliniament, cu funcțiunea de locuire
cuplate, retrase față de aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
CP2a2S – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri, izolate sau
cuplate, retrase față de aliniament, servicii și dotări
-
locală
CP2b – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri, construite în regim
continuu/înșiruit
continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament
în regim continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament, cu funcțiunea de locuire
în regim continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și
servicii)
în regim continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament, servicii și dotări
în regim continuu/înșiruit, retrase față de aliniament, cu funcțiunea de locuire

23
în regim continuu/înșiruit, retrase față de aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și
servicii)
în regim continuu/înșiruit, retrase față de aliniament, servicii și dotări
CP3 – subzona clădirilor înalte

CP3a – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate
CP3a1 – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, amplasate pe aliniament
CP3a1L – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, amplasate pe aliniament, cu
CP3a1Ls – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, amplasate pe aliniament, cu
CP3a1S – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, amplasate pe aliniament,
CP3a1E1 – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, amplasate pe aliniament,
CP3a2 – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, retrase față de aliniament
CP3a2L – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, retrase față de aliniament, cu
CP3a2Ls – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, retrase față de aliniament, cu
CP3a2S – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, retrase față de aliniament,
CP3a2E1 – subzona clădirilor înalte, izolate sau cuplate, retrase față de aliniament,
CP3b – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit

CP3b1 – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, amplasate pe aliniament

24
CP3b1L – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, amplasate
pe aliniament, cu funcțiunea de locuire
CP3b1Ls – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, amplasate
pe aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
CP3a1S – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, amplasate
pe aliniament, servicii și dotări
CP3a2E1 – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față
supramunicipală
CP3b2 – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față de

aliniament
CP3b2L – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față
de aliniament, cu funcțiunea de locuire
CP3b2Ls – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față
de aliniament, cu funcțiune mixtă (locuire și servicii)
CP3b2S – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față
de aliniament, servicii și dotări
CP3b2E1 – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față
supramunicipală
SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE
CPU1 – se menţin neschimbate actualele utilizări ale clădirilor din această categorie care reuneşte
principale valori istorice şi arhitectural urbanistice. Orice schimbare de destinaţie a clădirilor
monument de arhitectură se avizează conform legii. Terenurile libere pot fi ocupate cu cladiri cu
functiuni compatibile cu cele ale cladirilor din vecinatate.*
CPxxxLx – sunt admise următoarele utilizări:

- locuințe;
- locuințe individuale și colective mici cu partiu adecvat pentru profesii liberale și servicii profesionale;
- echipamente publice sau de interes public;
- lăcaşuri de cult; asistență socială, învățământ, cultură, sănătate*;
- comerţ cu amănuntul;
25
- servicii comerciale, sociale, colective şi personale;
- hoteluri, pensiuni, alimentație publică, agenţii de turism;
- loisir şi sport în spaţii acoperite și descoperite;
- parcaje la sol şi multietajate;
- amenajarea spațiilor publice cu elemente de iluminat urban, mobilier urban, artă urbană, paviment,
amenajări vegetale pentru crearea unor zone de așteptare, odihnă, joacă.
CPxxxSx - sunt admise următoarele utilizări:

- instituţii, servicii şi echipamente publice de nivel supramunicipal, municipal şi de cartier;
- sedii ale unor companii şi firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare,
consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale;
- servicii sociale, colective şi personale;
- sedii ale unor organizaţii politice, profesionale etc.;
- comerţ cu amănuntul;
- hoteluri, pensiuni, agenţii de turism;
- restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc;
- sport şi recreere în spaţii acoperite;
- spaţii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;
- spaţii plantate - scuaruri, grădini de cartier*;
- locuinţe cu partiu obişnuit;
- locuinţe cu partiu special care includ spaţii pentru profesiuni liberale;
- lăcașuri de cult, învățământ, sănătate, cultură*.
CPxxxAs - sunt admise următoarele utilizări:

- industrie mică, nepoluantă, care nu generează trafic și nu afectează salubritatea, siguranța și
imaginea urbană;
- laboratoare de cercetare, săli de cursuri și reuniuni;
- spații de expunere și desfacere a produselor obținute;
- birouri administrative.
CPxxxE - sunt admise următoarele utilizări: echipamente, servicii și dotări publice:

- învățământ și educație (grădinițe, școli, licee, universități, after-school-uri, fundații culturale, colegii);
- sănătate (spitale, policlinici, dispensare, cabinete medicale, stomatoogii și cabinete stomtologice);
- unități de asistență socială;
- administrație publică;
- dotări sportive;
26
- lăcașuri de cult, pe amplasamente avizate*.
CpxxxE1 – sunt admise următoarele utilizări: echipamente, servicii și dotări publice de importanță
municipală și supramunicipală.
CpxxxE2 – sunt admise următoarele utilizări: echipamente, servicii și dotări publice de importanță
locală.
ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
CPU1 - se accepta construcţii subterane; se pot realiza consolidări, reabilitări, restaurări, demolări şi
reconfigurarea construcţiilor.*
CP - se admite mansardarea sau supaetajarea* clădirilor existente, dacă stilul arhitectural al clădirii
sau zonei aferente permite mansardarea sau acoperirea cu șarpantă (dacă este recomandat un CUT şi
un regim de înălţime se înţelege că se admit mansardari/etajari, cu avizul comisiei de specialitate in
domeniul protectiei monumentelor) cu avizul Arhitectului Sef dat in urma consultarii comisiei tehnice de
urbanism*;
- pentru orice utilizări se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare seismică;
- în zonele existente se admite conversia locuinţelor în alte funcţiuni, în totalitate sau parter și mezanin
dacă mezaninul este proiectat ca atare;
- se admite completarea cu clădiri cu funcțiuni mixte de plombare și completare a fronturilor* cu
condiţia să se menţină accesele carosabile şi trecerile pietonale necesare, să se respecte cerinţele de
protecţie a clădirilor existente şi prevederile legale privind amplasarea clădirilor;
- se interzice localizarea spatiilor comerciale* care comercializează băuturi alcoolice la o distanţă mai
mică de 100 metri de fata de servicii şi echipamente publice (programe de învățământ*) şi de
lăcașurile de cult*;
- funcțiunea propusă* să nu stânjenească vecinătățile sau în caz contrar proiectul să demonstreze
eliminarea sursei de incomodare sau poluare;
- proiectul să asigure ameliorarea aspectului construcției și amenajărilor și o mai bună integrare în
zona protejată;
- pentru unitate și continuitate stilistică noile inserții trebuie să se integreze ansamblului indiferent de
valoarea istorică și monumentală. Se vor prezenta desfășurări și elemente de detaliu (cromatică,
materiale, proporții) care să se demonstreze acest lucru în piese scrise și desenate*;
- constructii provizorii cu avizul Arh. Sef fundamentat si de decizia comisiei tehnice de urbanism*.

27
CPxxxL - se admit funcţiuni comerciale şi servicii profesionale în următoarele condiții (întrunite
simultan):
- să nu afecteze liniştea, securitatea şi salubritatea zonei;
- să nu aibă program prelungit după ora 22 00;
- se recomandă ca acestea să fie dispuse la intersecţii şi să se considere că au o arie de servire de 250
metri;
- să respecte caracterul zonei*.
CPxxxLs - se admit funcţiuni comerciale şi servicii profesionale cu condiţia să nu genereze transporturi

grele, să nu afecteze liniştea, securitatea şi salubritatea zonei. În cazul conversiei parțiale a unor spații
din clădiri individuale sau colective de locuit în funcțiuni de servicii și / sau comerciale se vor mai
respecta și următoarele:
- nu va fi afectată structura de rezistență a clădirii;
- finisajele exterioare vor fi păstrate sau vor fi înlocuite pentru toată clădirea;
- nu vor fi modificate sau reduse spațiile comune de acces în clădire;
- nu vor fi utilizate spațiile exterioare comune pentru extinderea activităţii;
- se poate modifica vegetația medie sau înaltă a spațiului aferent pe baza unui proiect de peisagistică*;
- nu vor fi produse poluare sau incomodări de nici o natură;
- vor fi asigurate locuri necesare* de parcare pentru noile funcțiuni conform normativelor în vigoare /
HCL în vigoare*.
CPxxxS - toate clădirile vor avea la parterul orientat spre stradă funcţiuni care admit accesul publicului
în mod permanent sau conform unui program de funcţionare specific.
ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE
CP - se interzic următoarele utilizări:

- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat
(vehicole de transport greu), prin utilizarea incintei pentru depozitare şi producţie, prin deşeurile
produse;
- funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care generează un trafic important de persoane şi
mărfuri, produc poluare;
- anexe pentru creşterea animalelor pentru producţie şi subzistenţă;
- construcţii provizorii de orice natură;
- depozitare en gros;
- staţii de întreţinere auto, service auto, spălătorii auto, benzinării;
28
- curăţătorii chimice;
- staţii de betoane;
- depozitări de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;
- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau din
instituţiile publice;
- lucrări care diminuează spațiile publice plantate;
- orice lucrări care modifica traseele protejate ale străzilor;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe
parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.
SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)
- Nu se permit împărțiri ale parcelelor, ulterioare construcției, care să reducă indicii urbanistici sau
ariile minime ale parcelelor sub cele specificate în prezentul regulament.
CPU1 – Suprafaţa parcelelelor pe care se află situate clădiri sau ansambluri declarate sau propuse a fi
declarate monumente de arhitectură nu poate fi diminuată*.
CP1 - se considera construibile parcelele avand minim 350 mp in cazul constructilor izolate cu un front
la strada de minim 12,0m;
- se consideră construibile parcelele având minim 150mp în cazul construcțiilor înșiruite cu un front la
strada de minim 6.0 * si minim 250mp in cazul unitatilor de capat sau a constructiilor cuplate cu un
front la strada de minim 8 m de unitate*. Pentru suprafetele intre 150mp si 350mp se poate construi cu
avizul Arhitectului Sef fundamentat de decizia comisiei tehnice de urbanism*.
CP2 – minim 700mp pentru cladirile retrase de la aliniament si 500mp pentru cladirile pe aliniament
(aliniament = 0). Pentru suprafetele intre 500mp si 700mp se poate construi cu avizul Arhitectului Sef
fundamentat de decizia comisiei tehnice de urbanism.*
CP3 – minim 1000,0mp, cu exceptia cazului in care este necesara realizarea unor completari(plombari)
a frontului de cladiri existent caz in care nu se aplica regula parcelei minime; în cazul reconstruirii se
29
păstrează P.O.T. și C.U.T. existente, inclusiv condițiile de amplasament. Pentru suprafetele intre 500mp
si 1000mp se poate construi cu avizul Arhitectului Sef fundamentat de decizia comisiei tehnice de
urbanism.*
CP3CM – minim 2000,0mp. . Pentru suprafetele intre 1500mp si 2000mp se poate construi cu avizul
Arhitectului Sef fundamentat de decizia comisiei tehnice de urbanism.*
ARTICOLUL 5 - CARACTERISTICI ALE ELEVATIILOR (FORMĂ, DIMENSIUNI, PROPORȚII)*
- clădirile se amplasează în front continuu sau cuplat ținând cont de aliniamentul deja stabilit în
capitolul anterior, se va păstra caracterul zonei;*
- în cazul unor calcane de înălțimi diferite clădirea propusă va articula cele două înălțimi existente în
mod fluent și echilibrat;*
- elementele de fațadă ale clădirii propuse trebuie să fie in concordanță cu caracterul zonei protejate*;
- este obligatorie prezentarea a doua desfasurari, una longitudinala si alta transversala cu
prezentarea minima a fatadelor invecinate si explicarea in memoriu de arhitectura modul in care se
propune relationarea cladirii noi cu cele existente;*
- este obligatorie prezentarea unei desfasurari la fatada principala cu prezentarea a minim doua
vecinatati lateral stanga si lateral dreapta daca exista cladiri construite in zona studiata pentru
corelare volumetrica si cromatica cu cladirile invecinate sau din zona;*
- se admit solutiile neconventionale in raport cu cladirile invecinate sau cu zona printr-o descriere si
prezentare sub forma de memoriu cu explicarea relatiilor si modului de compozitie adoptat;*
- în zona centrala a orasului Iasi se recomanda acoperisuri tip terasa, cu terase inverzite si circulabile
sau sarpante cu panta mica pentru acoperisurile tip pod sau mansarda. Se interzic acoperisurile gen
„mansarda frantuzeasca” pentru supraetajarile de locuinte colective existente si pentru cladirile noi
construite daca acestea nu se proiecteaza ca o completare la o cladire cu acoperis de acest fel sau daca
acest gen de acoperis nu exista in zona studiata la o cladire cu valoare de stil.
ARTICOLUL 6 – AMPLASAREA CLADIRILOR DE CULT*

30
- amplasarea clădirilor de cult se va face cu avizul Arhitectului Sef dat în urma consultării comisiei
tehnice de urbanism. Și avizul de specialitate din cadrul cultelor*;
- suprafata minima a unui ansamblu 1500,0 mp cu P.O.T. maxim (biserica + constructii) 50%
C.U.T. - 0,5 mp/Adc;*
- în incinte se accepta numai funcțiuni de cult, culte si social – educative;*
- se exclud amplasamente situate in zona locuintelor colective; se avizeaza in noile
ansambluri rezidentiale(cu locuinte colective si nu individuale).*
ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
CPU1 – se va respecta caracterul zonei.*
CP – poziția clădirilor față de aliniament este dată de piesele desenate care însoțesc acest regulament,
cu excepția monumentelor* și a clădirilor propuse spre a fi clasate ca monumente care își păstrează
alinierea actuală;
- intervențiile noi nu vor lăsa vizibile calcanele clădirilor învecinate sau le vor trata arhitectural*
- clădirile se amplasează pe aliniamentul reglementat*, dacă piesele desenate care însoțesc acest
regulament nu indică o retragere;
CPxx2xx – clădirile se amplasează retras față de aliniamentul reglementat*, dacă piesele desenate care
însoțesc acest regulament nu indică construirea pe aliniament, retragerea față de aliniament este
stabilită de piesele desenate care însoțesc acest regulament*.
ARTICOLUL 8 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE

