(Chin nagar, naire fasostion LI Chimie Analitict Calitativis Identificarea unor cationi si a unor anioni 1.1, Obiectul chimici analitice Chimia analited ests stinfa care cerceteazi si aplios metodele chimiee si fiico-chimice de analiz8 pentru studial materi, ayénd un rol esenjial att in stinj eat si in dezvoltarea productei Chimia analitica stabileste bazele teoretice gi practice ale motodelor de anal prin reaefile de descompunere gi substitufie cele mai scosibile gi precise, pentru stabilizea compozifci caitativ-cantitative a componentilor (ion, radical, funeti organiee) prezenti in materiaul supus analize Chimia analitic se impacte fn dou! mari ramuri e si cantitativa + Chinia analitici calativa se ocupt cu identiticarea, sepacarea si recunoasterea consttuenfilor. Stabileste ‘ipul, natura sau ful cationilor,anionilor si flmetile organice prezente in materialul analizat. * Chinia anatticé cantitativd stabileste raportal cantitativ in care se gasese componentii prezenti i ‘materialul analizat, Orice analiza chimicd canttativi este precedaté de o analiza calitativi, 1.2. Reactivi analitiet Reactiile chimice sunt transformiri pe care le suferd sistemul analizat cfnd este excitat cu un semnal impus, numit reactiy, Reactiile chimice utilizate in ancliza chimi perceptbile, si fie sensbile, complete si instantance. ‘in analiza chimica calitativa sunt utlizate reacfii cu transformari perceptible vizwal, cum ar fi aparijia unui precipitat colorat,aparitia unor crstale, degajarea unui gaz, solubilizarea unui precipitat, miros caracteristic te. trebuie si fie usor de efectuat, si fie Reactivii analtic sunt substanje anorganice si organice utilizate a separarea, mascarea, denmascarea, identificarea si dozarca componentilor analizati, functiondnd ca un semnal impus asupra sistemului analizat. Reactivii analitiei trebuie s4 Tndeplineased o serie de factori: si formeze compusi greu solubili, putin disocial, coloratiintens, sf conducd la reacii totale sau practic totale. Cel mai adesea se tolosese reactivi care se gAsese in stare solids (Na,CO;, CH,COONa, avid citric, indicatori ete.) gi lichidi (H$O., HCl, HNO, CH:COOH, solutii de amoniac,piriding,aleool, ete, benzen ete.) Reactivii analitii se clasificd in: 4) Reactivi de pH. Sunt indicator: organici de tip acido-bazici slabi ale cdror proprietaji(solubilitate, culoare, fluorescent, adsorbtie) se modifica in fumetie de pH-ul solutiei. Sunt utlizati in reactile eu schimb de protoni, cauzind astiel modificarea pH-ului. Ex. metil-oranj, fenolftalein’, rosu de metil, albastru brom timol ete. De exempl hidroliza ta reactia: HgS:05 + H,0 > HgS + 180, este mareati prin culoarea ncagri a gS si 0 solutie rosie la adaos de metil oran} 6) Reactivi indicatori redox. Sunt substante organice la care in general forma redusi (benzenicd) este incolord iar forma oxidatt (chinoid) este eolorati ca uemvare a modifieari sruetuii De exempt difenil amina forma benzerieS (red.) este incolor’ si trece in forma oxidats, de culoare albastré in prezenta oxidantilor NO; NO," ete eae >) HOieage SDSS H Hy A H AH I-CoHe—CoHe NO ae SNA Citi Cstle Hic Sewis” ao ot Nats ©) Reactivi de adsorbtie. Cationii cu polatizabilitate seizut8 ce formenza putini compusi insolubili $i necolorali, nespecifici la adaos de reactiv organic de adsorbfie tip bazic(-) sau acid (+) formeazi superficial pe precipitat un complex chelat colorat caractetistic. Ex. Identificarea ionilor de Mg", Al” cu tiazol, magnezon, alizarind, eozina ete 4 Reactivi de complexare. Sunt agenti anorganici si organici (mono, di si polivalenfi). x. NHs, SCN, CN, T, CrO,", $05, 8:03" gi rectivi organici ou atomi de O, N, §, P etc. uilizai la identificsi si docket de cation ©) Reactivi anorganiei analitci. Sunt reactivi care contin: ~ grupe functional analitce (acidifiance: COOH, -OH, -SOsH, fenol ete.); = grupe analitic active (donoere cu atomi N, O, S) ce participa la formarea complecsilor metalic. Ex. O- (eter), -C=0 (carbonil), -NEs, NEF ete.(Chimia ners tts ani Fieaice Reacfille analitice trebuie si fie totale, indeosebi pentru reaciile de seporare, sé se produed instantaneu seu eu vitezi mare Reactivii au particularitat care se refert la selectivtate si sensibilitate: + selects tare c&nd reactivii analitici dau reactii cu un numar rests de toni; ~ sensibilitate cin veactvii analiticiidentificd cantitti cit mai miei de component analiza. Dupi comportarea fata de ionii cu care reactionea2a, activi se pot clasifica in + reactivi de grupi cind reactioneazd cu un grup de ioni, produsit de reactie avind propritifi comune. Ex. HCI, HS, (NH,);COs, (NHehS pentru grupele de cation si respectiv AgNOs si BaNOs pentru grupele de anioni + reactivi selectivi cénd dau reacti in conditii determinante eu un nun restrdns de joni. Ex. SCN" formeaca cxtionat Fe" 0 coloratie rosie si cu Co” o coloratie albasts. = reactivi sp determinante impuse reactioneazd cu un singur ion, Numirul acestora este reds datoritd proprietijilor periodice ale elementelor in sisieml periodic. Ex. dimetlglioxima formeazi cu ional Ni” un precipitat rosa in medi bazie. Caracteristicile unor reactivi sunt rezultatul prezenjei in moleculd unor grupe cromofore sau Grupele cromofore (denumite si grupe purtdtoare de culoare) sunt grupe de arom cu 0 anumits structori care confer moleculei organice capacitatea de a reacfiona cu unul sa mai mulfiioni, determindnd ‘mecanismul reaclei fundamental cation si reactiv organic. pariipénd dieect la formarea legaturii metalligand, Grupele auxocrome (denumite si intensificatori de culoare) sunt grupe care nu participa la reactile de complexare insi cresc insusiile analitice. Bx. Dimetil amina ((Cl);N-C(H.) intensified culoarea riucleului picidinic sichinoli, micgorind solubiltatea in apd a complecsilor sau tendinta de a forma compleosi. Ex. CeHe-NH->(C,H;):N->-NH>-HO>CHO-, culoazea erescfind cu numirul de auxoeromi din molecula reactivului, Culoarea complecsilor este rezultarul trecerii moleculei complexului dintr-o stare normal intro stare cexcitaté (singlet electronic) cind absoarbe radiatii uminoase de anumite lungimi de und, Se intensified culoarea cu eresterea gradului de polarizare al