“Detection of Helicobacter pylori in Oral Lesions”

                                                Lectură critică
                                                                                                     

          Cancerul oral afectează anual peste 650.000 de persoane , însă numărul este în continuă
creștere, potrivit Oral Cancer Foundation , iar dat fiind faptul că sunt student la Facultatea de
Medicină Dentară, consider că este în aria mea de interes să cunosc cât mai multe informații
despre acest subiect .

          La căutarea articolului pe site-ul “PubMed”, am folosit cuvinte precum "oral cancer" și

"dentistry" prin intermediul cărora am găsit articolul "Detection of Helicobacter pylori in oral
lesions" publicat în revista "Journal of Dental Research, Dental Clinics,Dental Prospects" în
toamna anului 2013 , revistă ce conform “Sage Journals”, are un factor de impact de 5.125 .

            Titlul este unul scurt, conținând doar 7 cuvinte, dar suficient de informativ, cuvintele cheie
sunt în acord cu tema articolului și consider că au fost corect alese fiind relevante pentru
continutul articolului.

            Rezumatul este suficient de elaborat, indicând atât natura și scopul studiului, cât și
metodele folosite, principalele rezulatate și concluziile . Scopul studiului este dovedirea unei
legături intre H. Pylori și leziunile orale, iar concluzia afirmă că ar putea exista o legătură între
ele. Prin urmare, se sugerează detectarea precoce și eradicarea H. pylori la pacienții cu risc
crescut, precum consumatorii de alcool și fumtorii. La finalul rezumatului au fost precizate și
cuvintele cheie "Helicobacter pylori, oral cancer, oral squamous cell caricinoma, oral
lymphoma".

            Introducerea este bine redactată, pecizandu-se în primă fază stadiul actual de cunoaștere al
subiectului, amintind o serie de informații descoperite în cercetările anterioare. Spre exemplu
într- un studiu, Mravak-Stipetić a detectat H. pylori la 13,04% dintre pacienții cu diferite leziuni
orale, iar într-un alt studiu privind afecțiunile maligne și premaligne ale capului și gâtului, H.
pylori a fost detectat în 62, 2% din cazuri.

În finalul paragrafului alocat introducerii este prezentat obiectivul principal și ipoteza de lucru a
studiului. Deja se cunoaște și s-a dovedit legătura dintre bacterie și ulcerul gastric și duodenal
precum și cancerul gastric iar acest studiu a fost conceput pentru a detecta H. pylori în leziunile
orale, inclusiv leziunile ulcerative/inflamatorii, carcinomul cu celule scuamoase (CCS) și
limfomul primar.

        La materiale și metode de lucru sunt prezentate 2 loturi , unul de studiu și unul martor . Lotul
de studiu include 228 de biopsii ale pacienților diagnosticați cu diferite leziuni orale și 32 de
probe luate din diferite arii ale cavitații orale ale unor pacienții fară patologie , fiind considerate
grupul de control.

Conform celor spuse mai sus, putem încadra articolul științific că fiind unul observațional,
analitic și sugestiv pentru că apreciază existența unei relații de cauzalitate între 2 fenomene:
prezența Helicobactor pylori și apariția de leziuni orale.

Se descrie suficient de precis protocolul de lucru precizandu-se fiecare etapă , definind

variabilele, modalitățile de măsurare și modul de culegere a datelor . Toate blocurile de parafină
au fost tăiate pentru colorarea H&E pentru a confirma diagnosticele și apoi probele au fost
pregătite pentru colorarea imunohistochimică (IHC). Pe scurt, au fost tăiate secțiuni de 4 μm
grosime încorporate în parafină. Probele au fost deparafinate, rehidratate și pretratate cu tripsină
timp de 40 de minute la 37°C conform instrucțiunilor producătorului . Activitatea peroxidazei
endogene a fost blocată, urmată de incubarea cu anticorp policlonal liofilizat de iepure la o
diluție de 1:20 timp de 1 oră.

Analiza statistică a fost realizată cu SPSS 11.0.1. utilizând testul “Chi-squared”, iar pragul de
semnificație dintre cele 2 grupuri fiind P<0,05. Testul Chi-squared a arătat diferențe
semnificative între pozitivitatea H. pylori și diferite tipuri de țesuturi, cu excepția stratului
intramuscular, după cum urmează: în epiteliul și în lamina propria (P=0,000), în interiorul
vaselor de sânge (P=0,003), în interiorul conductelor glandei salivare (P=0,036) și în stratul
muscular (P=0,122).

Au fost definiți și subiecții incluși la studiu, participând 141 de barabti și 119 femei cu vârsta
cuprinsă între 7 și 80 de ani, media vârstei fiind între 18-43 ani, însă aceste informații se regăsesc
în paragraful sub formă de text și tabel, nu la materiale și metode de lucru.

            Rezultatele au fost prezentate sub formă de tabele vizibile , iar textul alocat tabelelor a fost
bine alcătuit, aducând informații utile și suplimentare, însă poziționarea tabel -text o consider
dezordonată, fiind greu de urmărit.

Un rezumat al prezenței H. pylori în diferite tipuri de țesuturi este prezentat în tabelul 4. În toate
leziunile, H. pylori a fost detectat în cea mai mare parte în epiteliu, cu 181 de cazuri (69,6%),
urmate de lamina propria, cu 86 de cazuri (33,4%). În 19 (7,3%) cazuri, H. pylori a fost detectat
în vasele de sânge, în 11 cazuri (4,2%) în conductele glandei salivare și într-un caz (0,3%) în
stratul muscular al limbii.

          Discuțiile sunt suficient de complexe, realizând astfel o analiză critică asupra validității
rezulatelor, comparând și analizând totodată și rezulatele obținute de alți autori. Au fost analizate
și toate metodele de detectare a bacteriei, făcându-se și comparații legate de eficiența lor. Cosider
că s-au prezentat foarte obiectiv chiar și aspectele negative, precum și studiile contradictorii: “Pe
de altă parte, unele studii susțin ipoteza conform căreia cavitatea bucală este un rezervor pentru
re-infecția stomacului, alte studii au arătat că prezența H. pylori în cavitatea bucală nu se referă
la infecția gastrică și că H. pylori poate fi găsit și în cavitatea bucală fără nici o infecție gastrică
iar într-un studiu efectuat de Song , s-a demonstrat că secvențele ADN H. pylori diferă între
probele orale și probele gastrice din cadrul aceluiași individ.”

            Concluziile sunt suficient de pertinente și credibile, realizandu-se o posibilă legătură între

prezența Helicobacter pylori în cavitatea orala și riscul de a dezvolta leziuni orale precum cele
canceroase, astfel se sugerează că “există o legătură între prezența H. pylori în cavitatea bucală și
în leziunile bucale. Se pare că prezența H. pylori ar putea fi un factor de risc pentru dezvoltarea
leziunilor orale, ulceroase și cancere”

            Bibliografia este complexă și corect realizată precizandu-se autorii studiilor, titlul acestora,
anul și unde au fost publicate.

            În concluzie, acest articol a fost bine redactat, respectând structura unui articol științific,
având un stil de scriere ușor de înțeles , cu o gramatică corectă, dar o poziționare deficitară a
tabelelor, însă scopul lucrării a fost atins .

Deși publicat în anul 2013 și cu o bibliografie cuprinsa intre anii 2000 și 2011, articolul are
rezulate relevante și astăzi, încât este luat drept referință în alte articole mai actuale, cum ar fi:
"Association of Helicobacter pylori în oral cancer patients" publicat în 2017 în International
Journal of Applied Dental Sciences.