PARCELELOR.
- pentru demolare si reconstruire o cladire aflata pe limita de proprietate daca isi pastreaza inaltimea si
lungimea pe aliniament nu necesita acordul vecinului prin notariat pentru obtinerea autorizatiei de
constructie.*
- clădirile izolate vor avea fațade laterale și se vor retrage de la limitele parcelei la o distanță de cel
puțin egala cu 1/2 din înaltimea la cornișă a clădirii. Retragerile se pot reduce cu respectarea
distanțelor minime impuse de codul civil si cu avizul Arhitectului Sef fundamentat de decizia comisiei
tehnice de urbanism.*
- se poate construi pe limita de proprietate cu acordul notarial al vecinului și cu avizul Arhitectului Șef
dat în urma consultării comisiei tehnice de urbanism*;

31
- in cazul existente unei cladiri pe una din limitele laterale a unei parcele cu calcan, noua cladire se va
alipi la calcanul existent;*
- cladirile pot fi realizate cuplat in cazul existentei unui calcan pe una din laturii laterale ale parcelei;*
- in cazul loturilor putin adanci se accepta retragerea cladirlor izolate pe latura posterioara a parcelei
numai in cazul in care pe acesta limita exista deja calcanul unei cladiri principale iar adosarea respecta
inaltimea si latimea aestui calcan, prevederea nefind valabila in cazul unei anexe sau a unui garaj;*
- clădirile* care se înscriu în regim de construire continuu se alipesc cu condiția respectării normelor de
iluminare și ventilare*;
- pe parcele de capat* se va întoarce faţada în condiţiile de aliniere și finisaj* ale străzii laterale;
– pe parcelele de colt se va întoarce faţada în condiţiile de aliniere si finisaj ale străzii laterale printr-un
element de articulare planimetric si volumetric*;
- retragerea* faţă de limita posterioară a parcelei va fi cel puţin egală cu jumătate din înălțime clădirii
la cornișă. Retragerile se pot reduce cu respectarea distanțelor minime impuse de codul civil, cu
avizul arhitectului șef fundamentat de decizia comisiei tehinice de urbanism. .*
- în funcţie de regimul de construire între două calcane pe același aliniament*, clădirea se alipeşte cu
conditia respectarii normelor de iluminare și ventilare sub forma de plombă – la limita proprietatii*;
- în funcție de regimul de construire unde* există pe o limită un calcan, iar faţă de cealaltă limită
clădirea învecinată este retrasă, noua clădire se alipeşte de calcanul existent şi se retrage de cealaltă
limită la o distanţă cel puţin egală cu jumătate din înalţimea la cornişă. Retragerile se pot reduce cu
respectarea distanțelor minime impuse de codul civil, cu avizul arhitectului șef fundamentat de
decizia comisiei tehinice de urbanism*.
- în cazul clădirilor comerciale şi de producţie se admite regimul compact de construire cu condiţia
respectării celorlalte prevederi ale regulamentului.
ARTICOLUL 9 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
CP - se va respecta caracterul zonei protejate*;
CPxxxL + CPxxxS - clădirile vor respecta între ele distante egale cu media înălţimii fronturilor opuse, dar
nu mai puțin de 3 m;*
-pentru distanțe mai mici de 3,0 m se va face un studiu de însorire.*
CpxxxAs - clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu înălţimea celei mai înalte dacă ferestrele
între fațadele alăturate au parapetul mai mic de 1,5m*,
- distanța dintre clădiri poate fi de minim 3m dacă ferestrele dintre corpurile de clădiri au parapetul de
minim 1,5m*.
32
ARTICOLUL 10 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE
CPU1 – orice intervenţie asupra faţadelor existente, ca şi modul de realizare al faţadelor unor
completări şi extinderi, necesită un studiu de specialitate, avizat conform legii.
CP - parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri lăţime
dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept servitute*obţinut prin una din proprietăţile
învecinate;
- în cazul fronturilor continue la stradă, se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un
pasaj dimensionat astfel încât să permită accesul autovehicolelor de stingere a incendiilor; distanţa
dintre aceste pasaje masurată pe aliniament nu va depăşi 30.00 metri;
- fundăturile cu o lungime de peste 30 m și profil mai mic de 6 m vor fi prevăzute cu supralărgiri la
fiecare 25 m. Toate fundăturile vor avea supralărgire pentru manevrele de întoarcere la capăt.
- se pot realiza pasaje şi curţi comune private accesibile publicului permanent sau numai în timpul
programului de funcţionare precum şi pentru accese de serviciu;
- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate
sau cu dificultăţi de deplasare.
- construcţiile publice vor fi prevăzute cu accese carosabile separate: acces oficial, acces pentru
personal, acces pentru public (în cazuri excepţionale acestea pot să coincidă), acces de serviciu (va fi
rezolvat fără a intersecta accesul oficial);
- pentru construcţiile financiar bancare se vor asigura accese carosabile separate pentru accesul oficial,
accesul personalului, accesul publicului (în cazuri excepţionale acestea pot să coincidă), accesul la
tezaur, accesul de serviciu.
ARTICOLUL 11 - OPRIREA SI PARCAREA* AUTOVEHICULELOR
CP – oprirea* autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite numai în interiorul

parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;
- necesarul locurilor de parcare va fi stabilit conform HCL în vigoare*.
ARTICOLUL 12 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR
CP1 – înălțimea maximă este D+*P+2, înălțimea maximă este de +13,00m de la +0,00m;*
33
- cota +0,00 poate fi la +1,00 m de la CTA;*
CP2 – înălțimea maximă este D+*P+4, dar nu mai putin de D+P+2, înălțimea maximă este de +20,00m
de la +0,00m*;
- cota + 0,00 poate fi maxim +1,00 m de la C.T.A;*
- regimul de inaltime minim acceptat este D+P+2.*
CP1 + CP2 - se admit depăşiri de 1-2 metri numai pentru alinierea la cornişa clădirilor învecinate în
cazul regimului de construire înşiruit sau cuplat;
CP1 + CP2 - in cazul in care la intersectii exista deja o marcare pe colt a pozitiei favorizate a cladirilor
printr- un plus de inaltime, se admite pe colt depasirea inaltimii maxime admisibile cu cel mult un
nivel;
CP3 +CP3CM – nu se limitează înălțimea maximă;
- regimul de inaltime minim acceptat este D+P+4.*
- Se poate depăsi regimul de înălţime cu un etaj pentru accente care nu influenţează alinierea la cornişa
dacă acesta nu generează calcane şi pentru accesele pe terasele clădirilor: scară, lift, dar şi pentru
spaţiile tehnice de pe acoperişurile terasa (instalaţii ventilaţie, instalaţii încălzire, casa lift), acestea nu
se vor lua în calculul CUT, şi vor trebui retrase astfel încât să nu incomodeze aliniamentul la cornişă.*
ARTICOLUL 13 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
CPU1 – orice intervenţie asupra faţadelor existente, ca şi modul de realizare al faţadelor unor
completări sau extinderi, necesită un studiu de specialitate, avizat conform legii.
CP - orice intervenţii în zona protejată se avizează în condiţiile legii;

- orice interventie asupra monumentelor de arhitectură declarate sau propuse a fi declarate, se va
putea realiza numai în conditiile legii; pentru restul clădirilor și pentru noile clădiri propuse se va ține
seama de caracterul zonei și de caracteristicile clădirilor din proximitate ca volumetrie, arhitectură
fatadelor, materiale de construcție, firme, afisaj, publicitate; în această zonă, arhitectura se va
subordona cerințelor de coerență la scara urbană;
- caracterul zonei este dat de o lista adiacentă listei monumentelor istorice care să cuprinda acele
clădiri purtătoare de stil cu potențial de monument ce trebuie protejat. Intocmirea acestei liste cade în
sarcina instituției Arhitectului Șef (lista va fi aprobată de Consiliul local) și a comisiei de monumente.
Astfel modificările, extinderile și mansardările la aceste clădiri se vor face cu avizul Arhitectului Șef dat
în urma consultării comisiei tehnice de urbanism;*

34
- aspectul clădirilor va fi subordonat cerinţelor specifice unei diversităţi de funcţiuni şi exprimarii
prestigiului investitorilor (similar unui centru de afaceri), dar cu condiţia realizării unor ansambluri
compoziţionale care să ţină seama de rolul social al străzilor comerciale, de particularităţile sitului, de
caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-
vizibilitate;
- se interzice modificarea aspectului clădirilor existente prin tratarea diferită a finisajului parterului de
cel al nivelurilor superioare sau acoperirea cu firme a parapetului ferestrelor de la primul nivel;
- grilajele de protecţie împotriva intruziunilor nu vor depăşi cu mai mult de 10 cm linia aliniamentului;
- este interzis amplasarea aparentă pe fațadă la clădirile noi a instalațiilor și utilajelor de ventilatie.
Acestea pot fi amplasate pe fațadă doar în condițiile mascarii prin elemente de arhitectura. La clădirile
existente amplasarea pe fațadă a utilajelor sanitare (hornuri aerisire centrale, unități exterioare aer
condiționat) se va face conform unui studiu de fațadă aprobat de comisia tehnică de urbanism în
vederea rezolvării unitare prin gruparea pe tronsoane sau stabilirea zonelor care incomodează vizual
cât mai puțin;*
- se interzice înlocuirea reparațiilor la membrana hidroizolatoare a acoperișurilor terasă cu acoperișuri
tip șarpantă;*
- reabilitarea termică se poate executa numai prin păstrarea în detaliu a fațadei existente;*
- se admit console peste spațiul public pietonal în limitele posibilităților tehnice de la mezanin în sus;*
- se va prezenta mostrar de culori anexat la documentatia tehnica pentru obtinerea autorizatiei de
constructie.*
ARTICOLUL 14 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ.
CP - toate clădirile vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice;

- la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută pe sub
trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
- se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice în reţeaua de canalizare;
- toate noile branşamente pentru electricitate, telefonie, internet vor fi realizate îngropat;
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit, a cablurilor CATV, de telefonie, de internet în locuri
vizibile din circulaţiile publice.
ARTICOLUL 15 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

35
CPU1 – se va asigura amenajarea peisagistică adecvată funcţiunii şi caracterului monumentului, cu
recomandare limitării suprafeţelor mineralizate la un procent situat sub 15% din spaţiul liber.
CP – orice studiu urbanistic va avea un capitol de reglementari peisagere;*

- în zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de rădăcină pot mări sensibilitatea
la umiditate a terenului de fundare;
- spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă;
- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi plantate cu gazon şi cu un
arbori conform unui proiect peisagistic*;
- pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei nu se va impermeabiliza terenul
peste minimum necesar pentru accese;
CPxxxE - în grădinile de faţadă ale echipamentelor publice se va prevedea o zonă de plantații conform
unui proiect de peisagistică*;
- se recomandă* minim 75% din terasele neutilizabile şi 10% din terasele utilizabile ale construcţiilor
vor fi amenajate ca spaţii verzi pentru ameliorarea microclimatului şi a imaginii oferite către clădirile
învecinate;
ARTICOLUL 16 - ÎMPREJMUIRI
CP – pe aliniament, parcelele fie nu sunt împrejmuite, fie sunt împrejmuite cu un gard transparent,
decorativ – având înălţimea totală de maxim 1.70 m., incluzând un soclu opac de maxim 0.40 m, gard
care poate fi dublat de un gard viu; pe limita dintre parcele, împrejmuirea poate fi opacă, dar nu poate
fi mai înaltă de 2.00 m;
- se exclud imprejmuirile exclusiv din beton sau caramida;*
- spaţiile comerciale şi alte echipamente, servicii și dotări retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard,
pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii;
- indicarea limitelor de proprietate a terenului poate fi realizată și prin diferenţierea tratării pavajelor
faţă de trotuare şi prin împrejmuiri construite şi / sau gard viu compact, jardiniere, elemente
decorative.
SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

36
ARTICOLUL 17 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
CPU1 – POT maxim = 70%*;
CP1xxL + CP1xxLs + CP1xxS – POT maxim = 70%*;

CP1xxAs – POT maxim = 50%*;
CP1xxE1 + CP1xxE2 – POT maxim = 50%*;
CP2xxL + CP2xxLs + CP2xxS – POT maxim = 70%*;

CP2xxE1 + CP2xxE2 – POT maxim = 50%*;
CP3xxL + CP3xxLs + CP3xxS + CP3xxE1 + CP3CM – POT maxim = 70%*.
ARTICOLUL 18 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
CPU1 – se menţine situaţia existentă.
CP1 – CUT maxim = 2.1*

CP2 – CUT maxim = 3.5*
CP3 – CUT maxim = 4*.
CP3CM – CUT maxim = 10.
- în situaţia construcţiilor cu subsol şi demisol se ia în calcul pe nivel acea suprafaţă care corespunde
noţiunii de subsol sau demisol şi nu în totalitate*;
- în cazul clădirilor purtătoare de stil cu potenţial de monument ce trebuiesc protejate, dar şi acolo
unde trebuie păstrat aliniamentul existent dacă clădirile sunt degradate şi trebuie demolate şi
reconstruite CUT- ul şi POT-ul dacă sunt mai mari decât cele prevăzute de actualul regulament se
păstrează cele iniţiale*;
- se poate depăsi regimul de înălţime cu un etaj pentru accente care nu influenţează alinierea la
cornişa dacă acesta nu generează calcane şi pentru accesele pe terasele clădirilor: scară, lift, dar şi
pentru spaţiile tehnice de pe acoperişurile terasa (instalaţii ventilaţie, instalaţii încălzire, casa lift),
acestea nu se vor lua în calculul CUT, şi vor trebui retrase astfel încât să nu incomodeze aliniamentul la
cornişă*.