complexului care isi mireste dipotul structurilor de rezonanti cu atomii de N, O, $ etc. Ex, Aminoderivatii benzenului si naftaline! manifesta tending maj seSzuti de a complexe, decat derivatii simileri de la piridind si chinonici care contin -N= drept grupe auxcctome, Daca reactivul organic confine grupe ctomofore posed culoare proprie, care se schimba prin complexare, x. Reactivul alizarina § prezinté culoate gelbend, jar prin complexare eu aluminiul capat culoare rosie, ‘+ Insusi cationul poate acfiona drept cromofor. He. Reactivii o-fenantrolina si a-dipiridilul sunt incolori, iar ccompleesi lor formafi cu ionul Fe" sunt de culoare rosie. ‘+ Cand cational nu este eromofor cu un reactiv organic incolor rezulté complecsi fird culoare. Ex. Cation de Ca", Ba”, Mg etc. cu NasHY (etilen diamino tetra-acetic, complexonul {L)) dau complecsi fir culoate, 1.3, Analiza chimicd calitativa a ionilor Analiza calitativa pe baza proprietatiior chimice ale cationilor i anionilor, stabileste reaetiile de identificdri seu separiti, Deoarece unele proprietati chimice ale elementelor sunt asemanatoare, iar reactivii specific! sunt pugini, analiza calitativa recomands reactivi cei mai indicafi, cu care se pot separa ion, gi poate ajunge la zolarea unui ion saa @unei funeit organice. (© analiak calitativa consti fn general din wmitoarele etape: + prelevarea probelor 51 pregitirea acestora peniru ancliza (realizacea unei probe medii, omogenizare, ‘eventual reducerea la 0 cantitate mai mica). = analiza preliminard: coloratia ficacii, formarea perlelor, i comportarca faté de H:SO4 concentrat si diluar ete. ~ solubilizarea, aducerea probei in solutie apoasi prin dizolvare, eventual dezogregare pe calc umed sau pe cale uscati et. = separarea si identificarea cationilor si aniontlor, Analiza calitativl tncepe cu analiza prefiminard, ce permite culegerea de informayii referitoare Ia componentii substanjei. Colorapiaflécarti pentra proba solidi este mult folosit& in analiza preliminarg. Sdrurile volatile ale unor joni, aduse la incandescen{a coloreazd flacdra incolord a unui bec de gaz in culori caractetstice, Pe o stick de eas se adaugi o piedtura de HCI cone., se umezeste in substanja de analizat, un fir de plating sau mina de c€rbune (bine caleinata in prealabil), aducdndu-se fn flactra de guz observind culoarea objimut3. Pentru ionul Na se objine o coloratie galbena, pentru K violet (urmaritd prin sticlé de cobalt), galben-rosiaticd pentru Ca”, verde-galbend pentru Ba", verde-albastré pentru Cu"? et. i Solubilizarea substanfei se efectuenc’ eu cantititi mici de substanyi, dup modul in care se dizolvi proba, objindndu-se informafit importante despre combinatile prezente in proba. Se incearei dizolvarea in api 2 izirea pe cdrbune, incalzirea in tub inchis,(Chins sorte, snl araliz eleoshiice rece, la temperatura mediului si la cald, in acizi minerali dluai. Se observa degajarea de gaze (COs, S02. Cy NEL etc.) si se determin’ eventual pH-al obfinénd informatii asupra anionilor. Substanfele care nu se dizolvl nici fn amestecuri de acizi tari (HCI gi FINOs, apa regals) se topese cu fondanti, in vederea dezagregitii Produsii de topire se dizolva in apa sau acizi, obtinandu-se in solujie amestecuri de anioni gi cation. La dizolvare se intrebuinjea2s cantitifi mici de substonfS, cantitji mari necesiti consum mare de reactiv. Reactile se efectueazi cu exces mic de reactiv, deorece o cantitate prea mare de reactiv poate produce in cazul precipitiri solubilizarea precipitatulu format. Reactii specifice de identficare a ionitor Pentru identificarea ionilor se pot folosi douii metode: metoda jractionati- utilizarca reactivilor specifict pentru identficatea unui ion in prezenjaaltorioni sau metoda sistematiea-folosirea reacilor de identificare gi separare, pentru a mécisensibilitatee analizelor. Analiza ealtatva ofer8 solufii de uilizare a resctivilor penttu separarea complet a amestecului in juni din ce in ce mai mic, pint la o separare completa fonilor, in solutile individuale urmand a se efectua identificare. Se cuncse putini reactivi specific. Prezenga unui fon in proba de analizat este cert® cfind acesta este separat de toi ionii care pot da reacfi aseminatoare cu reactivul 1.4, Analiza cationilor 1.4.1. Clasificarea cationilor din punct de vedere analitie Gruparea cationilor in grupe anaitice se face indeosebi pe baza unor reactivi comuni de precipitare solubilitatea sSrurilor si hidroxizilor care se pot forma, dar si a altor proprietat (structura electronica periferic, pozitia in sistemul periodic ete) ‘jonii se Impart in cinci grape analitice, Primele patru sunt denumite dupa reactivul de grup, iar metaleloralcaline (st onal NH") constituis grupa fird reactivi, grupa a V-a analiticd (tabel 1), Tabel 1. Clasificarea cationilor in grupe analitice Grupa Reactiv de eae anali grupi T HCI 0 HS (NHY);S sau | AT", Cr, Mn®, Zn”, Fe, Fe, Cr, Ni™, UO, oni m Nes Jantanidelor M™, ionii actinidelor M, Ta0,", NbO3" W (NCO, | Co SF Ba Vv : Wie, Mg™ LF Na’, KX RO CS FF = grupa a Tea analitied, Toni din aceasll grap au siractra cletroniek = 18026 PDT; = 186; Ag’, Cus : = special en (18*1)2e"; Hg: "CHig-He"). Joni’ grupei posed raze ionice mici, sunt polarzanti putemici asupra anionilor si ei insigi sunt polarizati de ciire anion si liganzi,conducdnd ia formarea multor compusi insolubili,commplees, gi mulfidintre acestia sunt colori, Sunt singurii cationi care polarizeezA anionul CI (HCI este reactvul de grupa) formnd clorur insolubile, separdndu-se asfel de cationii grupei a-I-aanaltid, cv propretii similar, ~ grupa a Il-a analiticd loni din aceasttgrupa au strucura electronic ~ 8-1883 Cu", ~ 18; Hg", Ca", As, SbY, Sa": =18628 Po, Bis) As Sb Sn Reactivul grupei este HS, cation precipi sulfur chiar in mediul acid. Au raze ionice mici ca gi cationii din grupa a-l- analitcd, sunt polarizanji pwemic conduednd lz foaite mulfi compusi insolubi combinafii complexe colorate, cele mai multe insoluble, Sulfurile de staniu, arseni gi stibiu manifest caracter acid dizolvindu-se in di- si polisulfur in mediu bazic, spre deosebire de sulfurle de cupru, mercur, cadmin si bismut, reusinduese astfel ffactionarea