SC CONSILIER CONSTRUCT SRL

CAIET

DE

SARCINI

LUCRRI DE TERASAMENTE

PENTRU MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE ACCES LA ZONELE TURISTICE CU POTENTIAL DEMONSTRAT ALE JUD. BUZAU

2007 -

CAIET DE SARCINI

LUCRRI DE TERASAMENTE

CUPRINS . GENERALITTI ART. 1. DOMENIU DE APLICARE ART. 2. PREVEDERI GENERALE CAP.I. MATERIALE FOLOSITE ART. 3. ART. 4. ART. 5. ART. 6. ART. 7. PMNT VEGETAL PMNTURI PENTRU TERASAMENTE APA DE COMPACTARE PMNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE VERIFICAREA CALITTII PMNTURILOR

CAP.II. EXECUTAREA TERASAMENTELOR ART. 8. PICHETAJUL LUCRRILOR ART. 9. LUCRRI PREGTITOARE ART.10. MARCAREA PMNTULUI ART.11. GROPI DE MPRUMUT SI DEPOZITE ART.12. EXECUTIA DEBLEURILOR ART.13. PREGTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI ART.14. EXECUTIA RAMBLEURILOR 14.1. Prescriptii generale 14.2. Modul de executie a rambleurilor 14.3. Compactarea rambleurilor 14.4. Controlul compactrii 14.5. Profiluri si taluzuri 14.6. Prescriptii aplicabile pmnturilor sensibile la ap 14.7. Prescriptii stncos
2

aplicabile

rambleurilor

din

material

14.8. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase 14.9. lucrrilor de art 14.10. Protectia mpotriva apei ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR ART.16. FINISAREA PLATFORMEI ART.17. ACOPERIREA CU PMNT VEGETAL ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE ART.19. NTRETINEREA N TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRRILOR CAP.III. RECEPTIA LUCRRILOR ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE ART.22. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR ART.23. RECEPTIA FINAL ANEX - REFERINTE NORMATIVE Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele

GENERALITTI
3

ART.1. DOMENIU DE APLICARE Prezentul terasamentelor BUZAU El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie s fie ndeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrrilor, controlul calittii si conditiile de receptie. ART.2. PREVEDERI GENERALE 2.1 La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914-84 si alte standarde si normative n vigoare, la data executiei, n msura n care acestea completeaz si nu contravin prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte unitti de specialitate, efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului, si alte verificri suplimentare fat de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea msurilor tehnologice si organizatorice care s conduc la respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.5. Antreprenorul este obligat s tin evidenta zilnic a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinte. 2.6. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul
4

caiet pentru

de

sarcini

se

aplic

la

executarea DE

MODERNIZAREA

INFRASTRUCTURII

ACCES LA ZONELE TURISTICE CU POTENTIAL DEMONSTRAT ALE JUD.

(Inginerul)

poate

dispune

ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului. CAPITOLUL I MATERIALE FOLOSITE ART.3. PMNT VEGETAL Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaz a fi nsmntate sau plantate se foloseste pmnt vegetal rezultat de la curtirea terenului si cel adus de pe alte suprafete locale de teren, cu pmnt vegetal corespunztor. ART.4. PMNTURI PENTRU TERASAMENTE 4.1. Categoriile si tipurile de pmnturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt date n tabelele 1.a si 1.b. 4.2. Pmnturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite n orice conditii climaterice si hidrologice, la orice nltime de terasament, fr a se lua msuri speciale. 4.3. Pmnturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate n orice conditii climaterice, hidrologice si la orice nltime de terasament, compactarea lor necesitnd o tehnologie adecvat. 4.4. Pmnturile prfoase si argiloase, clasificate ca mediocre n cazul cnd conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drum. 4.5. n cazul terasamentelor n debleu sau la nivelul terenului, executate n pmnturi rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate n stare uscat compactat mai mic de 1,5 g/cmc, vor fi nlocuite cu pmnturi de calitate satisfctoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti (var, cenus de furnal, etc.). nlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toat ltimea platformei,
5

la o adncime de minimum 20 cm n cazul pmnturilor rele si de minimum 50 cm n cazul pmnturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate n stare uscat compactat mai mic de 1,5 g/cmc. Adncimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili n functie de conditiile locale concrete, de ctre Inginer. Pentru pmnturile argiloase, simbolul 4d, se recomand fie nlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, vaar-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cnd pmntul din patul drumului are umiditatea relativ Wo>0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil, rezistent si permeabil. W - umiditate natural Wo = WL - limita de curgere 4.6. Realizarea terasamentelor n rambleu, n care se utilizeaz pmnturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a cror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere n oper si eventualele msuri de mbunttire s fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. 4.7. Nu se vor utiliza n ramblee pmnturile organice, mluri, nmoluri, pmnturile turboase si vegetale, pmnturile cu consistent redus (care au indicele de consistent sub 0,75%), precum si pmnturile cu continut mai mare de 5% de sruri solubile n ap. Nu se vor introduce n umpluturi, bulgri de pmnt nghetat sau cu continut de materii organice n putrefactie (brazde, frunzis, rdcini, crengi, etc). ART.5. APA DE COMPACTARE 5.1. Apa necesar compactrii rambleurilor nu trebuie s fie murdar si nu trebuie s contin materii organice n suspensie.
6