37
ED – ECHIPAMENTE PUBLICE DISPERSATE
 Generalități
Zona echipamentelor dispersate cuprinde acele construcții existente sau propuse aparținând
administrației publice locale sau centrale, cu funcțiuni specifice echipamentelor publice (administrație,
educație, asistență socială și medicală etc.) și care nu sunt cuprinse în cadrul altor zone de tip central.
Este alcătuită din următoarele subzone și unități teritoriale de referință:
EDM – echipamente publice dispersate de nivel municipal sau supramunicipal

EDMd – echipamente publice dispersate de nivel municipal sau supramunicipal şi activităţi
comerciale şi de servicii
EDMh – echipamente publice nivel municipal – Hipodrom*
EDMN – echipamente publice nivel municipal – Baile Nicolina*
EDL – echipamente publice cu rol de servire la nivel de cartier sau local
EDMN – echipamente publice nivel municipal – Baile Nicolina – Se respecta indicii spatiali si
regulamentul aprobat pentru P.U.Z. – BAI NICOLINA.*
ARTICOLUL 1 – UTILIZĂRI ADMISE
EDM – sunt admise:

- instituții, servicii și echipamente publice cu nivel de servire municipal sau supramunicipal
(administrație municipală și județeană, educație de nivel postgimnazial, echipamente pentru cultură și
sport, asistență socială și medicală cu nivel de servire municipal sau supramunicipal);

38
- lăcaşuri de cult sau funcțiuni privind administrația bisericească și funcțiuni complementare
desfășurate de un (sau sub patronajul unui) cult recunoscut în România, de nivel municipal (mănăstiri,
centre administrative, centre educaționale, centre de asistență socială sau medicală, ateliere pentru
obiecte de cult sau cu activitate ce se desfășoară sub oblăduirea unui cult).
EDL – sunt admise:
- instituții, servicii și echipamente publice cu nivel de servire local (educație de nivel preșcolar, primar
și gimnazial, echipamente pentru cultură și sport, asistență socială și medicală cu nivel de servire local
– dispensar, creșă etc.);
- lăcaşuri de cult sau funcțiuni privind administrația bisericească și funcțiuni complementare
desfășurate de un (sau sub patronajul unui) cult recunoscut în România, de nivel local (biserici de
parohie, administrație locală, forme de educație, asistență socială sau medicală, precum și ateliere cu
activități de manufactură nepoluante desfășurate pe lângă o parohie – de ex. școală de duminică,
cabinet medical pentru persoane neintegrate în sistemul sanitar, cantină socială etc.).
ARTICOLUL 2 – UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIȚIONĂRI
ED – sunt permise funcțiuni complementare (de ex. alimentație tip bufet, alte spații comerciale) în
limita a 5% din ADC totală, cu arhitectură integrată*.
ARTICOLUL 3 – UTILIZĂRI INTERZISE
ED - se interzic:
- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- construcţii provizorii de orice natură;
- depozitare en-gros și mic-gros;
- depozitări de materiale refolosibile;
- lucrări de terasament de natura să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe

39
împiedica evacuarea şi colectarea apelor meteorice.
ARTICOLUL 4 – CARACTERISTICI ALE PARCELELOR
EDM – parcelele vor avea o arie minimă de 1.000 m2;

EDL – parcelele vor avea o arie minimă de 500 m2;
ED – frontul la stradă va fi de minim 15 m pentru clădirile amplasate izolat sau cuplat și de minim 12 m
pentru frontul continuu.
ARTICOLUL 5 – AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAȚĂ DE ALINIAMENT
EDMh – echipamente publice nivel municipal – Hipodrom – se poate construi pe aliniament (aliniament
= 0).*
ED – pentru zonele detaliate prin P.U.Z. se vor respecta retragerile minime marcate pe planuri;
- în cazul intervențiilor noi pe parcele deja construite (extinderi, construirea unor funcțiuni
complementare) se recomandă o retragere de la aliniament de minim 5 m sau se va respecta
retragerea existentă pe parcelă;
- în cazul realizării unor echipamente noi clădirile pot fi amplasate pe aliniament sau retrase de la
aliniament cu minim 5 m, în următoarele condiții:
- se va respecta caracterul general al frontului în care se face inserția nouă;
- echipamentele publice din categoriile construcțiilor pentru cultură sau pentru sport și agrement
care presupun fluxuri pietonale mari ocazionate de spectacole sau manifestări sportive, construcțiile
de învățământ, construcțiile de sănătate de tip creșă sau leagăn de copii, precum și lăcașurile de cult
vor fi retrase obligatoriu de la aliniament cu minim 10 m; se pot admite excepții (construirea pe
aliniament) doar în cazul cuplării la calcan în cadrul unor fronturi constituite și cu prevederea unor
curți semipublice care să creeze un tampon spațial pentru preluarea fluxurilor maxime; aceste curți vor
fi accesibile prin lateralul clădirilor (în cazul cuplării pe o singură latură) sau prin pasaje pietonale cu
lățimi minime de 3 m (în cazul frontului înșiruit);

40
- construcțiile publice din categoriile construcțiilor administrative, construcții pentru cultură,
construcții pentru sport și agrement (altele decât cele menționate anterior), construcțiile pentru
sănătate de tip dispensar, farmacie, laborator vor putea fi amplasate pe aliniament sau retrase cu
minim 5 m în funcție de caracterul frontului și de profilul activității; intervențiile noi nu vor lăsa vizibile
calcanele clădirilor învecinate sau le vor trata arhitectural;
- clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime faţă de aliniament care nu va depăşi
15 metri (aliniere posterioară) cu excepția parterului care poate ocupa terenul până la atingerea P.O.T.
maxim.
ARTICOLUL 6 – AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAȚĂ DE LIMITELE PARCELELOR
EDMh – echipamente publice nivel municipal – Hipodrom – se poate construi pe aliniament (aliniament
= 0).*
ED – regimul de construire poate fi izolat, cuplat sau înșiruit în funcție de caracterul general al zonei;
EDM – în cazul retragerii față de limitele laterale nu vor fi lăsate calcane vizibile din circulațiile publice
(sau vor fi tratate arhitectural).Retragerea minimă față de limitele laterale va fi de 5 m;
- retragerea minimă față de limita posterioară a parcelei va fi de 5 m.
EDL – în cazul retragerii față de limitele laterale nu vor fi lăsate calcane vizibile din circulațiile publice
(sau vor fi tratate arhitectural).Retragerea minimă față de limitele laterale va fi de 3 m;
- retragerea minimă față de limita posterioară a parcelei va fi de 3 m.
ARTICOLUL 7 – AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAȚĂ DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCELĂ
ED – clădirile vor respecta între ele distante egale cu media înălţimii fronturilor opuse, dar nu mai
puțin de 3 m.
ARTICOLUL 8 – CIRCULAȚII ȘI ACCESE
ED – parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4,0 m lăţime
dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut printr-una din
proprietăţile învecinate.
- În cazul fronturilor continue se va asigura accesul carosabil din circulaţia publică fie printr-un gang de
acces care să permită intrarea vehiculelor de stingere a incendiilor, fie printr-un acces de serviciu
semipublic situat în lungul faţadei posterioare.
41
- fundăturile cu o lungime de peste 30 m și profil mai mic de 6 m vor fi prevăzute cu supralărgiri la
- la toate construcţiile publice se va asigura posibilitatea de acces a persoanelor cu dificultăți de
deplasare.
- pentru construcţiile de cultură se vor asigura accese carosabile separate pentru accesul personalului,
accesul publicului şi pentru aprovizionare;
- pentru construcţiile de învăţământ şi sănătate se vor asigura două accese carosabile separate pentru
evacuări în caz de urgenţe.
ARTICOLUL 9 – STAȚIONAREA AUTOVEHICULELOR
ED – Toate locurile de parcare aferente unei construcții se vor asigura în afara spaţiului drumurilor
publice şi vor fi dimensionate în conformitate cu normele de parcare valabile în momentul cererii
autorizaţiei de construire;
- în cazul în care nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va
demonstra, prin prezentarea formelor legale, amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare ori
concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate la distanţă de
maxim 250 m de obiectivul autorizat.
- Parcajele care depăşesc 20 de locuri vor fi înconjurate cu gard viu şi vor fi prevăzute cu un arbore la
4 locuri de parcare.
ARTICOLUL 10 – ÎNĂLȚIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR
ED – În cazul intervențiilor pe parcele deja construite se recomandă ca noile clădiri să nu depășească

cu mai mult de 2 niveluri înălțimea clădirilor existente.
- În restul cazurilor nu se limitează înălțimea maximă a clădirilor.

42
ARTICOLUL 11 – ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
ED - aspectul clădirilor va tine seama de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din
vecinătate cu care se afla în relaţii de co-vizibilitate şi de exigenţele create de o distanţă mai mică de
100 m faţă de monumentele existente;
- se interzic utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente;
- se va asigura o tratare similară a tuturor faţadelor aceleiaşi clădiri;
- anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi arhitectură cu clădirea principală;
- se interzice orice dispunere a firmelor care înglobează parapetul etajului superior şi desfigurează
astfel arhitectura clădirii; firmele vor fi amplasate sub nivelul elementului de demarcare dintre parter
şi primul nivel;
- se interzice afectarea aspectului arhitectural al clădirilor prin dispunerea neadecvată a reclamelor pe
plinurile faţadelor, parapete, balcoane etc.;
cât mai puțin;*
tip șarpantă;*
- reabilitarea termică se poate executa numai prin păstrarea în detaliu a fațadei existente.*
ARTICOLUL 12 – CONDIȚII DE ECHIPARE TEHNICO-EDILITARĂ
ED - în cazul amplasamentelor noi în zone fără echipare edilitară sau în zone în care capacitatea
echipamentelor edilitare existente este depășită de necesarul rezultat din propunerile noi nu se vor
emite autorizații de construire a clădirilor până la viabilizarea terenului (realizarea rețelei de străzi și a
echipării edilitare minimale).
- Toate clădirile vor fi obligatoriu racordate la un sistem de canalizare a apelor uzate care să asigure
transportul acestora la o stație de epurare; pentru zonele de versanți, precum și pentru lunca
Bahluiului nu se admit soluții de deversare a apelor epurate în drenuri de suprafață.
- Pentru toate dezvoltările noi nu se admit soluții de pozare a cablurilor aerian.
- În cazul amplasării clădirilor pe aliniament racordarea burlanelor (de pe latura de la stradă) la
canalizarea pluvială se va face subteran.

43
ARTICOLUL 13 – SPAȚII LIBERE ȘI SPAȚII PLANTATE
ED - Se recomandă ca spaţiile neocupate cu clădiri, circulaţii şi platforme pentru diferite activităţi,

să fie înierbate şi plantate cu cel puţin un arbore la fiecare 100 m2 teren liber;
- spaţiile dintre aliniament şi linia de retragere a clădirilor vor fi amenajate ca grădină de faţadă
decorativă;
- Se vor identifica, păstra şi proteja în timpul executării construcţiilor arborii importanţi existenţi având
peste 4,0metri înălţime şi diametrul tulpinii peste 15cm; în cazul tăierii unui arbore se vor planta în
schimb alţi 5 arbori în perimetrul operaţiunii urbanistice;
- Se va solicita în mod obligatoriu indicarea în planul care însoţeşte cererea de autorizaţii de construire
modul de utilizare şi de amenajare a spaţiilor libere vizibile de pe circulaţiile publice;
- Se interzice utilizarea spaţiilor libere laterale care sunt vizibile din circulaţiile publice pentru activităţi
care poluează vizual (depozitări de deşeuri, depozitarea pieselor uzate sau a ambalajelor deteriorate
etc.).
ARTICOLUL 14 – ÎMPREJMUIRI
ED - se recomandă ca gardul spre stradă să aibă partea inferioară opacă până la înălţimea de 0,40 m
şi o parte transparentă până la înălţimea totală de maxim 2,0 m; acestea pot fi dublate de gard viu;
- gardurile dintre proprietăţi se recomandă să aibă înălţimea de maxim 2,20 m;
decorative.
ARTICOLUL 15 – PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (P.O.T.)
ED – Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 50%*.
ARTICOLUL 16 – COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (C.U.T.)
ED - Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 4*.

