Gmail

Autor: Bofu Constantin -2020
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
I. DEFINIREA HAȘURILOR
Hașurile sunt entități grafice tip block utilizate în umplerea unor poligoane închise.
Platforma AutodeskMAP 3D dispune de o bibliotecă de hașuri predefinite (ACAD.PAT;
ACADISO.PAT), aflată în directorul SUPORT.
Mediul de lucru permite crearea unor modele proprii de hașuri, care pot fi adăugate în
biblioteca existentă.
În definirea unui model de hașură se folosește un editor de text, deoarece definițiile
modelului sunt texte ASCII.
Un model de hașură este compus din una sau mai multe familii de linii distincte
paralele.
Codul ASCII, al unui model de hașură, este compus dintr-un rând antet, care conține
numele și o descriere (opțională) și unul sau mai multe rânduri cu descriptori ai fiecărei familii
de linii a modelului.
*Nume(model hașură), descriere(opțional)

Unghi1, X01,Y01, ΔX1, ΔY1, Tip_linie 1
Unghi2, X02,Y02, ΔX2, ΔY2, Tip_linie 2
...............................................................
Din descrierea generală privind modul de definire al unui model de hașură sunt
necesare următoarele explicitări:
 Numele modelului de hașură nu trebuie să conțină spații;
 Descrierea modelului de hașură este opțională, iar dacă se face, trebuie plasată
o virgulă după numele hașurii;
 Fiecare rând de descriptori reprezintă o pereche de linii paralele;
 Unghi1, reprezintă valoarea unghiulară sub care a fi desenată prima familie de
linii paralele;
 X01,Y01, sunt valorile coordonatelor punctului de început al primei linii de
desenare și are valorile X=0,Y=0;
 ΔX1, ΔY1, sunt valorile coordonatelor relative ale punctului de început al
celei de-a doua linie, paralelă cu prima. Se măsoară față de punctul X01=0,Y01=0);
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Tip_linie1, valori numerice descriptive ale primei familiei de linii simple

paralele (pozitive, negative, zero/pozitive);
 Unghi2 reprezintă valoarea unghiulară sub care va fi desenată următoarea
familie de linii paralele;
 X02,Y02, sunt valorile coordonatelor punctului de început al primei linii de
desenare, din cea de-a doua familie de linii paralele și se determină ca valori relative față de
X=0,Y=0;
 ΔX2, ΔY2, sunt valorile coordonatelor relative ale punctului de început al celei
de-a doua linie, al celei de-a doua familii de linii paralele. Se măsoară față de punctul X02,Y02;
 Tip_linie2, valori numerice descriptive ale celei de-a doua familii de linii
simple paralele (pozitive, negative, zero/pozitive);
Notă: Coordonatele X0..,Y0.., ale primei linii din orice familie de linii paralele, se
determină întodeauna față de valorile X=0,Y=0.
Valoarea coordonatei relative ΔX se măsoară pe direcția primei linii
desenate.
Valoarea coordonatei relative ΔY se măsoară perpendicular pe direcția
primei linii desenate și din capătul măsurii ΔX.
Pentru a înțelege modul în care este definit un model prooriu de hașură, veți folosi
modelul din imaginea de mai jos.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
5.1. Definirea primei familii de linii paralele

Cele două linii paralele sunt linii simple (lini-gol-punct-gol), desenate la un unghi de 90
de grade și au dimensiunile din imaginea de mai jos. Codul hașurii se definește pentru prima
pereche de linii, celelalte perechi sunt generate de funcția de hașurare.
Pentru definirea codului hașurii din imaginea de mai sus trebuiesc parcurși pașii următori:
 Lansați editorul de text NOTEPAD;
 Deschideți cu funcția OPEN fișierul ACAD.PAT din
directorul SUPORT al platformei;
 Parcurgeți toate codurile de hașuri predefinite, apoi adăugați noul cod conform
formei și dimensiunilor din imaginea anterioară astfel:
 Scrieți codul pentru primul rând antet - *CARTO_DIGI, Exemplu scriere cod;
 Scrieți codul pentru definirea celor două linii paralele. Primul parametru, al
definirii este valoarea unghiului de poziționare a primei linii (90 grade);
 Scrieți valorile coordonatelor de început ale primei linii (X01=0,Y01=0)
Scrieți valorile coordonatelor de început ale celei de-a doua linii. Acestea se obțin
adăugand/scăzând valorile lui ΔX și ΔY, la valorile X01, Y01(X1=6,Y1=8);
 Scrieți valorile descriptive ale liniei-punct (6,-3,0,-3);
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Salvați fișierul ACAD.PAT, iar noua definiție de hașură este salvată în

biblioteca patformei G.I.S.
Pentru a vedea rezultatul acestui demers procedați astfel:
 Tastați comanda HATCH;
 In fereastra HATCH END GRADIENT lansată, intrați în fanta
opțiunii PATTERN și prin apăsarea butonului cu trei puncte, aveți acces la
biblioteca de hașuri HATCH PATTERN PALETTE;
 Selectați modelul definit CARTO_DIGI;

 Selectați culoarea hașurii, fanta opțiunii COLOR în nuanța BLUE
 Selectați scara de afișare a hașurii din fanta SCALE la valoarea 1,
pentru a fi afișată cu valorile definite;
 Apăsați pe butonul ADD:PICK POINTS și punctați în interiorul
poligonului care urmează să fie hașurat , apoi apăsați ENTER pentru a reveni în fereastra
inițială;
 Apăsați butonul ENTER, iar poligonul este hașurat ca în imaginea următoare.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
1.2. Definirea celei de-a doua familii de linii paralele

Cele două linii paralele sunt linii simple (linie - gol - linie), desenate la un unghi de 0 grade
și au dimensiunile din imaginea de mai jos. Codul hașurii se definește pentru prima pereche de
linii, celelalte perechi sunt generate de funcția de hașurare.
Pentru definirea celei de-a doua familie de linii paralele procedați astfel:
 Adăugați încă un rând de cod antetului - *CARTO_DIGI, Exemplu scriere
cod, după codul primei familii de linii;
 Scrieți valorile coordonatelor de început ale primei linii (X02=-1,Y02=0)
 Scrieți valorile coordonatelor de început ale celei de-a doua linii. Acestea se
obțin adăugand/scăzând valorile lui ΔX2=8 și ΔY2=6, la valorile X01, Y01(X2=8,Y2=6);
 Scrieți valorile descriptive ale liniei-punct (2,-14);
 Salvați fișierul ACAD.PAT.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
În vederea hașurării unei suprafețe poligonale, hașurată cu modelul definit, urmați pașii
din exemplul anterior. Rezultatul procedurii de hașurare este prezentat în imaginea următoare.
1.3. Definirea celei de-a treia familii de linii paralele

Cele două linii paralele sunt linii simple (linie - gol - linie), identice cu cele anterioare.
Diferența, între cele două familii de linii paralele, constă ăn poziția lor spațială unele față de
celelalte. Imaginea următoare prezintă aspectul și dimensiunile de poziționare spațială.
Pentru definirea celei de-a treia familie de linii paralele procedați astfel:
 Adăugați încă un rând de cod antetului - *CARTO_DIGI, Exemplu scriere
cod, după ultimul cod definit;
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
 Scrieți valorile coordonatelor de început ale primei linii (X03=-1,Y03=6)
 Scrieți valorile coordonatelor de început ale celei de-a doua linii. Acestea se
obțin adăugand/scăzând valorile lui ΔX3=8 și ΔY3=6, la valorile X01, Y01(X3=8,Y3=6);
 Scrieți valorile descriptive ale liniei-punct (2,-14);
 Salvați fișierul ACAD.PAT.

În vederea hașurării unei suprafețe poligonale, hașurată cu modelul definit, urmați pașii
din exemplul anterior. Rezultatul procedurii de hașurare este prezentat în imaginea următoare.
Autor: Bofu Constantin - 2020
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
I. DEFINIREA LINIILOR MULTIPLE (MULTILINII)

Liniile multiple sunt entități grafice compuse din mai multe linii paralele. Acestea sunt
utile, în procesul de desenare a unor obiecte grafice, reprezentate prin două sau mai multe linii
paralele (ex: zidurile unor construcții, o autostradă cu mai multe benzi de circulatie, etc).
Regula de definire a unei multilinii, constă în atribuirea unor valori metrice, pozitive și
negative, față de o linie imaginară de valoare zero.
Comanda de lansare a procesului de desenare pentru o multilinie este tastarea, în linia de

comandă, MLINE, sau lansarea din ferestra derulantă DRAW – MLINE.
Platforma AutoCAD MAP 3D, este setată pentru a desena o multilinie, compusă din două
linii paralele, la distanțe de +0.5; -0.5, față de linia imaginară zero, adică, distanța dintre cele
două linii paralele este de o unitate de lucru (ex: 1m).
Când este lansată comanda MLINE, platforma pune la dispoziția utilizatorului patru
opțiuni:
 Solicită să introducem primul punct de desenare al multiliniei definită imlicit pe
platformă – SPECIFY START POINT;
 Puteți opta, pentru definirea locației colimatorului, în procesul de desenare, adică,
dacă multilinia va fi desenată față de elementul definit cu valoare pozitivă, de cel cu valoare zero
sau de cel cu valoare negativă (implicit desenează față de elementul definit cu valoare pozitivă) -
JUSTIFICATION. Dacă doriți schimbarea locație colimatorului,
tastați litera J , iar platforma vă va oferi trei opțiuni – TOP; ZERO; BOTTOM -, tastați una din
cele două (ZERO – Z; BOTTOM – B), apoi desenați multilinia predefinită;
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Exemplu cu opțiunea TOP:
Exemplu cu opțiunea ZERO:
Exemplu cu opțiunea BOTTOM:
 Există posibilitatea să definiți un coeficient de scară, care va multiplica distanța

dintre liniile paralele – SCALE;
 Dacă doriți să selectați altă formă de multilinie, aflată în biblioteca platformei
ACAD.MLN, atunci tastați opțiunea STYLE și scrieți numele
multiliniei respective.
I.1. Definirea unei forme complexe de multilinie
Platforma AutoCAD MAP 3D pune la dispoziția dumneavoastră, instrumente pentru
definirea unor forme complexe de multilinii. Procesul de definire nu presupune scrierea de coduri,
ci oferă ferestre de dialog prin intermediul cărora, multiliniile pot fi definite în forme complexe.
Funcția care lansează procesul de definire a liniei multiple este MLSTYLE
care lansează fereastra de dialog MULTILINES STYLES. În fereastă este afișată
multilinia definită și setată ca implicită - STANDARD. Alte elemente de conținut ale ferestrei de
dialog sunt următoarele:
 Butonul NEW – lansează fereastra de dialog CREATE NEW MULTILINE STYLE,
pentru a lansa procesul de definire al unei noi forme de multilinie;
 Butonul MODIFY – lansează procesul de modificare al unei multilinii definite;
 Butonul RENAME – permite atribuirea unui alt nume unei multilinii definite;
 Butonul DELETE – șterge o polilinie definită de utilizator;
 Butonul LOAD – încarcă o nouă multilinie din biblioteca ACAD.MLT;
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
 Butonul SAVE – salvează o multilinie nou creată, sau o modificare operată asupra
unei multilinii existente, în biblioteca ACAD.MLT;
 Butonul SET CURENT – face ca o multilinie selectată să fie element grafic de
desenare, implicit.
Definirea unei noi multilinii presupune parcurgerea următorilor pași de lucru:
 Tastați comanda MLSTYLE care activează fereastra de dialog CREATE NEW
MULTILINE STYLE;
 Scrieți, în fanta NEW STYLE NAME, numele noii multilinii(ex: Autostradă) și
apăsați pe butonul CONTINUE pentru a lansa următoarea fereastră de dialog NEW MULTILINE
STYLE:AUTOSTRADĂ, prin intermediul căreia veți defini parametrii multiliniei.
Pentru a înțelege, mai bine, modul de definire a parametrilor multiliniei vom utiliza forma și
dimensiunile din imaginea următoare.
In imaginea de mai sus, este reprezentat o porțiune de infrastructură rutieră, cu două benzi
pe sens si cu separatoare între cele două sensuri. Multilinia pe care o vom defini este compusă din
șapte elemente, separate la distanțele din figură.
Pentru a defini această multilinie complexă, trebuiesc parcurșii următorii pași de lucru:
 Tastați comanda MLSTYLE, care lansează fereastra de dialog
MULTILINE STYLE;
 Tastați butonul NEW, pentru a lansa procesul de definire al unei noi multilinii. In
fereastra CREATE NEW MULTILINE STYLE, în fanta NEW STYLE NAME, tastați numele noii
multilinii (Autostrada_A10) și apăsați butonul CONTINUE, pentru al lansa
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
fereastra de dialog NEW MULTILINE STYLE, prin intermediul căreia veți defini parametrii
multiliniei Autostrada_A10. Fereastra;
 Tastați, în fanta DESCRIPTION, o descriere a multiliniei(Autostrada_A10);
 Apăsați pe butonul DELETE, pentru a șterge un element al multiliniei implicite a

mediului de lucru;
 Selectați elementul rămas, iar în fanta OFFSET, tastați valoarea zero, pentru a
transforma acest element în entitate față de care se vor defini celelalte șase entități ale multiliniei;
 Apăsați pe butonul ADD, pentru a adăuga cele șase entități ale multiliniei;
 Selectați, pe rând, câte o entitate adăgugată și definiții parametrii de afișare. Aveți

de definit patru elemente cu valoare pozitivă și patru elemente cu valoare negativă. Ceilalți doi
parametri îi definiți conform imaginii de mai sus.
 În zona ELEMNTS a ferestrei definiți:
 parametrul de poziționare spațială OFFSET;
 tipul de linie;
 culoarea COLOR.
La finalul definițiilor zona ELEMENTS va arăta ca in imaginea următoare;
 Dacă doriți ca suprafața multiliniei desenate să fie umplută cu o anumită culoare,
atunci selectați, din zona FILL – FILL COLOR , tipul de culoare dorit.
Fereastra, cu parametrii multiliniei definiți, este prezentată în figura de mai jos.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Parametrii din zona CAPS se referă la:

 LINE – închide multilinia,la capete, sub o valoare unghiulară înscrisă,
în fantele opțiunii ANGLE ;
 OUTER ARC - închide, capetele elementelor extreme ale multiliniei, cu
arce de cerc;
 INNER ARCS - închide, capetele elementelor interioare ale multiliniei,
cu arce de cerc.
Pentru a desena multilinia complexă definită procedați astfel:
 Tastați comanda MLINE ;
 Tastați JUSTIFICATION (J), pentru a selecta locația de prindere a
colimatorului(TOP, ZERO, BOTTOM) – Z(ERO);
 Tastați STYLE , pentru a selecta tipul
de multilinie necesar;
 Tastați numele multiliniei (AUTOSTRADA_A10) ;
 Începeți desenarea multiliniei prin punctele măsurate.
I.2. Editarea multiliniilor

Platforma AutoCAD MAP 3D dispune de instrumente proprii pentru editarea
multiliniilor. Aceste instrumente de editare se găsesc în fereastra de dialog MULTILINE EDIT
TOOLS, lansată prin tastarea comenzii MLEDIT.
Instrumentele de editare ale multiliniilor se referă la:

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1. Intersecția a două multilinii;

2. Realizarea de decupări într-o multilinie.
Intersecția a două multilinii se referă la trei situații de editare a acestora:
1.1. Intersecția a două multilinii întretăiate;
1.2. Intersecția în formă de T a multiliniilor;
1.3. Îmbinarea în colțuri a multiliniilor.
Intersecția a două multilinii întretăiate rezolvă trei situații:
1.1.1. Intersecția deschisă a două multilinii întretăiate;
1.1.2. Intersecția închisă a două multilinii întretăiate;
1.1.3. Intersecția combinată a două multilinii întretăiate.
Intersecția multiliniilor tip T rezolvă trei situații:
1.2.1. Intersecția deschisă în T a multiliniilor ;
1.2.2. Intersecția închisă în T a multiliniilor;
1.2.3. Intersecția combinată în T a multiliniilor.
Intersecția multiliniilor în colțuri se referă la:
1.3.1. Îmbinarea în colțuri a multiliniilor;
1.3.2. Inserare unui vertex într-o multilinie;
1.3.3. Eliminare unui vertex al unei multilinii.
Realizarea de decupări într-o multilinie se referă la:
2.1. Decupări parțiale în elementele unei multilinii;
2.2. Decupare totală a unei multilinii;
2.3. Refacerea multiliniilor decupate.
I.2.1. Intersecția a două multilinii
I.2.1.1. Intersecția a două multilinii întretăiate
Editarea a două multilinii care se intersectează, presupune selecția, pe rând a fiecărei

multilinii. Mediul de lucru întrerupe prima multilinie selectată.
I.2.1.1.1. Intersecția deschisă a două multilinii întretăiate

Editarea a două multilinii încrucișate în formă deschisă (OPEN CROSS), afișează în
formă întreruptă prima multilinie selectată, iar cea de-a doua multilinie selectată este afișată
continuu și întreruptă le elementele exterioare, pe porțiunea intersecției cu prima multilinie.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pasii de lucru sunt următorii:

 Tastați comanda MLEDIT;
 In fereastra de editare MULTILINES EDIT TOOLS, selectați butonul OPEN
CROSS;
 Selectați prima multilinie (1);
 Selectați a doua multilinie (2);
Rezultatul este afișat în imaginea de mai jos.
I.2.1.1.2 Intersecția închisă a două multilinii întretăiate

Editarea a două multilinii încrucișate în formă închisă (CLOSED CROSS), afișează
prima multilinie selectată în formă întreruptă, iar cea de-a doua formă continuă.
 In fereastra de editare MULTILINES EDIT TOOLS, selectați butonul CLOSED
CROSS;
I.2.1.1.3. Intersecția combinată a două multilinii întretăiate.