5.2. Apa slcie va putea fi folosit cu acordul Inginerului, cu exceptia compactrii terasamentelor din spatele lucrrilor de art. 5.3. Eventuala adugare a unor produse, destinate s faciliteze compactarea nu se va face dect cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza si modalittile de utilizare. ART.6. PMNTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pmnturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie s aibe calittile pmnturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pmnturi nu trebuie s aib elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm. ART.7. VERIFICAREA CALITTII PMNTURILOR 7.1. Verificarea calittii pmntului const n determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, prevzute n tabelul 2. Tabel 2
Nr. crt Caracteristici care se verific Frecvente minime Metode de determinare conform STAS 1913/5-85 1913/4-86 1913/3-76 730-89 Pentru pmnturile folosite n rambleurile din spatele zidurilor si pmnturile folosite la protectia rambleurilor, o ncercare la fiecare 1.000 mc O ncercare la fiecare: - 2.000 mc pmnt pentru ra 1913/13-83

1 2 3 4 5

Granulozitate Limita de plasticitate Densitate uscat maxima Coeficientul de neuniformitate Caracteristicile de compactare Umflare libera Sensibilitate la nghet, dezghet

n functie de heterogenitatea pmntului utilizat ns nu va fi mai mic dect o ncercare la fiecare 5.000 mc

6 7

1913/12-88 1709/3-90

mbleuri - 250 ml de drum in debleu 8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82

7.2. Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinrilor de laborator. C A P I T O L U L II EXECUTAREA TERASAMENTELOR ART.8. PICHETAJUL LUCRRILOR 8.1. De regul, pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar vrfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati n afara amprizei drumului. Pichetajul este nsotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati n afara zonei drumului, cel putin cte doi reperi pe km. 8.2. n cazul cnd documentatia este ntocmit pe planuri fotogrametrice, traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaz s se fac la nceperea lucrrilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru vrfurile de unghi si a reperilor de pe teren. 8.3. nainte de nceperea lucrrilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si completarea pichetajului n cazul situatiei artate la pct.8.1. sau la executarea pichetajului complet nou n cazul situatiei de la pct.8.2. n ambele cazuri trebuie s se fac o pichetare detaliat a profilurilor transversale, la o distant maxim ntre acestea de 30 m n aliniament si de 20 m n curbe.
8

Pichetii implantati n cadrul pichetajului complementar vor fi legati, n plan si n profil n lung, de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. 8.4. Odat cu definitivarea pichetajului, n afar de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin trusi si sabloane urmtoarele: nltimea umpluturii sau adncimea spturii n ax, de-a lungul axului drumului; punctele de intersectii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza); nclinarea taluzelor. 8.5. Antreprenorul este rspunztor de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor si are obligatia de a-i restabili sau de al reamplasa dac este necesar. 8.6. n caz de nevoie, scoaterea lor n afara amprizei lucrrilor este efectuat de ctre Antreprenor, pe cheltuiala si rspunderea sa, dar numai cu aprobarea scris a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore n devans. 8.7. Cu ocazia efecturii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, aflate n ampriza lucrrilor n vederea mutrii sau protejrii acestora. ART.9. LUCRRI PREGTITOARE 9.1. nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se execut urmtoarele lucrri pregtitoare n limita zonei expropriate: defrisri; curtirea terenului de resturi vegetale si buruieni; decaparea si depozitarea pmntului vegetal; asanarea zonei drumului prin ndeprtarea apelor de suprafat si adncime;
9

demolarea constructiilor existente. 9.2. Antreprenorul trebuie s execute n mod obligatoriu

tierea arborilor, pomilor si arbustilor, s scoat rdcinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, n caz c este necesar, n conformitate cu legislatia n vigoare. Scoaterea buturugilor si rdcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu nltime mai mic de 2 m precum si la debleuri. 9.3. Curtirea terenului de frunze, crengi, iarb si buruieni si alte materiale se face pe ntreaga suprafat a amprizei. 9.4. Decaparea pmntului vegetal se face pe ntrega suprafat a amprizei drumului si a gropilor de mprumut. 9.5. Pmntul decapat si orice alte pmnturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si depuse n depozite definitive, evitnd orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pmntul vegetal va fi pus n depozite provizorii, n vederea reutilizrii. 9.6. Pe portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de gard care s colecteze si s evacueze apa n afara amprizei drumului. n general, dac se impune, se vor executa lucrri de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului. 9.7. Demolrile constructiilor existente vor fi executate pn la adncimea de 1,00 m sub nivelul platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi strnse cu grij, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate n caietele de sarcini speciale sau n lipsa acestora, vor fi evacuate n groapa public cea mai apropiat, transportul fiind n sarcina Antreprenorului.
10

9.8. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi rezultate dup scoaterea buturugilor si rdcinilor, etc. vor fi umplute cu pmnt bun pentru umplutur, conform prevederilor art.4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevzut n tabelul nr.5 punctul b. 9.9. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor nainte ca Inginerul s constate si s accepte executia lucrrilor pregtitoare enumerate n prezentul capitol. Aceast acceptare trebuie s fie n mod obligatoriu mentionat n registrul de santier. ART.10. MISCAREA PMNTULUI 10.1. Miscarea terasamentelor se efectueaz prin utilizarea pmntului provenit din spturi, n profilurile cu umplutur ale proiectului. La nceputul lucrrilor, Antreprenorul trebuie s prezinte Consultantului spre aprobare, o diagram a cantittilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de miscare a terasamentelor), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.). 10.2. Excedentul de sptur si pmnturile din debleuri care sunt improprii realizrii rambleurilor (n sensul prevederilor din art.4) precum si pmntul din patul drumului din zonele de debleu care trebuie nlocuite (n sensul art.4) vor fi transportate n depozite definitive. 10.3. Necesarul de pmnt care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de mprumut. 10.4. Recurgerea la debleuri si rambleuri n afara profilului din proiect, sub form de supralrgire, trebuie s fie supus aprobrii Inginerului.
11