44
CC – ZONA CENTRELOR DE CARTIER
 Generalități
Zona centrelor de cartier cuprinde echipamente publice, servicii de interes general, activități
productive mici, nepoluante, locuințe. Cuprinde centre de cartier existente sau parțial configurate,
precum și centrele de cartier propuse în noile ansambluri rezidențiale sau în extinderile noi ale
intravilanului. Centrele de cartier joacă un rol important în satisfacerea necesităților locuitorilor,
reducerea deplasărilor zilnice și descongestionarea zonei centrale.
Este alcătuită din următoarele subzone și unități teritoriale de referință:
CC – centre de cartier
CC – sunt admise:
- instituții, servicii și echipamente publice la nivel de cartier;
- lăcaşuri de cult;
agenţii imobiliare, consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale;
- edituri, media;
- activităţi asociative diverse;
- comerţ cu amănuntul şi piaţa agro-alimentara;
- hoteluri, pensiuni, restaurante, agenţii de turism;
- parcaje la sol şi multietajate, întreținere autovehicule mici;
- locuințe colective cu parterul (eventual și mezaninul) destinate funcțiunilor comerciale și serviciilor;
- conversia unor blocuri de locuințe colective în spații pentru servicii sau comerț în centrele de cartier
existente;

45
- amenajarea spațiilor publice cu elemente de iluminat urban, mobilier urban, artă urbană, paviment, -
amenajări vegetale pentru crearea unor zone de așteptare, odihnă, joacă;
- grupuri sanitare publice şi anexe necesare pentru gestionarea şi întreținerea spaţiilor publice.
CC – clădirile în care accesul public nu este liber (permanent sau după program de funcționare specific)
nu vor avea fronturi spre stradă sau trasee pietonale mai lungi de 40 m.
- În cazul conversiei parțiale a unor spații din clădiri de locuit în funcțiuni de servicii și / sau comerciale:
noile funcțiuni vor fi amplasate la parter și nivelurile inferioare;
- nu va fi afectată vegetația medie sau înaltă existentă;
- vor fi asigurate locuri suplimentare de parcare pentru noile funcțiuni;
- Amplasarea unităţilor de alimentaţie publică care comercializează băuturi alcoolice se va face la o
distanţă mai mare de 100 m de servicii şi echipamente publice şi de biserici.
CC – se interzic:
- depozitari de materiale refolosibile;

46
CC – în cazul echipamentelor publice parcelele vor avea o arie minimă de 1.000 m2;

pentru celelalte tipuri de funcțiuni aria minimă va fi de 500 m2;
- pentru suprafetele intre 250mp si 500mp se poate construi cu avizul Arhitectului Sef fundamentat de
decizia comisiei tehnice de urbanism.*
- frontul la stradă va fi de minim 15 m pentru clădirile amplasate izolat sau cuplat și de minim 12 m
ARTICOLUL 5 – Amplasarea clădirilor față de aliniament
CC – pentru zonele detaliate prin P.U.Z. se vor respecta retragerile minime marcate pe planuri;
- în zonele existente sau de extinderi noi din afara detalierilor prin P.U.Z. clădirile pot fi amplasate pe
aliniament sau retrase de la aliniament cu minim 5 m, în următoarele condiții:
- echipamentele publice din categoriile construcțiilor pentru cultură sau pentru sport și agrement care
presupun fluxuri pietonale mari ocazionate de spectacole sau manifestări sportive, construcțiile de
învățământ, construcțiile de sănătate de tip creșă sau leagăn de copii, precum și lăcașurile de cult,
construcțiile pentru servicii care presupun fluxuri pietonale importante, construcțiile de alimentație
publică cu servire la masă, construcțiile pentru turism vor fi retrase obligatoriu de la aliniament cu
minim 5 m; se pot admite excepții (construirea pe aliniament) doar în cazul cuplării la calcan în cadrul
unor fronturi constituite și cu prevederea unor curți semipublice care să creeze un tampon spațial
pentru preluarea fluxurilor maxime; aceste curți vor fi accesibile prin lateralul clădirilor (în cazul
cuplării pe o singură latură) sau prin pasaje pietonale cu lățimi minime de 3 m (în cazul frontului
înșiruit);
- exceptii (construire pe aliniament 0 ) se pot face in zonele aglomerate pentru parcelele mici care sunt
analizate de comisia tehnica de urbanism conform articolului 4 (caracteristici ale parcelelor);*
- construcțiile publice din categoriile construcțiilor administrative, construcții pentru cultură,
construcții pentru sport și agrement (altele decât cele menționate anterior), construcțiile pentru
sănătate de tip dispensar, farmacie, laborator, construcțiile financiar-bancare, cele comerciale și de
47
servicii, construcțiile de alimentație publică de tip fast-food, precum și celelalte tipuri de funcțiuni
admise în zonă vor putea fi amplasate pe aliniament sau retrase cu minim 5 m în funcție de caracterul
frontului și de profilul activității; intervențiile noi nu vor lăsa vizibile calcanele clădirilor învecinate sau
le vor trata arhitectural;
maxim.
- pentru demolare si reconstruire o cladire aflata pe limita de proprietate daca isi pastreaza inaltimea
si lungimea pe aliniament nu necesita acordul vecinului prin notariat pentru obtinerea autorizatiei de
constructie.*
CC – regimul de construire poate fi izolat, cuplat sau înșiruit; prin realizarea (cu acordul proprietarilor
a) unei documentații de urbanism care să cuprindă cel puțin o insulă se pot accepta amplasamente de
tip covor pentru minim 4 parcele învecinate.
- În cazul retragerii față de limitele laterale nu vor fi lăsate calcane vizibile din circulațiile publice (sau
vor fi tratate arhitectural).
- Limitele laterale vor fi calculate în funcţie de înălţimea clădirii şi distanţa până la limita de proprietate
în funcţie de reglementările impuse de codul civil şi comisia de urbanism;*
- Retragerea minimă față de limita posterioară a parcelei va fi de 3 m; se admite construirea pe limita
posterioară a parcelei doar în cazul regimului de construire covor.
CC – clădirile vor respecta între ele distante egale cu media înălţimii fronturilor opuse, dar nu mai
puțin de 3 m.
CC – parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4,0 m lăţime dintr-o
circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut printr-una din proprietăţile
învecinate.

48
acces care să permită intrarea vehiculelor de stingere a incendiilor, fie printr-un acces de serviciu semi
public situat în lungul faţadei posterioare.
- Fundăturile cu o lungime de peste 30 m și profil mai mic de 6 m vor fi prevăzute cu supralărgiri la
- La toate construcţiile publice, comerciale, de loisir se va asigura posibilitatea de acces a persoanelor
cu dificultăți de deplasare.
tezaur, accesul de serviciu;
- pentru construcţiile comerciale se vor asigura accese carosabile separate pentru accesul personalului,
accesul publicului (în cazuri excepţionale acestea pot să coincidă) şi pentru aprovizionare;
CC – Toate locurile de parcare aferente unei construcții se vor asigura în afara spaţiului drumurilor
- Parcajele care depăşesc 20 de locuri vor fi înconjurate cu gard viu şi vor fi prevăzute cu un arbore la 4
locuri de parcare.*
ARTICOLUL 10 – INALTIME MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR

49
CC – în zona centrelor de cartier se limitează înălțimea maximă a clădirilor in functie de regimul de
inaltime existent in zona:*
- pentru o suprafata de teren invecinata cu un cartier cu regim inalt sau mediu de inaltime al
constructiilor - CP3, CP2, L2, L3 , nu se fac limitari de inaltime.*
- pentru o suprafata de teren invecinata cu un cartier cu regim mic de inaltime al constructiilor – CP1,
L1 , se va putea construi cu maxim doua niveluri peste regimul de inaltime existent.*
ARTICOLUL 11 – ASTPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR
CC – aspectul clădirilor va tine seama de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din
şi primul nivel;
plinurile faţadelor, parapete, balcoane etc.
- în cazul clădirilor construite pe aliniament ferestrele încăperilor de la parter vor avea deschiderea
înspre interiorul clădirii iar grilajele de protecţie împotriva intruziunilor nu vor depăşi cu mai mult de
10 cm linia aliniamentului.
cât mai puțin;*
tip șarpantă;*
50
CC – în cazul amplasamentelor noi în zone fără echipare edilitară sau în zone în care capacitatea
CC – Se recomandă ca spaţiile neocupate cu clădiri, circulaţii şi platforme pentru diferite activităţi, să

fie înierbate şi plantate cu cel puţin un arbore la fiecare 100 m2 teren liber;
decorativă.
- se vor identifica, păstra şi proteja în timpul executării construcţiilor arborii importanţi existenţi având
schimb alţi 5 arbori în perimetrul operaţiunii urbanistice.
- se va solicita în mod obligatoriu indicarea în planul care însoţeşte cererea de autorizaţii de construire
modul de utilizare şi de amenajare a spaţiilor libere vizibile de pe circulaţiile publice.
- se interzice utilizarea spaţiilor libere laterale care sunt vizibile din circulaţiile publice pentru activităţi
etc.).
CC – se recomandă ca gardul spre stradă să aibă partea inferioară opacă până la înălţimea de 0,40 m şi
o parte transparentă până la înălţimea totală de maxim 2,0 m; acestea pot fi dublate de gard viu;
51
decorative;
- se recomanda separarea zonei de comerţ-servicii faţă de zona rezidenţiala adiacenta dacă nu exista
intre acestea o stradă deschisa circulaţiei publice cu garduri transparente de maxim 2,20 m înălţime
din care 0,40 m soclu opac, dublate de gard viu; în acelaşi mod vor fi împrejmuite şi echipamentelor
publice situate în interiorul centrului de cartier.
CC – Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 60%*.
CC – Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 4,0 - pentru zonele unde cartierul invecinat are
regim de inaltime inalt si mediu – CP3, CP2, L2, L3;*
- Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 2,5 - pentru zonele unde cartierul invecinat are regim
de inaltime mic – CP1, L1.*

52
L – ZONA DE LOCUINTE SI FUNCTIUNI COMPLEMENTARE
 Generalități
În zona destinată locuințelor pot fi realizate de asemenea funcțiuni complementare care contribuie la
funcționarea optimă a unei zone rezidențiale: recreere, sport, comerț zilnic, grădiniță etc. Zona de
locuit se compune din următoarele subzone și unități teritoriale de referință:
L1a – locuințe individuale și colective mici cu regim de construire izolat sau cuplat
L1m – zona mixtă locuințe individuale și colective mici și activități comerciale și de servicii
L1g – locuințe individuale cu regim de construire special pentru protecția versanților
L1gm – locuințe individuale cu regim special pentru păstrarea caracterului unor zone înverzite
şi activităţi comerciale şi de servicii
L2 – zona locuințe colective cu regim de înalţime mediu (P+3-P+4)

L2m – zona mixtă locuințe colective cu regim de înalţime mediu (P+3-P+4), cu activități
comerciale și de servicii cu acces public dezvoltate la nivelurile inferioare sau în construcții
independente
L3 – zona locuințe colective cu regim de înalţime înalt

53
L3m – zona mixtă locuințe colective cu regim de înalţime înalt, cu activități comerciale și de
servicii cu acces public dezvoltate la nivelurile inferioare sau în construcții independente
L3CM – zonă mixtă locuințe colective cu regim de înălțime înalt, cu activități comerciale și de
servicii cu acces public dezvoltate la nivelurile inferioare sau în construcții independente, CUT=
10.
L – sunt admise:
- locuințe;
- amenajarea spațiilor publice cu elemente de iluminat urban, mobilier urban, artă urbană, paviment,
amenajări vegetale pentru crearea unor zone de așteptare, odihnă, joacă.
L1a – sunt admise locuințe individuale și colective mici cu partiu adecvat pentru profesii liberale și
servicii profesionale;
L1g – sunt admise amenajarea spațiilor publice cu elemente de iluminat urban, mobilier urban, artă
urbană, paviment, amenajări vegetale pentru crearea unor zone de așteptare, odihnă, joacă.
L1m – sunt admise:
- servicii comerciale, sociale, colective şi personale;
- hoteluri, pensiuni, alimentație publică, agenţii de turism;
- in cartierele existente(de locuințe): funcțiunile permise sunt:învățământ, sănătate, cultură asistentă
socială.*
L2m + L3m + L3CM – sunt admise locuințe colective cu parterul (eventual și mezaninul) destinate
funcțiunilor comerciale și serviciilor.
L1, L2 – sunt admise funcțiuni comerciale și de servicii în următoarele condiții:

- se vor comercializa produse de folosință zilnică;
54
- nu se admite consumul de băuturi alcoolice;
- nu au program prelungit după ora 22:00;
- aria construită desfășurată maximă va fi de 200 m2;
L1a – locuinţele colective mici pe lot nu vor avea mai mult de o scară (principală) şi mai mult de două
apartamente la scară (pe nivel).
L1g – sunt admise în condițiile avizării proiectului de către comisia de versanți:
- locuințe, inclusiv cu partiu adecvat pentru profesiuni liberale;
- lăcaşuri de cult.
Lm – Amplasarea unităţilor de alimentaţie publice care comercializează băuturi alcoolice se va face la o
L2m + L3m +L3CM – În cazul conversiei parțiale a unor spații din clădiri colective de locuit în funcțiuni
de servicii și / sau comerciale:
- noile funcțiuni vor fi amplasate la parter (eventul și primul etaj);
- nu vor fi afectată vegetația medie sau înaltă existentă;
- vor fi asigurate locuri suplimentare de parcare pentru noile funcțiuni;
- se admite reconversia totala a cladirilor din locuinte in spatii pentru birouri, servicii, sedii
admistrative.*
L – se interzic:
- cluburi și restaurante cu program de noapte;
- autobaze;
55
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care -
- Nu se permit împărțiri ale parcelelor, ulterioare construcției, care să reducă indicii urbanistici sau
ariile minime ale parcelelor sub cele specificate în prezentul regulament;*
- Pentru suprafetele de teren introduse in intravilan prin documentatia PUG la eliberarea certificatului
de urbanism necesar la Oficiul de Cadastru la dezmembrari de parcele se va solicita o documentatie
avizata de arhitect cu drept de semnatura RUR conforma cu normativele de proiectare in rigoare PSI,
DSP si de un inginer cu specializare in proiectare de drumuri.*
L1 – se considera construibile parcelele avand minim 350 mp in cazul constructilor izolate cu un front la
strada de minim 12,0m; - se consideră construibile parcelele având minim 150mp în cazul construcțiilor
înșiruite cu un front la strada de minim 6.0 si minim 250mp in cazul unitatilor de capat sau a
constructiilor cuplate cu un front la strada de minim 8 m de unitate. Pentru suprafetele intre 200mp si
350mp se poate construi cu avizul Arhitectului Sef fundamentat de decizia comisiei tehnice de
urbanism.*
L2 – minim 700mp pentru cladirile retrase de la aliniament si 500mp pentru cladirile pe aliniament
(aliniament = 0) ; Pentru suprafetele intre 500mp si 700mp se poate construi cu avizul Arhitectului Sef
L3 – minim 1000,0mp, Pentru suprafetele intre 500mp si 1000mp se poate construi cu avizul
Arhitectului Sef fundamentat de decizia comisiei tehnice de urbanism;*
- In parcelele mai mici de 1000mp se va putea construi in regimul L2 - cu avizul Arhitectului Sef
- În cazul punerilor în posesie realizate în cadrul ansamblurilor de locuințe colective existente toate
valorile indicilor urbanistici vor fi calculate atât în funcție de parcela pentru care se solicită autorizația
de construire cât și la nivelul întregii insule și se va lua în considerare rezultatul mai mic.
- În cazul punerii în posesie între blocuri se va face schimb de terenuri.Nu se admit îndesiri.*
L3CM – minim 2000,0mp. Pentru suprafetele intre 1500mp si 2000mp se poate construi cu avizul
Arhitectului Sef fundamentat de decizia comisiei tehnice de urbanism;*