grupei in dou’ subgrupe, inlesnind ulterior identificarea "si dozarea cationilor. ~ grupa.a Ilf-a analiies Joni din aceasti grupé au structura electronic = 82186; Cr’, Fe" Fe"?, Ma, NI°, Co”, ete. ~ 18e'; Zn"; =8e3 Al",(Chim enor, plies sant eochimice Reaetiil grupei (NH).S, precipita sulfuti in mediul bazic, Sunt cationi cu acfiune polarizanti mai redusi gi ei insisi sunt mai greu polarizabili de cate anioni, Formeazé un numir mai redus de compusi insolubili i complecsi, comparativ cu cationii grupei a Ia analitic. Sulfurle de aluminiv, zine ¢i crom hidrolizind in mediul acid se dizolva total in exces de NaOH, spre deosebire de celelalte sulfuri ale cationilor grupe, fracfiondind astfel grupe in dou subgrupe, propritate uti la identificares cationitor respectivi. ~ grupa a TV-a analities.Ioni au structura electronica 8 e; Ca"? St”, Ba”, Ra” Toniigrupei au actiune polarizanta redusd asupra anionilor, ei insigi nu se polarizeazd, formand un numar redus de compusi insolubili, complecsi slab colorali. Reacrivul grupei este (NH,),CO, in mediu slab ‘azic, eu care cation formeaza carbonati insolubili, ce permite separarea de cationii grupel a V-a analiticd, ~ grupa « V-a analiticd, [oni au struciura electronica: -26: LF} + 8c: Mg, Nat, K’ - ion compus: NEL. Sunt cationii cu cea mai redusi actiune polatizanta asupra anionilor si agentilor complexali, sunt nepolerizabili forménd cele mai putine combina insolubile si combinafii complexe necolorate. Nu au reactiv de grupé care si precipite cu toi cationii grupei. mn sistematica separiri catonilor dint-un amestec, in care sunt prezenti_cationié grupelor anahitice, tratand fn ordine cu reactivii preeipitanti de grupd, respectiv cu HCl 2n, HS (NasS fn mediu acid), (NHa):S in ‘media bazic gi (NH,);CO,, si separdnd precipitatele obfimite, in sofuja final’ vor rimane numai cation grupei aV-a analitied. font Na Se cunose un mumar redus de reactivi care pot f wil toate combinatile acestuia sunt soluble Jn flactra veduo8toare 2 unui bee de gaz Na” formeazi o coloratie yalben intens, Tehnica colorarié i este descrsi la punctul 1.3 (Cu pirostibiatul acid de potasiu, Kabl;Sb.O, in mediu neuteu sau alcalin, Na” formeazi un precipitatalb cristalin, Acetatul de wranil UOXCH:COO) formeazi cu ionii de Na in prezenja CHyCOOH un precipitat galben eristalin: (Na+ CHsCOO) + UOXCH,COO), = UO. ia identificarea sodiului, deoarece aproape fi ‘{CHCOO), ‘gabon cu fluorescente verzui in UV in prezenja Zn(CHyCOO), se objin cristale galbene tetraedrice de acetat de zinc, sodiu si uranil (YO.):ZnINa(CH,COO), 9H), cu fluorescent’ galben-verzui in humini ultraviolet. Reacfia se poate executa gi Pe harte de filtru. Se adaugi o pieaturd de acetat de uranil-Zn gi se usucd. In acelagi loc se adaugi o piciturd Soluie de analiza si se usc, In lunind UV se pote observa 0 fuorscent given ves, pentru o reactie pozitivi, + fonut K Dinire ionii grupei a V-a analitice, acest ion reactioneazi cu cei mai multi reactivi. Jn flacara reducitoare a oui bec de gaz K° formeaza o eolorafie violet, de obicei acoperité de prezenja ionilor de Na‘. Din acest motiv observarea culoti formate f se va face privind printr-o bueatd de stila de cobalt care filtrezd lumina galben& detorala imputificarit cu ioni de Na’. Tehnica colori flacdri este descrisa Ia punetul 1.3. Reacfia cu acidul perctoric(HCIO,) este reece specificd identificri ionilor de K si e poritivl daca se cobservé apartia unui precipitat alb cristalin. Hexanitrocobaltiatultrisodie Na[(Co(NO,)q precipité soluii neutre sau slab acide care congin ionul de Potasiu formand un precipitat galbea, Este una din cele mai sensibile reacfii pentru ionul potasiu. 2(K#CT) + (3Na"#{Co(NOz)s}”) = KaNa{Co(NOrie] + 2¢Na"+CI) ‘gaben Reactivul se prepari prin adiugarca anor cristale de NaNOs, la un Im. soluie de CH,COOH 2n gi 2 iL solusie Co(NO:)y agitindh-se pind la degajacea gazului brun, Co(NO,); + INaNO; = Co(NOs)a*+ 2NeNO3 NaNO: ~ CHyCOOH = CH;COONa + HNO, Co(NO:), + HNO, = Co(NO,), + NOt Hi red! ox2 ot ted.2 Co(N0)s +2NaNO; ~Na{CHNOA exces(Chimi onoric, malic sami cchinice Tritiosulfatobismutt trisodic Nax[Bi(S:01)1] addugat la solutia ce cougine foni de potas, formeaz3 un precipitat galben cristalin de tritiosulfatobismutt de potasin. XK"+CI) + (3Na"+[Bi(S.03),]") = Ks Bi; 0;)3]+ 3(Na+CI') walben Reactivul se prepara adiugind la ImL solutie Prouspat preparat de Bi(NOs), 0,5n, ImL solutie de Nay$.030,5n (parti egale), fri agitare, : (Bi"43NO;) + 3(2Na"#S,0;°) =, (3Na"+[Bi(S:0;);]*) + 3(Na*+NO,) Se adaugi peste reactivul preparat soluia de idenificat si se prelinge pe peretiieprubetei pun aleool ili, obsindndu-se un precipitat sub forma unui inl galben cristalin, fn strata aleoolic. ¢ jonul NHy Reaetivul Nessler formeazi in prezenta amoniacului un Precipitat brun de ioduri amidodimercurica. : Alg 22K HHL} ) +3(K 40H) +N; @—>» NH, TDI) + 240 Me Reactivul se prepard din HyCls gi KI adiugdind picdturécu piclturd KI, pan la dizolvarea precipitatului osu de ioduré mereuric8, Reactia se poate executa si pe hare de fit Gig?+2C1) + 2(K"H1)}- Hal + 2 (K"+Cr) osu K+) —+@K + [Hel reactiv Nessler Bazcle puternice descompun la cald sirutile de amioniu cu degajare de NH recunoscut dupa miros, prin albistrirea hate! de turesol sau prin formares unni fum all de NHCI in prezenta HCl concentra, (NHJ4C1) + (Ne+OH) ay NET HO + (Ne" © reacile caracteristied se obfine prin innegrirea hirtiei de fil tmbibati cu o solutie de azotat mercuros, H Ag. 2Aligs"#2NOs) + 4NF+HO 0” NNH,NOs +211g° + 30018,"4NO,) Nis 7 neg szotatoxiamidomercaric 4 jonul Mg Se obtine o solute impede de culoarsalbasts cu magnezon II (pnittobenzen-azo-a-nallol i prezenta NaOH la cald.Complecgi asemAnatori formeazi gi Ca"*, Se", Ba", Pb™ etc, NN) on nen” Now 2 ood: (wo"2c—» ( (CF) OO mnn No, Cu reactival galbentiazol. soluyia galbeni trece eu iSM Mg"? i solutie rosie tn mediu alcatin, datoritt absorbtiei reactivutui pe precipitatul de hidroxid format, Solutia de /> in mest alcalin trece la incolor, iar la adugare de soluic cu ioni Mg reapare culoarea brand ak, 12+2 (NaOH) —+ Nal +NalO+H,O _2Me?, Mg(OH), +4? + Na” ran Cu bazele atcatine de sodit sau de porasiu formeezi