10.5. Dac, n cursul executiei lucrrilor, natura pmnturilor provenite din debleuri si gropi de mprumut este incompatibil cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice n vigoare, privind calitatea si conditiile de executie a rambleurilor,

Antreprenorul trebuie s informeze Inginerul si s-i supun spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pmntului pentru umplutur, pe baz de msurtori si teste de laborator,

demonstrnd existenta real a materialelor si evaluarea cantittilor de pmnt ce se vor exploata. 10.6. La lucrrile importante, dac beneficiarul consider necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile art.4 al prezentului caiet de sarcini. n acest caz, Antreprenorul poate ntocmi, n cadrul unui caiet de sarcini speciale, Tabloul de corespondent a pmntului prin care se defineste destinatia fiecrei naturi a pmntului provenit din debleuri sau gropi de mprumut. 10.7. Transportul pmntului se face pe baza unui plan ntocmit de Antreprenor, Tabelul de miscare a pmntului care defineste n spatiu miscrile si localizarea final a fiecrei cantitti izolate de pmnt din debleu sau din groapa de mprumut. El tine cont de Tabloul de corespondent a pmntului stabilit de Client, dac aceasta exist, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si de prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus aprobrii Inginerului n termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de nceperea lucrrilor. ART.11. GROPI DE MPRUMUT SI DEPOZITE DE PMNT
12

11.1. n cazul n care gropile de imprumut si depozitele de pmnt nu sunt impuse prin proiect sau n caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui s fie solicitat cu minimum opt zile nainte de nceperea exploatrii gropilor de mprumut sau a depozitelor. Dac Inginerul consider c este necesar, cererea trebuie s fie nsotit de: un raport privind calitatea pmntului din gropile de mprumut alese, n spiritul prevederilor articolului 4 din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind n sarcina Antreprenorului; acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de mprumut; un raport cu programul de exploatare a gropilor de mprumut si planul de refacere a mediului. 11.2. La exploatarea gropilor de mprumut Antreprenorul va respecta urmtoarele reguli: pmntul vegetal se va ndeprta si depozita n locurile aprobate si va fi refolosit conform prevederilor proiectului; crestele taluzurilor gropilor de mprumut trebuie, n lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, s fie la o deprtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; taluzurile gropilor de mprumut, pot fi executate n continuarea taluzurilor de debleu ale drumului cu conditia ca fundul spturii, la terminarea extragerii, s fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitatii, iar taluzurile s fie ngrijit executate; spturile n gropile de mprumut nu vor fi mai adnci dect cota practicat n debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, n zona de rambleu;
13

n albiile majore ale rurilor, gropile de mprumut vor fi executate n avalul drumului, amenajnd o banchet de 4,00 m ltime ntre piciorul taluzului drumului si groapa de mprumut;

fundul gropilor de mprumut va avea o pant transversal de 1...3% spre exterior si o pant longitudinal care s asigure scurgerea si evacuarea apelor;

taluzurile gropilor de mprumut amplasate n lungul drumului, se vor executa cu nclinarea de 1:1,5...1:3; cnd ntre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de mprumut nu se las nici un fel de banchete, taluzul gropii de mprumut dinspre drum va fi de 1:3. 11.3. Surplusul de sptur din zonele de debleu, poate fi

depozitat n urmtoarele moduri: n continuarea terasamentului proiectat sau existent n rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioar a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelat la o cot cel mult egal cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat; la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor n executie sau ale celor existente si n afara firelor de scurgere a apelor; n ambele situatii este necesar s se obtin aprobarea pentru ocuparea terenului si s se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor n zona drumului se va urmri ca prin executia acestora s nu se provoace nzpezirea drumului. 11.4. Antreprenorul va avea grij ca gropile de mprumut si depozitele s nu compromit stabilitatea masivelor naturale si nici s nu riste antrenarea terasamentelor de ctre ape sau s cauzeze,
14

din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. n acest caz, Antreprenorul va fi n ntregime rspunztor de aceste pagube. 11.5. Inginerul se va opune executrii gropilor de mprumut sau depozitelor, susceptibie de a nrutti aspectul mprejurimilor si a scurgerii apelor, fr ca Antreprenorul s poat pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despgubiri. 11.6. Achizitionarea sau despgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate de depozitele de pmnturi ca si ale celor necesare gropilor de mprumut, rmn n sarcina Antreprenorului. ART. 12. EXECUTIA DEBLEURILOR 12.1. Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare nainte ca modul de pregtire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini speciale s fi fost verificat si recunoscut ca satisfctor de ctre Inginerul lucrrii. Aceste acceptri trebuie, n mod obligatoriu s fie mentionate n registrul de santier. 12.2. Spturile trebuiesc atacate frontal pe ntreaga ltime si pe msur ce avanseaz, se realizeaz si taluzarea, urmrind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale. 12.3. Nu se vor creea supraadncimi n debleu. n cazul cnd n mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor, conform modalittilor pe care le va prescrie Inginerul lucrrii si pe cheltuiala Antreprenorului. 12.4. La sparea n terenuri sensibile la umezeal, terasamentele se vor executa progresiv, asigurndu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizrii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pmnturilor. Toate lucrrile preliminare de
15

drenaj vor fi finalizate nainte de nceperea spturilor, pentru a se asigura ca lucrrile se vor executa fr a fi afectate de ape. 12.5. n cazul cnd terenul ntlnit la cota fixat prin proiect nu va prezenta calittile stabilite si nu este de portanta prevzut, Inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de form pe cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de form se va face la gradul de compactare de 100% Proctor Normal. n acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal. 12.6. nclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Dac acesta difer de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui s aduc la cunostinta Inginerului neconcordanta constatat, urmnd ca acesta s dispun o modificare a nclinrii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor. 12.7. Prevederile STAS 2914-84 privind nclinarea taluzurilor la deblee pentru adncimi de maximum 12,00 m sunt date n tabelul 3, n functie de natura materialelor existente n debleu.

Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU Pmnturi argiloase, n general argile nisipoase sau prfoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase Pmnturi mrnoase Pmnturi macroporice (loess si pmnturi loessoide) Roci stncoase alterabile, n functie de gradul de alterabilitate si de adncimea debleurilor Roci stncoase nealterabile Roci stncoase (care nu se degradeaz) cu stratificarea favorabil n ce priveste stabilitatea NCLINAREA TALUZURILOR 1,0 : 1,5 1,0:1,0...1,0:0,5 1,0:0,1 1,0:1,5...1,0:1,0 1,0:0,1 de la 1,0:0,1 pn la pozitia vertical sau chiar n consola

n debleuri mai adnci de 12,00 m sau amplasate n conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de bltiri)
16

indiferent de adncimea lor, nclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. 12.8. Taluzurile vor trebui s fie curtate de pietre sau de bulgri de pmnt care nu sunt perfect aderente sau ncorporate n teren ca si rocile dislocate a cror stabilitate este incert. 12.9. Dac pe parcursul lucrrilor de terasamente, masele de pmnt devin instabile, Antreprenorul va lua msuri imediate de stabilizare, anuntnd n acelasi timp Inginerul. 12.10. Debleurile n terenuri moi, ajunse la cot, se vor compacta pn la 100% Proctor Normal, pe o adncime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5 pct. c). 12.11. n terenuri stncoase, la spturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui s stabileasc si apoi s adapteze planurile sale de derocare n asa fel nct dup explozii s se obtin: degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei; cea mai mare fractionare posibil a rocii, evitnd orice risc de deteriorare a lucrrilor. 12.12. Pe timpul ntregii durate a lucrului va trebui s se inspecteze, n mod frecvent si n special dup explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, n scopul de a se nltura prtile de roc, care ar putea s fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze. Dup executia lucrrilor, se va verifica dac adncimea necesar este atins peste tot. Acolo unde aceasta nu este atins, Antreprenorul necesar. 12.13. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date n tabelul 4. Tabel 4
17

va

trebui

execute

derocarea

suplimentar

Profilul Platform cu strat de form Platform fr strat de form Taluz de debleu neacoperit Roci necompacte +/- 3 cm +/- 5 cm +/- 10 cm

Tolerante admise Roci compacte +/- 5 cm +/- 10 cm variabil n functie de natura rocii

12.14. Metoda utilizat pentru nivelarea platformei n cazul terenurilor stncoase este lsat la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adncime suplimentar, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pmnt, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat asa cum este artat n art.14. 12.15. Dac proiectul prevede executarea rambleurilor cu pmnturile sensibile la umezeal, Inginerul va prescrie ca executarea spturilor n debleuri s se fac astfel: n perioada ploioas: extragerea vertical dup perioada ploioas: spturi n straturi, pna la orizontul al crui continut n ap va fi superior cu 10 puncte, umidittii optime Proctor Normal. 12.16. n timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat s conduc lucrrile astfel ca pmnturile ce urmeaz s fie folosite n realizarea rambleurilor s nu fie degradate sau nmuiate de apele de ploaie. Va trebui, n special s se nceap cu lucrrile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului n lung. Dac topografia locurilor permite o evacuare gravitational a apelor, Antreprenorul va trebui s mentin o pant suficient pentru scurgere, la suprafata prtii excavate si s execute n timp util santuri, rigole, lucrri provizorii necesare evacurii apelor n timpul excavrii. ART.13. PREGTIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

18

Lucrrile pregtitoare artate la art.8 si 9 sunt comune att sectoarelor de debleu ct si celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrri pregtitoare. 13.1. Cnd linia de cea mai mare pant a terenului este superioar lui 20%, Antreprenorul va trebui s execute trepte de nfrtire avnd o nltime egal cu grosimea stratului prescris pentru umplutur, distantate la maximum 1,00 m pe terenuri obisnuite si cu nclinarea de 4% spre exterior. Pe terenuri stncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer. 13.2. Pe terenurile remaniate n cursul lucrrilor pregtitoare prevzute la art.8 si 9, sau pe terenuri de portant scazut se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adncime minim de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor Normal conform tabelului 5. ART.14. EXECUTIA RAMBLEURILOR 14.1. Prescriptii generale 14.1.1. Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare nainte ca pregtirile terenului, indicate n caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, s fie verificate si acceptate de Inginer. Aceast acceptare trebuie s fie, n mod obligatoriu, consemnat n caietul de santier. 14.1.2. Nu se execut lucrri de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. 14.1.3. Executia rambleurilor trebuie s fie ntrerupt n cazul cnd calittile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
19