Editarea a două multilinii întretăiate în formă combinată (MERGED CROSS), afișează
ambele multilinii întrerupte în zona intersecției, iar elementele comune unite.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 In fereastra de editare MULTILINES EDIT TOOLS, selectați butonul MERGED
CROSS;
I.2.1.2. Intersecția în T a multiliniilor

I.2.1.2.1. Intersecția deschisă în T a multiliniilor
Editarea multiliniilor în T dechis, are ca rezultat întreruperea primei multilinii selectate,
iar cea de-a doua este continuă formând baza T-eului rezultat. Elementul exterior al acesteia, este
întrerupt pe porțiunea intersecției.
 In fereastra de editare MULTILINES EDIT TOOLS, selectați butonul OPEN
TEE;
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
I.2.1.2.2. Intersecția închisă în T a multiliniilor

Editarea multiliniilor în T închis, are ca rezultat întrerupere primei multilinii selectate și
continuitatea celei de-a doua multilinii și care formează baza formei T-eului rezultat.
 In fereastra de editare MULTILINES EDIT TOOLS, selectați butonul CLOSED
TEE;
I.2.1.2.3. Intersecția combinată în T a multiliniilor

Editarea combinată (MERGED CROSS) în T a două multilinii, afișează întreruptă prima
multilinie selectată, iar cea de-a doua este continuă. Acesata din urmă are elementule din zona
intersecției intrerupte și unite cu cu elementele corespunzătoare primei multilinii.
 In fereastra de editare MULTILINES EDIT TOOLS, selectați butonul MERGED
CROSS;
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
I.2.1.3.1. Îmbinarea în colțuri a multiliniilor

Această procedură de editare, crează un colț în punctul de intersecție a două multilinii.
Coltul este definit de segmentele de polilinii selectate, din afara intersecției.
 In fereastra de editare MULTILINES EDIT TOOLS, selectați butonul CORNER
JOINT;
I.2.1.3.2. Înserarea unui vertex într-o multilinie

Scopul inserării unui vector într-o multilinie este de a schimba poziția spațială a
multiliniei, schimbând implicit forma acesteia.
 In fereastra de editare MULTILINES EDIT TOOLS, selectați butonul ADD
VERTEX;
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
I.2.1.3.3. Eliminarea unui vertex dintr-o multilinie

Scopul eliminării unui vertex dintr-o multilinie, este aducerea celor două segmente în
coliniaritate și transformarea lor într-un singur segment.
 In fereastra de editare MULTILINES EDIT TOOLS, selectați butonul DELETE
VERTEX;
I.2.2.1. Decupări parțiale în elementele unei multilinii

Editarea parțială a multiliniei presupune ștergerea unei porțiuni dintr-un element al
acesteia. Aceasta procedură se mai numește și decupare simplă, deoarece poate fi aplicată doar
unui element dintr-o multilinie.
 In fereastra de editare MULTILINES EDIT TOOLS, selectați butonul CUT
SINGLE;
 Selectați multilinia;
 Selectați două puncte pe un element al multiliniei.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
I.2.2.2. Decuprea totală a elementelor unei multilinii

Editarea totală a multiliniei presupune ștergerea tuturor elementelor acesteia.
 In fereastra de editare MULTILINES EDIT TOOLS, selectați butonul CUT ALL;
I.2.2.3. Refacerea multiliniilor decupate

Procedura readuce multilinia decupată la forma inițială.
 In fereastra de editare MULTILINES EDIT TOOLS, selectați butonul WELD
ALL;
Autor: Bofu Constantin – 2020
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
I. CREAREA ENTITĂȚILOR GRAFICE TIP BLOCK

Block-ul este o entitate grafică care definește un obiect sau o colecție de obiecte
individuale. Acestea pot fi inserate într-un proiect grafic de oricâte ori se dorește fără a fi necesar
desenarea lui de fiecare dată.
Avantajele utilizării blockurilor în procesul de proiectare grafică digital:
- reduc mult dimensiunea fișierului grafic;
- în procesul de editare(modificare) a block-urilor inserate, este modifică doar definiția
blocului original, iar toate celelalte block-uri inserate sunt actualizate în mod automat;
- simbolurilor tip block li se pot atașa atribute (o mica bază de date), deosebit de utilă
într-o aplicație G.I.S..
Notă: Block-ul creat pastrează proprietățile stratului pe care a fost desenat.
1. Crearea entitătilor grafice tip block

Pașii parcurși în preocesul de creare a unei entități grafice tip block sunt următorii:
- desenați entitatea(entitațile) grafice care vor compune simbolul Block;
- tastați comanda BLOCK, care va lansa fereastra Block definition;
- în fanta Name, înscrieți numele block-ului(1);

- apăsați pe butonul Select objects(2) și selectați toate elementele grafice ale viitorului
block;
- apăsați pe butonul Pick point(3) și selectați punctul de inserare al block-ului(centrul

cercului- funcția Center;
- se apasă pe butonul OK, iar block-ul este creat.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
După ce ați creat block-ul, intrați în directorul proiectului și definiți un subdirector cu

numele Block-uri, în care veți salva, toate block-urile create, în formatul DWG.
Pentru aceasta veți proceda astfel:

- lansați comanda WBLOCK, care activează fereastra WRITE BLOCK;
- marcați opțiunea BLOCK din zona Sources și selectați numele block-ului creat
(ST_B_iluminat);
- Selectați calea de savare a block-ului creat;

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2. Crearea entitătilor grafice tip block cu atribute

Pentru a crea entități grafice block cu attribute trebuie barcurși următorii pași:
- desenați simbolul grafic block;
- lansați funcția pentru definirea atributelor block-ului - Draw – Block – Define
Attributes, care va lansa fereastra Attribute Define ;
- în fanta TAG din zona Attribute, înscrieți denumirea atributului(Tip_stâlp);

- în fanta Justification, selectați modul de scriere a textului față de punctul de
inserare(Middle);
- în fanta Text height, seletași înălțimea de afișare a valorii atributului(0.5);
- apăsați pe butonul OK și punctați lângă simbolul Block locația atributului definit, după
care reluați procesul pentru următorul atribut;
- după definirea tuturor atributelor simbolului block respective, urmați pașii de la
definirea simbolului block simplu.
3. Inserarea block-urilor
Block-urile se pot insera îm proiectul current folosind comenzile INSERT ȘI DDINSERT,
MINSERT, MEASURE ȘI DIVIDE.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3.1.Inserarea block-urilor folosind comanda INSERT

Pentru a insera o entitate grafică tip block se procedează astfel:
- tastați funcția INSERT care lansează o fereastră prin care sunt
vizualizate toate block-urile existente în aplicație;
- selectați block-ul dorit și prin tragere cu mausul îl aduceți în spațiul proiectului current.
3.2. Inserarea block-urilor folosind comanda DDINSERT
Comanda DDINSERT lansează o fereastră de dialog, prin intermediul căreia poate fi

selectat simbolul block dintr-o listă derulantă. Totodată, fereastra permite:
- vizualizarea simbolului;
- selectarea valorii unghiului de rotire;
- selectare valorilor coeficienților de scară pe direcția celor trei axe;
- selectarea punctului de inserare al simbolului block.
3.3.Inserarea block-urilor folosind comanda MINSERT

Comanda MINSERT inserează un simbol block sub forma unei matrici dreptunghiulare
sau pătrate.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pentru a insera un simbol block, folosind comanda MINSERT, trebuiesc parcurși următorii
pași;
- tastați comanda MINSERT, iar platforma vă cere numele simbolului block – ENTER
(dacă este cel necesar);
- introduceți punctul de inserare a block-ului;
- introduceți valoarea factorului de scară pe direcția axei X - ENTER;
- introduceți factorul de scară pe direcția axei Y – ENTER;
- introduceți valoarea unghiului de rotire – ENTER;
- introduceți numărul de rânduri pentru matrice (5) – ENTER;
- introduceți numărul de coloane pentru matrice (6) - ENTER;
- inroduceți valoarea distanței între rândurile matricei (5 unități) – ENTER;
- introduceți valoarea distanței între coloanele maticei (10) – ENTER;
Rezultatul este prezentat în imaginea de mai jos.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3.4. Inserarea block-urilor folosind comanda MEASURE

Comanda MEASURE inserează un simbol block de-a lungul unei linii, polilinii sau arc, la
o distanță impusă.
Pașii de lucru sunt următorii:
- tastați comanda MEASURE;
- selectați traseul de inserare a simbolului block;
- selectați opțiunea Block (B);
- tastați numele simbolului block (ST_B_iluminat);
- tastați opțiunea Y pentru alinierea simbolurilor block la entitatea grafică liniară;
- tastați valoarea distanței intrtre simbolurile block (15);
Rezultatul este cel afișat în imaginea de mai jos.
3.5.Inserarea block-urilor folosind comanda DIVIDE

Comanda DIVIDE inserează simboluri block de-a lungul unui aliniament la distanțe egale
în funcție de numărul de simboluri block inserate. Operatorul comandă numărul de simboluri
block, iar funcția divide împarte lungimea aliniamentului în distanțe egale .
Inserarea unui simbol block pe un aliniament definit folosind funcția DIVIDE, în următorii
pași de lucru:
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- tastați funcția DIVIDE și selectați aliniamentul pentru inserarea simbolului block;
- selectați opțiunea Block (B);
- tastați numele simbolului block (ST_B_iluminat);
- tastați opțiunea Y pentru alinierea simbolurilor block la entitatea grafică liniară;
- Tastați numărul de diviziuni intre simbolurile block (10);
Rezultatul este cel afișat în imaginea de mai jos.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
II. CREAREA ENTITĂȚILOR GRAFICE TIP SHAPE

O entitate grafică shape (formă) este necesară în procesul de cartografiere al mediului
AutoCAD MAP 3d, pentru reprezentarea unor elemente punnctuale (fântîni, copaci,..) și la crearea
unor linii complexe cu forme speciale.
Procesul de creare al unui simbol shape este asemănător cu cel al unui simbol grafic block.
Există și diferențe în procesul de creare al unui simbol grafic shape precum:
- nu este acceptat textul în cadrul simbolului grafic;
- nu este recunoscută hașura în cadrul simbolului grafic;
- nu se pot atașa attribute simbolului grafic.
Pentru a rezolva aceste probleme procedați astfel:
- desenați forma textului;
- selectați o formă de hașur diferită de SOLID, alegeți o scară de hașurare foarte
mica, iar apoi explodați hașurul folosind comanda EXPLODE.
Creare al unui simbol shape se realizează astfel:
- desenați forma geometrică a simbolului grafic (cămin canalizare );
- pentru partea de hașură tastați comanda HATCH, care lansează comanda de dialog
HATCH AND GRADIENT;
- apăsați butonul ( din Pattern) de lansare a ferestrei care afișează
biblioteca de hașuri HATCH PATTERN PALETTE și selectați line;

- selectați scara reprezentării hașurii la valoarea de 0.1 unități;
- apăsați butonul ADD PICK POINTS și punctați în interiorul spațiului de hașurat -

OK;
- tastați comanda MKSHAPE , iar platforma lansează fereastra

MKSHAPE- Select Shape File, prin intermediul căreia trebuie să dați un nume bibliotecii de
simboluri shape și o cale de salvare;
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Notă: Este bine să aveți o singură bibliotecă cu simbolurile shape create.

Biblioteca cu simboluri shape a Autocad MAP 3D se numește Ltype.shp și se află în
locația: C-User-Nume calculator-AppData-Roaming-Autodesck-Versiune AutoCAD
MAP 3D-R2..-enu-Support-Ltype.shp
Dumneavoastră veți denumi biblioteca cu shape-uri Nume_Prenume.shp
(Popescu_Ion.shp).
- tastați un nume pentru simbolul grafic shape (Cămin_canal);
- tastați o valoare pentru rezoluția de afișare a simbolului grafic, pentru a avea o

acuratețe cât mai bună(800);
- selectați punctul de inserare al simbolului shape;
- selectați elementele grafice ale simbolului shape, apoi testați ENER pentru a
finaliza procesul.
Pentru a vizualiza biblioteca cu simbolurile grafice shape create se procedează astfel:

- tastați comanda SHAPE;
- tastați simbolul ?;
- tastați simbolul *;
- rezultă o fereastră care afișează calea către biblioteca cu simboluri shape și numele
shape-urilor create.
Inserarea simbolurilor grafice shape

Inserarea unui simbol grafic shape necesită parcurgerea următorilor pași de lucru:
- tastați comanda SHAPE;
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- tastați numele simbolului shap (Camin_Canal);

- tastați valorile coordonatelor X,Y ale punctului de inserare sau selectați cu mausul
punctul respective;
- tastați valoarea scării de afișare a simbolului(1- simbolul va fi afișat la dimensiunile

originalului shape);
- tastați valoarea unghiului de rotire a simbolului shape (0 – simbolul va fi afișat în

poziția creată a originalului shape;
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
I. CREAREA LINIILOR PERSONALIZATE
Platforma Autocad MAP 3D permite crearea unor noi tipuri de linii, adaugate la biblioteca
de linii a platformei acad.lin. Acest fișier este de tip text ASCII și poate fi deschis prin intermediul
aplicației Notepad .
Biblioteca acad. lin a mediului AutoCad Map 3D

Notă: După deschiderea bibliotecii cu linii, salvați fișierul cu numele și prenumele dumneavoastră
(Popescu_Ion.lin).
Numele fisierului bibliotecă pentru lucrul în aplicația dumneavoastra și tipul acestuia(All Files).
III.1. Definirea tipurilor de linii simple
Pentru a defini un tip de linie trebuie să se rețină următoarele date:

1. Fiecare tip de linie conține două rânduri de cod în procesul de definire:
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- primul rând conține numele tipului de linie și descrierea acestuia, precedat de un

asterix;
- numele tipulului de linie nu trebuie să conțină spații și se termină cu virgulă;
- descrierea grafică este opțională.
*Nume_linie, descriere(optional)
*Conductă_Gaz,---------G---------G--------
- al doile rând este compus din codul modelului, prin care este descris modul de mișcare
al “creionului digital” în procesul de desenare a tipului de linie definit;
- rândul al doile începe cu litara A urmată de valori numerice și descriptori(pentru linii
complexe), separate prin virgulă, care definesc o secvență repetitivă a tipului de linie definit;
- în scrierea codului nu se lasă spații între elementele descriptive;
- valorile numerice mai mici decât 1 se scriu fără cifra 0 (.75);
- regula de mișcare a “creionului digital” pentru un cod de linie simplă este următoarea:
- „creionului digital” desenează (este pe foaia digitală) – valoare pozitivă în definirea
codului(lungimea elementului desenat exprimată în unitățile de desenare ale proiectului aflat în
lucru);
- „creionului digital” este ridicat (se deplasează peste) - valoare negativă în definirea
codului (lungimea spațiului exprimată în unitățile de desenare ale proiectului aflat în lucru);
- „creionului digital” deseneză un punct (coboară – desenează punctul – se ridică
deasupra foii digitale) – valoare zero în definirea codului.
Exemplu de scriere a codului pentru o linie simplă:
*Linie_simplă_Exemplu,----------------- . . . ---------- . ----------------

A,4,-1,0,-1,0,-1,0,-1,2,-1,0,-1
III.1. Definirea tipurilor de linii complexe
Liniile complexe sunt entități grafice care au în conținutul lor linii simple combinate cu:
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- Text;
- Simboluri shape;
- Text și simboluri shape.
III.1. 1. Definirea tipurilor de linii complexe cu text

Pentru a defini o linie complexă, sunt necesare două linii de cod, conform exemplului de la
definirea liniei simple. Cel de-al doilea cod este compus din două părți:
- Codul pentru linia simplă;
- Codul pentru text. Acest cod este scris între paranteze pătrate.
Forma teoretică a codurilor utilizate în definirea liniei complexe cu text este prezentată în
continuare.
*Denumire-linie, descriere (opțional)
A,descriere valori desenare linie simplă,[“nume text inserat”,Stilul textului, Coeficientul
de scară al textului(S=), Unghiul de rotire a textului (R)=), Valoarea metrică pentru deplasarea pe
direcția axei OX a textului (X=), valoarea metrică pentru deplasarea pe direcția axei OY a textului
(Y=)], valoarea metrică negativă pentru deplasarea tocului, în vederea continuării desenării liniei
complexe.
Semnificația elementelor descriptive din interiorul parantezei este următoarea:

- Textul inserat în linia complexă (C), îl încadrați între ghilimele (“C”);
- Scrieți stilul de scriere al mediului AutoCAD MAP 3D (STANDARD);
- Scrieți valoarea factorului de scalare S al înălțimii textului (S=1.5). Dacă înălțimea
textului este prestabilită prin setarea platformei >0, atunci această valoare va fi înmulțită cu
valoarea lui S. Dacă valoarea setată a înălțimii textului este 0 atunci înălțimea textului inserat va
fi egală cu valoarea lui S;
- Scrieți valoarea unghiului de rotire (R=) față de orizontala care trece prin punctul de
inserare al textului ( C ). Dacă litera R este înlocuită cu litera A, atunci valoarea unghiului este
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
măsurată față de originea sistemului de axe. Dacă litera R este înlocuită cu litera U, atunci linia
complexă va fi afișată nedeformată, indifferent de poziția ei față de sistemul de axe XOY;
- Scrieți o valoare pentru ( X= ), pentru a deplasa textul pe direcția axei OX. Această
valoare este măsurată din locul în care s-a oprit creionul din desenarea liniei simple (în acel loc
avem valoarea zero, iar valori pozitive pentru X, va deplasa textul în sensul pozitiv al axei OX;
precum și valori negative pentru X, va deplasa textul în sensul negative al axei OX);
- Scrieți o valoare pentru ( Y= ), pentru a deplasa textul pe direcția axei OY. Această
valoare este măsurată din locul în care s-a oprit creionul din desenarea liniei simple(în acel loc
avem valoarea zero, iar valori pozitive pentru Y, va deplasa textul în sensul pozitiv al axei OY;
precum și valori negative pentru Y, va deplasa textul în sensul negativ al axei OY);
- Închideți paranteza pătrată ( [ ] ) și tastați o virgulă;
- Scrieți valoarea de deplasare sus a creionului digital, pentru continuarea liniei
complexe.
În continuare este prezentat un exemplu de linie complexă și codul scris al acesteia.
*R_Canalizare,R_Canal----- . . . ---- C ---------

A,4,-1,0,-1,0,-1,0,-1,2,[“C”,Standard,S=1,R=0,X=.55,Y=-.5],-2
După ce scrieți codul în fișierul acad.lin, salvați fișierul cu numele și prenumele
dumneavoastră, pentru a nu afecta biblioteca de linii a platformei (ex: Bofu_C.lin).
Vizualizarea noii linii definite, o faceți prin încărcarea acesteia în proiectul curent aflat
în lucru.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
În continuare sunt prezentate modurile de afișare a liniei complexe cu text inserat:

- Cazul când unhiul de rotire a textului este notat cu litera R.
Notă: Pentru ca textul inserat în linia complexă să fie afișat normal, liniile trebuie desenate numai
de la stânga la dreapta.
- Cazul când unghiul de rotire a textului este notat cu litera A.
- Cazul când unghiul de rotire a textului este notat cu litera U.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
III.1.2. Definirea tipurilor de linii complexe cu simboluri shape
O linie complex cu simboluri grafice shape este comusă dintr-o linie simplă și din
partea complexă shape definite între paranteze pătrate ( [..]). Forma general[ de scriere a codurilor
unei linii complexe cu simboluri grafice shape este de forma:
*Nume shape, descriere(opțional
A,descriere valori desenare linie simplă,[“Nume shape inserat”, Nume bibliotecă
shape, Coeficientul de scară(S=), Unghiul de rotire a shape-ului(R=), Valoarea metrică pentru
deplasarea pe direcția axei OX a shape_ului (X=), valoarea metrică pentru deplasarea pe direcția
axei Y a shape-ului (Y=)], valoarea metrică negativă pentru deplasarea tocului, în vederea
continuării desenării liniei complexe.
Pentru a defini o linie complexă cu o entitate (mai multe) grafică, shape, inserată,
trebuie mai întâi create shape-urile, iar apoi se va scrie codul liniei respective. În continuare, este
prezentat un exemplu de linie complexă cu entitate grafică shape și codul acesteia. Shape-ul este
un dreptunghi cu dimensiunile de 2 x 0.5 unități de lucru, iar punctul de inserare este mijlocul
laturii mici din partea stângă.
*L_Complexa_Shape, ------ . . . --------[ ]------

A,4,-1,0,-1,0,-1,0,-1,2,[Test,Popescu_Ion.shx,S=1,R=0,X=0,Y=0],-2
III.1. 3. Definirea tipurilor de linii complexe cu text și simboluri shape
Scrierea codurilor pentru definirea unui tip de linie complex, care are inserate simboluri
grafice text și shape, se face urmărind aceleași reguli prezentate la tipurile de linii complexe
anterioare. In imaginea care urmează sunt prezentate:
- un exemplu de linie complexă cu text și shape inserat;
- codul scris în biblioteca de linii;
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- linia desenată în mediul AutoCAD MAP 3D.
*L_C_Text+Shape, ------ . . . --------[ ]------

A,4,-1,0,[“C”,Standard,s=1,u=0,x=.55,Y=-.5]-2,0,-1,[Test,Popescu_Ion.shx, s=1],-2
Notă: Dacă în paranteza descrierii shap-ului, x, y, R, au valoare zero, atunci acestea nu se mai
scriu.
Cateva intrebari din materia la modelare
1. Definitia hartii:
Harta este o reprezentare a suprafetei terestre, redusa , generalizata si precisa din punct
de vedere matematic , pe un plan care figureaza situatia , distributia si raporturile dintre
diferite fenomene naturale si sociale.
Harta este o reprezentare grafica in plan orizonta , a suprafetei globului pamantesc,
generalizata si micsorata la o anumita scara.
2. Clasificarea hartilor:
I. Dupa obiectul reprezentat :

1. Harti geografice (pentru reprezentarea suprafetei Terrei)
2. Harti astronomice ( pentru reprezentarea sferei ceresti , a altor planete, sateliti naturali)
II. Dupa continut :

1. Harti geografice generale (elementele principale de pe suprafata terestra )
2. Harti speciale (fenomene ale naturii , sau ale vietii sociale )
a. Harti fizico-geografice
b. Harti socio-economice
III. Dupa scara :

1. Harti la scari mari (< 1:100 000)
2. Harti la scari medii (1:100 000 >1:1 000 000)
3. Harti la scari mici (>1:1 000 000)
IV. Dupa indicele teritorial

1. Planigloburi
2. Harti ale continentelor si oceanelor
3. Harti regionale
4. Harti nationale si locale
V. Dupa destinatie
1. Universale ( Harti geografice generale)
2. Harti cu destinatie speciala sau tematice ( scolare , turistice..)
3. Actualizarea conceptiei cartografice traditionale, este impusa de 3 cauze unanim recunoscute:

a. Diversificare temelor abordate
b. Obligativitatea actualizarii permanente
c. Extinderea suprafetelor de cartografiat
4. Cei 3 parametri ce caracterizeaza informatia cartografica.

1. Definirea spatiala a obiectelor (prin geometria acestora si la o anumita scara)
2. Descrierea tematica a obiectelor (prin date georeferentiate)
3. Forma grafica a prezentarii cartografice a obiectelor
5. Informatia cartografica
- Reprezinta generalizarea si vizualizarea intr-un spatiu geografic a obiectelor selectionate
si a caracteristicilor acestora
6. Generalizarea trebuie sa respecte anumite limite

- De perceptie (permite identificare unui simbol si recunoasterea formei sale)
- De perceptie a diferentelor de forma si dimensiune
- De separare liniara si punctuala
- De interpretare
7. Ce este generalizarea informatiei ?

- Reducerea cantitatii de date cu conditia pastrarii informatiei esentiale
Pentru a generaliza corect trebuie :

 Sa fie redusa cantitatea de informatie
 Sa fie pusa in valoare cea mai importanta informatie
 Sa se respecte cat mai mult fidelitatea informatiei
8. Recomandarile pentru optimizarea controlului generalizarii.

- Masurarea geometrica a elementelor liniare corespondente
- Evaluare a incertitudinilor induse de generalizare asupra elementelor de suprafata
- Controlul integrat pe baza specificatiilor de continut si precizie
- Analiza globala combinata
9. Provenienta informatiei SIC.

- In functie sau nu de scara , dis surse cartografice si noncartografice , este evident faptul ca
informatia este initial prelucrata d.p.d.v. tematic in S.I.G. si apoi introdusa in S.I.C.
10. Functiile SIC.

- Sunt utilizate pentru modelari ale spatiului geografic la o anumita scara.
11. Scopul SIC.

- Este vizualizarea cartografica intr-o forma digitala sau analogica.
12. Produsul final al unei prelucrari SIC

- Este o harta digitala sau analogica , care cuprinde si simboluri cartografice.
13. Scopul modelarii cartografice

- Este de a oferi utilizatorului informatii despre un spatiu intr-o prezentare de tip
cartografic, lizibil si clara .
14. Procesul de modelare - reprezentarea fidela a terenului , este limitata de dimensiunile grafice
minime impuse (dimensiunea obiectului , grosimea liniilor , distanta si interspatiul )
15. Ce trebuie sa permita o harta ?
- Localizarea si identificarea fenomenelor sau obiectelor si punerea in valoare a relatiilor
spatiale.
16. Ce se defineste prin intermediul datumului?

- pozitia originii, axele sistemului de coordonate si scara. (WGS-84)
17. Distanta minima dintre 2 elemente grafice vecine?

- Este de 0.2 mm
18. Etapele realizarii unei harti.

a. Etapa de studiu (definirea informatiei de reprezentat)
b. Etapa de pregatire (corelarea diferitelor elemente specifice si semnele conventionale)
c. Etapa de machetare (pregatire pentru editare/imprimare)
19. Culorile folosite pentru realizarea hartilor (cadastrale)

1. NEGRU: semne conventionale, cote, nr. bornelor cadastrale, elemente de planimetrie,
limite si simbolurile categoriilor de folosinta.
2. ABLASTRU I: hidrografiea liniara si hidronime
3. ALBASTRU II: suprafete acoperite de apa
4. PORTOCALIU I: drumuri modernizate
5. PORTOCALIU II: suprafete cu constructii
6. VERDE: paduri
7. VIOLET: limite administrative si denumiri
8. SEPIA: puncte geodezice, curbe de nivel
20. Formula scarii si descrierea ei.

d/D = 1/n
d - distanţa de pe hartă
D - este distanţa reală de pe teren
n – numitorul care ne arată de câte ori „D” a fost micşorată pentru reprezentarea la scară.
Scara numerică, întâlnită mai ales pe coperţile hărţilor şi atlaselor, are forma unei simple
împărţiri între unităţi similare de măsură – în cazul sistemului metric aceea fiind centimetrul!
21. Variabilele vizuale.

- Forma
- Marime
- Valoare
- Orientare
- Culoare
- Textura
22. Cate atribute poti atasa unui block?

- O infinitate de atribute primind fiecare o alta eticheta, in functie de cat iti permite spatiul
blocului
23. Se pot reprezenta si obiecte spatiale?
- Da
24. Ce este un script?
- Scripturile sunt mici programe înglobate în fişierul HTML. Un script este de fapt un text
mai special, o parte din textul din fişierul HTML.
25. Extensia scriptului (.scr), Baza de date (.mdb), Shape (.shx), Linetype (.lin) , Hasura (.pat)
26. Cum este reprezentat „enter” in scrip?

- Prin spatiu
27. Definirea unei linii simple si a elementelor acesteia?

- Forma liniei este definita de 2 linii de cod :
1. Numele liniei.
2. Cadrul modelului grafic.
- Descrierea liniei este operationala , numele nu trebuie sa contina spatiu.
- Cadrul incepe cu litera A(aliniere).
- Valorile pozitive : reprezinta cantitatea liniara desenata (lungime).
- Valorile negative : reprezinta deplasarea in spatiu.
- Valoarea 0 : reprezinta entitatea grafica de tip punct .
- Valorile codului grafic sunt despartite prin virgule.
- Intre valorile codului nu se afla spatiu.
- Codul se scrie pana la punctul in care se repeta definitia.
- Fisierul se salveaza cu extensia .lin .
28. Ce reprezinta nomenclatura?

- conţine informaţii refiritoare la poziţia geografică, mai exact coordonatele colţurilor
trapezului care încadrează foaia de hartă sau de plan.
29. Unde este scris sistemul de referinta in cadrul unei harti?

- In coltul din stanga sus .
30. Biblioteca de semne a autocad-ului

- este formata din ACAD.lin , ACADISO.lin , LTYPESHP.shx , ACADISO.pat, ACAD.pat
- calea spre biblioteca : C:/Program Files/Autodesk/AutoCAD 2015
31. Definitia caroiajului

- Rețea de drepte paralele perpendiculare, trasate pe un desen, pe o hartă pentru a servi la
reproducerea acestora la o altă scară.
32. Ce este scara grafica

- Este reprezentarea scarii numerice , permitand determinarea directa , in unitati din teren ,
a lungimii ce se doreste a se determina . Dupa constructie, pot fi scari grafice simple sau
transversale
33. Ce este alterarea de proprietati?
- Modificarea proprietatilor unui obiect (linetype, color, hatch, ... )
34. Cum se obtine alterarea proprietatilor ?

- Prin interogare sau prin realizarea hartilor tematice.
35. Rezolutia imaginii sursa.