precipitatul alb de Mg(OM): solubil in actzi mineral, acid acetic, clorura de amoniu, Fosfatul disadic(Na,HPO4, tn prezenya solutiei tampon de NH,OH si NH.CI, precipi’ fosfacut dubta ‘de magnezit gi arnoni, vont Ca’? Cu carbonatul de amoniu (reactivul de grap a grupei IV analtice) Ca” formeaze un precipitat alb amorf usor solubil fh acid acetic si care la inedlzire devine ristain, Acidul picrofonic este un reactiv sensibil pentra ionii de caleiu formind un precipitat lb galbui tn prezenia NaOH. (Ca"1201)+ 20,N ~O)- nero (ex {O)p-ng MOH Joa 2tHrech prone: G-CHNO: oH 3(China snopes, ali gt analse ioochinice (Cromatul de porasiu cu ionii de Ca"? in mediu alcoolic formeaz’ CaC+O,, un precipitat galben. ) —— + aco, —Fialben 11:801 cone: eu soluii de ionii de Ca"? formeact un precipité CaSO, alb insolubil in alcool gi solubil fn solufii concentrate de sulfar de amoniu, spre deosebire de fonul Sr” Acid oxalic precipita CaCO, alb cristalin, solubil in HCI, HNO; si insolubil in CHyCOOH. + ionut Fe? Solutile feroase sunt colorate albastru-verzui gi sunt stabile fa medial acid. Reactiile de identificare cele ‘mai uzuale: + © reactivul de grupi((NH)sS) formeaza un precipitat negra de FeS solubil in acizi. ~ 4 NaxCO; formeazii un precipitat verde inchis. ~ cu bazele alealine (NaOH sau KOH) formeaz hidroxidul feros corespunzitor care este un precipitat ‘eraui care sé oxideaza in aer trecdnd in hidroxid ferie rosu - brun, ~ cu NH:OH precipita incomplet hidroxidul feros, precipitat verzui; tn prezenfa slcurilor de smoniu precipitarea nu ate loe, Reactile specifice ionulsi Fe"? ~ Ortofenantrolina formeazi cu ionii ferosi tn solutie slab acidat un complex rogu, a E&6 + erzcrp ome [| COG dian 5 Ba dipividil este un alt reactiv carncterstic care eu ionii ferosi FMfneaz’ un complex rosueviolet in soluti slab acide 3 + ere zcr csessecuspon | ( Q O ©) ;, Dimetitgioxina (reactivil Giugaev) cu soluti de Fe™ in mediu amoniacal(NH,OH si NHC) formeazi un complex colorat in rosu carmin, solubil in apa. ~ Caracterul reduedtor al Fe" este pus in eviden{a prin reactia acestaia eu permangant de potasiu in Solute acid cine se observ devolorarea acesteia; are loc trecerea de le Mu (violet) la Mn *Cincoler) si de la Fe la Fe™. (Co*2C1) + OK+C107 7 re]'+ 2c 2{K"+MnO,) + §2H+S0,") + 10Fe™+S0, *}ee2(Ma"™4S0,"}+5(2Fe"™4380,°) +810 violet ineolor + QK4S0,7) © iomul Fe Reactille de identificare cele mai uzuale: eu reactivut de grupéi((NEL)»S) formeaza un precipitat negru de Fe;S5, greu solubil in ac. ~ cu bazele alealine (NaOH sau KOH) formeazi hicroxidul feros corespunzator care este un preciptat rogu~ brun, solubil in avizi ~ cu NH.OH precipitthidroxidul feric rosu~ bruo, solubil ia acizi React specifice ionului Fe” Ferocianura de potasiu KFe(CN). formeaz8 un precipita de ferocianuri fered de culoare albastri (albastru de Berlin) in prezenta ionilor ferici A(Pe™43CT) + (K[FO(CN),) Fey (CN)ads + 120K 9€1 albastru de Berlin Sulfocianura(iocianatul) de potasiu (ori de amoniu) adSugat ts 0 solujie fericd formeazk o coloraic ‘osu singe solubil in eter. Este o reacte sensibilé pentru ionul foric, dar este mascatd de prezenfa jonilor oxalat si fosfat datorité formarii unor compusi mai stabili decdt Fe(SCN),. (Pe™3CI) + 3(K"+SCN) *Fe(SCN)s + 3(K™+CT) Tost - singe Acid salcitie (sau sulfosaitictic) in media acid (pH=4) formeaza cu ionul Fe” un complex chelatic osu, iar in mediu bazie galben.Chiminccogpic. mui sales Sicocimice HO-G=0 HO-cm=On a oF Cr erscn Sar |( On ro} + sarsacr) Caracteril oxidant al Fe" asupra reducitorilor este demonsteaté prin reactia cu ionii ioduri fa mediu acid care sunt redusi la iod clementar de culoare brand, lodul se poate identifica cu amidon proaspat preparat cind se albastreste sau se extrage in CCl, sau CHCl cfd se coloreaza in violet, (Fe3CI) + (KHL) th + e421) incolor brun + ionut Cu? Reactia Spacu este 0 reactie caracteristic’, pontra dozarea Cu?" in prozenfa tiocianatilor alcalini si a pyFidine(Py), cu formatea unui precipitat verde mazre de dipiridindtioeiansatocupra(l). Recafia se execu in felul urmator: sarea de eupru se troteazi cu Py pind la eparitia unci colori albastre intense, dup care se adaugi cateva picituri de tiocianatalcalin cind apare un precipitat verde. Recatia se foloseste si la dozatea cantitaiva. (Cu+$0,%) + 2Py + 2(KHSCN) = [CuPy:|(SCN)x* 2{K+80.7) Verde mazire Cupferona (saree de amoniu a N-nitozofenithidroxilaminei)-CJHsN(NO)ONH,- cu ionii de Cu formeazd un precipitat verde-negra insolubil in acid acetic dar solubil in NH. + (Cur + 2cr) = ‘NaOH in solujia confinand ionul Cu” precipité hidroxidul cupric de culoare albast’, care la fierbere leece in CuO, de culoare neagra sau, in mediu amoniacal, in solutie albastru-azuriu. (Cu1S0,7) + 2(Na™+HO) GX(OH),+,2Na+80,7) CuO) > ong +0 ¥ CuOH), + ANE, HC-o) PR HSO, i a 1 COONH, — HC-@ COONH, Ditizona (dufeniltiocarbazona) dizolvara in CCl, sau cloroform extrage din solufii apose Pb"? forming, in mediu amoniacal, ditizonat de plumb rosu-cdrdmiziucare este un complex chelat solubil, stabil. Reaciia se ‘exccutd Ja un pH euprins fatre 9 gi 11. Deoarece reactia este data si de alti ioni(Zn", Fe", Ag'etc.) acest sunt ‘mascati addugdnd Ta solujia de cerectat sare Seignelte(tarirat dublu de sodiu si potasiu), cianurd alcalind gi trictanol amin. Reactia este Forate sensibila, in mediu acid ditizonatul este distrus, Acidul picrolonic(3-metil-4-nitto-1-(4-nitcofenil)-2-pirazolin-S-on4) formeaza cu Pb"? un produs grew solubil de eufoate alba, picrolonarul de plumb. 