56
- Pentru suprafeţele de teren mai mari de un hectar, trecute în intravilan prin PUG aliniamentul stradal
se va stabili printr-o documentaţie PUZ.*
L1 – pentru zonele detaliate prin P.U.Z. se vor respecta retragerile minime marcate pe planuri;
- intervențiile noi nu vor lăsa vizibile calcanele clădirilor învecinate sau le vor trata arhitectural;
maxim
- in zonele nedetaliate prin PUZ se va respecta caracterul general de aliniere din zona.*
- pentru stabilirea specificului de amplasament si a relatiei cu strada pentru a se eliberare certificatul
de urbanism se va solicita un plan de situatie si un plan de incadrare in zona cu marcarea distantele
cladirilor invecinate fata de strada, pe care se va indica aliniamentul general al zonei.*
L1g – nu se specifică o retragere minimă de la aliniament aceasta urmând a fi stabilită în funcție de
specificul fiecărui lot și a relației sale cu spațiul public.
- aliniamentul se va stabili la o distanta de 4,5 m din axul drumului iar alinierea constructiilor la 4,0 m
de la aliniamentul astfel stabilit, adica 8,5 m din axul strazii.*
L2, L3, L3CM – pentru zonele detaliate prin P.U.Z. se vor respecta retragerile minime marcate pe
planuri;
- intervențiile noi nu vor lăsa vizibile calcanele clădirilor învecinate sau le vor trata arhitectural;
maxim.
de urbanism se va solicita un plan de situatie si un plan de incadrare in zona cu marcarea distantelor
ARTICOLUL 6– AMPLASAREA CLĂDIRII FAȚĂ DE LIMITELE LATERALE ȘI POSTERIOARE ALE PARCELEI

57
- Pentru demolare si reconstruire o cladire aflata pe limita de proprietate daca isi pastreaza inaltimea si
lungimea pe aliniament nu necesita acordul vecinului prin notariat pentru obtinerea autorizatiei de
constructie.*
L1 – regimul de construire poate fi izolat, cuplat sau înșiruit; prin realizarea (cu acordul proprietarilor a)
unei documentații de urbanism care să cuprindă cel puțin o insulă se pot accepta amplasamente de tip
covor pentru minim 4 parcele învecinate.
vor fi tratate arhitectural).
- clădirile care se înscriu în regim de construire continuu se alipesc cu condiția respectării normelor de
iluminare și ventilare;*
- pe parcele de capat se va întoarce faţada în condiţiile de aliniere și finisaj ale străzii laterale;*
- pe parcelele de colt se va întoarce faţada în condiţiile de aliniere si finisaj ale străzii laterale printr-un
element de articulare planimetric si volumetric*;
- retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi cel puţin egală cu jumătate din înălțimea clădirii
la cornișă .Retragerile se pot reduce cu respectarea distanțelor minime impuse de codul civil, cu avizul
arhitectului șef fundamentat de decizia comisiei tehinice de urbanism;*
- în funcţie de regimul de construire între două calcane pe același aliniament, clădirea se alipeşte, cu
conditia respectarii normelor de iluminare și ventilare, sub forma de plombă – la limita proprietatii;*
- în funcție de regimul de construire unde există pe o limită un calcan, iar faţă de cealaltă limită
clădirea învecinată este retrasă, noua clădire se alipeşte de calcanul existent şi se retrage fata de
cealaltă limită la o distanţă cel puţin egală cu jumătate din înalţimea la cornişă. Retragerile se pot
reduce cu respectarea distanțelor minime impuse de codul civil, cu avizul arhitectului șef fundamentat
de decizia comisiei tehinice de urbanism.*
L2 + L3 +L3CM – regimul de construire poate fi izolat, cuplat sau înșiruit;

-Retragerile fața de limite pot fi reduse cu respectarea distanțelor minim impuse de codul civil cu
acordul arhitectului șef fundamentat de decizia comisiei tehnice de urbanism;*
- clădirile izolate vor avea fațadele laterale și se vor retrage de la limitele parcelei la o distanță de cel
puțin egala cu 1/2 din înaltimea la cornișă a clădirii. Retragerile se pot reduce cu respectarea
distanțelor minime impuse de codul civil, cu avizul Arhitectului Sef fundamentat de decizia comisiei
tehnice de urbanism;*
- in cazul existente unei cladiri pe una din limitele laterale a unei parcele cu calcan, noua cladire se va
alipi la calcanul existent;*
- cladirile pot fi realizate cuplat in cazul existentei unui calcan pe una din laturii laterale ale parcelei;

58
- in cazul loturilor putin adanci se accepta retragerea cladirlor izolate pe latura posterioara a parcelei
numai in cazul in care pe acesta limita exista deja calcanul unei cladiri principale iar adosarea respecta
inaltimea si latimea acestui calcan, prevederea nefind valabila in cazul unei anexe sau a unui garaj.*
L1 – clădirile vor respecta între ele distante egale cu media înălţimii fronturilor opuse.*
Se recomanda respectarea unei distante egale cu media înaltimii fronturilor opuse dar nu mai putin de
10 m.*
Pentru distanțe mai mici de 3,0 m se va face un studiu de însorire.*
L2+L3 +L3CM – clădirile vor respecta între ele distante egale cu media înălţimii fronturilor opuse, dar
nu mai puțin de 10 m.
Pentru distanțe mai mici de 10,0 m se va face un studiu de însorire.*
L – parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4,0 m lăţime dintr-o
învecinate.
59
L – Toate locurile de parcare aferente unei construcții se vor asigura în afara spaţiului drumurilor
L1 – Înalțimea maxima admisibilă va fi de 3 niveluri supraterane - fară a se calcula demisolul, maxim

15,0 m de la +0,00 m;*
- cota +0,00 poate fi la +1,00 m de la C.T.A.*
L2 + L2m – Înălțimea maximă admisibilă va fi de 5 niveluri supraterane fara mansarda;*
- inaltimea maxima admisibila 20,0 m de la +0,00 m;*
- cota +0,00 poate fi la +1,00 m de la C.T.A.;*
Regimul de înălţime minim acceptat este de D+P+2.*
L3 + L3m +L3CM – Nu se limitează înălțimea maximă.
Regimul de înălţime minim acceptat este de D+P+4.*
L – aspectul clădirilor va tine seama de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din
60
şi primul nivel;
plinurile faţadelor, parapete, balcoane etc.;
cât mai puțin;*
tip șarpantă;*
- reabilitarea termică se poate executa numai prin păstrarea în detaliu a fațadei existente;*
- Este obligatorie prezentarea unei desfasurari la fatada principala cu prezentarea a minim doua
vecinatati lateral stanga si lateral dreapta daca exista cladiri construite in zona studiata pentru
corelare volumetrica si cromatica cu cladirile invecinate sau din zona.*
- Se admit solutiile neconventionale in raport cu cladirile invecinate sau cu zona printr-o descriere si
prezentare sub forma de memoriu cu explicarea relatiilor si modului de compozitie adoptat.*
- In zona centrala a orasului Iasi se recomanda acoperisuri tip terasa, cu terase inverzite si circulabile
sau sarpante cu panta mica pentru acoperisurile tip pod sau mansarda. Se interzic acoperisurile gen
„mansarda frantuzeasca” pentru supraetajarile de locuinte colective existente si pentru cladirile noi
construite daca acestea nu se proiecteaza ca o completare la o cladire cu acoperis de acest fel sau daca
acest gen de acoperis nu exista in zona studiata la o cladire cu valoare de stil.*
L – în cazul amplasamentelor noi în zone fără echipare edilitară sau în zone în care capacitatea
61
L – Se recomandă ca spaţiile neocupate cu clădiri, circulaţii şi platforme pentru diferite activităţi, să fie
înierbate şi plantate cu cel puţin un arbore la fiecare 100 m2 teren liber;
decorativă.
ARTICOLUL 14 – IMPREJMUIRI
L – se recomandă ca gardul spre stradă să aibă partea inferioară opacă până la înălţimea de 0,40 m şi o
parte transparentă până la înălţimea totală de maxim 2,0 m; acestea pot fi dublate de gard viu;
L2, L3 – indicarea limitelor de proprietate a terenului poate fi realizată și prin diferenţierea tratării
pavajelor faţă de trotuare şi prin împrejmuiri construite şi / sau gard viu compact, jardiniere, elemente
decorative;
Lm – se recomanda separarea zonei de comerţ-servicii faţă de zona rezidenţiala adiacenta dacă nu
exista intre acestea o stradă deschisa circulaţiei publice cu garduri transparente de maxim 2,20 m
înălţime din care 0,40 m soclu opac, dublate de gard viu; în acelaşi mod vor fi împrejmuite şi
echipamentele publice.
L1 – Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 45%*.

L1g – Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 30%*.
L2 + L2m – Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 50%*.

62
– În cazul punerilor în posesie realizate în cadrul ansamblurilor de locuințe colective existente toate
de construire, cât și la nivelul întregii insule și se va lua în considerare rezultatul mai mic.
L3 + L3m +L3CM– Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 50%*.
L1 – Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 1,8 – 3 niveluri supraterane.*

L1m – Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 1,8*.
L1g – Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 0,9 (cu demisol inclus)*.
L2+L2m – Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 2,5*.
– În cazul punerilor în posesie realizate în cadrul ansamblurilor de locuințe colective existente toate
de construire cât și la nivelul întregii insule și se va lua în considerare rezultatul mai mic.
L3+L3m – Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 4*.
L3CM – Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 10.

63
D – ZONA ACTIVITĂŢILOR COMERCIALE ŞI A SERVICIILOR
 Generalități
Zona se compune din următoarele subzone și unități teritoriale de referință:
D – activităţi comerciale şi servicii;

DT – servicii pentru turism.*
D – sunt admise:
- instituții, servicii și echipamente publice la nivel de cartier;
agenţii imobiliare, consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale;
- edituri, media;
- activităţi asociative diverse;
- hoteluri, pensiuni, restaurante, agenţii de turism;
- locuințe colective cu parterul (eventual și mezaninul) destinate funcțiunilor comerciale și serviciilor;
- locuințe individuale și colective mici cu partiu adecvat pentru servicii profesionale;
- conversia unor blocuri de locuințe colective în spații pentru servicii sau comerț în centrele de cartier
existente;
- amenajarea spațiilor publice cu elemente de iluminat urban, mobilier urban, artă urbană, paviment, -
amenajări vegetale pentru crearea unor zone de așteptare, odihnă, joacă;
- grupuri sanitare publice şi anexe necesare pentru gestionarea şi întreținerea spaţiilor publice.
DT – Spatii servire publica cu terase acoperite sau descoperite, spatii cazare – hotel, pensiune, spatii
verzi amenajate, zona de plaja, piscine, amenajari sportive neacoperite, club , discoteca.*

64
- loisir şi sport în spaţii acoperite și descoperite.*
D – clădirile în care accesul public nu este liber (permanent sau după program de funcționare specific)
nu vor avea fronturi spre stradă sau trasee pietonale mai lungi de 40 m.
- În cazul conversiei parțiale a unor spații din clădiri de locuit în funcțiuni de servicii și / sau comerciale:
noile funcțiuni vor fi amplasate la parter și nivelurile inferioare;
- nu vor fi afectată vegetația medie sau înaltă existentă;
- vor fi asigurate locuri suplimentare de parcare pentru noile funcțiuni.
- amplasarea unităţilor de alimentaţie publice care comercializează băuturi alcoolice se va face la o
D – se interzic:
- construcţii provizorii de orice natura;

65
D – în cazul echipamentelor publice parcelele vor avea o arie minimă de 1.000* m2;

pentru celelalte tipuri de funcțiuni aria minimă va fi de 350* m2;
- frontul la stradă va fi de minim 15 m pentru clădirile amplasate izolat sau cuplat și de minim 12 m
D – pentru zonele detaliate prin P.U.Z. se vor respecta retragerile minime marcate pe planuri;
D – regimul de construire poate fi izolat, cuplat sau înșiruit; prin realizarea (cu acordul proprietarilor a)
unei documentații de urbanism care să cuprindă cel puțin o insulă se pot accepta amplasamente de tip
covor pentru minim 4 parcele învecinate.
vor fi tratate arhitectural). Retragerea minimă față de limitele laterale va fi de 3 m.
- Retragerea minimă față de limita posterioară a parcelei va fi de 3 m; se admite construirea pe limita
posterioară a parcelei doar în cazul regimului de construire covor.