- Este produsul dintre scara hartii si precizia de reprezentare , de obicei 0.1 mm .
36. Factori care genereaza incertitudini la citirea hartii:

- Factori anatomici
- Experienta utilizatorului
- Continutul tematic si semiologic al hartii
- Informatia tematica reprezentata
- Calitatea materialellor si a tehnologiei de reproducere utilizate
37. Scara planului din proiect

- 1:5000
38. Elementele si inscriptiile din interiorul cadrului planurilor

- Coordonate geografice (φ,λ) ale celor 4 colturi ale trapezului
- Reteaua rectangulara sau caroiajul kilometric
- Inscriptiile dintre cadrul interior si cadruil geografic
- Nomenclatura trapezelor vecine
39. Elementele si inscriptiile din exteriorul cadrului hartilor si a planurilor

- Denumirea proiectiei cartografice
- Sistemul de referinta pentru cote
- Teritoriul cuprins pe foaia de harta si de plan
- Nomenclatura planului topografic
- Caracterul planului (secret)
- Schema si dimensiunile trapezului
- Scara numerica
- Scara grafica simpla
- Numele editorului
- Scara pantelor
- Schema limitelor de hotar ale teritoriilor
- Indicatii redactionale
40. Toponimia
- Este o ramura a lingvisticii pe baze istorico-geografice care studiaza numele atribuite
localitatilor , locurilor , formelor de relief , apelor , etc.
41. Operatiuni specifice de realizare a planurilor si hartilor:

- Culegerea materialelor cartografice de baza sau ajutatoare pentru redactarea planurilor si
hartilor
- Selectionarea materialelor pentru realizarea foii de autor
- Redactarea propriu zisa a planurilor si hartilor
- Obtinerea copiilor pentru desenare a planurilor si hartilor ; raportarea bazei matematice
- Desenarea originalelor planurilor si hartilor pentru editare, verificarea lucrarilor de editare
42. Altimetria
- Este reprezentarea prin curbe de nivel, cote si semne conventionale.
43. Reprezentarea analogica/digitala

- Variabilele vizuale sunt singurele elemente care asigura perceptia in cazul reprezentarii
analogice, pe cand geometria specifica (punct, linie, poligon) reprezinta atuul
reprezentarii digitale.
44. Ce intrebari trebuie sa ne punem pentru a raspunde cerintelor utilizatorului ?

- Oare informatia geografica pastraza continutul ?
- Cu ce este diferit continutul de specificatiile clientului ?
45. Inscriptiile de pe originalul de autor (teren)

- Caroiajul rectangular
- Coordonatele geografice ale coltului trapezului
- Nomenclaturile vecine
- Directiile cailor de comunicare pana la localitatea indicata
46. Ordinea de desenare a planului topografic .

1.Hidrografia 2.Planimetria 3.Formele de relief
47. Ce inseamna elemente de tip punct ? Cum se numesc elementele punctuale in mediul
autodesk ?
- Bloc/Blocuri
48. Cum se lanseaza fisierul script ?

- In linia de comanda scriem „script” sau copiem comanda din script si ii dam „paste” in
linia de comanda din autocad.
49. Cum se trece de la o scara mai mare la una mai mica ?

- Informatia trebuie simplificata prin procedee intuitive adecvate , specifice generalizarii
cartografice .
50. .
- Atlas de semne conventionale
1) Elementele scriptului linie simpla