Executia nu poate fi reluat dect dup un timp fixat de Inginer sau reprezentantul su, la propunerea Antreprenorului. 14.2. Modul de executie a rambleurilor 14.2.1. Rambleurile se execut n straturi uniforme suprapuse, paralele cu linia proiectului, pe ntreaga ltime a platformei si n principiu pe ntreaga lungime a rambleului, evitndu-se segregrile si variatiile de umiditate si granulometrie. Dac dificulttile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturilor elementare s fie executate pe ltimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alturate, care mpreun acoper ntreaga ltime a profilului, urmrind ca decalarea n nltime ntre dou benzi alturate s nu depseasc grosimea maxim impus. 14.2.2. Pmntul adus pe platform este mprstiat si nivelat pe ntreaga ltime a platformei (sau a benzii de lucru) n grosimea optim de compactare stabilit, urmrind realizarea unui profil longitudinal pe ct posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafata fiecrui strat intermediar, care va avea grosimea optim de compactare, va fi plan si va avea o pant transversal de 35% ctre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescris conform articolului 16. 14.2.3. La realizarea umpluturilor cu nltimi mai mari de 3,00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatr sau din beton cu dimensiunea maxim de 0,50 m cu conditia respectrii urmtoarelor msuri: mpnarea golurilor cu pmnt; asigurarea tasrilor n timp si luarea lor n considerare;

20

realizarea unei umpluturi omogene din pmnt de calitate corespuztoare pe cel putin 2,00 m grosime la partea superioar a rambleului. 14.2.4. La punerea n oper a rambleului se va tine seama de

umiditatea optim de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinri ale umidittii la surs si se vor lua msurile n consecint pentru punerea n oper, respectiv asternerea si necompactarea imediat, lsnd pmntul s se zvnte sau s se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea pn ct mai aproape de cea optim, sau din contr, udarea stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umidittii optime. 14.3. Compactarea rambleurilor 14.3.1. Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevzut n STAS 2914-84, conform tabelului 5. Tabel 5
Pmnt uri Zonele din terasamente (la care se prescrie gradul de compactare) Necoezive
mbrcmi nti permanent e mbrcminti semipermane nte

Coezive
mbrcmi nti permanent e mbrcminti semipermanen te

a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu, cu nltimea: h 2,00 m h > 2,00 m b. n corpul rambleurilor, la adncimea sub patul drumului: h 0,50 m 0,5 < h 2,00 m h > 2,00 m c. n debleuri, pe adncimea de 30 cm sub patul drumului

100 95

95 92

97 92

93 90

100 100 95

100 97 92

100 97 92

100 94 90

100

100

100

100

21

NOT:

Pentru pmnturile necoezive, strncoase cu granule de 20 mm n proportie mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea n stare uscat a pmntului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cnd dup un anumit numr de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu las urme vizibile la controlul gradului de compactare.

14.3.2.

Antreprenorul

va

trebui

supun

acordului

Inginerului, cu cel putin opt zile nainte de nceperea lucrrilor, grosimea maxim a stratului elementar pentru fiecare tip de pmnt, care poate asigura obtinerea (dup compactare) a gradelor de compactare artate n tabelul 5, cu echipamentele existente si folosite pe santier. n acest scop, nainte de nceperea lucrrilor, va realiza cte un tronson de ncercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pmnt. Dac compactarea prescris nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui s realizeze o nou plans de ncercare, dup ce va aduce modificrile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor ncercri trebuie s fie mentionate n registrul de santier. n cazurile cnd aceast obligatie nu va putea fi realizat, grosimea straturilor succesive nu va depsi 20 cm dup compactare. 14.3.3. Abaterile limit la gradul de compactare vor fi de 3% sub mbrcmintile din beton de ciment si de 4% sub celelalte mbrcminti si se accept n max. 10% din numrul punctelor de verificare. 14.4. Controlul compactrii
22

n timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dup cum urmeaz: a) controlul va fi pe fiecare strat; b) frecventa minim a testelor trebuie s fie potrivit tabelului 6. Tabel 6
Denumirea ncercrii ncercarea Proctor Determinarea continutului de ap Determinarea gradului de compactare Frecvena minimal a ncercrilor 1 la 5.000 mc 1 la 250 ml de platform 3 la 250 ml de platform Observatii Pentru fiecare tip de pmnt pe strat pe strat

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru n care se vor consemna toate rezultatele privind ncercarea Proctor, determinarea umidittii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum. Antreprenorul poate s cear receptia unui strat numai dac toate gradele de compactare rezultate din determinri au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceast receptie va trebui, n mod obligatoriu, mentionat n registrul de santier. 14.5 Profiluri si taluzuri 14.5.1 Lucrrile trebuie s fie executate de asa manier nct dup cilindrare profilurile din proiect s fie realizate cu tolerantele admisibile. Taluzul nu trebuie s prezinte nici scobituri si nici excrescente, n afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului. Profilul taluzului trebuie s fie obtinut prin metoda umpluturii n adaos, dac nu sunt dispozitii contrare n caietul de sarcini speciale.
23

14.5.2 Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portant corespunztoare vor avea nclinarea 1 : 1,5 pn la nltimile maxime pe vertical indicate n tabelul 7. Tabel 7
Natura materialului n rambleu Argile prfoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietrisuri sau balasturi H (max m) 6 7 8 10