1.5. Analiza Antonilor 1.5.1. Clasificarea anionilor din punct de vedere analitic Anjonii se grupeuzd in sapte grupe analitice in functie de comportarea in solufile 2n de AgNOs Ba(NOs), edt si prin solubilitatea precipitatelor formate in NHO; diluat (Label 2.). Prelintinar, majoritatea 7(Chinn enor ule tamale icles anionilor pot £i evidentiati prin formarea gazelor la descompunerea anionilor sub acjiunea H;SO, concentrat, a rece gi la cald. Tabet 2. Clasificarea ionilor in grupe analitice ‘Grupa Aniont Caracterizarea grupel analitica CF, CIO, CIO T, CN SCN | Sératile de argint insolubile i HINO, Zar 1 [Fe(CN)T* (FeCN)e)%, | sérurile de bari solubite in apa {CofC ; S?,NO%,POs’, NCO, | Siturile de arginé insolubile in api, sofubile Tr HNO. TO NCO. | ans HEOO' CH:CO sirurile de bariu solubile in apa | sirurile de argint insolubile in api, solubile in HNO, tn | 10°, 80,7, Moo,?, Poy" Pos | 2a; : + BOs", COs", C04" sirurile de bariu (albe) insolubile in apa, solubile in HNOs 2n ‘Sirutile de argint colorate insolubile fa api, solubile | 108,8:0:7,0:0,7, cr0,°, | in HINO, 2a; PO,?.ASO;", AsO" "| sSrurile de bariu (albe) insolubile mn api, solubile fa HINO, 2a vy | COs, CO MeO MoOr. | struvite de argint (albey solubile in apa (au precipi); . S,0,3, NOx sirurile de bariu (albe) solubile in apa (au precipita) 7 = ‘Sinurile de argint solubile fn ap& gi aci duets ut SOst, Fr [Sif strurile de bariu solubile in apa gi acizidiluati a sérurile alealine solubile in api; eu HCl se separt Ma a H,Si0, Proprietitilc analitce sunt urmarea tending polarizivil anionilor de clive cationt, sub acjiunea Glmpului elect, si in misurii mai redusk pe acfiunes lor potarizant® asupra eationilor. Anionii monoatomici au volum $i raze fonice mai mari, precum gi o sarcind electricd nucleard (+), nedepisind numarut de electroni, ce urmare clectronii periferici sunt mai putin atrasi de nucleu, inca straturile exterioare se deformeaza mai usor sub acjiunea cdmpului cationic, : O clasificare a anionitor are la baza gradul de polarizare, ast: ~ Anionii care contin in sfera extecioara atomi de oxigen greu polarizabili, neprecipitand cu AgNO, in ‘medin acid. Ex. HCO, CHsCOO”, NOs’, BrO,’, BrO,’, CIOs, 10s, ClO, MnOy,, NOx, COs", S03" ete. ~ Anionii care contin in sfera extcrioaid atomi msi polarizabili (N, S) precipitind cu’ AgNO, in mediu acid ; Cr, Br, I, CN SCN, $%, S,Os*, [Fe(OH)e]”, [Fe(CN).]* ete. Clasificarea uzualé in practica analiticl se bazea2i pe precipitarea amestecului de anioni cu solujie AgNO; 2n si solujie Ba(NOs): 2n, gi verficarea solubilitiit previpitatelor formate in solujie HNO, 2n, sia informatilor obsinute 1.5.2. Identificarea unor anioni * ionul cr Reactia cromilului: dieromatul de porasiu in mediu de H,SO, concentrat oxideazi clorurile degajind vapori bruni de clorurd de cromil CrO;Cl,, un gaz care daci este barbotat tni-0 solutie de hidroxid alealin o coloreazd in galben. Este o reactie specifica fomul Cl, ionii de Br gi nu formeaza gazul de cromil. NaCl + KaCr,0 + 3,80, = 2CrO,Cl? + K;$0,~2Na,SO, + 34:0 solid solid cone. Reactia so executd astfl: st amestecd o clorurd solid cu pulbere de dicromat de potasiudde 3 ori mai mult in greutate decat clorura); amestecul se introduce intro eprubetd uscati si se umectexzi cu H:SO, concentra, dup care se neilzeste. Se degaja vapori bruni rogcati de eloruri de cromil, La eprubetd se adapteaza tun tub de sticla indoit im formé de U, prin care se conduc vapor le clarura de eromil intro alté eprubeté care confine hidroxid alcalin. Continutil eprubetei eu hidroxid se va colora in galben datorité formtril eromatuli alealia corespunzétor eare este solubil 2CrOaCh + BK"+OH) = 22K"+C10,") + 4 (KCI) + 41,0 atul de argint cu anionul de CV precipi’ AgCl ab, solubil in NH, AgCl=2NH, —iN Ag NILICL Acetatul de plumb, sau orice sare solusilé de’ plumb, precipiti ionul clorara sub form’ de PbCh, Precipitatalb, partial solubil fn apa la rece dar solabil in apa la cald 2CT + (PUY ~2CH;COO) —+ PbCI, + 2 CHsCOO Prin fierbere, precipitatul se dizolva complet iat la ricirea solufiei elorura de plumb recrstalizeaad sub form de foitealbe, stalucitoare.(Chin anorpies, atck ¢oraline ce chinice ¢ ion Azotatul sau acetatul de plumb formeaza un precipitat galbea Pol; care rectistalizeaza la cald in Drezenta unei mici cantitasi de acid aetetic 2n sub forma de cristale microauri Iodura de plumb se solubilisezd fn hidroxizi alealini, 20+ (Pb 42CH,COO) + Pol, +2 CH,COO’ Pbl,+40H —+ [Pb(OH).)* +2 Caracterul redueitor al ionului ( este pus in evidenti cu reactii cum ar fi ~ solutia de permanganat de potasiu de culoare violet este decolorata in medial acid trecdnd fn brun datorita formécii Ia, Reacfia este imerferat de ioniiclorurd gi bromuea cate sunt oxidaji de permangunatul de potasiy in acelasi mod. JO(K"T) + (K"+Mn0,) + (2H™80.7) = Shh + 2(Mn™"480,2)+8H,0 + 62K"480," Jn mediu neutre sau alcalin fnsd reacta este pozitivi numai pentru T” cave este oxidat la iodat conform react T+ 2(K“4MnO,) + H,0 = 10;+ 2MnO s+ 2(K'SHO) ~ elorura ferieé in mediu acid separa iod, loni clorura si bromuri nu sunt oxidafi de clorurafericd A(R 1) + 2Fe™43C1) = Ly + FOCI) + KCL) + ionul S? Nuroprusiatul de sodiu (pentacianonitrozoferat(Il) de sodiu)- Nas{Fe(CH),NO]- cu sulfurite solubile Formeazé 0 coloratie viole-intensi datorit formarii complexului confinénd pruparea sulfonitrazo. Reactia este posibild mumai dupa tratarea cu baze cénd rezultSsulfari acide. 5(2Na"[Fe™(CN)sNO")) + 2Na"+S"} + (QNa" +S) = (AN #(Fe*(CN).NOS)}) tionitrozopentacianteratultetrasodic Para:fenilendiaming este un veactiv sensitil utiliza: pentru recunoasterea anionului sulfurd (tin sAruri S20 hidrogen sulfat) prezent in canttaji foarte mici (ume). Solujia de sulfard tataté cu edteva pieatuci de HCL Conc., cu cateva cristale de reactiv si 1-2 picdturi solutie FeCl 0,In, trece in colorafie rosu-violet intens datorita compusului tioorganic format. 