2) Elementele unui script pentru o linie complexa
3) Elementele unei hasuri
4) Etapele realizarii unui script.
5) Etapele realizarii scriptului unei hasuri.
6) Etapele de realizare a unei linii complexe. ( care contine si elemente de tip shape )
exemplu
1. Definitia hartii. Harta este o reprezentare a suprafetei terestre: redusa, generalizata, precisa din punct de vedere
matematic, pe un plan care figureaza: situatia, distributia si raspunsurile dintre diferitele fenomene naturale si sociale.
Harta: reprezentare grafica, in plan orizontal, a suprafetei globului pamantesc, generalizata si micsorata la o anumita
scara.
2. Ce trebuie sa permita o harta?-Localizarea fenomenelor obiectelor, identificarea fenomenelor obiectelor si punerea in
valoare a relatiilor spatiale.
3. Scopul SIC-ului? La ce se utilizeaza?-Un sistem de informatii cartografice permite vizualizarea datelor spatiale pe o
harta, la scara, folosind simboluri cartografice si tematice.
4. Scopul modelarii cartografice?-Este de a oferi utilizatorului informatii despre spatiu intr-o prezentare de tip cartografic
vizibila si clara.
5. Ce este generalizarea informatiei?-Inseamna reducerea cantitatii de date cu conditia pastrarii informatiei esentiale.
Aceasta operatiune se reaizeaza prin rezumarea si/sau selectarea informatiei relevante. (un proces care implica
sintetizarea informatiei)
6. Respectarea unor praguri ale generalizarii:-de perceptie, de perceptie a diferentelor de forma si dimensiune, de
separare lineara si punctuala, de interpretare.
7. Actualizarea conceptiei cartografice traditionale este impusa de 3 cauze ?????? recunoscute: diversificarea temelor
abordate, obligativitatea actualizarii permanente, extinderea suprafetelor de cartografiat.
8. Cei 3 parametrii ce caracterizeaza informatia cartografica-Definirea spatiala a obiectelor, descrierea tematica a
obiectelor, formagrafica a prezentarii cartografice a obiectelor.
9. Recomandarile pentru optimizarea controlului generalizarii-Masurarea geometrica a elementelor liniare
corespondente, evaluare a informatiilor incertitudinile induse de generalizarea asupra elementelor de suprafata, controlul
integrat pe baza specificatiilor de continut si de precizie, analiza globala combinata.
10. In procesul de modelare, prezentarea fidela a terenului-este limitata de ??? grafice impuse: dimensiunea obiectului,
grosimea liniilor, distante ????
11. Provenienta informatiei SIC-provine, in functie sau nu de scara, din surse cartografice si noncartografice, insa
informatia este initial prelucrarea din puncct de vedere tematic in SIG si apoi introdusa in SIC
12. Functiile SIC, Scop-sunt utilizate pentru realizarea de modelari ale spatiului geografic la o anumita scara, iar scopul
pentru vizualizarea cartografica intr-o forma analogica sau sigitala.
13. Produsul final al unei prelucrari SIC-este o harta digitala, orientarea axelor sistemului de coordonate si scara.
14. Ce se definesc prin intermediul datumului?-Pozotia originii, orientarea axelor sistemului de coordonate si scara.
15. Distanta minima dintre 2 elemente grafice?-0.2 mm.
16. Toponimia-este o ramura a lingvisticii care studiaza pe baze istorico-geografice numele atribuite locurilor, apelor,
formelor de relief, localitatilor dintr-un teritoriu predefinit.
17. Etapele realizarii (elaborarii) unei harti:
a. etapa de studiu ( se defineste ingormatia de reprezentat)
b. etapa de pregatire (sunt correlate diferite elemente specific si semen conventionale)
c. etapa de machetare ( se pregateste pentru editare/imprimare)
18. Inscriptii explicative: precizari privind altitudinea punctelor terenului, nivelul de profunzime a apelor, adancimea ravenelor,
rapelor, sapaturi, latimea drumurilor…
19. Inscriptiile din afara cadrului trapezului: Scara grafica (subinscriptia care indica scara planului), in partea stanga se
deseneaza schema limitelor administrative, intre schema cu limite administrative si scara grafica se inscribe dimensiunile foii de
harta, calculate din coordonatele coltului trapezului.
20.Culorile folosite pentru realizarea hartilor:
 Negru (semen conventionale, cote, limite si simbolurile cat de folosinta)
 Albastru I (hidrografia, limita hidrografiei)]
 Albastru II (suprafete acoperite de apa)
 Portocaliu I (pt drumuri modernizate
 Portocaliu II (pt suprafete acoperite cu constructii)
 Verde (pt paduri) Violet (limite administrative si denumiri)
 Sepia (pct de triangulatie cu denumire si cota, curbe de nivel si valoarea acestora)
21. Reprezentarea analogical/digitala: este dovedit faptul ca variabilele vizuale sunt singurele elemente care asigura perceptia
(receptia semnalului) in cazul reprezentarii analogice, pe cand geometria specifica (de tip punct, linie sau polygon) atuul
22. Formula scarii de reprezentare si descriereaei: 1/N=d/D (N-numitorul scarii-se arata de cate ori distanta D a fost micsorata
pt a putea fi reprezentata la scara, d- distant de pe harta(cm), D-distanta reala de pe teren(m).
23.Cate attribute poti atasa unui block? Multe. Fiecare atribut primind o alta eticheta.
24. Se pot reprezenta si obiecta spatial? R.Da
25. Extensia scriptului *.scr, baza de date: .mdb, Shape: .shx, in support: .lin
26. Cum se reprezinta “enter” in script? Prin spatiu
27. Ce reprezinta elementele din definirea unei linii simple?
28.Ce contine o noua linie?
29. Ce reprezinta nomenclatura? Este un elemen de editare a hartii care ne reda pozitia acesteia in cadrul Globului (pozitia
hartii)
30. Unde este scris sistemul de referinta? In cadrul unei harti, in coltul din stanga sus.
31. Ce reprezinta alterarea proprietatilor? Modificarea proprietatilor unui obiect(line, type, color, hath,…)
32. Cum se obtine alterarea proprietatilor? Prin interogare (alter property) sau prin realizarea hartii tematice.
33. Ce inseamna elemente de tip punct? Block Cum se numesc simbolurile punctuale in mediul autodesk? Blockuri
34. Cum treci de la o scara mai mare la una mai mica: R pentru a trece de la o scara mai mare la una mai mica, informatia
trebuie simplificata prin procedee intuitive adecvate, specific generalizarii cartografice.
35. ………… R: Atlas de semen conventionale
36. Etapele de realizare a unui script:
 Deschidem un notepad, il salvam cu extensia *.scr
 Scriem linia de comanda
 In autocad scriem comanda script, sau copy-paste la comanda
37. Pt definirea unei linii simple:
 Valorea pozitiva reprezinta lungimea liniei desenate
 Valoarea negative reprezinta lungimea spatiului dintre doua elemente
 Valoarea ‘0’ reprezinta elemental de tip punct
 Intre toate valorile definite intr-o linie tip text nu trebuie sa existe nici un spatiu, intre valori se poate virgula
Doua elemente, valoarea ”0” reprezinta elemental de tip punct;-intre taote valorile definite intr-o linie tip text nu trebuie sa existe
nici un spatiu;-intre valori se pune virgula.
38.Elementele Script linie simpla: *Linie linie_punct _._
A,0,-0.5,0,-0.5,0,-0.2,1,-0.2,0,-0.2,1,-2(A-alinierea textului, 0-elem d tip punct, -0.5-lungimea spatiului dintre 2 elem(lung toc
sus).
39. Etapele de realizare a unei liniii complexe?-pt linie fara scris: mai intai se creeaadesenul in autocad, creem shapeul
(express tools-make shape-alegem locatia: c-program files-autocad-support, introducem denumirea shapeului, rezolutia, si apoi
punctual de insertie (centru). In notepad vom define algoritmul, si slavam cu extensia *.lin in support. In autocad, la tipul de linie
vom da load din support la fisierul nostru .lin. Pentru linie cu scris nu mai facem shape, doar fisierul .lin.
40. Elementele unui script pentru linie complexa.
*test test-TEST
A,0.5,-0.2,(”TEST”,STANDARD,S=0.1,R=32,X=0,Y=-0.5,(A-unghi absolut, 0.5-lungimea liniei, -0.2-lungimea spatiului
dintre 2 elemente (lungime ???? ???); intre paranteze patrate se defineste textul care se scrie intre ghilimel ”text”, urmat
de stilul de scriere, S-factorul de scalare al inaltimii textului, R-unghiul de rotire al textului, X-distanta c care textul este
deplasat de-a lungul axei x, Y-distanta cu care textul este deplasat de-a lungul axei y, -0.5 lungimea toc sus
Fara scris: ”complexa1’
A,1,[complexa1’,complexa1’.shx,S=1],-1. A-unghi absolut, 1-lungimea liniei, [denumirea shapeului, denumirea fisierului in
care este definit elemental de tip shape cu extesia .shx, factorul de scalare al elem de tip shape].
41. Etale realizarii unei hasuri. –creem un fisier cu notepad cu extensia .pat pe care il salvam in support. In autocad, scriem in
linia de comanda Hatch si aflam din support fisierul .pat.
42. Elementele unei hasuri? *HASURA1(nume,descriere)
0,0.0,0,1.2,0.1,-1.1
90,0.0,0,1.2,0.1,-1.1
0,0.7,0.7,0,1.2,0.1,-1.1
90,0.7,0.7,0,1.2,0,1,-1.1 (unghi, originea(x,y), deltax,deltay, codul de desenare al liniei)
43. Ce este un script? Un set de comenzi cuprinse intr-un fisier script ASCII executate secvential prin rularea script-ului
Comanda AutoCAD-Determina executarea imediata a unei succesiuni de comenzi dintr-un fisier script.
44. Cum se lanseaza fisierul script?-In linia de comanda scriem script sau copiem comanda din script si ii dam paste in linia de
comanda din autocad.
1. Ce este cartografia?
R: Cartografia se defineste ca ansamblul studiilor si operatiunilor stiintifice, tehnice si
artistice, in vederea elaborarii si intocmirii hartilor, planurilor si a altor moduri de reprezentare a
obiectelor, fenomenelor si proceselor de pe suprafata terestra, precum si cu folosirea acestora.
2. Ce este reprezentat in continutul unei harti?
R: Situatia, distributia si raporturile dintre diferitele fenomene naturale si sociale.
3. De cine este data precizia reprezentarilor pe o harta?
R: Scara de reprezentare a hartii.
4. Ce este cartografia digitala?
R: Cartografia digitala este un concept care transpune intregul suport, teoretic si
matematic, in spatiul digital, prin utilizarea platformelor GIS, a instrumentelor moderne de
achizitie, editare si vizualizare a datelor.
5. Care este produsul final al cartografiei digitale?
R: Produsul final al cartografiei digitale este harta digitala sau harta in format analogic
(printata).
6. Dati exemplu de un produs cartografic digital realizat in timp real.
R: Harta digitala.
7. Ce tehnologie are la baza sistemul informatic cartografic?
R: Tehnologia GIS.
8. Ce analize spatiale pot fi realizate intr-un SIC?
R: SIC nu este creat pentru analiza spatiala ci doar pentru vizualizare de harti si planuri.
9. Ce este un plan in format analogic?
R: Este un plan printat.
10. Ce este un simbol cartografic?
11. Cand spunem ca un produs cartografic este plan?
12. Cand spunem ca un produs cartografic este harta?
13. Ce contine o baza de date grafica intr-un SIC?
R: Se compune din simboluri punctuale, linii complexe si hasuri (Atlas). Cand aceste
entitati grafice nu se regasesc in baza de date a platformei GIS, ele se pot crea si adauga
bibliotecilor existente.
14. Ce continut pot avea hartile si planurile modelate cartografic?
R: Pot avea continut topografic sau tematic si au la baza standarde tehnice pentru tot
procesul de achizitie, editare si vizualizare a informatiei geospatiale.
15. Cum se numeste procesul de realizare a planurilor si hartilor digitale?
R: Se numeste modelare cartografica, iar rezultatul obtinut trebuie sa fie clar si lizibil
pentru utilizator.
16. Ce presupune modelarea cartografica?
R: Modelarea cartografica, pentru harti si planuri la diferite scari, presupune un proces
de detaliere (pentru scarile mari) sau unul de generalizare (pentru scarile mici).
17. Ce presupune procesul de trecere de la o scara mare la una mai mica?
R: Presupune ca informatia cartografica sa fie simplificata. Acest lucru se face prin
reguli specifice generalizarii cartografice (reguli atlas).
18. Prin ce este reglementat procesul generalizarii cartografice?
R: Procesul de generalizare implica diminuarea cantitatii de informatie grafica si
pastrarea informatiei celei mai importante, prin respectarea informatiei initiale.
19. Care este scopul final al generalizarii cartografice?
R: Scopul final este de a pastra continutul informatiei grafice si de a satisface cerintele
beneficiarului hartii/planului.
20. Ce trebuie sa permita produsul final al procesului de modelare cartografica prin
generalizare?
R: Generalizarea trebuie sa permita recunoasterea formei unui simbol grafic si
identificarea acestuia, perceptia diferentelor de forma si dimensiuni, de separare liniara si
punctuala folosind dimensiuni prestabilite.
21. Cum poate fi verificat rezultatul procesului de modelare cartografica?
R: Verificarea rezultatului procesului de modelare cartografica prin generalizare se
poate face prin masurarea elementelor liniare, evaluarea impactului procesului de generalizare
asupra suprafetelor, urmarirea specificatiilor de continut si a preciziei, analiza calitativa si
cantitativa a datelor.
22. Ce conditii trebuie sa indeplineasca simbolurile grafice generalizate?
R: Toate simbolurile grafice generalizate trebuie sa-si pastreze forma, pozitia si
orientarea, poate diferi doar marimea.
23. Ce este o entitate grafica block?
R: Este o entitate care defineste un obiect sau o colectie de obiecte individuale. Pot fi
inserate intr-un proiect grafic de oricate ori se doreste fara a fi necesar desenarea lui de fiecare
data.
24. Care sunt avantajele utilizarii block-urilor in modelarea cartografica?
- reduc mult dimensiunea fisierului grafic;
- in procesul de editare (modificare) a block-urilor inserate se modifica doar
definitia blocului original, iar toate celelalte block-uri inserate sunt actualizate in
mod automat;
- simbolurilor de tip block li se pot atasa atribute (o mica baza de date), deosebit
de utila intr-o aplicatie GIS.
25. Ce proprietati pastreaza un simbol grafic block?
R: Pastreaza proprietatile stratului pe care a fost desenat.
26. Care sunt pasii pentru definirea unui simbol block?
R: Definitia block-ului contine: numele block-ului, obiectele componente, un punct de
referinta prin care va fi pozitionat in cadrul desenului si anumite proprietati asociate (atribute ale
block-ului).
27. Ce sunt atributele unui block?
R: Un atribut al block-ului este un text (litere si cifre) care este asociat acestuia, prin
care se stocheaza date informative legate de block. Acesta poate fi o valoare constanta (inserata
odata cu block-ul cu valoarea cu care a fost definita) sau o valoare care este solicitata in
momentul inserarii block-ului ca raspuns la un prompt de cerere.
28. Care sunt pasii in crearea unui simbol block?
R:
- Desenarea entitatilor grafice care vor compune simbolul block;
- Se tasteaza comanda block;
- Se introduce numele block-ului in caseta de text Name;
- Se selecteaza toate obiectele care vor alcatui block-ul cu butonul Select objects;
- Cu ajutorul butonului Pick point se selecteaza punctul de baza al block-ului;
- Se apasa pe butonul OK, iar block-ul este creat.
29. Ce este un simbol Wblock?
R: Comanda Wblock salveaza block-ul ca fisier desen (.dwg), deosebirea fata de
comanda Save este aceea ca prin Wblock se poate alege partea desenului ce urmeaza sa fie
salvata, fisierul desen curent putand fi dezvoltat in continuare. Comanda poate salva o parte a
unui desen sau intregul desen, chiar daca nu a fost definit in block.
30. In cate moduri poate fi inserat un simbol block?
R: In 5 moduri, folosind comenzile INSERT, DDINSERT, MINSERT, MEASURE,
DIVIDE.
31. Ce face comanda Measure?
R: Comanda MEASURE insereaza un simbol block de-a lungul unei linii, polilinii sau
arc, la o distanta impusa.
32. Ce face comanda Divide?
R: Comanda DIVIDE insereaza simboluri block de-a lungul unui aliniament la distante
egale in functie de nr. de simboluri block inserate. Operatorul comanda nr de simboluri block, iar
functia Divide imparte lungimea aliniamentului in distante egale.
33. Ce face comanda Minsert?
R: Comanda MINSERT insereaza un simbol block sub forma unei matrici
dreptunghiulare sau patrate.
34. Care este diferenta intre un simbol block si un simbol shape?
R: Procesul de creare al unui simbol shape este asemanator cu cel al unui simbol grafic
block. Diferente in procesul de creare al unui simbol shape:
- Nu este acceptat textul in cadrul simbolului grafic;
- Nu este recunoscuta hasura in cadrul simbolului grafic;
- Nu se pot atasa atribute simbolului grafic.
35. Ce este un shape?
R: O entitate grafica shape este necesara in procesul de cartografiere al mediului
AutoCAD MAP 3D, pentru reprezentarea unor elemente punctuale si la crearea unor linii
complexe cu forme speciale.
36. Ce elemente grafice ale mediului AutoCAD MAP 3D nu sunt integrate intr-un
shape?
R: Textul, hasura si atributele.
37. La ce este util simbolul shape pentru procesul de modelare cartografica?
R: Pentru a reprezenta elementele punctuale si de a crea linii complexe cu forme
speciale.
38. Care sunt pasii de creare al unui simbol shape?
R:
- se deseneaza forma geometrica a simbolului grafic;
- pentru partea de hasura se tasteaza comanda HATCH din care se alege o hasura
tip linie;
- se selecteaza scara reprezentarii hasurii la o valoare de 0.1 unitati;
- se apasa butonul Add pick points si se puncteaza in interiorul spatiului de
hasurat;
- se apasa butonul OK;
- se tasteaza comanda MKSHAPE prin intermediul careia trebuie se da un nume
bibliotecii de simboluri shape si o cale de salvare;
- se tasteaza un nume pentru simbolul shape + o valoare pentru rezolutia de
afisare a simbolului;
- se selecteaza punctul de inserare al simbolului, dupa care se selecteaza
elementele grafice ale simbolului shape;
- in final se apasa ENTER pentru a finaliza procesul.
39. Care este functia de inserare al unui simbol shape?
R: Se tasteaza comanda SHAPE, in continuare se scrie numele simbolului, se tasteaza
valorile coordonatelor X, Y ale punctului de inserare sau se selecteaza cu mouse-ul, se tasteaza o
valoare a scarii de afisare a simbolului, iar apoi valoarea unghiului de rotire.
40. Cum pot vizualiza toate denumirile simbolurilor shape create?
R: Se scrie comanda SHAPE, se tasteaza simbolul „?”, apoi simbolul „*” si rezulta o
fereastra care afiseaza calea catre biblioteca cu simboluri shape si numele shape-urilor create.
41. Cum pot atasa un atribut unui simbol shape?
R: Nu se pot atasa atribute simbolului grafic.
42. Ce contine biblioteca shape?
R: Simbolurile shape create.
43. Care sunt regulile de desenare ale creionului digital pentru o linie simpla?
R: Regula de miscare a creionului digital este urmatoarea:
- Creionul digital deseneaza (este pe foaia digitala) – valoare pozitiva in definirea
codului;
- Creionul digital este ridicat (se deplaseaza peste) – valoare negativa in definirea
codului;
- Creionul digital deseneaza un punct (coboara – deseneaza punctul – se ridica
deasupra foii digitale) – valoare zero in definirea codului.
44. Cate linii de cod contine definirea unei linii simple?
R: Fiecare tip de linie contine 2 randuri de cod in procesul de definire.
45. Ce contin liniile de cod ale definirii unei linii simple?
R: Primul rand contine numele tipului de linie si descrierea acestuia, precedat de un
asterix. Numele tipului de linie nu trebuie sa contina spatii si se termina cu virgula, iar descrierea
grafica este optionala.
Al doilea rand este compus din codul modelului, prin care este descris modul de miscare
al creionului digital in procesul de desenare a tipului de linie definit. Randul al doilea incepe cu
litera „A” urmata de valori numerice si descriptori (pentru linii complexe), separate prin virgula,
care definesc o secventa repetitiva a tipului de linie definit. In scrierea codului nu se lasa spatii
intre elementele descriptive, iar valorile numerice mai mici decat 1 se scriu fara cifra 0 (.75).
46. Cum se numeste biblioteca de linii a mediului AutoCAD MAP 3D?
R: Biblioteca de linii a platformei este „acad.lin”. Acest fisier este de tip text ASCII si
poate fi deschis prin intermediul aplicatiei Notepad.
47. Ce este o linie complexa?
R: Liniile complexe sunt entitati grafice.
48. Din ce se compune o linie complexa?
R: Din linii simple combinate cu: text, simboluri shape, text si simboluri shape.
49. Codul definirii unei linii complexe se compune din?
R: Din codul modelului, prin care este descris modul de miscare al creionului digital in
procesul de desenare a tipului de linie definit. Incepe cu litera „A” urmata de valori numerice si
descriptori (pentru linii complexe), separate prin virgula, care definesc o secventa repetitiva a
tipului de linie definit. In scrierea codului nu se lasa spatii intre elementele descriptive, iar
valorile numerice mai mici decat 1 se scriu fara cifra 0 (.75).
50. Cate tipuri de linii complexe sunt?
R: 2 tipuri. Cu text si cu shape.
51. Din ce se compune o linie complexa cu text?
R: Pentru a defini o linie complexa, sunt necesare 2 linii de cod, iar cea de-a doua linie
de cod este compusa din 2 parti: codul pentru linia simpla si codul pentru text, scris intre
paranteze patrate.
52. Care este rolul parantezei patrate din codul unei linii complexe cu text?
R: Sintaxa codului de introducere a textului in linia complexa.
53. Ce elemente contine o paranteza patrata din codul unei linii complexe?
R: Numele textului inserat, stilul textului, coeficientul de scara al textului, unghiul de
rotire a textului, valoarea metrica pentru deplasarea pe directia axei OX a textului, valoarea
metrica pentru deplasarea pe directia axei OY a textului.
54. Ce reprezinta Y= din cadrul unei linii complexe?
R: Valoarea metrica pentru deplasarea pe directia axei OY a textului.
55. Ce reprezinta X= din cadrul unei linii complexe?
R: Valoarea metrica pentru deplasarea pe directia axei OX a textului.
56. Ce reprezinta S= din cadrul unei linii complexe?
R: Valoarea factorului de scalare al inaltimii textului.
57. Ce reprezinta R= din cadrul unei linii complexe?
R: Unghiul de rotire a textului fata de orizontala care trece prin punctul de inserare al
textului.
58. Ce reprezinta A= din cadrul unei linii complexe?
R: Unghiul de rotire a textului masurata fata de originea sistemului de axe.
59. Cum este afisata linia complexa daca R= este inlocuit cu U= ?
R: Linia complexa va fi afisata nedeformata, indiferent de pozitia ei fata de sistemul de
axe XOY.
60. Care sunt elementele din paranteza care difera (ca semnificatie) de linia complexa
cu text, pentru linia complexa cu simbol shape?
R: La linia complexa cu simbol shape, pe langa numele shape-ului inserat, coeficientul
de scara S, unghiul de rotire R, valoarea pentru X, valoarea pentru Y, se va scrie si numele
bibliotecii shape.
61. Care sunt pasii parcursi in definirea unei linii complexe cu simbol shape?
R: Pentru a defini o linie complexa cu o entitate grafica, shape, inserata, trebuie mai
intai create shape-urile, iar apoi se va scrie codul liniei respective.
62. Ce reprezinta valoarea negativa de dupa paranteza patrata?
R: Valoarea metrica negativa pentru deplasarea tocului, in vederea continuarii desenarii
liniei complexe.
63. Ce este o multilinie?
R: Liniile multiple sunt entitati grafice compuse din mai multe linii paralele. Acestea
sunt utile, in procesul de desenare a unor obiecte grafice, reprezentate prin 2 sau mai multe linii
paralele (ex: zidurile unor constructii, o autostrada cu mai multe benzi de circulatie etc.).
64. Care este regula de definire a unei multilinii?
R: Regula de definire a unei multilinii, consta in atribuirea unor valori metrice, pozitive
si negative, fata de o linie imaginara de valoare 0.
65. La ce se refera editarea multiliniilor?
R: Instrumentele de editare ale multiliniilor se refera la: intersectia a 2 multilinii,
realizarea de decupari intr-o multilinie.
66. Care sunt tipurile de intersectii de multilinii editate?
R:
a) Intersectia a doua multilinii intretaiate – aceasta rezolva 3 situatii: intersectia
deschisa a 2 multilinii intretaiate, intersectia inchisa a 2 multilinii intretaiate,
intersectia combinata a 2 multilinii intretaiate.
b) Intersectia in forma de T a multiliniilor – aceasta rezolva 3 situatii: intersectia
deschisa in T a multiliniilor, intersectia inchisa in T a multiliniilor, intersectia
combinata in T a multiliniilor.
c) Imbinarea (intersectia) in colturi a multiliniilor – se refera la: imbinarea in
colturi a multiliniilor, inserarea unui vertex intr-o multilinie, eliminarea unui
vertex al unei multilinii.
67. La ce se refera decuparile intr-o multilinie?
R: Realizarea de decupari intr-o multilinie se refera la: decupari partiale in elementele
unei multilinii, decupare totala a unei multilinii, refacerea multiliniilor decupate.
68. Ce este o hasura?
R: Hasurile sunt entitati grafice complexe, tip block, utilizate in umplerea unor
poligoane inchise.
69. Cum se numeste biblioteca de hasuri a platformei AutoCAD MAP 3D?
R: Platforma AutodeskMAP 3D dispune de o biblioteca de hasuri predefinite
ACAD.PAT; ACADISO.PAT, aflata in directorul Support.
70. Din ce se compune un model de hasura?
R: Un model de hasura este compus din una sau mai multe familii de linii distincte
paralele.
71. Cate linii de cod trebuiesc scrise pentru un model de hasura?
R: Codul ASCII, al unui model de hasura, este compus dintr-un rand antet, care contine
numele si o descriere (optionala) si unul sau mai multe randuri cu descriptori ai fiecarei familii
de linii a modelului.
72. Pe ce directie se masora DX pentru o familie de linii?
R: Valoarea coordonatei relative DX se masoara pe directia primei linii desenate.
73. Pe ce directie se masoara DY pentru o familie de linii?
R: Valoarea coordonatei relative DY se masoara perpendicular pe directia primei linii
desenate si din capatul masurii DX.
74. O familie de linii poate fi linie simpla, linie complexa sau ambele?
R: Linie simpla.
75. Daca explodam o hasura ce se intampla cu aceasta?
R: Se transforma intr-un grup de linii, care nu vor mai fi de tip block.
76. Ce este baza de date cartografica tip atribut?
R: Baza de date cartografica tip atribut, este mijlocul prin intermediul caruia, informatia
grafica poate fi selectata si alterata, in procesul de modelare cartografica, la diferite scari.
77. Ce informatii contine baza de date cartografica tip atribut?
R: Contine informatii despre caracteristicile entitatilor grafice, precum: tipul curbelor de
nivel (principala, normala...), tipul elementelor tip nod (punct cotat, punct geodezic....), tipul
elementelor liniare (drum, constructie, parcela...), folosintele (arabil, vie, livada, padure...).
78. Cand este legata baza de date atribut la obiectele grafice?
R: Legatura bazei de date atribut la obiectele grafice se face dupa crearea topologiilor
pentru fiecare tema grafica.
79. Cum se numeste baza de date interna a platformei AutoCAD MAP 3D?
R: Baza de date Object Data.
80. Dati un exemplu de entitate grafica care poate avea mai multe caracteristici.
R: O entitate grafica liniara poate primi una sau mai multe caracteristici (limita drum,
limita imobil etc.).
81. Care sunt cele doua componente ale procesului de cartografiere digitala?
R: Topologia si baza de date.
82. La ce se refera alterarea proprietatilor?
R: Alterarea proprietatilor se refera la schimbarea caracteristicilor obiectelor grafice
(culoare, tip linie etc).
83. Unde se aseaza sageata nordului pe un plan?
R: Sageata pentru indicarea nordului geografic se va desena pe planurile topografice la
scarile 1:1.000 si 1.500, care au la baza un sistem local de coordonate rectangulare. Sageata se
reprezinta pe o linie a caroiajului rectangular si se amplaseaza pe locul cel mai degajat, de regula
in partea dreapta sus a planului topografic.
84. Prin ce se reprezinta detaliile din teren ale caror dimensiuni se pot reprezenta la
scara?
R: Detaliile din teren ale caror dimensiuni se pot raporta clar la scara, se reprezinta prin
conturul respectiv, chiar daca au un semn conventional stabilit. In acest caz, semnul conventional
se va desena in interiorul conturului numai daca desenul sau inscriptia explicativa nu indica clar
obiectul care se reprezinta.
85. In ce unitati de masura sunt exprimate cifrele dimensiunilor semnelor din atlas?
R: Cifrele referitoare la dimensiunile semnelor conventionale sunt exprimate in mm.
86. Daca o linie nu are trecuta grosimea, care va fi valoarea grosimii desenate?
R: Liniile pentru care nu se indica grosimea se vor trasa de 0.1 mm.
87. Ce dimensiune minima trebuie sa aiba spatiul dintre 2 linii desenate?
R: Spatiile dintre liniile separate ale desenului trebuie sa fie de cel putin 0.3 mm.
88. Cum se procedeaza in cazul aglomerarii semnelor pentru scarile 1:2.000, 1:5.000?
R: Cand desenarea lor la dimensiunile indicate in atlas nu e posibila, semnele mai putin
importante pot fi deplasate putin sau omise, iar in situatii exceptionale li se pot reduce
dimensiunile cu cel mult 1/3.
89. Ce se intampla cu spatiile dintre semnele conventionale, in cazul contururilor mari?
R: In contururile mari, spatiile dintre semnele conventionale de suprafata pot fi marite
pana la de 5 ori, in functie de forma si dimensiunile conturului respectiv.
90. Ce se intampla cu semnele conventionale in cazul contururilor care se intind pe mai
multe foi de plan?
R: Daca un contur se intinde pe mai multe foi de plan, semnele conventionale de
suprafata trebuie sa se amplaseze, pe cat posibil, la aceeasi distanta, pe toate foile de plan pe care
se gaseste conturul respectiv.
91. Cum se deseneaza pe plan semnele conventionale mici?
R: Desenarea pe plan a semnelor conventionale mici se va face cu respectarea stricta a
pozitiei planimetrice, raportata pe plan, a elementului reprezentat.
92. Cum se deseneaza semnul conventional de vegetatie si sol?
R: Semnul conventional de vegetatie si sol se deseneaza in general paralel cu cadrul de
sud al planului.
93. Ce se intampla atunci cand centrul bazei unui semn conventional coincide cu linia
cadrului?
R: Semnul se deseneaza complet pe ambele planuri, intrerupand linia cadrului, cu
exceptia semnelor de reprezentare in perspectiva (pomi izolati etc.), care in cazul coinciderii cu
laturile de nord sau de sud ale cadrului, se deseneaza complet numai pe planul de nord.
94. Ce se intampla atunci cand baza unui semn conventional este in aproprierea
cadrului?
R: Daca se dispune in interiorul planului, atunci semnul conventional se deseneaza
complet, intrerupand linia cadrului, cu exceptia cazului cand semnul acopera coltul interior al
cadrului.
95. Ce se reprezinta pe un plan in culoarea albastru?
R: Se reprezinta conturul natural al apelor, curbele batimetrice, instalatiile de alimentare
cu apa, precum si toate inscriptiile privitoare la aceste elemente.
96. Ce se reprezinta pe un plan in negru?
R: Toponimie, detalii artificiale de teren, cladiri, vegetatie etc.
97. Ce se reprezinta pe un plan in culoarea albastru deschis?
R: Suprafetele de ape (mare, lac, rau, canal etc.).
98. Cand se reprezinta rambleurile, debleurile si zidurile de sprijin la scara 1:5.000?
R: Rambleurile, debleurile si zidurile de sprijin din lungul cailor de comunicatie se
reprezinta numai daca depasesc inaltimea relativa de 0.5 m la scara 1:5.000.
99. Ce trebuie specificat la reprezentarea drumurilor prin semne conventionale?
100. Cum se reprezinta un canal cu latimea mai mica de 3 m?
R: Un canal cu latimea sub 3 m se reprezinta cu o singura linie la scara 1:5.000 si prin 2
linii (la scara planului), la scarile 1:2.000 – 1:500.
101. Care este valoarea distantei pe plan intre 2 semne de curgere a apei?
R: Intre cele 2 semne conventionale se lasa un spatiu liber de 1 mm.
102. Care este echidistanta curbelor de nivel ajutatoare?
R: Curbele de nivel ajutatoare au echidistanta egala cu jumatate din echidistanta
curbelor de nivel normale si se folosesc numai in locurile pentru care echidistanta curbelor de
nivel normale este prea mare pentru a reda corect relieful.
103. Cand se folosesc curbele de nivel accidentate?
R: Curbele de nivel accidentate se folosesc atunci cand formele caracteristice de
microrelief nu pot fi reprezentate prin curbele de nivel normale si ajutatoare. Echidistanta lor se
alege in mod convenabil.
104. Care este densitatea punctelor cotate pentru scara 1:5.000?
R: Densitatea punctelor cotate va fi pana la 3 puncte pe dm^2 la scara 1:5.000 si de 1-2
puncte pe dm^2 la scara 1:2.000.
105. Unde se plaseaza indicatorul pe un plan?
R: Indicatorul planului topografic este o tabela care se amplaseaza in partea dreapta jos
a fiecarui plan, lipit de chenar si care cuprinde toate datele necesare identificarii ridicarii
topografice respective.
106. Care sunt dimensiunile formatelor de baza A4-A0?
R:
- A4 – 297x210;
- A3 – 420x297;
- A2 – 594x420;
- A1 – 841x594;
- A0 – 1189x841.
INTREBARI DE ANUL TRECUT:
1. Definitia hartii.
R: Harta este o reprezentare a suprafetei terestre, redusa, generalizata si precisa din
punct de vedere matematic, pe un plan care figureaza situatia, distributia si raporturile dintre
diferite fenomene naturale si sociale.
Harta este o reprezentare grafica in plan orizontal, a suprafetei globului pamantesc,
generalizata si micsorata la o anumita scara.
2. Clasificarea hartilor.
2.1 Dupa obiectul reprezentat:
a) Harti geografice (pentru reprezentarea suprafetei Terrei)
b) Harti astronomice ( pentru reprezentarea sferei ceresti , a altor planete, sateliti
naturali)
2.2 Dupa continut:
a) Harti geografice generale (elementele principale de pe suprafata terestra )
b) Harti speciale (fenomene ale naturii , sau ale vietii sociale )
- Harti fizico-geografice
- Harti socio-economice
2.3 Dupa scara:
a) Harti la scari mari (< 1:100 000)
b) Harti la scari medii (1:100 000 >1:1 000 000)
c) Harti la scari mici (>1:1 000 000)
2.4 Dupa indicele teritorial:
a) Planigloburi
b) Harti ale continentelor si oceanelor
c) Harti regionale
d) Harti nationale si locale
2.5 Dupa destinatie
a) Universale (Harti geografice generale)
b) Harti cu destinatie speciala sau tematice (scolare , turistice..)
3. Actualizarea conceptiei cartografice traditionale este impusa de 3 cauze unanim
recunoscute:
a) Diversificare temelor abordate
b) Obligativitatea actualizarii permanente
c) Extinderea suprafetelor de cartografiat
4. Cei 3 parametri ce caracterizeaza informatia cartografica:
a) Definirea spatiala a obiectelor (prin geometria acestora si la o anumita scara)
b) Descrierea tematica a obiectelor (prin date georeferentiate)
c) Forma grafica a prezentarii cartografice a obiectelor
5. Informatia cartografica:
R: Reprezinta generalizarea si vizualizarea intr-un spatiu geografic a obiectelor
selectionate si a caracteristicilor acestora.
6. Generalizarea trebuie sa respecte anumite limite:
- De perceptie (permite identificare unui simbol si recunoasterea formei sale);
- De perceptie a diferentelor de forma si dimensiune;
- De separare liniara si punctuala;
- De interpretare.
7. Ce este generalizarea informatiei?
R: Reducerea cantitatii de date cu conditia pastrarii informatiei esentiale. Pentru a
generaliza corect trebuie:
 Sa fie redusa cantitatea de informatie;
 Sa fie pusa in valoare cea mai importanta informatie;
 Sa se respecte cat mai mult fidelitatea informatiei;
8. Recomandarile pentru optimizarea controlului generalizarii.
- Masurarea geometrica a elementelor liniare corespondente;
- Evaluare a incertitudinilor induse de generalizare asupra elementelor de suprafata;
- Controlul integrat pe baza specificatiilor de continut si precizie;
- Analiza globala combinata;
9. Provenienta informatiei SIC.
R: Provine, in functie sau nu de scara, din surse cartografice si noncartografice, este
evident faptul ca informatia este initial prelucrata d.p.d.v. tematic in S.I.G. si apoi introdusa in
S.I.C.
10. Functiile SIC.
R: Sunt utilizate pentru modelari ale spatiului geografic la o anumita scara.
11. Scopul SIC.
R: Este vizualizarea cartografica intr-o forma digitala sau analogica.
12. La ce se utilizeaza?
R: Un sistem de informatii cartografice permite vizualizarea datelor spatiale pe o harta,
la scara, folosind simboluri cartografice si tematice.
13. Produsul final al unei prelucrari SIC.
R: Este o harta digitala sau analogica, care cuprinde si simboluri cartografice.
14. Scopul modelarii cartografice.
R: Este de a oferi utilizatorului informatii despre un spatiu intr-o prezentare de tip
cartografic, lizibil si clara.
15. Procesul de modelare.
R: Reprezentarea fidela a terenului, este limitata de dimensiunile grafice minime impuse
(dimensiunea obiectului, grosimea liniilor, distanta si interspatiul)
16. Ce trebuie sa permita o harta?
R: Localizarea si identificarea fenomenelor sau obiectelor si punerea in valoare a
relatiilor spatiale.
17. Ce se defineste prin intermediul datumului?
R: pozitia originii, axele sistemului de coordonate si scara. (WGS-84).
18. Distanta minima dintre 2 elemente grafice vecine?
R: Este de 0.2 mm.
19. Etapele realizarii unei harti.
a. Etapa de studiu (definirea informatiei de reprezentat);
b. Etapa de pregatire (corelarea diferitelor elemente specifice si semnele
conventionale);
c. Etapa de machetare (pregatire pentru editare/imprimare).
20. Culorile folosite pentru realizarea hartilor (cadastrale).
a) NEGRU: semne conventionale, cote, nr. bornelor cadastrale, elemente de
planimetrie, limite si simbolurile categoriilor de folosinta.
b) ABLASTRU I: hidrografia liniara si hidronime.
c) ALBASTRU II: suprafete acoperite de apa.
d) PORTOCALIU I: drumuri modernizate.
e) PORTOCALIU II: suprafete cu constructii.
f) VERDE: paduri.
g) VIOLET: limite administrative si denumiri.
h) SEPIA: puncte geodezice, curbe de nivel.
21. Formula scarii si descrierea ei.
d/D = 1/n
d - distanţa de pe hartă;
D - este distanţa reală de pe teren;
n – numitorul care ne arată de câte ori „D” a fost micşorată pentru reprezentarea la
scară.
Scara numerică, întâlnită mai ales pe coperţile hărţilor şi atlaselor, are forma unei
simple împărţiri între unităţi similare de măsură – în cazul sistemului metric aceea fiind
centimetrul!
22. Variabilele vizuale.
- Forma
- Marime
- Valoare
- Orientare
- Culoare
- Textura
23. Cate atribute poti atasa unui block?
R: O infinitate de attribute, primind fiecare o alta eticheta, in functie de cat iti permite
spatiul blocului.
24. Se pot reprezenta si obiecte spatiale?
R: Da.
25. Ce este un script?
R: Scripturile sunt mici programe înglobate în fişierul HTML. Un script este de fapt un
text mai special, o parte din textul din fişierul HTML.
26. Extensia scriptului (.scr), Baza de date (.mdb), Shape (.shx), Linetype (.lin), Hasura
(.pat).
27. Cum este reprezentat „enter” in script?
R: Prin spatiu.
28. Definirea unei linii simple si a elementelor acesteia.
R: Forma liniei este definita de 2 linii de cod:
1. Numele liniei.
2. Cadrul modelului grafic.
- Descrierea liniei este operationala, numele nu trebuie sa contina spatiu.
- Cadrul incepe cu litera A (aliniere).
- Valorile pozitive: reprezinta cantitatea liniara desenata (lungime).
- Valorile negative: reprezinta deplasarea in spatiu.
- Valoarea 0: reprezinta entitatea grafica de tip punct.
- Valorile codului grafic sunt despartite prin virgule.
- Intre valorile codului nu se afla spatiu.
- Codul se scrie pana la punctul in care se repeta definitia.
- Fisierul se salveaza cu extensia .lin.
29. Ce reprezinta nomenclatura?
R: Conţine informaţii refiritoare la poziţia geografică, mai exact coordonatele colţurilor
trapezului care încadrează foaia de hartă sau de plan.
30. Unde este scris sistemul de referinta in cadrul unei harti?
R: In coltul din stanga sus.
31. Biblioteca de semne a autocad-ului:
- este formata din ACAD.lin, ACADISO.lin, LTYPESHP.shx, ACADISO.pat,
ACAD.pat.
- calea spre biblioteca: C:/Program Files/Autodesk/AutoCAD 2017
32. Definitia caroiajului
R: Rețea de drepte paralele perpendiculare, trasate pe un desen, pe o hartă pentru a servi
la reproducerea acestora la o altă scară.
R: Este reprezentarea scarii numerice, permitand determinarea directa, in unitati din
teren, a lungimii ce se doreste a se determina. Dupa constructie, pot fi scari grafice simple sau
transversal.
34. Ce este alterarea de proprietati?
R: Modificarea proprietatilor unui obiect (linetype, color, hatch, ... )
35. Cum se obtine alterarea proprietatilor?
R: Prin interogare sau prin realizarea hartilor tematice.
36. Rezolutia imaginii sursa.
R: Este produsul dintre scara hartii si precizia de reprezentare, de obicei 0.1 mm.
37. Factori care genereaza incertitudini la citirea hartii:
- Factori anatomici
- Experienta utilizatorului
- Continutul tematic si semiologic al hartii
- Informatia tematica reprezentata
- Calitatea materialellor si a tehnologiei de reproducere utilizate.
38. Scara planului din proiect
R: 1:5000.
39. Elementele si inscriptiile din interiorul cadrului planurilor:
- Coordonate geografice (φ,λ) ale celor 4 colturi ale trapezului
- Reteaua rectangulara sau caroiajul kilometric
- Inscriptiile dintre cadrul interior si cadrul geografic
- Nomenclatura trapezelor vecine
40. Elementele si inscriptiile din exteriorul cadrului hartilor si a planurilor:
- Denumirea proiectiei cartografice
- Sistemul de referinta pentru cote
- Teritoriul cuprins pe foaia de harta si de plan
- Nomenclatura planului topografic
- Caracterul planului (secret)
- Schema si dimensiunile trapezului
- Scara numerica
- Scara grafica simpla
- Numele editorului
- Scara pantelor
- Schema limitelor de hotar ale teritoriilor
- Indicatii redactionale
41. Toponimia
R: Este o ramura a lingvisticii pe baze istorico-geografice care studiaza numele atribuite
localitatilor, locurilor, formelor de relief, apelor etc.
42. Operatiuni specifice de realizare a planurilor si hartilor:
- Culegerea materialelor cartografice de baza sau ajutatoare pentru redactarea
planurilor si hartilor
- Selectionarea materialelor pentru realizarea foii de autor
- Redactarea propriu zisa a planurilor si hartilor
- Obtinerea copiilor pentru desenare a planurilor si hartilor; raportarea bazei
matematice
- Desenarea originalelor planurilor si hartilor pentru editare, verificarea lucrarilor de
editare
43. Altimetria
R: Este reprezentarea prin curbe de nivel, cote si semne conventionale.
44. Reprezentarea analogica/digitala
R: Variabilele vizuale sunt singurele elemente care asigura perceptia in cazul
reprezentarii analogice, pe cand geometria specifica (punct, linie, poligon) reprezinta atuul
45. Ce intrebari trebuie sa ne punem pentru a raspunde cerintelor utilizatorului?
- Oare informatia geografica pastraza continutul?
- Cu ce este diferit continutul de specificatiile clientului?
46. Inscriptiile de pe originalul de autor (teren)
- Caroiajul rectangular
- Coordonatele geografice ale coltului trapezului
- Nomenclaturile vecine
- Directiile cailor de comunicare pana la localitatea indicata
47. Ordinea de desenare a planului topografic.
1.Hidrografia 2.Planimetria 3.Formele de relief
48. Ce inseamna elemente de tip punct? Cum se numesc elementele punctuale in mediul
autodesk?
- Block/Blockuri
49. Cum se lanseaza fisierul script?