Panta taluzurilor trebuie verificat si asigurat numai dup realizarea gradului de compactare indicat n tabelul 5. 14.5.3. n cazul rambleurilor cu nltimi mai mari dect cele artate n tabelul 7, dar numai pn la maxim 12,00 m, nclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului n jos, va fi de 1:1,5, iar pe restul nltimii, pn la baza rambleului, nclinarea va fi de 1:2. 14.5.4. La rambleuri mai nalte de 12,00 m, precum si la cele situate n albiile majore ale rurilor, ale vilor si n blti, unde terenul de fundatie este alctuit din particule fine si foarte fine, nclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1,3....1,5. 14.5.5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portant redus, vor avea nclinarea 1:1,5 pn la nltimile maxime, h max. pe vertical indicate n tabelul 8, n functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie. Tabel 8
Caracteristicile terenului de fundatie Panta terenului de fundatie 30 60 5o 10 a) Unghiul de frecare intern n grade 10o b) coeziunea materialului KPa 30 24 60 10 30 60 80 15o

nltimea maxim a rambleului, h max, n m 0 1:10 1:5 1:3 3,00 2,00 1,00 4,00 3,00 2,00 3,00 2,00 1,00 5,00 4,00 2,00 1,00 6,00 5,00 3,00 2,00 4,00 3,00 2,00 1,00 6,00 5,00 3,00 2,00 8,00 6,00 4,00 3,00 10,00 7,00 5,00 4,00

14.5.6. Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmtoarele: - platform fr strat de form - platform cu strat de form - taluz neacoperit +/- 3 cm +/- 5 cm +/- 10 cm

Denivelrile sunt msurate sub lata de 3 m lungime. Toleranta pentru ampriza rambleului realizat, fat de cea proiect este de + 50 cm. 14.6. Prescriptii aplicabile pmnturilor sensibile la ap 14.6.1. Cnd la realizarea rambleurilor sunt folosite pmnturi sensibile la ap, Inginerul va putea ordona Antreprenorului urmtoarele: asternerea si compactarea imediat a pmnturilor din debleuri sau gropi de mprumut cu un grad de umiditate convenabil; un timp de asteptare dup asternere si scarificarea, n vederea eliminrii apei n exces prin evaporare; tratarea pmntului cu var pentru reducerea umidittii; practicarea de drenuri deschise, n vederea reducerii umidittii pmnturilor cu exces de ap. Cnd umiditatea natural este mai mic dect cea optim se vor executa stropiri succesive.
25

Pentru

aceste

pmnturi

Inginerul

va

putea

impune

Antreprenorului msuri speciale pentru evacuarea apelor. 14.7. Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stncos 14.7.1. Materialul stncos rezultat din derocri se va mprstia si nivela astfel nct s se obtin o umplutur omogen si cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea grosimea determinat n functie de dimensiunea materialului si posibilittile mijloacelor de compactare. Aceast grosime nu va putea, n nici un caz, s depseasc 0,80 m n corpul rambleului. Ultimii 0,30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0,20 m. Blocurile de stnc ale cror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor n depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie s fie omogen. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stncoase, prezentnd un procentaj de goluri ridicat, este interzis. 14.7.2. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin, sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceast compactare va fi nsotit de o stropire cu ap, suficient pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul Qcompactrii va fi efectuat prin msurarea parametrilor Q/S unde: reprezint volumul rambleului pus n oper ntr-o zi, msurat n mc dup compactare;

26

S-

reprezint suprafata compactat ntr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilit pe sectoarele experimentale. Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilit cu ajutorul unui

tronson de ncercare controlat prin ncercri cu placa. Valoarea final va fi cea a testului n care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0,15. ncercrile se vor face de Antreprenor ntr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi nscrise n registrul de santier. 14.7.3. Platforma rambleului va fi nivelat, admitndu-se aceleasi tolerante ca si n cazul debleurilor n material stncos, art.12 tab.4. Denivelrile pentru taluzurile neacoperite trebuie s asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumtate din grosimea lor. 14.8. Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase 14.8.1. Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaz concomitent cu mbrcarea taluzurilor, n scopul de a le proteja de eroziune. Pmntul nisipos omogen (U < 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dup corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactrii prescrise. 14.8.2. Straturile din pmnturi nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditti omogene pe ntreaga grosime a stratului elementar. 14.8.3. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitndu-se tolerantele artate la art.12 tab.4. Aceste tolerante se aplic straturilor de pmnt care protejeaz platforma si taluzurile nisipoase.

27

14.9. Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrrilor de art (culei, aripi, ziduri de sprijin, etc.) 14.9.1. n lipsa unor indicatii contrare caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrrilor de art vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite n patul drumului, cu exceptia materialelor stncoase. Pe o ltime minim de 1 metru, msurat de la zidrie, mrimea maxim a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. 14.9.2. Rambleul se va compacta mecanic, la gradul din tabelul 5 si cu asigurarea integrittii lucrrilor de art. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobrii Inginerului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de art ntinderea zonei lor de folosire.

14.10. Protectia mpotriva apelor Antreprenorul este obligat s asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a cror intensitate nu depseste intensitatea celei mai puternice ploi nregistrate n cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizat de cea mai apropiat statie pluviometric. ART.15. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectndu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.