66
D – clădirile vor respecta între ele distante egale cu media înălţimii fronturilor opuse, dar nu mai puțin
de 3 m.
D – parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4,0 m lăţime dintr-o
învecinate.
D – Toate locurile de parcare aferente unei construcții se vor asigura în afara spaţiului drumurilor

67
locuri de parcare.
D – nu se fac limitări de înălțime.*
D – aspectul clădirilor va ține seama de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din
şi primul nivel;
- în cazul clădirilor construite pe aliniament ferestrele încăperilor de la parter vor avea deschiderea
înspre interiorul clădirii iar grilajele de protecţie împotriva intruziunilor nu vor depăşi cu mai mult de
10 cm linia aliniamentului.
cât mai puțin;*
tip șarpantă;*

68
D – în cazul amplasamentelor noi în zone fără echipare edilitară sau în zone în care capacitatea
D – Se recomandă ca spaţiile neocupate cu clădiri, circulaţii şi platforme pentru diferite activităţi, să fie
decorativă.
etc.).
D – se recomandă ca gardul spre stradă să aibă partea inferioară opacă până la înălţimea de 0,40 m şi o

69
decorative;
- se recomanda separarea zonei de comerţ-servicii faţă de zona rezidenţiala adiacenta dacă nu exista
intre acestea o stradă deschisa circulaţiei publice cu garduri transparente de maxim 2,20 m înălţime
din care 0,40 m soclu opac, dublate de gard viu; în acelaşi mod vor fi împrejmuite şi echipamentelor
publice situate în interiorul centrului de cartier.

D – Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 60%*.
DT – servicii pentru turism – 40%.*

D – Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 4,0.*
DT – servicii pentru turism – 2.5.*

70
A – ZONA ACTIVITATILOR PRODUCTIVE
 Generalități
Zona activităților productive a cunoscut mutații majore în ultimii zece ani. Mare parte din unitățile
economice grupate în marile platforme industriale și-au redus drastic activitatea sau au fost
desființate. De asemenea suprafețele alocate activităților agricole sau agroindustriale s-au redus în
favoarea noilor dezvoltări imobiliare.
În aceste condiții s-a păstrat caracterul dinamic (și în general dispersat) al zonei de mici activități
productive, reducerea zonei alocate marilor platforme industriale prin conversia acestora către alte
funcțiuni și propunerea unor zone productive organizate pe principii moderne (economice, de ocupare
spațială și de asociere funcțională) fie în unele din vechile platforme industriale, fie pe amplasamente
noi (vezi și zona EMP – poli secundari și terțiari).
Zona activităților productive este alcătuită din următoarele subzone și unități teritoriale de referință:
A – activități productive nepoluante, depozitare și servicii conexe

AM – activități productive nepoluante mici, depozitare și servicii conexe
AMa – activități agro-industriale
AMi – activități agricole și / sau industriale efectuate în cadrul unor instituții de
învățământ / cercetare
AMe – activități productive mici, depozitare și servicii legate de specificul viticol
A - sunt admise:
71
- activităţi productive din domenii de vârf, servicii conexe, cercetare – dezvoltare, formare
profesională, transporturi, depozitare, expoziţii, facilităţi pentru angajaţi şi clienţi.
- activităţi productive nepoluante desfăşurate în construcţii industriale mari, distribuţia şi depozitarea
bunurilor şi materialelor, cercetarea industrială care necesită suprafeţe mari, mijlocii si mici de teren
- staţii de întreţinere şi reparaţii auto;
- staţii de benzină;
- comerţ, alimentaţie publică şi servicii personale;
- birouri;
- locuinţe de serviciu pentru personalul care asigură permanenţa sau securitatea unităţilor.
AMa - sunt admise:

 activități agricole: teren arabil, legumicultură, viticultură, pomicultură, horticultură, solarii, sere,
pășuni, fânețe;
 distribuția și depozitarea bunurilor și materialelor legate de activitățile agricole.
AMi - sunt admise:

 activități agricole și de cercetare agricolă: arabil, legumicultură, viticultură, pomicultură,
horticultură, solarii, sere, pășuni, fânețe;
 depozitarea materialelor legate de activitățile de cercetare agricolă;
 activități industriale și de cercetare industrială pentru prototipuri, serii medii și mici, nepoluante;
 depozitare materii prime și materiale legate de activități de cercetare industrială;
 laboratoare de cercetare, săli de cursuri și reuniuni;
 spații de expunere și desfacere a produselor obținute;
 birouri administrative.
AMe - sunt admise activități legate de producția și îmbutelierea vinului și produselor din vin:
 producția vinului, a produselor secundare, a altor produse din vin;
 îmbutelierea, depozitarea și ambalarea acestora;
 spații de expunere și desfacere a produselor;
 depozitare materii prime și materiale;
 laboratoare de cercetare;
 săli de reuniune, spații administrative.
AMe - se permite construirea locuințelor de serviciu cu cel mult două camere pentru fiecare unitate de
locuit și o arie utilă de maxim 65 m2.
- Sunt permise activități de alimentație publică care deservesc angajații zonei și nu servesc băuturi
alcoolice.

72
- Sunt permise construcţii comerciale pentru vânzare cu amănuntul doar pentru mărfuri cu volume
mari care pot fi desfăcute direct din depozite (materiale pentru construcţii, maşini şi utilaje agricole,
combustibili), precum şi a celor pentru angajații zonei.
A – se interzic:
- activități productive poluante, cu risc tehnologic;
- platforme de precolectare a deșeurilor urbane;
- echipamente publice, servicii de interes general, zone rezidențiale;
A, AMa, AMi – nu se normează parcela minimă pentru activitățile primare;

AM - parcela minimă construibilă va fi de 250* m2 pentru ateliere și activitățile comerciale mici de
servire zilnică a zonei și minim 1000* m2 pentru celelalte tipuri de activități.
- În cazul parcelei minime de 150 m2 frontul la stradă va fi de minim 8 m iar pentru celelalte activități
frontul minim la stradă va fi de 15 m. Sunt admise excepții în cazul unor construcții deja existente în
momentul aprobării P.U.G. care au ca funcțiune una dintre activitățile principale menționate al
Articolul 1.
- Pentru suprafetele de teren introduse in intravilan prin documentatia PUG la eliberarea certificatului
de urbanism necesar la Oficiul de Cadastru la dezmembrari de parcele se va solicita o documentatie
avizata de arhitect cu drept de semnatura RUR conforma cu normativele de proiectare in rigoare PSI,
DSP si de un inginer cu specializare in proiectare de drumuri.*

73
A - pentru zonele detaliate prin P.U.Z. se vor respecta retragerile minime marcate pe planuri;
- intervențiile noi nu vor lăsa vizibile calcanele clădirilor învecinate sau le vor trata arhitectural.
A – regimul de construire va fi izolat.

- distanta dintre cladiri pe aceiasi parcela sau fata de limitele laterale sau posterioare va fi in
conformitate cu normele P.S.I.*

A – clădirile vor respecta între ele distante egale cu media înălțimii fronturilor opuse, dar nu mai puțin
de 3 m.
Pentru distanțele mai mici de 3 m se va face un studiu de însorire.*
ARTICOLUL 8 – CIRCULAțII șI ACCESE
A – parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4,0 m lăţime dintr-o
învecinate.

74
A – Toate locurile de parcare aferente unei construcții se vor asigura în afara spaţiului drumurilor
autorizaţiei de construire; fiecare unitate va avea prevăzute în interiorul parcelei spaţii de circulaţie,
încărcare şi întoarcere.
locuri de parcare.
A – Nu se limitează înălțimea maximă.
A – aspectul clădirilor va tine seama de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din
- se va asigura o tratare similară a tuturor faţadelor aceleiaşi clădiri.
cât mai puțin;*
tip șarpantă;*

75
A – în cazul amplasamentelor noi în zone fără echipare edilitară sau în zone în care capacitatea
A – Se recomandă ca spaţiile neocupate cu clădiri, circulaţii şi platforme pentru diferite activităţi, să fie
decorativă.
peste 4,0 m înălţime şi diametrul tulpinii peste 15 cm; în cazul tăierii unui arbore se vor planta în
- În zonele de activităţi, spaţiul dintre clădiri şi circulaţia publică va fi amenajat în proporţie de cel puţin
40% ca spaţiu plantat decorativ.
A – se recomandă ca gardul spre stradă să aibă partea inferioară opacă până la înălţimea de 0,40 m şi o
- gardurile dintre proprietăţi se recomandă să aibă înălţimea de maxim 2,60 m.

76
A – Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 60%*.

AMa - Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 60%*.
AMi - Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 60%*.
AMe - Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 60%*.
AMa - Coeficientul volumetric de utilizare a terenului nu va depăși 0,75 m3construiți/m2teren.

AMi, AMe – Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 3*.

77
V – SPAȚII PLANTATE
 Generalități
Zona este alcătuită din următoarele subzone și unități teritoriale de referință:
VP – spații plantate publice cu acces nelimitat (parcuri, scuaruri etc.)

VPp – păduri de agrement în intravilan
VL – spații plantate publice cu acces limitat (grădina botanică)
VA – amenajări sportive și de agrement
VI – culoare verzi de protecție (cursuri de apă, infrastructura tehnică, ameliorarea
microclimatului, protecție sanitară etc.)
VP - sunt admise funcţiunile de spaţiu plantat public constând în:

- plantaţii de aliniament de-a lungul circulaţiilor publice;
- spaţii plantate – parcuri, scuaruri, grădini urbane;
- amenajarea circulaţiilor pietonale și a traseelor ciclabile;
- mobilier urban, amenajări pentru joc, activități sportive în aer liber şi odihnă.
VPp - se recomandă limitarea intervențiilor antropice și folosirea pe cât posibil a materialelor naturale:
- amenajarea circulațiilor pietonale și a traseelor ciclabile;
- mobilier urban în zonele adiacente circulațiilor.
VL - sunt admise funcțiunile specifice grădinii botanice:
- spații plantate, sere, spații tehnice (depozitare specifică, ateliere, alte spații tehnice), spații anexe
(vestiare, spații pentru personal și pentru pază), administrație;
- spații de expunere și vânzare, grupuri sanitare;
- spații pentru activități științifice și didactice (săli de curs, laboratoare, săli de conferință, amfiteatru,
bibliotecă);
78
- amenajări specifice pentru circulații și mobilier urban (alei pietonale și ocazional carosabile, locuri de
odihnă).
VA- sunt admise:
- construcții pentru activități sportive;
- amenajări pentru practicarea activităților sportive în spații descoperite.
VI - pentru spaţiile plantate de protecţie a cursurilor / oglinzilor de apă sunt admise: spaţii plantate,
circulaţii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate şi a
cursului / oglinzii de apă, mobilier urban;
- pentru zonele de protecţie faţă de infrastructura tehnică sunt admise numai plantaţii configurate
conform normelor specifice fiecărui tip de reţea.
VP - în zonele verzi amenajate cu suprafețe mai mari de 1 ha (dar nu VPp) sunt permise construcții
pavilionare cu arii construite desfășurate de maxim 70 m2 pentru:
- activități culturale / educative (bibilotecă, spectacole de muzică și teatru, spații de expunere);
- mici activități comerciale și / sau de alimentație publică;
- grupuri sanitare publice.
VL - sunt admise funcțiuni de alimentație publică (restaurant, cafeteria), dar nu mai mult de 20%
din aria construită desfășurată totală.
VI - se poate păstra folosinţa agricolă a terenului în zonele de protecţie faţă de liniile electrice
aeriene şi de conductele de gaze;
- în zonele de protecţie faţă de captările şi rezervoarele de apă vor putea fi exploatate numai pentru
culturi de plante perene, de plante păioase şi de pomi fructiferi, în condiţii care să nu provoace
degradarea lucrărilor de alimentare cu apă;
- pentru zonele de protecție a cimitirelor sunt permise construcțiile și amenajările prevăzute la
Articolul 1 pentru zona V.
VPp - se interzic orice tip de construcție care nu este prevăzută la Articolul 1.

VI - se interzic orice amenajări care să atragă locuitorii în spaţiile de protecţie faţă de infrastructura
tehnică;
- în zona de protecţie faţă de staţia de epurare este interzisă amplasarea locuinţelor;

79
- pe terenurile agricole din zonele de protecţie severă faţă de captările şi rezervoarele de apă sunt
interzise: utilizarea îngrăşămintelor animale sau chimice şi a substanţelor fito-farmaceutice, irigarea cu
ape care nu au caracter de potabilitate, cultura care necesită lucrări de îngrijire frecventă sau folosirea
tracţiunii animale, păşunatul.
V- se interzic:
VP, VL, VA – nu se admite împărțirea terenului prin operațiuni de parcelare;

- nu se prevăd constrângeri în ceea ce privește suprafața minimă a parcelei sau frontul la stradă.

80
VI - lăţimile minime ale fâşiilor verzi de protecţie sunt prezentate în tabelul următor:
Tipul zonei protejate Dimensiunile fâşiei plantate

(m)
Cursuri / oglinzi de apă
Cursuri de apă cu lăţimea mai mică de 50m 15+15m
Cursuri de apă cu lăţimea cuprinsă între 51m şi 500m 30+30m
Lacuri de acumulare 5m (volum < 1mil.mc)
10m (volum < 50mil.mc)
15m (volum > 50mil.mc)
Instalaţii pentru alimentarea cu apă potabilă
Captări de apă potabilă de pe râuri (zona de protecţie severă) (100m amonte de priză)
25m aval şi lateral de priză
Captări de apă potabilă de pe lacuri (zona de protecţie (100m radial pe apă)
severă) 25m radial pe mal
Captări de apă potabilă din surse freatice de suprafaţă (zona 50m în amonte
de protecţie severă) – în funcţie de studiile de specialitate – 20m în aval
minim:
Captări de apă potabilă din surse freatice de adâncime (zona 10m radial
de protecţie severă) – în funcţie de studiile de specialitate –
minim:
Conducte de aducţiune a apei potabile 30+30m (excepţional 10+10m)
Instalaţii pentru evacuarea şi epurarea apei uzate menajere
Staţii de epurare 300m
Instalaţii de transport a energiei electrice
Linii electrice aeriene de înaltă şi medie tensiune 20+20m (400kV)
15+15m (220kV)
10+10m (110kV)
8+8m (20kV)
Instalaţii de transport a gazelor naturale
Conducte din oţel 30+30 - 80+80m* (înaltă
presiune)
3+3m (medie presiune)
*
Pentru detalii vezi Memoriul general Propuneri, capitolul privind Alimentarea cu gaze naturale
VP, VL, VA - pentru zonele detaliate prin P.U.Z. se vor respecta retragerile minime marcate pe planuri;

81
- în zonele existente sau de extinderi noi din afara detalierilor prin P.U.Z. clădirile vor fi retrase de la
aliniament cu minim 10 m.
VP, VL, VA - regimul de construire va fi izolat.