R: In linia de comanda scriem „script” sau copiem comanda din script si ii dam „paste”
in linia de comanda din autocad.
50. Cum se trece de la o scara mai mare la una mai mica?
R: Informatia trebuie simplificata prin procedee intuitive adecvate, specifice
generalizarii cartografice.
51. Etapele de realizare a unui script:
- Deschidem un notepad, il salvam cu extensia .scr
- Scriem linia de comanda
- Din meniul Tools, apasam butonul Run Script si selectam scriptul creat.
- Este reprezentarea scarii numerice
2.sql
3. in sensul invers acelor de ceasornic
4. . Din ce se compune un model de hasura?
R: Un model de hasura este compus din una sau mai multe familii de linii distincte paralele.
R: Valoarea metrica negativa pentru deplasarea tocului, in vederea continuarii desenarii liniei
complexe.
R: Comanda DIVIDE insereaza simboluri block de-a lungul unui aliniament la distante egale in functie
de nr. de simboluri block inserate. Operatorul comanda nr de simboluri block, iar functia Divide
imparte lungimea aliniamentului in distante egale.
7.ce functie a ti fol pentru atasarea atributelor
R:attdef
Attash atribute
8. . In ce unitati de masura sunt exprimate cifrele dimensiunilor semnelor din atlas?
R: Cifrele referitoare la dimensiunile semnelor conventionale sunt exprimate in mm.
R: Liniile multiple sunt entitati grafice compuse din mai multe linii paralele
10.Daca intre parantezele patrate ale unei linii complexe X are valoare pozitiva,fata de care punct se
masoara acesta?
R- fata de punctul in care s a oprit lin
R: Modelarea cartografica, pentru harti si planuri la diferite scari, presupune un proces de detaliere
(pentru scarile mari) sau unul de generalizare (pentru scarile mici).
R: O entitate grafica shape este necesara in procesul de cartografiere al mediului AutoCAD MAP 3D,
pentru reprezentarea unor elemente punctuale si la crearea unor linii complexe cu forme speciale.
13. In ce grosime se cartografiaza o curba de nivel principala?
R- 0.3
14.De cine este data directia avei ox pentru o familie de linii ale unei hasuri?
R-X01
15. Daca o linie nu are trecuta grosimea, care va fi valoarea grosimii desenate?
R: Liniile pentru care nu se indica grosimea se vor trasa de 0.1 mm.
R: Baza de date cartografica tip atribut, este mijlocul prin intermediul caruia, informatia grafica
poate fi selectata si alterata, in procesul de modelare cartografica, la diferite scari.
R: Legatura bazei de date atribut la obiectele grafice se face dupa crearea topologiilor pentru fiecare
tema grafica.
18. Cum se numeste baza de date interna a platformei AutoCAD MAP 3D?
R: entitati grafice.
20. Care este rolul parantezei patrate din codul unei linii complexe cu text?
21. terminatia bibliotecii de linii este
R: .lin
22. spatiul min dintre 2 linii
R: 0.3 mm
23. Cartografierea digitala a trapezului dumneavoastra ati facut o folosind tipul de interogare
location?
R: da
24. Pentru care tip de linie complexa sunt folosite ghilimelele in parantezele patrate?
R:pentru cele cu text
25.Cand spunem ca un produs cartografic este plan?
R: cand scara este mare
R: Semnul conventional de vegetatie si sol se deseneaza in general paralel cu cadrul de sud al