2 ran) +2(Fe'*acty — ie) Ops 42(Fev2cne 2INHi+c1) viele’ Y=n-C) ste Hs HO sree bu attic’ Jen Osi > ‘Ns ¢ iomul NOx Difenilamind in prezenta jonului azotos, in solujie de H»SO, diluat este oxidaté in forma chinoids de culoare albastra, “OrO +40 ston — CO) << HO) +atlo +H0 Reactia le diazotare: acidul sulfanilie $i o-naftl-amina(reactiv Griess) formeazA cu acidul azotos in medi acetic un colorant dinzoie de culoare rosie, Reactia este specifica i caractersticd iomului azott. Recaia Ss exccuti astfel: peste un amestee format din volume egale de acid solfanilic gi a-naftlaming, se adaugi 1-2 picaturi din solutia de cervetat. Apare astfel 0 coloratie rosie. Pentru prepararea rectivuluti se procedeazi astel: 1,6 g acid sulfanilic se dizolva fn 200 mL acid acetic 30%: le a-natilamind se dizolva in 50 mL apa distilati, se filtreaza iar solutie obfinutl dupa filtrare se completcazi la 200 mL. cu acid acetic 30%, Deoarece sulfurile fmpiedicl reactia sunt ffcute inofensive prin precipitarea prealabila cu Ca{CHCO0),, La concentratit mati de nitrit se formeaza um precipitat sati nu are loc reacfia (apare o coloratie sgalbeng). NH So:Na So:Na 9Chim boronic, nai rae Riso N=N-oH Nee S$ © jonul NOs Difenilamina (CeHs).NH in solugie de HsSO, cone. in prezenta unui azolat, formeaz& o coloratie bast, caré virea28 in timp in brun si apoi fn gelben, Colorafiaalbastré apare datora,dator oni difenilaminei la tetrafenilhidrazina. Au loc reactii de oxidare, oxigenul provenind din azotati. {O)O) - aero — ©) ee) +4 NOs a0. Brucina (10,1 -dimetaxisiriening)- CosFieg0N*4E,0-(0 bazi organici) in mediu de H,S0x concentrat formeaza in prezenta ionului NO; compusi colorati oranj care in timp devin galbeni. Cadmiu meratic in mediu slab amoniacal reduce azotatii la azotit iar la adaus de acid sulfanilie gi a naftl aminé formeazi un colorant azoic rosu Ce? + ANE $2 NHACI= (Cd (NH3)eJCh + NOy ¢ ionul CH;COO™ Clonura feried formeazi cu acctaii le cald 0 coloratie rosu-brung, datoriti complexului tridiolhexaacetic {Fe(OH){CH,COO),'] care a ferbere formeaza acetatul bazi de fier greu solubil (Fe(OH)(CHsCOO),) 9(CHsCOO™Na’) + 3(Fe™=3CI) +2084 OF ‘=([Fes(OH)-{CHsCOO},)" + CHyCOO) + 9(Na"#CI) + 2(CH,COO™HT) Sona ((Fex(OH}{CHsCOO),’ + CH\COO}) ~ (HOH) — 3Fe(OH.CH;CO0), (CH,COO-HE') * ionut So; Nitroprusiatul de sodiu. Soluiia saturaté de ZnSO, se trateazi cu K,[Fe(CN)) $i edteva picdturi de nitroprusiat, rezulténd Zn,fFe(CN).] un precipitat alb, Adiugénd solutie de sulfit precipitatul se coloreaza in Purpur in urma absorbjiei produsului reachiei dintre nitroprusiat si sulfit, O alta varianti de executie: consti in utilizarea uaor volume egale de solujie saturatt’ CHyCOONa gi ZnSO, 20% , la care se adaugi cAteva pictturi solusie de sulfit $i apoi solujie de nitroprusiat, reactia pozitiva cconduciind la 0 coloratie rosu-singe. Mecanismul reacfiei nu este exnoscut. Soluiile de sulfiti decoloreazi solutia de fucsind violet in mediu apos. Dacd se adaugi ulterior aceiatdehidl soluiarecapdté culoare violet. Fucsna acid in prezena unui tampon de pH 7 este un amestee de clorbidrati de rosaniting si pararosalind, O reactie asemindtoare este si pentru ionul S* care poate fi indepavtat din solufie prin precipitare cu Cd(CHsCOOH), sub forma de CdS, . XO) sO ©) ce + (2H S08) 4:0 ~snin-(C)-c + (2HSo8) : Acetatul de plumb, Pb (CHCOO)s, formeazi cu ionul suit un presipitatalb, foarte grew solubil in ap, solubil in HINOS dluat, + ion so,? Bencidina sub forma de acetat eu ions! SO," precipita sulfatul de benzidind de culoare all murdar, cisitalizat tn ace stralueitoare. ww()-Ops +QH+S0)—> r-C)-O)tnuso. Rodizonatul de bariu de culoare rosie este decolorat de ionul SO,” datorité formarii precipitatului BaSO, maj grev solubil, Reactia se excuti in modul urmitor: peste cativa mililitri de BaCl; se adaugi rodizonat 10 talChina onrgnic, one slice Reco-chinice de sodiu, cind apare un precipitat rogu de rodizonat de bari, Daca peste acest precipitat se adaugi solutia unui sulfat, precipitatul rosu se decoloreazai deoarece ia nastere BaSO, mai greu solubil G0-C0-6-0, tgp CO-CO-C-ONa YBa+(2Na+ So? Bago. Co-co.b.0 P47 PNB#SO)™ Co co Bona * aR Clorura sau azotawl de bariu formeazi cu solujii de SO," precipitatul BaSO, alb, insolubil HINO, 2a. HCI sau + ionul PO? Molibdatul de amoniu in medi de acid azotic concentrat, Ja cald, precipiti eu ionul PO,” fosfomolibdatul de emoniu galben sofabil in NHy si NaOH cu refaccrea substangelo (GHPO,9) + 122NH," M00") + 210 NOs) IH, )sHL,{P(M0 )y]*+ 21(NH,"+NOs) + LOCH OH) Fosfomolibdatul de amoniu oxideazd clorura stanoasi reductindu-se la albastru de molibden, Reactia este uilizati al duzarea fotocolorimetrick a concentragilor foarte mici de Fostati. (NHS APCM0.03) + ee Cr) + Ste H07 0000.25 3Mo04 + 42H+Sn0,) = HPO) + 30NHHCT) + SECT) Cu mistura magneziand( MgCl; + NHCI + NH,) solutia de fosfati amoniacaliformeazé un fosfat dublu de magneziu si amoniu, precipitatalb cristalin. Reactia se executi in prezenta NH,CI care eviti prin hidrolizi formarea Mg(OH)s. (2Na'+HPO,”) + (Mg"?+2C1) + (NH,"+CI) = MgNHy + 2(Na"+C1) ++CK) 1.6. intrebart Dati exemple de ioni elementer si iont compleesiintalnitifreevent tn reactile analitice. 2. Cestéri de oxidare au elementele in urmitorii compusii? «HCL; MnOg3 KsCr.0;5 HCIO,; HCIOs: HCIO,: KMaQx; MnO>. 3. Care sunt reactile calitative ce se stabilesc Ia urm ori ioni? Na’, Mg” , AI", Na”, K°, O°, SF’, CI, Br, I. 4, Caracterizai caracterl redox Ia urmdtori ini: a. Fe fatiide Fe”; b, Na’, Cat fata de Fe, Ag cS faddeT ——: dT fatidde Cr, FOP 5. Cationii formeazi cele mai multe combinatii complexe stabile gi colorate, Argumentafi afirmatia prin reactiiedificatoare, 6. Care sunt grupele analitice pentru cationii cunoscuti i analizati fn Iuborator si care este reacrivul de smnupi foosit pentru identificare? 7. Stabilii care etc diferenta esential dintretipurile de reactivi chimici si dati exemple. 8. Care este caraeteristica principal structural a reactivilor de a forma compusi si combina colorate cu ioni si exemplificati aceasta? 9. Caracterizati din punet de vedere analitic doi eationi/doi anioni si comentafi afirmajile, 10. Care sunt grupele analtice pentru anionfi cunoscuti gi analizati in laborator $i care este criteriul care a stat la baza clasificariilor in cele 7 grupe analitice? u¢ sang B[v1IUNS CLWYD SeNaLVIWS Cee _—Stusm‘O[ayUoWa]D |B “q's Ul BIfIzod 18 BoHNO.1Q99]9 BIBINSYUOD UIP BAINQVSaT ‘soVMNYD AO[oUOUIEJa & 9d1N01}9[9 prernSyuos vasliqeig orUTYD ae a[ejuoWRpUNY B1397 “‘VLNATVA O VOILVINGL“UIMOA op BIIEdFIPOUI Nd I0] Ne 3zeS a.QUl ajiijovad Lio oj[NW [eUL 9J9o op edeIvOep ‘ETIqIsod 9}s9 nu DUINIOA Ul VIIVIFLIOA “ESLUT op HRITUN Ul RUM POLI as a8aj _RISBIDV “S pp + 89g = Sgy wpe “OD + O8D = "ODED “RIULISUOD OURLURI BUIQUIOS 9s o.1v9 Jopojueysqns eseur ‘orwrys soooid sol10 Ul nes yeuOTjoReI Ne oIed JojajuRIsqns & geo} vseUl no BfeTo ojso RorUMTYD olfovar O-NUIP ayoynza4 sojafuDisqns D pjvjO] DSU s(4a1SJOAVT ‘AOSOUOMOT) JasDUL [4DALOSUOD DVasAT a[esspuod 139] *] i THAN ATV AIVINGAVONDA ATOATC‘SEiT BOIpe [D:H ISejaoe 9389 arBUIquIOS ap (a78jne13 