- Retragerea minimă față de limitele laterale și față de limita posterioară a parcelei va fi de 5 m.
VL - clădirile vor respecta între ele distanțe egale cu media înălţimii fronturilor opuse, dar nu mai
puțin de 3 m.
Pentru distanțele mai mici de 3,0 m se va face un studiu de însorire.*
VP - clădirile vor respecta între ele distanțe de cel puțin de 10 m.
ARTICOUL 8 – CIRCULAȚII ȘI ACCESE
V- se vor stabili în urma studiilor de specialitate de detaliu avizate conform legii;

- este necesară asigurarea accesului carosabil ocazional (drum de halaj) în zona de protecţie a apelor
de suprafaţă pentru întreţinerea acestora.
- În cazul pavilioanelor din parcuri se va asigura accesul persoanelor cu dizabilități.
VP, VL, VA - Toate locurile de parcare aferente unei construcții se vor asigura în afara spaţiului
drumurilor publice şi vor fi dimensionate în conformitate cu normele de parcare valabile în momentul
cererii autorizaţiei de construire.
VP - Regimul de înălțime maxim va fi P+M (maxim 5*m la cornișă).

VL - Regimul de înălțime maxim va fi P+1

82
V- aspectul clădirilor va tine seama de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din
- se interzic utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente; rezolvarea cromatică a
faţadelor se va face cu aprobarea comisiei tehnice din subordonarea Arhitectului Şef*.
- ferestrele încăperilor de la parter vor avea deschiderea înspre interiorul clădirii iar grilajele de
protecţie împotriva intruziunilor nu vor depăşi cu mai mult de 10 cm linia aliniamentului.
V- în cazul amplasamentelor noi în zone fără echipare edilitară sau în zone în care capacitatea
V- Se vor identifica, păstra şi proteja în timpul executării construcţiilor arborii importanţi existenţi
având peste 4,0metri înălţime şi diametrul tulpinii peste 15cm; în cazul tăierii unui arbore se vor planta
în schimb alţi 5 arbori în perimetrul operaţiunii urbanistice.
VA- Se recomandă ca spaţiile neocupate cu clădiri, circulaţii şi platforme pentru diferite activităţi, să
fie înierbate şi plantate cu cel puţin un arbore la fiecare 100 m2 teren liber;
- minim 30% din teren va fi păstrat nemineralizat și amenajat ca spațiu plantat.

83
VP, VA - se vor stabili în urma studiilor de detaliu de detaliu avizate conform legii; se recomandă ca
împrejmuirile să fie joase (maxim 1,2 m) sau realizate exclusiv din gard viu.
VL – se recomandă ca gardul spre stradă să aibă partea inferioară opacă până la înălţimea de 0,40 m şi
o parte transparentă până la înălţimea totală de maxim 2,0 m; acestea pot fi dublate de gard viu.
VI - vor fi obligatoriu împrejmuite zonele de protecţie a captărilor şi rezervoarelor de apă potabilă.
VP - Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 5%*.

VL - Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 10%.
VA- Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 30%.
VP - Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 0,05*.

VL - Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 0,12.
VA- Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 0,4.

84
S – ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
 Generalități
Zona este alcătuită din următoarele subzone / unităţi de referinţă:

S - subzona cu destinaţie specială cu caracter urban formată din:
- unităţi militare;
- unităţi aparţinând serviciilor speciale;
- penitenciare;
- unităţi de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor;
- unităţi de poliţie.


S – conform normelor specifice și cu avizele ministerelor tutelare conform legilor în vigoare.

S – se interzic orice activități poluate, cu risc tehnologic sau de altă natură amplasate în vecinătatea
zonelor locuite din oraș la distanțe mai mici decât limitele de protecție normate pentru activitatea
respectivă.
S – se interzic:

85
- lucrări de terasament de natura să afecteze amenajările din spațiile publice și construcțiile de pe
împiedica evacuarea și colectarea apelor meteorice.



- se recomandă retragerea clădirilor de la aliniament cu minim 5 m.

- se recomandă regimul de construire izolat.

86
S- toate locurile de parcare aferente unei construcții se vor asigura în afara spaţiului drumurilor
autorizaţiei de construire, conform normelor specifice și cu avizele ministerelor tutelare conform
legilor în vigoare.

cât mai puțin;*
tip șarpantă;*
S – în cazul amplasamentelor noi în zone fără echipare edilitară sau în zone în care capacitatea
87
S - Conform normelor specifice și cu avizele ministerelor tutelare conform legilor în vigoare.

- se recomandă ca spaţiile neocupate cu clădiri, circulaţii şi platforme pentru diferite activităţi, să fie
înierbate şi plantate cu cel puţin un arbore la fiecare 100 m2 teren liber.
S – Conform normelor specifice și cu avizele ministerelor tutelare conform legilor în vigoare.

- se recomandă ca spre drumurile principale de acces în localitate, precum și spre străzile din trama
majoră – în condiţii de asigurare a normelor proprii de securitate – să fie redusă ostentaţia gardurilor
înalte şi opace ale zonelor cu destinaţie specială, prin plantaţii cu frunze persistente.


S – Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 70%.
S – Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 2,0.

88
G – ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
 Generalități
Această zonă cuprinde principalele construcții, amenajări și activități de utilitate și interes local, aflate
în proprietatea și / sau administrarea primăriei sau concesionate unor furnizori specializați de servicii,
având drept scop furnizarea de servicii de utilitate publică prin care se asigură alimentarea cu apă,
canalizarea și epurarea apelor uzate menajere și pluviale, salubrizarea localităților, alimentarea cu
energie termică produsă centralizat, alimentarea cu gaze naturale, alimentarea cu energie electrică.
Zona este alcătuită din următoarele subzone și unități teritoriale de referință:
Gi – construcţii, instalaţii şi amenajări pentru gospodăria comunală

- Desființarea traseelor de înalta tensiune*

- Construcțiile aferente magistralelor vor fi integrate arhitectural, în cazul în care nu pot fi mascate.*
Gi – sunt admise construcţii, instalaţii şi amenajări pentru gospodăria comunală.

G – se interzic:
- activităţi poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat amplasate în zonele
rezidențiale;
89
- incinerarea deşeurilor în cadrul punctelor de precolectare;
G – conformarea parcelelor va fi determinată de condiționările tehnice specifice și stabilite prin studii

de detaliu avizate conform legii.
G – pentru zonele detaliate prin P.U.Z. se vor respecta retragerile minime marcate pe planuri;
- în zonele existente sau de extinderi noi din afara detalierilor prin P.U.Z. clădirile vor fi retrase de la
aliniament cu minim 5 m.
G – regimul de construire va fi izolat.

- retragerea minimă față de limitele laterale și față de limita posterioară ale parcelei va fi de 5 m.
G – clădirile vor respecta între ele distante egale cu media înălţimii fronturilor opuse, dar nu mai puțin
de 3 m, în condițiile respectării normelor tehnice specifice.
Pentru distanțe mai mici de 3,0 m se va face un studiu de insorire.*

90
G – parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4,0 m lăţime dintr-o
învecinate.
G – Toate locurile de parcare aferente unei construcții se vor asigura în afara spaţiului drumurilor
locuri de parcare.*
G – înălţimea clădirilor nu va depăşi 12 m la cornișă cu excepţia instalaţiilor şi a coşurilor și turlelor

capelelor de cimitir.
G – aspectul clădirilor va tine seama de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din
- construcțiile aferente magistralelor vor fi tratate ca o obiecte de arhitectură, încadrându-se în
caracterul zonei;
91
cât mai puțin;*
- se interzice înlocuirea reparațiilor la membrana hidroizolatoare a acoperișurilor terasă cu
acoperișuri tip șarpantă;*
G – în cazul amplasamentelor noi în zone fără echipare edilitară sau în zone în care capacitatea
Gi – se va asigura preepurarea apelor uzate care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor,
inclusiv a apelor meteorice care provin din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;
- punctele de precolectare a deșeurilor vor fi amenajate cu platformă betonată; se vor asigura
recipiente pentru depozitarea temporară a deşeurilor.
Gc – se vor asigura: puncte de apă din reţeaua publică, un punct sanitar, un spaţiu de depozitare a
florilor ofilite şi a altor deşeuri;
- se va sigura colectarea şi evacuarea rapidă la reţeaua publică de canalizare a apelor meteorice.
G – Se recomandă ca spaţiile neocupate cu clădiri, circulaţii şi platforme pentru diferite activităţi, să fie
înierbate şi plantate cu cel puţin un arbore la fiecare 100 m2 teren liber; se recomandă realizarea de
plantații de aliniament pe tot laturile parcelelor.

92
etc.).
Gc – se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei;
- pentru cimitirele amplasate în cadrul unor zone locuite vor fi prevăzute fâșii de protecție de minim
25 m lățime pe tot conturul; aceste fâșii pot fi amenajate ca spații verzi publice (vezi zona V).
G – se recomandă ca gardul spre stradă să aibă partea inferioară opacă până la înălţimea de 0,40 m şi
o parte transparentă până la înălţimea totală de maxim 2,0 m; acestea vor fi dublate de gard viu; în
funcție de specificul funcțiunii împrejmuirile pot fi și opace (în acest caz se recomandă dublarea cu
gard viu spre spațiile publice).
- Gardurile dintre proprietăţi se recomandă să fie opace și să aibă înălţimea de minim 2,20 m.
Gi – Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 60%.

Gc – Procentul de ocupare a terenului nu va depăși 5%; amenajările și construcțiile funerare
(monumente, cavouri) nu sunt condiționate de aceste reglementări.
Gi – Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 0,6.

Gc – Coeficientul de utilizare a terenului nu va depăși 0,1; amenajările și construcțiile funerare
(monumente, cavouri) nu sunt condiționate de aceste reglementări.

93
T – ZONA TRANSPORTURILOR
 Generalități
Întrucât aspectul general al municipiului este puternic influenţat de imaginile oferite către principalele
căi de acces rutier şi feroviar, ca şi de legătura dintre aeroport şi centrul localităţii, se va acorda o
atenţie sporită considerentelor estetice în acordarea autorizaţiilor de construire pentru subzonele de
transporturi. Aspectul oferit de spaţiul aferent căii ferate, constituind o carte de vizită pentru
municipiu, va fi necesar să facă obiectul unui studiu de ansamblu şi a unor programe de ameliorare, în
condiţiile prezentului regulament, pentru întreg traseul căilor de acces în oraş.
Zona transporturilor se compune din următoarele subzone:
Ta – transporturi aeriene
Tf – transporturi feroviare
Tfm – transporturi feroviare – depou Gara Mare Iasi*
Tr – transporturi rutiere



Tr – activităţi legate de transporturi la distanţă pe căi rutiere pentru călători şi mărfuri:

94
- autogări şi alte construcţii şi amenajări pentru gararea şi întreţinerea mijloacelor de transport rutiere
cu tonaj şi gabarit admis pe străzile din Municipiu, pentru transportul de călători şi mărfuri, precum şi
serviciile anexe aferente;
- servicii pentru transportatorii în tranzit: birouri, telecomunicaţii, moteluri, restaurante, destindere;
- vamă;
- unităţi de producţie şi asamblare.
Tf - staţii de călători, de mărfuri şi de triaj cu instalaţii, construcţii, depozite şi amenajări necesare
funcţionării serviciilor feroviare;
- servicii publice şi de interes general compatibile cu funcţionarea serviciilor feroviare;
- amenajări, lucrări de terasamente şi infrastructură, spaţii necesare funcţional şi pentru
asigurarea securităţii transportului feroviar;
- lucrări de protecţie împotriva poluării (ziduri antifonice etc.).
Tfm – transporturi feroviare – depou Gara Mare Iasi – spatiul este propus pentru reconversie
functionala cu pastrarea caracterului zonei. Se admit : – corpuri administrative pentru C.F.R., muzeu,
hotel, camin cazare, corpuri invatamant profil feroviar, baza agrement si sport, spatii servire publica,
parc, scuar.*
Ta - aeroporturi, instalaţii, construcţii, depozite şi amenajări necesare funcţionării serviciilor de
transporturi aeriene pentru bunuri şi persoane;
- instalaţii specifice de dirijare şi protecţie;
- servicii publice şi de interes general compatibile cu funcţionarea serviciilor de transporturi aeriene;
- lucrări de terasamente şi infrastructură necesare funcţional.
Tr + Tf + Ta - Spaţii verzi amenajate pe suprafeţele libere rezultate din modul de organizare a
incintelor, necesare îmbunătăţirii calităţii mediului şi aspectului peisagistic;
- parcaje pentru salariaţi şi pentru călători.