planului
R: Tehnologia GIS.
28. Care sunt regulile de desenare ale creionului digital pentru o linie simpla?
- Creionul digital deseneaza (este pe foaia digitala) – valoare pozitiva in definirea codului;
- Creionul digital este ridicat (se deplaseaza peste) – valoare negativa in definirea codului;
- Creionul digital deseneaza un punct (coboara – deseneaza punctul – se ridica deasupra foii digitale)
– valoare zero in definirea codului.
29.cum se num biblioteca de shape din autoccad?
R : LTYPESHP.shx
30. Ce se intampla cu semnele conventionale in cazul contururilor care se intind pe mai multe foi de
plan?
R: Daca un contur se intinde pe mai multe foi de plan, semnele conventionale de suprafata trebuie
sa se amplaseze, pe cat posibil, la aceeasi distanta, pe toate foile de plan pe care se gaseste conturul
respectiv
31.Pe ce planuri se construieste sageata nordului ?
R: Sageata pentru indicarea nordului geografic se va desena pe planurile topografice la scarile

1:1.000 si 1.500, care au la baza un sistem local de coordonate rectangulare.
R: Desenarea pe plan a semnelor conventionale mici se va face cu respectarea stricta a pozitiei

planimetrice, raportata pe plan, a elementului reprezentat.
33.Prin ce difera un simbol shape de un simbol block?
shape nu are text , hasura si atribut
34. De cine data directia primei linii in cadrul unei hasuri ?
delta x
35.Ce proprietati se altereaza in cazul Curbelor de nivel?
R: culoare si grosime
36: ce se cartografiaza cu albastru?
R:
ABLASTRU I: hidrografiea liniara si hidronime 3. ALBASTRU II: suprafete acoperite de apa
R: Cartografia se defineste ca ansamblul studiilor si operatiunilor stiintifice, tehnice si artistice, in

vederea elaborarii si intocmirii hartilor, planurilor si a altor moduri de reprezentare a obiectelor,
fenomenelor si proceselor de pe suprafata terestra, precum si cu folosirea acestora.
38. Cate linii de cod trebuiesc scrise pentru un model de hasura?

R: Codul ASCII, al unui model de hasura, este compus dintr-un rand antet, care contine numele si o
descriere (optionala) si unul sau mai multe randuri cu descriptori ai fiecarei familii de linii a
modelului.
39. Care sunt avantajele utilizarii block-urilor in modelarea cartografica?
- in procesul de editare (modificare) a block-urilor inserate se modifica doar definitia blocului

original, iar toate celelalte block-uri inserate sunt actualizate in mod automat;
- simbolurilor de tip block li se pot atasa atribute (o mica baza de date), deosebit de utila intr-o
aplicatie GIS.
40.O familie de linii ale unei hasuri poate fi in format de:
R:linie simpla
41. schimbarea caracteristicilor unui obiect grafic in proc de cart se num :
R:alterare
42. . Ce sunt hasurile?
R: Hasurile sunt entitati grafice complexe, tip block, utilizate in umplerea unor poligoane inchise.
43. . Unde se aseaza sageata nordului pe un plan?
R: Sageata se reprezinta pe o linie a caroiajului rectangular si se amplaseaza pe locul cel mai degajat,
de regula in partea dreapta sus a planului topografic.
44.Ce reprezinta valoarea DX in definirea codului unei hasuri?
r:val punctului de inceput al primei linii
45. Ce functie folosesc in procesul de cartografiere digitala pentru a afisa un txt
Interogare cu alterare de proprietăți tip text

R:Cartografia se defineste ca ansamblul studiilor si operatiunilor
stiintifice, tehnice si artistice, in vederea elaborarii si intocmirii
hartilor, planurilor
2. Ce este reprezentat în conținutul unei hărți?

R: Situatia, distributia si raporturile dintre diferitele fenomene
naturale si sociale.
3. De cine este data precizia reprezentarilor pe o harta?

R: Scara de reprezentare a hartii.
4. Ce este cartografia digitala?

R: Cartografia digitala este un concept care transpune intregul
suport, teoretic si matematic, in spatiul digital
5. Care este produsul final al cartografiei digitale?

R: harta digitala sau harta in format analogic(printata).
6. Dati exemplu de un produs cartografic digital realizat in timp

real.
R: Harta digitala.

R: Tehnologia GIS.
8. Ce analize spatiale pot fi realizate intr-un SIC?

R: SIC nu este creat pentru analiza spatiala ci doar pentru
vizualizare de harti si planuri.
9. Ce este un plan in format analogic?
R: Este un plan printat.
10. Ce este un simbol cartografic?

permit vizualizarea unui areal
11. Cand spunem ca un produs cartografic este plan?

R;Are scara pana la 1:10000.
12. Cand spunem ca un produs cartografic este harta?

R: Cand are scara de la 25000 in sus.
13. Ce contine o baza de date grafica intr-un SIC?

R: simboluri punctuale, linii complexe si hasuri (Atlas).
14. Ce continut pot avea hartile si planurile modelate

cartografic?
R: Pot avea continut topografic sau tematic
15. Cum se numeste procesul de realizare a planurilor si

hartilor digitale?
R: Se numeste modelare cartografica

R: presupune un proces de detaliere (pentru scarile mari) sau
unul de generalizare (pentru scarile mici).
17. Ce presupune procesul de trecere de la o scara mare la una

mai mica?
R: Presupune ca informatia cartografica sa fie simplificata
18. Prin ce este reglementat procesul generalizarii
cartografice?
R: Procesul de generalizare implica diminuarea cantitatii de
informatie grafica si pastrarea informatiei celei mai importante,
prin respectarea informatiei initiale.
19. Care este scopul final al generalizarii cartografice?

R: Scopul final este de a pastra continutul informatiei grafice si
de a satisface cerintele beneficiarului hartii/planului.
20. Ce trebuie sa permita produsul final al procesului de

modelare cartografica prin generalizare?
R: Generalizarea trebuie sa permita recunoasterea formei unui
simbol grafic si identificarea acestuia, perceptia diferentelor de
forma si dimensiuni, de separare liniara si punctuala folosind
dimensiuni prestabilite.
21. Cum poate fi verificat rezultatul procesului de modelare

cartografica?
R: prin masurarea elementelor liniare, evaluarea impactului
procesului de generalizare asupra suprafetelor, urmarirea
specificatiilor de continut si a preciziei, analiza calitativa si
cantitativa a datelor.
22. Ce conditii trebuie sa indeplineasca simbolurile grafice

generalizate?
R: trebuie sa-si pastreze forma, pozitia si orientarea, poate diferi
doar marimea.
23. Ce este o entitate grafica block?
R: Este o entitate care defineste un obiect sau o colectie de
obiecte individuale
24. Care sunt avantajele utilizarii block-urilor in modelarea

cartografica?
- in procesul de editare (modificare) a block-urilor inserate se
modifica doar definitia blocului original, iar toate celelalte
block-uri inserate sunt actualizate in mod automat;
- simbolurilor de tip block li se pot atasa atribute (o mica baza
de date), deosebit de utila intr-o aplicatie GIS.
25. Ce proprietati pastreaza un simbol grafic block?

R: Pastreaza proprietatile stratului pe care a fost desenat.
26. Care sunt pasii pentru definirea unui simbol block?

R: Definitia block-ului contine: numele block-ului, obiectele
componente, un punct de referinta prin care va fi pozitionat in
cadrul desenului si anumite proprietati asociate (atribute ale
block-ului).
27. Ce sunt atributele unui block?

R: Un atribut al block-ului este un text (litere si cifre)
Acesta poate fi o valoare constanta sau o valoare care este
solicitata in momentul inserarii block-ului
28. Care sunt pasii in crearea unui simbol block?

R:- Desenarea entitatilor grafice care vor compune simbolul
block;
- Se tasteaza comanda block;
- Se introduce numele block-ului in caseta de text Name;
- Se selecteaza toate obiectele care vor alcatui block-ul cu
butonul Select objects;
- Cu ajutorul butonului Pick point se selecteaza punctul de baza
al block-ului;
- Se apasa pe butonul OK, iar block-ul este creat.
29. Ce este un simbol Wblock?

R: Comanda Wblock salveaza block-ul ca fisier desen (.dwg),
deosebirea fata de comanda Save este aceea ca prin Wblock se
poate alege partea desenului ce urmeaza sa fie salvata, fisierul
desen curent putand fi dezvoltat in continuare. Comanda poate
salva o parte a unui desen sau intregul desen, chiar daca nu a
fost definit in block.
30. In cate moduri poate fi inserat un simbol block?

R: In 5 moduri, folosind comenzile INSERT, DDINSERT,
MINSERT, MEASURE,DIVIDE.
31. Ce face comanda Measure?

R: Comanda MEASURE insereaza un simbol block de-a lungul
unei linii, polilinii sau arc, la o distanta impusa.

R: Comanda DIVIDE insereaza simboluri block de-a lungul
unui aliniament la distante egale in functie de nr. de simboluri
block inserate.
33. Ce face comanda Minsert?

R: Comanda MINSERT insereaza un simbol block sub forma
unei matrici dreptunghiulare sau patrate.
34. Care este diferenta intre un simbol block si un simbol
shape?
Simbolul shape este o entitate grafica necesar in procesul de
cartografiere pe cand un simbol block defineste un obiect sau o
colectie de obiecte individuale

R: O entitate grafica necesara in procesul de cartografiere al
mediului AutoCAD MAP 3D, pentru reprezentarea unor
elemente punctuale si la crearea unor linii complexe cu forme
speciale.
36. Ce elemente grafice ale mediului AutoCAD MAP 3D nu sunt

integrate intr-un shape?
R: Textul, hasura si atributele.
37. La ce este util simbolul shape pentru procesul de modelare

cartografica?
R: Pentru a reprezenta elementele punctuale si de a crea linii
complexe cu forme speciale.
38. Care sunt pasii de creare al unui simbol shape?

R:
- se deseneaza forma geometrica a simbolului grafic;
- pentru partea de hasura se tasteaza comanda HATCH din care
se alege o hasura tip linie;
- se selecteaza scara reprezentarii hasurii la o valoare de 0.1
unitati;
- se apasa butonul Add pick points si se puncteaza in interiorul
spatiului de hasurat;
- se apasa butonul OK;
- se tasteaza comanda MKSHAPE prin intermediul careia
trebuie se da un nume bibliotecii de simboluri shape si o cale de
salvare;
- se tasteaza un nume pentru simbolul shape + o valoare pentru
rezolutia de afisare a simbolului;
- se selecteaza punctul de inserare al simbolului, dupa care se
selecteaza elementele grafice ale simbolului shape;
- in final se apasa ENTER pentru a finaliza procesul.
39. Care este functia de inserare al unui simbol shape?

R: Se tasteaza comanda SHAPE
40. Cum pot vizualiza toate denumirile simbolurilor shape

create?
R: Se scrie comanda SHAPE, se tasteaza simbolul „?”, apoi
simbolul „*” si rezulta o fereastra care afiseaza calea catre
biblioteca cu simboluri shape si numele shape-urilor create.
41. Cum pot atasa un atribut unui simbol shape?

R: Nu se pot atasa atribute simbolului grafic.
42. Ce contine biblioteca shape?

R: Simbolurile shape create.
43. Care sunt regulile de desenare ale creionului digital pentru

o linie simpla?
- Creionul digital deseneaza (este pe foaia digitala) – valoare
pozitiva in definirea codului;
- Creionul digital este ridicat (se deplaseaza peste) – valoare
negativa in definirea codului;
- Creionul digital deseneaza un punct (coboara – deseneaza
punctul – se ridica deasupra foii digitale) – valoare zero in
definirea codului.
44. Cate linii de cod contine definirea unei linii simple?

