La origine o hieroglif egiptean, anhul este un simbol ntlnit adesea n arta egiptului antic.

Datorit ovalului care

domin crucea, anhul ar putea reprezenta soarele, cerul i pamntul la nivel macrocosmic, iar la nivel microcosmic, pe om. Anhul este adesea interpretat ca un semn ce exprim integrarea principiilor activ i pasiv. Fiind imaginea perfect a ceea ce nu are nici nceput nici sfrit, cercul su reprezint sufletul care este venic, provenind din substana spiritual a zeilor. Anhul este aproape ntotdeauna prezent n reprezentrile zeitilor i a regilor egipteni, artndu-le nemurirea.

Esena infinit a energiei vitale simbolizat de anh este identificat cu zeia Isis, principiul divin de la care purcede orice manifestare de via. Astfel se creaz o asociere ntre anh i Nodul lui Isis, acel soi de iret acare nconjoar ramurile i inelul crucii, asemenea unor plete rsucite sau mpletite. Acest nod are o semnificaie mai complex. Simbolizeaz nu numai viaa i nemurirea ci i legturile care l prind pe om de viaa muritoare i care trebuie deznodate pentru a ajunge la nemurire. Nodul lui Isis arat ntocmai condiiile nemuririi simbolozate de anh: desfurarea nodurilor n sens propriu, deznodmntul.