28

Santul sau rigola trebuie s rmn constant, paralel cu piciorul taluzului. n nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism s fie ntrerupt de prezenta masivelor stncoase. Paramentele santului sau ale rigolei vor trebui s fie plane iar blocurile n proeminent s fie tiate. La sfrsitul santierului si nainte de receptia final, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgri si blocuri czute. ART.16. FINISAREA PLATFORMEI 16.1. Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectnd cotele n profil n lung si n profil transversal, declivittile si ltimea prevzute n proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date n tabelul 5, respectiv, n tabelul 4. n ce priveste ltimea platformei si cotele de executie abaterile limit sunt: - la ltimea platformei: +/- 0,05 m, fat de ax +/- 0,10 m, pe ntreaga ltime - la cotele proiectului: +/- 0,05 m, fat de cotele de nivel ale proiectului. 16.2. Dac executia sistemului rutier nu urmeaz imediat dup terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelat transversal, urmrind realizarea unui profil acoperis, n dou ape, cu nclinarea de 4% spre marginea acestora. n curbe se va aplica deverul prevzut n piesele desenate ale proiectului, fr s coboare sub o pant transversal de 4%. ART.17. ACOPERIREA CU PMNT VEGETAL
29

Cnd acoperirea cu pmnt vegetal trebuie s fie aplicat pe un taluz, acesta este n prealabil tiat n trepte sau ntrit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pmnt vegetal. Terenul vegetal trebuie s fie frmitat, curtat cu grij de pietre, rdcini sau iarb si umectat nainte de rspndire. Dup rspndire pmntul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrrilor de mbrcare cu pmnt vegetal este n principiu, suspendat pe timp de ploaie. ART.18. DRENAREA APELOR SUBTERANE Antreprenorul nu este obligat s construiasc drenuri n cazul n care apele nu pot fi evacuate gravitational. Lucrrile de drenarea apelor subterane, care s-ar putea s se dovedeasc necesare, vor fi definite prin dispozitii de santier de ctre Inginer si reglementarea lor se va face, n lipsa unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.

ART.19. NTRETINEREA N TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE n timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui s execute n timp util si pe cheltuiala sa lucrrile de remediere a taluzurilor rambleurilor, s mentin scurgerea apelor, si s repare toate zonele identificate cu tasri datorit proastei executii. n afar de aceasta, Antreprenorul va trebui s execute n aceeasi perioad, la cererea scris a Inginerului, si toate lucrrile
30

de

remediere

necesare,

pentru

care

Antreprenorul

nu

este

rspunztor. ART.20. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRRILOR 20.1. Controlul calittii lucrrilor de terasamente const n: - verificarea trasrii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare; - verificarea pregtirii terenului de fundatie (de sub rambleu); - verificarea calittii si strii pmntului utilizat pentru umpluturi; - verificarea grosimii straturilor asternute; - verificarea compactrii umpluturilor; - controlul caracteristicilor patului drumului. 20.2. Antreprenorul este obligat s tin evidenta zilnic, n registrul de laborator, a verificrilor efectuate asupra calittii umidittii pmntului pus n oper si a rezultatelor obtinute n urma ncercrilor efectuate privind calitatea lucrrilor executate. Antreprenorul nu va trece la executia urmtorului strat dac stratul precedent nu a fost finalizat si aprobat de Inginer. Antreprenorul va ntretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pn la acoperirea acestora cu stratul urmtor. 20.3. Verificarea trasrii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de trasare Aceast verificare se va face nainte de nceperea lucrrilor de executie a terasamentelor urmrindu-se respectarea ntocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibil fiind de +/-0,10 m n raport cu reperii pichetajului general. 20.4. Verificarea pregtirii terenului de fundatie (sub rambleu)
31

20.4.1. nainte de nceperea executrii umpluturilor, dup curtirea terenului, ndeprtarea stratului vegetal si compactarea pmntului, se determin gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie. 20.4.2. Numrul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 ncercri pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutur. 20.4.3. Verificrile efectuate se vor consemna ntr-un proces verbal de verificare a calittii lucrrilor ascunse, specificndu-se si eventuale remedieri necesare. 20.4.4. Deformabilitatea terenului se va stabili prin msurtori cu deflectometru cu prghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. 20.4.5. Msurtorile cu deflectometrul se vor efectua n profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dup altul, n trei puncte (stnga, ax, dreapta). 20.4.6. La nivelul terenului de fundatie se consider realizat capacitatea portant necesar dac deformatia elastic, corespunztoare vehiculului etalon de 10 KN, se ncadreaz n valorile din tabelul 9, admitndu-se depsiri n cel mult 10% din punctele msurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie n functie de tipul pmntului de fundatie sunt indicate n tabelul 9. 20.4.7. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face n corelatie cu msurtorile cu deflectometrul, n
32

punctele n care rezultatele acestora atest valori de capacitate portant scazut. 20.5. Verificarea calittii si strii pmntului utilizat pentru umpluturi Verificarea calittii pmntului const n determinarea principalelor caracteristici ale pmntului, conform tabelului 2. 20.6. Verificarea grosimii straturilor asternute Va fi verificat grosimea fiecrui strat de pmnt asternut la executarea rambleului. Grosimea msurat trebuie s corespund grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pmnt respectiv si utilajele folosite la compactare. 20.7. Verificarea compactrii umpluturilor 20.7.1. Determinrile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pmnt pus n oper. n cazul pmnturilor coezive se vor preleva cte 3 probe de la suprafata, mijlocul si baza stratului, cnd acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cnd grosimea este mai mic de 25 cm. n cazul pmnturilor necoezitive se va preleva o singur prob din fiecare punct, care trebuie s aib un volum de min. 1000 cm3, conform STAS 2914 - 84 cap.7. Pentru pmnturile stncoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei de la tabelul 5. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densittii n stare uscat a acestor probe cu densitatea n stare uscat maxim stabilit prin ncercarea Proctor, STAS 1913/13-83. Verificarea gradului de compactare realizat, se va face n minimum trei puncte repartizate stnga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat. La stratul superior al rambleului si la patul drumului n debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face n minimum
33