R: Fiecare tip de linie contine 2 randuri de cod in procesul de
definire.
45. Ce contin liniile de cod ale definirii unei linii simple?

R: Primul rand contine numele tipului de linie si descrierea
acestuia, precedat de un asterix.
Al doilea rand este compus din codul modelului, prin care este
descris modul de miscare al creionului digital in procesul de
desenare a tipului de linie definit. Randul al doilea incepe cu
litera „A” urmata de valori numerice si descriptori (pentru linii
complexe), separate prin virgula,care definesc o secventa
repetitiva a tipului de linie definit.
46. Cum se numeste biblioteca de linii a mediului AutoCAD

MAP 3D?
R: „acad.lin”

R: Liniile complexe sunt entitati grafice.
48. Din ce se compune o linie complexa?

R: Din linii simple combinate cu: text, simboluri shape, text si
simboluri shape.
49. Codul definirii unei linii complexe se compune din?
R: Din codul modelului, prin care este descris modul de miscare
al creionului digital in procesul de desenare a tipului de linie
definit. Incepe cu litera „A” urmata de valori numerice si
descriptori (pentru linii complexe), separate prin virgula, care
definesc o secventa repetitiva a tipului de linie definit.
50. Cate tipuri de linii complexe sunt?

R: 3 tipuri. - Text;
- Simboluri shape;
- Text și simboluri shape.
51. Din ce se compune o linie complexa cu text?

R: Pentru a defini o linie complexa, sunt necesare 2 linii de cod,
iar cea de-a doua linie de cod este compusa din 2 parti: codul
pentru linia simpla si codul pentru text, scris intre paranteze
patrate.
52. Care este rolul parantezei patrate din codul unei linii
complexe cu text?
53. Ce elemente contine o paranteza patrata din codul unei linii

complexe?
R: Numele textului inserat, stilul textului, coeficientul de scara
al textului, unghiul de rotire a textului, valoarea metrica pentru
deplasarea pe directia axei OX a textului, valoarea metrica
pentru deplasarea pe directia axei OY a textului.
54. Ce reprezinta Y= din cadrul unei linii complexe?

R: Valoarea metrica pentru deplasarea pe directia axei OY a
textului.
55. Ce reprezinta X= din cadrul unei linii complexe?

R: Valoarea metrica pentru deplasarea pe directia axei OX a
textului.
56. Ce reprezinta S= din cadrul unei linii complexe?

R: Valoarea factorului de scalare al inaltimii textului.
57. Ce reprezinta R= din cadrul unei linii complexe?

R: Unghiul de rotire a textului fata de orizontala care trece prin
punctul de inserare al textului.
58. Ce reprezinta A= din cadrul unei linii complexe?

R: Unghiul de rotire a textului masurata fata de originea
sistemului de axe.
59. Cum este afisata linia complexa daca R= este inlocuit cu

U= ?
R: Linia complexa va fi afisata nedeformata, indiferent de
pozitia ei fata de sistemul de axe XOY.
60. Care sunt elementele din paranteza care difera (ca

semnificatie) de linia complexa cu text, pentru linia complexa cu
simbol shape?
R: La linia complexa cu simbol shape, pe langa numele shape-
ului inserat, coeficientul de scara S, unghiul de rotire R, valoarea
pentru X, valoarea pentru Y, se va scrie si numele bibliotecii
shape.
61. Care sunt pasii parcursi in definirea unei linii complexe cu
simbol shape?
R: Pentru a defini o linie complexa cu o entitate grafica, shape,
inserata, trebuie mai intai create shape-urile, iar apoi se va scrie
codul liniei respective.

R: Valoarea metrica negativa pentru deplasarea tocului, in
vederea continuarii desenarii liniei complexe.

R: Liniile multiple sunt entitati grafice compuse din mai multe
linii paralele.
64. Care este regula de definire a unei multilinii?

R: Regula de definire a unei multilinii, consta in atribuirea unor
valori metrice, positive si negative, fata de o linie imaginara de
valoare 0.
65. La ce se refera editarea multiliniilor?

R: Instrumentele de editare ale multiliniilor se refera la:
intersectia a 2 multilinii, realizarea de decupari intr-o multilinie.
66. Care sunt tipurile de intersectii de multilinii editate?

R:
a) Intersectia a doua multilinii intretaiate
b) Intersectia in forma de T a multiliniilor
c) Imbinarea (intersectia) in colturi a multiliniilor
67. La ce se refera decuparile intr-o multilinie?
R: Realizarea de decupari intr-o multilinie se refera la: decupari
partiale in elementele unei multilinii, decupare totala a unei
multilinii, refacerea multiliniilor decupate.
68. Ce este o hasura?

R: Hasurile sunt entitati grafice complexe, tip block, utilizate in
umplerea unor poligoane inchise.
69. Cum se numeste biblioteca de hasuri a platformei AutoCAD

MAP 3D?
R: ACAD.PAT; ACADISO.PAT,
70. Din ce se compune un model de hasura?

R: Un model de hasura este compus din una sau mai multe
familii de linii distincte paralele.
71. Cate linii de cod trebuiesc scrise pentru un model de

hasura?
R: Codul ASCII, al unui model de hasura, este compus dintr-un
rand antet, care contine numele si o descriere (optionala) si unul
sau mai multe randuri cu descriptori ai fiecarei familii de linii a
modelului.
72. Pe ce directie se masora DX pentru o familie de linii?

R: Valoarea coordonatei relative DX se masoara pe directia
primei linii desenate.
73. Pe ce directie se masoara DY pentru o familie de linii?

R: Valoarea coordonatei relative DY se masoara perpendicular
pe directia primei linii desenate si din capatul masurii DX.
74. O familie de linii poate fi linie simpla, linie complexa sau
ambele?
R: Linie simpla.
75. Daca explodam o hasura ce se intampla cu aceasta?

R: Se transforma intr-un grup de linii, care nu vor mai fi de tip
block.

R: Baza de date cartografica tip atribut, este mijlocul prin
intermediul caruia, informatia grafica poate fi selectata si
alterata, in procesul de modelare cartografica, la diferite scari.
77. Ce informatii contine baza de date cartografica tip atribut?

R: Contine informatii despre caracteristicile entitatilor grafice,
precum: tipul curbelor de nivel (principala, normala...), tipul
elementelor tip nod (punct cotat, punct geodezic....), tipul
elementelor liniare (drum, constructie, parcela...), folosintele
(arabil, vie, livada, padure...).

R: dupa crearea topologiilor pentru fiecare tema grafica
79. Cum se numeste baza de date interna a platformei AutoCAD

MAP 3D?
80. Dati un exemplu de entitate grafica care poate avea mai
multe caracteristici.
R: O entitate grafica liniara poate primi una sau mai multe
caracteristici (limita drum,limita imobil etc.).
81. Care sunt cele doua componente ale procesului de

cartografiere digitala?
R: Topologia si baza de date.
82. La ce se refera alterarea proprietatilor?

R: Alterarea proprietatilor se refera la schimbarea
caracteristicilor obiectelor grafice(culoare, tip linie etc).
83. Unde se aseaza sageata nordului pe un plan?

R: Sageata se reprezinta pe o linie a caroiajului rectangular si se
amplaseaza pe locul cel mai degajat, de regula in partea dreapta
sus a planului topografic.
84. Prin ce se reprezinta detaliile din teren ale caror dimensiuni

se pot reprezenta la scara?
R: se reprezinta prin conturul respectiv
85. In ce unitati de masura sunt exprimate cifrele dimensiunilor

semnelor din atlas?
R: mm.
86. Daca o linie nu are trecuta grosimea, care va fi valoarea

grosimii desenate?
R: Liniile pentru care nu se indica grosimea se vor trasa de 0.1
mm.
87. Ce dimensiune minima trebuie sa aiba spatiul dintre 2 linii
desenate?
R: trebuie sa fie de cel putin 0.3 mm.
88. Cum se procedeaza in cazul aglomerarii semnelor pentru

scarile 1:2.000, 1:5.000?
R: Cand desenarea lor la dimensiunile indicate in atlas nu e
posibila, semnele mai putin importante pot fi deplasate putin sau
omise, iar in situatii exceptionale li se pot reduce dimensiunile
cu cel mult 1/3.
89. Ce se intampla cu spatiile dintre semnele conventionale, in

cazul contururilor mari?
R: In contururile mari, spatiile dintre semnele conventionale de
suprafata pot fi marite pana la de 5 ori, in functie de forma si
dimensiunile conturului respectiv.
90. Ce se intampla cu semnele conventionale in cazul

contururilor care se intind pe mai multe foi de plan?
R: Daca un contur se intinde pe mai multe foi de plan, semnele
conventionale de suprafata trebuie sa se amplaseze, pe cat
posibil, la aceeasi distanta, pe toate foile de plan pe care se
gaseste conturul respectiv.

R: se va face cu respectarea stricta a pozitiei planimetrice,
raportata pe plan, a elementului reprezentat.

R: se deseneaza in general paralel cu cadrul de sud al planului.
93. Ce se intampla atunci cand centrul bazei unui semn
conventional coincide cu linia cadrului?
R: Semnul se deseneaza complet pe ambele planuri, intrerupand
linia cadrului, cu exceptia semnelor de reprezentare in
perspectiva (pomi izolati etc.), care in cazul coinciderii cu
laturile de nord sau de sud ale cadrului, se deseneaza complet
numai pe planul de nord.
94. Ce se intampla atunci cand baza unui semn conventional

este in aproprierea cadrului?
R: Daca se dispune in interiorul planului, atunci semnul
conventional se deseneaza complet, intrerupand linia cadrului,
cu exceptia cazului cand semnul acopera coltul interior al
cadrului.
95. Ce se reprezinta pe un plan in culoarea albastru?

R: Se reprezinta conturul natural al apelor, curbele batimetrice,
instalatiile de alimentare cu apa, precum si toate inscriptiile
privitoare la aceste elemente.
96. Ce se reprezinta pe un plan in negru?

R: Toponimie, detalii artificiale de teren, cladiri, vegetatie etc.
97. Ce se reprezinta pe un plan in culoarea albastru deschis?

R: Suprafetele de ape (mare, lac, rau, canal etc.).
98. Cand se reprezinta rambleurile, debleurile si zidurile de

sprijin la scara 1:5.000?
R: numai daca depasesc inaltimea relativa de 0.5 m .
99. Ce trebuie specificat la reprezentarea drumurilor prin
semne conventionale?
100. Cum se reprezinta un canal cu latimea mai mica de 3 m?

R: se reprezinta cu o singura linie la scara 1:5.000 si prin 2 linii
(la scara planului), la scarile 1:2.000 – 1:500.
101. Care este valoarea distantei pe plan intre 2 semne de

curgere a apei?
R: Intre cele 2 semne conventionale se lasa un spatiu liber de 1
mm.
102. Care este echidistanta curbelor de nivel ajutatoare?

R: Curbele de nivel ajutatoare au echidistanta egala cu jumatate
din echidistanta curbelor de nivel normale
103. Cand se folosesc curbele de nivel accidentate?

R: Curbele de nivel accidentate se folosesc atunci cand formele
caracteristice de microrelief nu pot fi reprezentate prin curbele
de nivel normale si ajutatoare.
104. Care este densitatea punctelor cotate pentru scara

1:5.000?
R: Densitatea punctelor cotate va fi pana la 3 puncte pe dm^2 la
scara 1:5.000 si de 1-2 puncte pe dm^2 la scara 1:2.000.
105. Unde se plaseaza indicatorul pe un plan?

R: se amplaseaza in partea dreapta jos a fiecarui plan, lipit de
chenar
106. Care sunt dimensiunile formatelor de baza A4-A0?

R:
- A4 – 297x210;
- A3 – 420x297;
- A2 – 594x420;
- A1 – 841x594;
- A0 – 1189x841.

Gmail

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gmail

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Autor: Bofu Constantin -2020

*Nume(model hașură), descriere(opțional)

 Tip_linie1, valori numerice descriptive ale primei familiei de linii simple

5.1. Definirea primei familii de linii paralele

 Salvați fișierul ACAD.PAT, iar noua definiție de hașură este salvată în

 Selectați modelul definit CARTO_DIGI;

1.2. Definirea celei de-a doua familii de linii paralele

 Salvați fișierul ACAD.PAT.

1.3. Definirea celei de-a treia familii de linii paralele

 Salvați fișierul ACAD.PAT.

I. DEFINIREA LINIILOR MULTIPLE (MULTILINII)

Comanda de lansare a procesului de desenare pentru o multilinie este tastarea, în linia de

Exemplu cu opțiunea TOP:

Exemplu cu opțiunea ZERO:

Exemplu cu opțiunea BOTTOM:

 Există posibilitatea să definiți un coeficient de scară, care va multiplica distanța

 Apăsați pe butonul DELETE, pentru a șterge un element al multiliniei implicite a

 Selectați, pe rând, câte o entitate adăgugată și definiții parametrii de afișare. Aveți

Parametrii din zona CAPS se referă la:

I.2. Editarea multiliniilor

Instrumentele de editare ale multiliniilor se referă la:

1. Intersecția a două multilinii;

Editarea a două multilinii care se intersectează, presupune selecția, pe rând a fiecărei

I.2.1.1.1. Intersecția deschisă a două multilinii întretăiate

Pasii de lucru sunt următorii:

I.2.1.1.2 Intersecția închisă a două multilinii întretăiate

I.2.1.1.3. Intersecția combinată a două multilinii întretăiate.

Pasii de lucru sunt următorii:

I.2.1.2. Intersecția în T a multiliniilor

I.2.1.2.2. Intersecția închisă în T a multiliniilor

I.2.1.2.3. Intersecția combinată în T a multiliniilor

I.2.1.3.1. Îmbinarea în colțuri a multiliniilor

I.2.1.3.2. Înserarea unui vertex într-o multilinie

I.2.1.3.3. Eliminarea unui vertex dintr-o multilinie

I.2.2.1. Decupări parțiale în elementele unei multilinii

I.2.2.2. Decuprea totală a elementelor unei multilinii

I.2.2.3. Refacerea multiliniilor decupate

I. CREAREA ENTITĂȚILOR GRAFICE TIP BLOCK

1. Crearea entitătilor grafice tip block

- în fanta Name, înscrieți numele block-ului(1);

- apăsați pe butonul Pick point(3) și selectați punctul de inserare al block-ului(centrul

- se apasă pe butonul OK, iar block-ul este creat.

După ce ați creat block-ul, intrați în directorul proiectului și definiți un subdirector cu

Pentru aceasta veți proceda astfel:

- Selectați calea de savare a block-ului creat;

2. Crearea entitătilor grafice tip block cu atribute

- în fanta TAG din zona Attribute, înscrieți denumirea atributului(Tip_stâlp);

3.1.Inserarea block-urilor folosind comanda INSERT

vizualizate toate block-urile existente în aplicație;

3.2. Inserarea block-urilor folosind comanda DDINSERT

Comanda DDINSERT lansează o fereastră de dialog, prin intermediul căreia poate fi

3.3.Inserarea block-urilor folosind comanda MINSERT

- introduceți punctul de inserare a block-ului;

- introduceți valoarea factorului de scară pe direcția axei X - ENTER;

- introduceți factorul de scară pe direcția axei Y – ENTER;

- introduceți valoarea unghiului de rotire – ENTER;

- introduceți numărul de rânduri pentru matrice (5) – ENTER;

- introduceți numărul de coloane pentru matrice (6) - ENTER;

- inroduceți valoarea distanței între rândurile matricei (5 unități) – ENTER;

- introduceți valoarea distanței între coloanele maticei (10) – ENTER;

Rezultatul este prezentat în imaginea de mai jos.

3.4. Inserarea block-urilor folosind comanda MEASURE

- selectați traseul de inserare a simbolului block;

- selectați opțiunea Block (B);