ul) dIsvU [NQA0dea aAoUT}qo op wo[Vd ap JUdI1OJIPUl FOS*EN + IDH7 = "OSH + 1OUNT DH 7 = 104+ “Hh “9]URISUOD 16 anulfep psput ap ifsodoad us aja asjuy pzpauorfovas ajafunjsqns : (snot - yayzodwuoo Jajunjsuos b nvs ajunjsuos sojiijsodo.sd vaSaj) anuifep sopyjsodosd vasaT “aIBIOUd Op BULIOJ BI[E UY o1B.10US Op YULIOJ O-NUIP eULIOJsU.N ajD0d as Uvop 19 ‘@8najsip nos paso ajvod as nu pIsJ2aua :JarsAaua TAYAdaSUOI vasaT ajeiapuod 139] ‘1 TSIATHO ATV 2IVINGAVONDA ATIORT“Sips €i ZiT BIDE OP: TE! HT IT +8 AP [un 10de. wy 9[9 217Uy asses as 1Z1XO 198998 UIP O AP afaseul BI EAISGO AS ~ (S/1 Bote) OW/VL SOIN 1028 ap prxoyu: (yj pope) Zev Ce/vl “ON joze ap pIxold (¢/1 BoIpe) bel 8P/8T FON JOZE Op PIXOLIL, (% RoIpe) OL/v1 9I/v1 ON 1028 ep PPKOUOTAL (L/L BOR) B/PL 91/8T OTN 402% OP PIXO}O1d cIN[NjOZe TIZIXO BINZaI B aids © ep a[iqeitea TigyjUed Nd RUIGUIOD os (Sp1) Joze op oyeyyues 1sRaooVy “XO od ‘rorur 18 oj dus Lnjsodes Uf 9[9 2.90Y ‘Qsase8 os yuouodutos yermyao eB Rseu [seoooR 19 pzrouorjoves oreo youodtos jnun ole yo Ssnduroo If[NUT TRU BULIOS & nyuod aja au DUIquior QSPUL OTOILIOJIP ‘TOU jod as ajduys ajujsqns pnop povp s(uoyog) ajdyjnu sojjsodosd vasaT ajeaapuod 139] "1 THAI WIV ATVINGNVONNS awoat"gL e:¢7 380 [nJAodv. Lap ND 3 Q*1¢ No opMaPBATYo Jus BN Op 8ez - FOND RO IDEN pugiedui0D “s'eg : €7 0380 [NJAOdB.I Op ND 8 seg no oqUa]BATYae JuMS BN ap BEZ -{OND 9 [|OVN pugieduog “tanoodsor sopsnduios nes sojayuours}a Te Jory fhuoTearyoe nd gyeuorjiodoid eseul op Hpyueo uy ef ou, BzeeuOrjovel gjojueisqns nes yuo;eAryso RB] WaTeAryos BI Bp SiNdep sorUUrYyS optower :apuapnaryoa sopnjsodosd wasaT ajetapuod 1897] *] TSDATHO WIV WIVINGNVONDA ATIOST“Bg - “oO wel ‘S| werd pmquoyearyoe are “Y led [BA nes wes -juareAryoe oySounu as euress uy YJEUMLIdxo 989 aJRWIUBD BIsvIOe HOR “doqies 8 ¢ no Nes UISTXO 3 g no “uoSorpry 3 BQO‘T Nd BUIquIOD oJvod os Nes TnoOTUY ayeod are YorUITYO orleuIquios O-QUIP Nes JUSTO] UN-I]UIP va}BIJULO O4So JMUFYD JNJUaTDATYIT “quajeAryse op BaUN ou 9789 Lopj10do.1d Ojo] wjuTsosuED mp t Ss oa nujuod | ro1unys Tjua[vAiyoo yUNS 1410[BA oySe08 1S = 3 ¢ 1g MIOfUl JOA ay 3 SZ nd +OSed = "OSND + 2g Bova UY 2x90 Aq ‘ajuDISqns 1a]]D Jv Juajvayyaa uN aisamzojuy piimysqns o-mpUIp Juatwaryaarun nvs juapnayoa vy dpDAIyId DL ap Binaap vajsaov vo jnjdof ajsa arqunyo sopiiovas DZDq DI PIS 9 pasay ayerapuod 189T *] TaUATHO ATV ATVINGNVONNA ATIOSToe Ae : i THimooj UL yuns NBS BZBOUOTOvaI 9IBD UISOIPIY op Tuioyw op IU sesejnoopour sew = Sq asp2ynsnau ap mjavad uy Iz nayuad - TiS) 5 9619 —S/1e= S/ a BoluIONe eseul 284 [Dah — “1901 +'d_ Joysoj 8 OZE‘OI =E/Te = E/d ROIMION ese = 3q [Odp= 199 +"d pjuappa/prnuop vspul — 33y ayuauaja ‘najuad ~ “we 13-W0.99[9 un no pzeouorfoer oxv9 piupjsqns ap vayyyuvs aSajaful as mous juajpayoa utd (assonpaa 18 aawpixo) xopad oytiiovor uperer ‘(ueSoIpry op UreId-tor) juojoid op weJs JuETeATYDe UN No BzeoUOHoBEI aed EjURISqNs ap aDIIUDD ajsa wn43 juappayoa un ‘juojoad ap quayos no adpzyoanau ap aqiyovad Ul Wes MpNyueTeaTyos [N|NITeDaN — -9€ tasN ONZ + O*HP + “CON) 8O¢ = NDE + *ONHS Hvidoooe nes epeo 1uo.no9[9 “AU / Blend9[OUl eseLT — 3q + adDpIxo ap jive Uj - 3p0l= C80c- CI / 1oRd Bl Injnyer LeIUO|eA X [PIAL VV TU / 9901 qinaps najuad ~ Bseul — Sq] WEIS MNJ WoTeAryso [N|NI|VDCor 0) THAIOH Res TOSIDH = LZ Oe = LI IOHZ = 410 +H “QJUBIJOBOI JOJOZLS SfOUINJOA UIP dTBOOTy no njdus yoder uy ojsa yseozed osejs uy yeyNZe1 mynsndwioo jnumyoa snjdumis yodes un-Uy o]9 osVUY osesys os ‘ountsord 1Sea9oe eI 18 BINyeJoduto} 1Seg00e Be] aTeMsyU “WuZep sndoroo un eULIO} Be nyUEd eUIqUIOD od 9S o1eo ozeS enop kv d[OUNJOA :(anssn7]-Ay) ajunjsuo2 LojawNjoA vasaT QOLAJOMUNIJOA 1897] *Z TaATHO TV FIVINGAVONDA ATION“"T PLY'TZ AP 9389 “L110} QOL ap vounssosd IS 9,0 ep Banjesoduis} ej ‘zed magolio [e Jejour ;NUIN|OA “gyep ountseid 18 ginjesodtus) op Ujrpuoo uy Jou! | ep yednoc [NUIN[OA 9189 “npotd [MUUTHIOA “ures3-U0l nes Weis — Woe UN-NUT Is ]NUIUOS RoUSUIESe ap 9389 o[Nos[OUL ep JeWNU yseoVy “9[N9B]OUr <201-€Z0°9 = Vxq ‘o[nooyour op runu iSejooe utjuos ‘ouniserd 1Seosoe vy 18 pinjeioduioy Seago vy ‘ozeS op ojo ouIN[OA casaduy-olppsoay nj vaseT SOLAJOMUNJOA 189] *Z TaTATHO ATV FIVINGNVONDS ATIOTTIs8z do ps 3p so ds pp ss dp pe sp de se dz 87ST _un panepe 9s are: Bl FOjeyuowsyo |e orpoliod [nuiaysis ulp Juapadaid Tnynyuswe|9 B nd BSBOTOTO 9189 ‘Jep JUsUII{o qnun eB RoTMONS3[9 erieindiyuop LOTBINJL[L JO[OUOYOS ULIOFUOS “oreUUt Teut'90 Ul 99 UTP a1Bs0ue No |[eHiqio fode puyuum “gor feu BIZI0Ua op 1OTtMOye LyfeNg1o TWoNse]o No reyUT eu Bdndo os “O[!eHqIO ToIB1Ous T119}$919 BOUIp1O Ut ‘TuoNOITa No Alssoons Rzeotndod as oruoNS[OHI[NU JO[LUIOWe HTENGIO “rgemiqeys [nidiourid nes parjon.ysu9o Inidiourad ‘ta01799]9 Nd AO[BGIO & aajsaoons wiednso jnidiurg “(Tt QDIUATYD AOPO}WOWN|a & 9dTU0.W99]9 leLjeANSIyWOD BVaATTIGVIS“UTXBUL oy es Hejdnoou s0j(uONoo]a [HAgUINU Bd [ARIS “Bo|IOp [eB No tode ‘uonosja un no rejuy ‘pugs od gdnoo os ‘(joayuqns ynun [e YesousSop iyeqqio) Byeso 9ISIOUD op H[eNqIO “ouXeUT We ydyynu vjndea nes puny My Bpndoy “(¢ “UZ 9]80 Jes UN od [UOMS[O Op WIXBUL qoreuMN “(T-+1Z)Z 9389 Jesqns uN ad iuonosje op WIxeUl [NIBUINN, “sndo uids qe Bs oInge.y o1R9 [UONOa|o Top WINUTXeU op Teoep yednoo yy oyeod nu yeq1q10 UQ ‘onuens seunu un-nuLId urind Joo orQJIp BS aINgon TUONDe[9 ‘sonueno gjarauinu ayeo} nyUEd TOpeA TSeojooe Nd [UO.NI[a TOP BISX9 jod nu woe un-nuy go eUye nidioutid ysooy “(SZ61) Hed liuniznpaxe jnidpund “(7 ADIT YD LOTI}WIMII]9 & 9dtW0.1799]9 LoHjVANBIpWOd woATIGUIS*SU¢P(T-U) Op 90] UT “SU ,P(T-U) :ehusTeA ap Jopuonosjo elfensiyjuos ne ny $y ‘nO cmnane 18 nNyUTs.e npnadns — «Su,P({-U) ap 90] UL *\sucp(]-U) :euoTea ep JOpUONIE]9 eijemsyuoo ne oyl 18 ID cnnuapqyjour Is mynwo1 — i) a) QolUO.JOO]O IeMByUOS Uy oyUTEIUL apei9ues off[nBar Be] op apliayeqe 1s eordxa jod 98 qorMOIe AOPTENGAO B TWOIjIa;9 Nd Gd “orP fo) ererdut0s aivdns0 nes (J ‘gp ‘d) s1ednaorures und aynuijqo Liew WEES BIOJEG “(dZS7S1 Nf ynjoze Yf 1e WIND) oJUSUIE][S JO}sOoB TWOTe ne 9] o1eo od LeU LeU J[NU “oreZ]UO! op a[NS19ue op yerjuopras Idey “epIqeys BaTU0.1}99,9 a1feANSyUOS O B] Np ‘dy 1Sepaow op AOPIPRIGIO vaiednso1was DOTMUTYD AOJIIUIUIA]O B 9dTUO.99]9 FOHJRAMNSIFUOD