trei puncte repartizate stnga, ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250 m. 20.7.2. n cazul cnd valorile obtinute la verificri nu sunt corespunztoare celor prevzute n tabelul 5, se va dispune fie continuarea compactrii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. 20.7.3. Nu se va trece la executia stratului urmtor dect numai dup obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioar a stratului ne mai fiind posibil. 20.7.4. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu prghie. 20.8. Controlul caracteristicilor patului drumului 20.8.1. Controlul caracteristicilor patului drumului se face dup terminarea executiei terasamentelor si const n verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilittii, cu ajutorul deflectometrului cu prghie la nivelul patului drumului. 20.8.2. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0,05 m fat de prevederile proiectului. n ce priveste suprafatarea patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele artate la pct.12.13 (Tabelul 4) si la pct.14.5.6 din prezentul caiet de sarcini. Verificrile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distant. 20.8.3. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin msurtori cu deflectometrul cu prghie. Conform Normativului CD 31-2002, capacitatea portant necesar la nivelul patului drumului se consider realizat dac, deformatia elastic, corespunztoare sub sarcina osiei etalon de
34

115 KN, are valori mai mari dect cele admisibile, indicate n tabelul 9, n cel mult 10% din numrul punctelor msurate. Tabel 9
Tipul de pmnt conform STAS 1243 - 88 Nisip prfos, nisip argilos Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf Argil prfoas, argil nisipoas, argil prafoas nisipoas, argil Valoarea admisibil a deformatiei elastice 1/100 mm 350 400

450

Cnd msurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu prghie, nu este posibil, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de Inginer. n cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevzut n STAS 2914/4-89, frecventa ncercrilor va fi de 3 ncercri pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime. C A P I T O L U L III RECEPTIA LUCRRII Lucrrile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de excutie), unei receptii preliminare si unei receptii finale. ART.21. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE 21.1. n cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrri ascunse) se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul de statului MLPAT n si fazele publicat de n executie Buletinul determinante, elaborat

Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica dac partea de lucrri

35

ce se receptioneaz s-a executat conform proiectului si atest conditiile impuse de normativele tehnice n vigoare si de prezentul caiet de sarcini. 21.2. n urma verificrilor se ncheie proces verbal de receptie pe faze, n care se confirm posibitatea trecerii executiei la faza imediat urmtoare. 21.3. Receptia pe faze se efectueaz de ctre Inginer si Antreprenor, iar documentul ce se ncheie ca urmare a receptiei va purta ambele semnturi. 21.4. Receptia pe faze se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucrrii: trasarea si pichetarea lucrrii; decaparea pregtitoare; compactarea terenului de fundatie; n cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din nltimea de umplutur si la realizarea umpluturii sub cota stratului de form sau a patului drumului; n cazul spturilor, la cota final a spturii. 21.5. Registrul de procese verbale de lucrri ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, ct si a comisiei de receptie preliminar sau final. 21.6. La terminarea lucrrilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrrilor, verificndu-se: concordanta lucrrilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie; natura pmntului din corpul drumului. 21.7. Lucrrile nu se vor receptiona dac:
36

stratului

vegetal

si

terminarea

lucrrilor

nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevzute n proiect; nu este realizat gradul de compactare att la nivelul patului drumului ct si pe fiecare strat n parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze);

lucrrile de scurgerea apelor sunt necorespunztoare; nu s-au respectat pantele transversale si suprafatarea platformei; se observ fenomene de instabilitate, nceputuri de crpturi n corpul terasamentelor, ravinri ale taluzurilor, etc.; nu este asigurat capacitatea portant la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna n procesul verbal ncheiat, n

care se va stabili si modul si termenele de remediere. ART.22. RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR Receptia preliminar se face la terminarea lucrrilor, pentru ntreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/94. ART. 23. RECEPTIA FINAL La receptia final a lucrrii se va consemna modul n care s-au comportat terasamentele si dac acestea au fost ntretinute corespunztor n perioada de garantie a ntregii lucrri, n conditiile respectrii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

37

ANEX CAIET DE SARCINI GENERALE LUCRRI DE TERASAMENTE REFERINTE NORMATIVE I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 - Norme generale de protectia muncii. - Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.

Ordin AND nr. 116/1999

II. NORMATIVE TEHNICE CD 31-2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. STAS 730-89 III. STANDARDE - Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. Metode de ncercare.

38

STAS 1243-88 STAS 1709/1-90

- Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pmnturilor. - Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drumuri. Adncimea de nghet n complexul rutier. Prescriptii de calcul. - Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drumuri. Prevenirea si remedierea degradrilor din nghet-dezghet. Prescriptii tehnice. - Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drumuri. Determinarea sensibilittii la nghet a pmnturilor de fundatie. Metoda de determinare. - Teren de fundare. Determinarea umidittii. - Teren de fundare. Determinarea densittii pmnturilor. - Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. - Teren de fundare. Determinarea granulozittii. - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pmnturilor cu umflri si contractii mari. - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor. - Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe teren.
39

STAS 1709/2-90

STAS 1709/3-90

STAS 1913/1-82 STAS 1913/3-76 STAS 1913/4-86 STAS 1913/5-85 STAS 1913/12-88

STAS 1913/13-83

STAS 1913/15-75

STAS 2914-84

- Lucrri de Terasamente. Conditii generale de calitate.

drumuri. tehnice

40