Tr + Tf + Ta – pentru toate construcţiile, instalaţiile şi amenajările aferente se vor obţine avizele /
acordurile de protecţie specificate prin R.G.U. şi legislaţia în vigoare.
Tr - lucrările, construcţiile, amenajările amplasate în zonele de protecţie ale drumurilor publice
trebuie:
- să nu prezinte riscuri în realizare sau exploatare şi surse de poluare (sisteme de transport gaze, ţiţei,
produse petroliere, energie electrică şi alte lucrări de acelaşi gen);
- să nu afecteze desfăşurarea optimă a circulaţiei (capacitate, fluenţă, siguranţă).
Tf – construcţiile şi amenajările amplasate în zona de protecţie a infrastructurii feroviare se vor
autoriza numai cu avizul R.A. SNCFR şi a Ministerului Transporturilor.
95
- zona de protecţie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limitrofe, indiferent de proprietar, cu
lăţimea de 100 m măsurată de la limita zonei cadastrale CFR, situată de o parte şi de alta a căii ferate,
precum şi terenurile destinate sau care servesc sub orice formă funcţionării acesteia;
- depozitele şi anexele C.F. vor respecta măsurile şi normele admisibile de poluare şi de asigurare
împotriva riscurilor de incendiu şi explozie;
Ta - construcţiile şi instalaţiile destinate activităţilor aeronautice vor respecta normele tehnice
stabilite de autorităţile centrale specializate.
- construcţii şi amenajări cu alte destinaţii decât cele aeronautice, cu condiţia de a nu introduce factori
suplimentari de poluare în zonă şi cu respectarea limitărilor de înălţime şi a retragerilor faţă de
diversele componente ale zonelor de siguranţă ale terenurilor de aeronautică, înscrise în avizul emis de
Autoritatea Aeronautică Civilă Română;
- construcţiile admise vor fi balizate în sisteme de zi şi de noapte.


Tr + Tf + Ta – se interzic orice utilizări care afectează buna funcţionare şi diminuează posibilităţile
ulterioare de modernizare sau extindere;
Tf - în zonele de siguranţă şi protecţie aferente infrastructurii feroviare publice este interzisă
(conform OUG nr. 12/1998) autorizarea următoarelor lucrări:
- construcţii, fie şi cu caracter temporar;
- depozitarea de materiale sau înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei sau a semnalelor
feroviare;
- orice lucrări care, prin natura lor, ar putea provoca alunecări de teren, surpări sau afectarea
stabilităţii solului (inclusiv prin tăierea copacilor sau arbuştilor ori extragerea de materiale de
construcţii) sau modificarea echilibrului freatic;
- depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanţe sau deşeuri care contravin normelor de
protecţie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii feroviare.
Tr + Tf - se interzice:
- cuplarea clădirilor de locuit cu construcţii aferente circulaţiei rutiere sau feroviare;
- amplasarea în incinta unităţilor de transporturi şi a garajelor publice a unor construcţii care prin
natura activităţilor desfăşurate pot produce poluare peste normele admisibile şi / sau prezintă risc de
incendiu / explozie.
Ta – în vecinătatea terenurilor aferente aeroporturilor şi a zonelor de siguranţă ale terenurilor de
aeronautică, stabilite conform legii, este interzisă:

96
- amplasarea de lucrări, construcţii sau instalaţii care prin natura lor sau datorită procesului de
funcţionare pot periclita siguranţa zborurilor (obiective care produc fum sau ceaţă artificială, substanţe
nocive, radioactive sau rău mirositoare, unităţi de morărit, silozuri, depozite, magazii, decantoare etc.);
- instalarea de sisteme de iluminat care să perturbe identificarea sistemelor de balizare a zonei;
- instalarea unor surse de energie electrică sau unde radio producătoare de perturbaţii în instalaţiile
de protecţie a navigaţiei aeriene;

Tr + Tf + Ta - pentru construcţiile de birouri, parcela minimă construibilă este de 400 mp, cu un front
la stradă de minim 15 metri;
- pentru noi incinte şi pentru extinderi ale incintelor tehnice se vor elabora Planuri Urbanistice Zonale
sau de Detaliu conform normelor specifice.
Tf + Ta - conform studiilor de specialitate.


Tr + Tf + Ta - clădirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe aliniament în cazul în care
pe strada respectivă majoritatea clădirilor mai noi se află în această situaţie, sau se vor retrage la o
distanţă de minim 6,0 metri în cazul în care fronturile dominante noi sunt retrase de la stradă.
- în cazul incintelor tehnice se impun retrageri ale clădirilor de la aliniament la o distanţă de
minim 10.0 metri pe străzile de categoria I şi II şi de minim 8.0 metri pe străzile de categoria III.

Tr + Tf + Ta - distanţa faţă de limitele parcelei va fi de minim jumătate din înălţimea clădirii, dar nu
mai puţin de 6,0 metri.

97
Tr + Tf + Ta - în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice.
- pentru clădiri de birouri sau pentru incinte pentru care nu sunt norme specifice, distanţa minimă
dintre clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin
de 6.0 metri; distanţa de mai sus dintre clădiri se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele opuse nu
sunt accese în clădire şi nu sunt ferestre care luminează încăperi în care se desfăşoară activităţi
permanente.


Tr + Tf + Ta - se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circulaţie publică.


Tr + Tf + Ta - staţionarea autovehiculelor se va asigura în afara circulaţiilor publice;
- în cazul străzilor cu transport în comun şi a arterelor de penetrare în municipiu, staţionarea
autovehiculelor pentru admiterea în incintă se va asigura în afara spaţiului circulaţiei publice;
- în spaţiul de retragere de la aliniament se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale
salariaţilor şi clienţilor.


Tr + Tf + Ta - înălţimea clădirilor în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre aliniamente şi nici
înălţimea maximă admisă în unităţile de referinţă adiacente, cu excepţia instalaţiilor tehnice.


Tr + Tf + Ta - volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecinătăţile
imediate;
- faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada principală;
- tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul ca acestea pot fi percepute din clădirile
înconjurătoare mai înalte;
98
Tr - în cazul autogărilor noi din proximitatea locuinţelor, zonelor comerciale şi a polilor urbani, se
recomandă soluţionări care să permită acoperirea şi închiderea spaţiilor de parcare şi îmbarcare în
autobuze pentru reducerea disconfortului utilizatorilor clădirilor învecinate;
Ta - tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul că acestea se percep la aterizarea
şi decolarea aeronavelor.

Tr + Tf + Ta - toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura
preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din parcaje, circulaţii şi platforme
exterioare;
- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă.

Tr + Tf + Ta – în limitele standardelor tehnice de siguranţă a circulaţiei, utilizarea spaţiilor libere şi
amenajarea peisagistică a plantaţiilor din aceste subzone, atât în intravilan cât şi în extravilan (până la
linia de centură), se subordonează exigenţelor de calitate a imaginii oraşului, fiind “porţile”
reprezentative de intrare.
- orice parte a terenului incintelor sau culoarelor vizibile din circulaţiile publice, inclusiv de pe calea
ferată şi din aeronave la decolare şi aterizare, vor fi astfel amenajate încât să nu altereze aspectul
general al localităţii;
- suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de
minim 40% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei;
- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un
arbore la fiecare 200 mp. şi tratate peisagistic.

Tr + Tf + Ta - împrejmuirile spre stradă vor fi transparente cu înălţimi de maxim 2,00 metri, din care
un soclu opac de 0.60 m. şi vor fi dublate cu gard viu; în cazul necesităţii unei protecţii suplimentare, se
recomandă dublarea spre interior, la 2,50 m distanţă, cu un al doilea gard transparent, sau de
opacitatea necesară, de 2,20 m înălţime, între cele două garduri fiind plantaţi dens arbori şi arbuşti;
- porţile de intrare în incinte vor fi tratate simplu, similar cu împrejmuirea.

Tf - terenul aferent căilor ferate va fi îngrădit pe ambele laturi ale culoarelor în limitele intravilanului
pe baza unor modele standard;
99
- oriunde distanţa dintre calea ferată şi locuinţe este mai mică de 15 metri se vor realiza în loc de
garduri, ziduri de protecţie antifonică de minim 4.0 metri înălţime.


Tr + Tf + Ta - POT maxim - %

Zona construibilă Nr. niveluri POT maxim %

TF, TA - Incinte principale ale transporturilor aeriene şi pe cale conform studiilor de
ferată (aeroporturi, gări) specialitate

1, 2 şi 3 70
Tr + Tf + Ta - Incinte tehnice dispersate, cu sau fără clădiri de
4 şi 5 50
birouri
6 şi peste 50

Tr + Tf + Ta - Incinte tehnice în zone industriale - 80

Tr + Tf + Ta - Birouri 1, 2 şi 3 70

4 şi 5 70
Tr + Tf + Ta - Birouri - cu condiţia să nu se depăşească o
adâncime de 20 metri faţă de aliniament iar din restul curţii să 6 şi peste 70
poată fi construită o pondere de 75% cu clădiri având maxim 2
niveluri (8 metri).

Tr + Tf + Ta - C.U.T. maxim - mp.ADC / mp. teren sau

C.U.T. volumetric - mc. / mp. teren.
100

CUT
Zona construibilă nr. niveluri CUT
- volumetric -

TF, TA - Incinte principale ale transporturilor
conform studiilor de specialitate
aeriene şi pe cale ferată (aeroporturi, gări)

1 1,0
Tr + Tf + Ta - Incinte tehnice dispersate, cu sau fără 2 1,6
clădiri de birouri 3 2,0
4 şi 5 2,4
6 şi peste 2,4

Tr + Tf + Ta - Incinte tehnice în zone industriale - - 12

1 1,0
2 1,6
Tr + Tf + Ta - Birouri 3 2,0
4 si 5 2,2
6 şi peste 2,4

101
P – PALAS IAȘI*
 Generalități
Zona PALAS se compune din următoarele subzone:
CP1a - subzonă centrală de spaţii plantate publice aferente şi adiacente monumentelor sau
ansamblurilor de arhitectură protejate;*
CP1a - subzonă centrală cu funcţiuni publice situată în interiorul distanţei de protecţie de la
monumente sau ansambluri de arhitectură;*
CA2a - subzonă centrală cu funcţiuni complexe şi locuinţe colective, cu clădiri de înălţime mare,
CA2b - subzonă centrală cu funcţiuni complexe, cu clădiri de înălţime mică şi medie, alcătuind
fronturi discontinue;*
LA1b - subzonă centrală cu funcţiuni complexe şi locuinţe colective, cu clădiri de înălţime mare,
LB1 - subzonă de locuinţe colective de înălţime medie, dispuse pe aliniament, în regim de
construire continuu sau discontinuu;*
CM5 - subzonă centrală mixtă conţinând servicii publice de interes general, activităţi
productive minore nepoluante, locuinţe.*
Se vor respecta prevederile ultimului PUZ PALAS aprobat conform normelor în vigoare.*

102
VICEPRIMAR Chirica Mihai
ARHITECT SEF Arh. Vericeanu Tudor
COMISIA TEHNICA Arh. Heres Gheorghe
Arh. Ciolacu Dragos
Arh. Zup Ana Maria
Arh. Chirita Marian Jan
PRESEDINTE ORDINUL Arh. Driscu Mihai
ARHITECTILOR IASI

103

ISIasi PUGRLU

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISIasi PUGRLU

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACTUALIZAREA

PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI IASI SI DETALIEREA

VICEPRESEDINTE DIVIZIE PR. CONSTRUCTII CIVILE

BIA AXA - Atelier de arhitectura

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

Denumirea lucrării: Actualizarea planului urbanistic general al Municipiului Iaşi şi detalierea

Volum: Regulamentul Local de Urbanism

Beneficiar: Municipiului Iaşi

Colectiv de elaborare: Dr. Arh. Dragos Ciolacu

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

Titlul I – Prescripţii generale

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

Prezentul regulament se aplică pe teritoriul cuprins în limitele intravilanului existent al municipiului

CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAŢII

OBSERVAŢII PRIVIND ALCĂTUIREA REGULAMENTULUI

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

DIVIZIUNEA TERENULUI ÎN ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ

CP – ZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN INTERIORUL LIMITEI DEFINITE DE PLANURILE URBANISTICE DE

CPU – subzona clădirilor și spațiilor cu caracter singular

CP1 – subzona clădirilor joase, cu maxim D+*P+2 niveluri

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

CP1b2 – subzona clădirilor joase, maxim D+*P+2 niveluri construite în regim

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

CP2 – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

CP3 – subzona clădirilor înalte

CP3b – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit

CP3b2 – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față de

CP3CM – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față de

ED – ZONA ECHIPAMENTELOR PUBLICE DISPERSATE

EDM – echipamente publice dispersate de nivel municipal sau supramunicipal

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

L – ZONA DE LOCUINȚE ȘI FUNCȚIUNI COMPLEMENTARE

D – ZONA ACTIVITĂŢILOR COMERCIALE ŞI A SERVICIILOR

D – activităţi comerciale şi servicii;

A – ZONA ACTIVITĂŢILOR PRODUCTIVE

A – activități productive nepoluante, depozitare și servicii conexe

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

V – ZONA SPAŢIILOR PLANTATE

VP – spații plantate publice cu acces nelimitat (parcuri, scuaruri etc.)

S – ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

G – ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ

Gi – construcţii, instalaţii şi amenajări pentru gospodăria comunală

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

CPU – subzona clădirilor și spațiilor cu caracter singular

CP1 – subzona clădirilor joase, cu maxim D+*P+2 niveluri

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

CP2 – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+*P+3 – D+*P+4 niveluri

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

CP3 – subzona clădirilor înalte

CP3b – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit

Sediul Central Bucureşti: Căderea Bastiliei 65 sector 1, Bucureşti - România 010613

CP3b2 – subzona clădirilor înalte, construite în regim continuu/înșiruit, retrase față de

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE

CPxxxLx – sunt admise următoarele utilizări:

CPxxxSx - sunt admise următoarele utilizări:

CPxxxAs - sunt admise următoarele utilizări:

CPxxxE - sunt admise următoarele utilizări: echipamente, servicii și dotări publice:

CP2 – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+P+3 – D+P+4 niveluri

CP2 – subzona clădirilor cu înălțime medie, D+P+3 – D+P+4 niveluri