BOATTIGEISpdSeP 92SL[ral pu"! — GrdS) ACINILOV — 1P97sL[ral sys pb2PSS919X] JH — Gpekh) AGINVINV'T — 1PS289[2X] ? ys “pg [evquo un od ezeeseid as (oy) InyHTUHOR Je ATOUTISTP [NUONIJa 99 RNP JF TTENqIO [Uo.Nda[9 NO ednoo Ist aro “lojaplurjoe jnzeo uy 18 aySouyyIuy 9s asoTeqe ISeoooy “(opruejuey op BILIOS) Jp IN[Nyerqio vasednoo adoouy vosoe ednp reumu 18 pg [eqio un-UL ezeoseid as (eS ‘InjnuequRy (2) Uo.jos[e uN Fp INyAjoatuqns ke [WOAO[S no vorednoo ap ajureuy ‘oumnue Is ender yiseooe eB] ap Hoyeqe Bnop BZRA[RULUOS 9G ponesious 39 sg dz poss sz do pss ds pr ss dp pe sp de se dz sz st asia TLESLISLOISLO SHS FE TI| (wens dz 8259 po do sos ps ds ssipprdpsppedesedz scsi | Wego *(Jaqey 1Z9A) UATUTUT U Nd HyeGIO reyW] eUL ezeojopdui0o as “({+U) guins 1Seosoe ne T]eygIO Hynur yeu Nes Jop seo Uy [NzZE9 UY “Tego JOTMLEJIP B (J+) lous v orBOBOSELD BOUNISSIONS Op Rep 2389 aro ‘BIo}s208 ToISIOU v aTOYROSAID ROUIPIO sOIMsTI YzvOULIN JOTTENGIO & aqejopdu0o ap BoUIPIQ “(IYsSAo0d199]3f Byn3ea) wnuru (j+u) feumns ynsoy “(py AdTUUTYD LO[I}UIUID|9 B 9DTUO.1999] LOJFEAMSIFUOD VATIGEIS52018 p wg $ 01g pa-) a UA QUA MIA GA GAT Qn mh Or 6 8 £ 9 $F$ FE O BIA BIA PA PAT PLT St 4t Of ST Ft st “Fp ‘d ‘s o[LMOOTQ UIP sJWOUOTS UY 9JwOTFISeIO If jod sjaquawie|9 ‘AHOUNISIP [NuUONDsIo BZRosETd os rv UL NpNeIGIo Indy ednq ¥ILU0.1999]9 BIFVINSIZUOD BdNpP AO[aJUIUI[O BIAVITFISL]D‘apranjoe 1S epruejuey njuod ervoyyuRuiase 93.1v0y HRVoLIdoIg - 1SUN] 93.1voy ajapeorsod UIP tojajquaWafa sop feoLidoid ev RyENjUaII" UTjNd IeUL oEPOIPOLIg - “ay.anas apopeoliod uip aojajyuoutays Jopgjoridosd @ ByeNzUEII" ayEIOIPOLag =~ -savojguguiese HejoLidoad ne odnas 1svaajooe ajoyuowa|y - “otuonogye yenis (exe}9|dui09 wy J diy op wnsqns) mynunynusdaque v ap urjnd rewl 18 (arejajdwoo uy p dry op Tensqns) mynumynued v ap urjnd peu “101.19)x9 INjnyB.yS B RoUOajIaja vaNjoN.Ajs op syejuoNUr yuNs eorwTyD opjyjoludosg. - +991U0.1}99]9 orvaNsyU0d voivjodea op ByeUTUO}Ep o1so sopiyjelsdosd & gorporied vorejodoy - “31U0.1}99]9 [NSIPAUL UIP sOPLUOAQIaI9 JHAYWINU NO Jedo oISo JZ TWOJE [NAZWINNY - -(oxednoo ap sano uy nes syedn90) ofHO.199]9 [NSA] UIP 991}08.19Ue AOJOfOATU [Niguinu no [edo a}so JUOUIOTS UN Bye 9s oreo Ul lepeolsed jnaguINN - + "AB4ZBB INUN POHSLIa}0BIe0 9189 du su JO]I[eIGIO vB BIO[dUIOD varedNdQ - “su [eIIGIO MuN v TUO.NO9I9 No vosBJo]dwIOd no adaouy EPEOLted o1V991,] - AO]aUIWATP [¥ “A'S Ul BIIZOd IS YoTUO.QI9[9 BIjBANSYUOS aajVUIP B.AN}YSITBOTULID] 1S BOLI] BOPeI|IQHONpUoD - aroqioyy ap 18 asidoy op vanyeroduiay, - BoTBUISUo - gonouseu ojreioLidorg - xopad [nyerjustog - uono9]o ned RoyBHULY - BOIUO! VZEY ~ OTMOy [NUIMJOA ROIUUOJe BZBY - aaizy aaipotied apijejotdoid ° JOpoyUMATA [E ‘A'S UY BHIZOd 18 YoTUO.QD9]9 eLfB.MByUOd 9.1 0IP BnyESITTuono9]9 op azeideooe = arsonpal ap seood . 1UO. 9919 9p asepao = erepIXo ap sad01d . MOIDINPAA-OPIXO [NLBJIVAD “noid oyeoy Biedos os ‘a1BvoPBUBUIISE 97.1B0F Hejoradoad gyuizoid ‘eonuopT BIROLO}Xe BIMONS Ne — apmyon 18 apruwjuny — J N|NIO|G ooUOUO|| ‘oxo]duioo IfeUIquios BULICJ B op BIUIPUO} “OTIqUIIA BABPIXO Bp [IBIS gquizoid ‘seojwugmse jejouidoid ne - ayyuori2uvss — p MjNdI0[q 9[>}UOWO} A “sng ut sof op ednid uy rer eideoup vj wSuy}s e] Op Ypeoriod uy ay8a10, vOIVILANRSOUONOA[Y ‘MOIUD = TATIVBOU TUOL LULIOY B 16 TMoNo9I9 Bydooor v ap d jna0jq UIP Jop}UaWA[O Bfuypus. ULId yeIsoyrueUT — AypSauosoaja [NsajIDAVD sof uy sns op ednud uy rer edugis By eidvoup ve] op epeotiod uy 98019 eojenanizodonoayg “juoyv9 = Tayizod ju! BULIOY B 18 rwoog[2 opsold B ap s NdOTq UIP sJOpyUSWD;D BiUIpUs} UTId TeysoyrUeUT — ayodosjoaja jnsaJIDAVD F aorunryd ao1porsed op} RIeLIdo1g AOjayUIWI[D [v8 “A'S Wl BTfIzod 18 RoTUOI}99/9 erjeinsyuos aajuIp B.nyesoT]p sandy YleAIUeS STUITY seNavS | wy eae __-Stusuaania*Ray[ByOU BANGRST] *"IUI]BAOT BangRsey] “woARZIPLIqhH, “BOyuO! eanjeseyT “GONAIHO TAALYIITO VOLLVINGL“gyeystio nes ofnogjour puRUAIOy Ire no yun BBeoy os sqaoje Hye no ounsoesoju! usd YzeozTpIqeys 9S 19 RIOT] DIB]S UY TIGRIS JUNS NU oqinusigo IHIpuoo uy sofwTYyS JO;a}USWS HTULOYe 199] “To onuT eBoy juNs MuOye ore UL osndui0s nes a[duiis tfeurquios ap RULOJ qns osased 98 JopUSWa]a eB oywILofeU Bare “(2reL 9[azed) Logi] Twioyw op BULIOF qns eS |) > “4 H+ puog qugjeaog IPI “LOY nes TorUapr Tuloye eB] ap maoid oueo Hejdnoou Biug[eA op JO[fUoNoa]9 B UNOS Uy voround utd yzeaulioy 98 (gjuajeaos nes grvjodoawoy ¥.4n}Z99}) Y.LNATVAOD VunLyoaT1D:H Py 2H01NPOIPAH IDH aynaajoint Jae “Heydno roN999 Top 199 wutzoider oreo ofniuy uld RZBIZI[OQUIIS OS IS TOyURIO Jopsndaioo =—-Bor}sTJajow1e9 94s ‘pimesoy Bseo0y “HO“H?O ‘HO“HO ‘O°H 10H roreapNUOINJOY JOP9|NI9TOUt voreunoy «= njdwiexa =~ aq] “giejod gyrumusp 9489 pines, 1S anedouoxosjo reur [nwo oids gyesejdop g]sd_ BJUSTVAOD =—- BZBOULLOY oreo TuOMa{a ep veyoersd HLyIp sJopyuoye jnzvo Uy-O.HN‘CHO) niuowepowty 9p —-BANTO[O «08H niuospry qndor “19. PHN nyuOWR op RINIO[S nyduioxo od -oxopduioo ifeurquios 1§ BUI yod a1vo JOTLIa}e §«—“Foppoooye — “joyouyure qnnoejuowe = sndwoo UL oISoUTRIUL os BIMI"SO] BISLEY prea euobin respayenar “faawos6 majo nawoeB sed-uor Da aun 5801 oh (.0°H) voy winjuOUpAH, ‘yojdooor aids yzeosejdep os oreo Huedronsedou Lagi] Tuo.jo9j9 9p eyoored o urjnd yoo are oso ‘njnsouop vifizodsrp ey ound j-ervo od queoea [eWqIO UN und yoo eqre ys singe} qn1ojdes0v -zoydaaov oigouinu os MpNIOUOp [TUOTe[9 aygountid oreo NuO! nes jnwWOye Jel 4ouop aySoumnu as fuo.99[9 ep [Me]qnP “RzRopoo aivd [NUO! Tes [NWOT ‘wioye ImBurs un Re] op UlAoId axvo ‘juedionsedou Tu0.n99[9 9p tyoored Toun B uno uy BoroUNd UT BISUOD e189 IUg[VAOD B.INIRSI] Op agnoysed zea un aimsysnos (ganep eanyese}) YAILVNIGNOOO VUALySaT*tlodeA op o1e}s UL aiedsip 1ep protoni p — @ \ ¢ cleo a neutronin’ igl electronic are structure st tc inivelede enexgic, fide ocupare eu clectroni astraturilor: se ocuplicele cu energie - Gupi formula Energia crexe speciilede tomi cuacelagint. atomic darcu ne.demasi r-atomic7, Sistemul pe Baza (MOH), Barks comps ce hidroxil (OH) innumiires Chasificare: ai lle fzice si oxidacid (denemetal).$0,,N0, az pus, format ificere dupa compozijie* neutré id n1,0: NaOH, KOH; NAOH. lubiliaTT,O: Fe(OH), acid Fe(OH, CuO, asi molaet M | M=® 1x. ui Avogadro MN volun y, 24